Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Diagnosticul Bolilor Infectioase PDF

    Încărcat de

    Voicu Elena
    34 vizualizări9 pagini

    Titlu original

    Diagnosticul-bolilor-infectioase.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    34 vizualizări9 pagini

    Diagnosticul Bolilor Infectioase PDF

    Încărcat de

    Voicu Elena

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9
    CAPITOLUL3 DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECTIOASE 3.1. INTRODUCERE Patologia infectioasi prezinté o pondere important in ativitaten de asistent, mai ales din ambulator(dispensar in rexeaua de baz, in inreprinder s nit! militar. in colectvit de copii si scolar; ea este apreciatd la aproximativ 25 % pentru aduly si 75 % pentru cop De accea. altri de multplele sareini antiepidemice si organizatorice,o cunoastere temeinica io recunoagtere prompti a bolilortransmisibile este necesara In conditile de ambulator, comparativ cu cele din stationar, iagnosticul acestor boli este pe de o parte dificil find vorba de simptomatologie de debut, deseori nesugestivi dar, pe de ali parte, este oarecum usurat de posibilitatea cunoasteriiimprejuriilor si condigjilorambian- te in care a survenit boala, ceca ce poate constitui un indiciu epidemiologic, util penta diagnostic. ‘Atributile personalului mediu sanitar in diagnosticarea bolilor infectioase sunt tot atit de importanate in ambulator cit gi in stayionar. Tdentficarea bolnavilor cu tecerea fn registul de consulta datelor corecte pivind domicilil,profesia,colectvitatea din cae face parte cum a fost adus la spit (cucemijloc de locomoje, vind preocuparea dezinfeciel acestor,atunci cnd este cazul) de cine a fos ads (cu notaea contactor ete), sun aspecte de o deoscits important in uncle cari, 8 tire sesizae o face in primal rind asistentl medical. Principal priest ca staea general A bolnavului sé primeze in atenonara li fn aja une urgene (stale sau de ordin epidemio- logic), primele masuri pot fi hotiritoare. In fata unui bolnav grav, care trage si moardi, inscrierea datelr in opi se arin n faa suspic de oall extrem de comagioss,preocupile imediatsint de alt orn: anunfarea telfonie la servciul antiepidemic, misuri pent neutra- lizara eit de transmitere a infec’ ete. In stajionarasistental medical stind mat mult timp tn pregima bolnavilor, poste ajuta efectiv medical eu date de anarmnez scx observ despre unele ammunte clinic cae pot Seipa lao examinare de rutina Considerind ei rolul adrul mediveste important iin tap stabilitidignostculi (na rumai in recotarea aalizelor,acordarestngrii permanent, inlusv administrareatats- mmentulut prescis, se vor prezenta in cele ce unmeacd aspecele si etaple principale ale examen clini, fn vedereastablirs uni diagnostic posit Stabiliea disgnosticului poztv in patologa infecvoasa ce bazeazi pe wepiedul: date epidemiotogice,clinice $i de lborator. In sayonare exist i pal yi mloacele necesre de investigate. ceea ce usureazi recunoasteea bolilr. Pentru “generals” examenul clinic 2 este dem, este limits {In fat vindecare colectivits ijloace. asigurares eshidrate ‘Anar viaya ~ aj. copil, adu excludere sugereazi implica ex logie, hen care provi munceste sanitare s: morbid boli a care Moti febra, alg atte stiri preventiv, cazuri de periodic fr stor prolix sim care sise relatrile | nefondata cum? ~ br ceafiout cu pre Aniee astfel sint eventual nocive), ar 3.2.) Datel nosticulul este foarte In respecti FECTIOASE ivitatea de asistenti, mai ales nitdi militare, in colect vita vw adul si 25 % pentru copii torice, o cunnastere temeinicd iagnosticul acestor boli este eseori nesugestivd dar, pe de juririlor si condigiilor armbian- iu epidemiologic, util pentru itor infecyioase sunt tot att de Lai a datelor corecte privind sstadus la spital (cu ce mijloe find este cazul) de cine a fost importa fn unele cazuri, a Ja rij este ca strea general (itale sau de ordin epidemio- care tragesi moar nserirea «de contagioasi, preocupitrile ‘demic, misuri pentru neutra- ‘ajma bolnavilor, poate ajuta sele amanunte clinice care pot pa stabilrii diagnosticului (nu - inclusiy administrarea trat tele st etapele principale ale se bazeazi pe trepiedul: date timpul si mijloacele nevesare generalist” examenul clinic este de multe orfimitat ex duraté (redus uneori la un simplu tia cline), iar accesul le laborator este limitat or inexistent. in faa unui caz de boalé ransmisibiléatitudinea poate fi: rezolvarea erapeuticl pind la Vindecare in conditi de ambulator (Ia domiciliul bolnavului, fn infirmeria unitit sau in colectivitates respectiva); indrumarca spre internare in secyia de boli contagioase (asipurind mijloacele adecvate de transport); luarea de urgen(i a unor misuti terapeutice concomitent eu ‘asigurareatransportluiasistat cite spital (ex: insuficienti respiratorie acuta, soe infection, deshidratare sever etc.) Amamneza, Datele generale despre bolnav - virsta, seaul, profesianea st condiplle de viatd~ ajuté deseori diagnosticul. Un exemplu: sindromal icteric survent la un now-ndscat copil, adult sau virstnic impune luarea in considerate a unor diagnosticecu tol diferite, fara excludcre,desigur. a hepatitei virale. O boa febrild sever lao femeie in pevioada Fertiitagi sugereazii un alt fagas diagnostic dect aceeasi stare survenita la un birbat.Profesiunile care implied contactul cu animalele sau care expun la contact cu produse de singe uma (hemato logic, hemodiali28 laborator de chimie etc sugereaza anurnite boli transmisibile Un bolnay care provine dint-o colectivitate domiciliaré (internat, dormitor comun, leagin etc.) sau care munceste pe santer. In condiit deosebite, ince priveste sursa de apa potabild $1 instalaile sanitare sat care lucreazd in zone calamitate (inundaii, cutremur ete.) impune cunotsterea ‘morbiditagi prin boli tansmisibile fn colectivitatea respectiva st luarea in considerare a uncr boli a ciros apaitie este favorizata de conditile speciale de muncd si vita ‘Motivul prezentirii la consultatie este cel mai adesea prima informatie de anamnezi febra, algile diverse, apartia unei erupt sau a icterului, tulburdtile de tranzit ete, sint tot atitea stiri morbide care determina bolnavul si se prezinte la consultatie. in cadrul controlului Preventiv, in unele colectivititi, personalul medico-sanitar vine el insusi in intimpinarea unor cazuri de boali pe care le descoperi: infect cutanate la personalul din alimentate,trijul Periodic in crese,scoli, tabere ec. {storicul boit pentra care pacientul se prezinté la dispensar este redat de acesta, de obice, prox i nesistematizat; rebuie i géseasci pentru fiecare bolnav calea cea mai porivité prin care si se poati obtine informaj. Trebuie si se itervind atitcit si se sondeze si sd se ordonere relatirile bolnavuli, fara a-i sugera un figas conform cu supoziti premature, de inspiraie nefondata, Din istoricul bolii trebuie si se desprindi cit mai precis: modul de debut (cind? cum? ~ bras, treplat or insidios ~ cu ce?); ce semne si simptome s-au adiugat dup debut; ce.a ficut bolnavul ca tratament (repaus, egim alimentar, medicate ~indeasebi antinfectio, si, cu precizarea dozelor si a efectului asupra boli) Antecedentele bolnavuluine permits stabilim terenul pe cares-agrefa boa infecfoasi; astfel sint antecedentele fiziologice (importante in pediatrie si in cazul femeli, la care ¢ eventual sarcind trebuie si fie erataté prin evitarea unor investiga sia unor medicament nocive), antecedentele parologice, taxce, stiri eu deprimarea imunitgi etc 3.2, DATELE EPIDEMIOLOGICE. Datele epidemiologice preliminare constitvie uneori un ajutor pretis in stabilirea diag- osticulul. Cind bolnavul face parte dintr-o colectivtateaflaté sub o continua supraveghere xt foarte usor de precizat diagnosticl, stunci cnd un focar epidemic cunoscut se desfisoar’ ‘nrespectiva colectivitate; exist posbilitates recuncasteri boi, att in formele aipice, eit in stadiul timpurius exist fnsi gi capcana de a gresi in exces, lind drept boal epidemicd alte entitayi morbide, fird legdurd cu aceasta. Recunossterea primului caz dint-un lang epidemic este, desigur, mult mai dificil, in cazul bolnavilor ce vin de la domiciliu; tebuie s& ne informam daca au existat de curind boli similare in anturaj: in familie ori Je colegii de munca, (Odati cu stabilirea, in urma examenului clinic, & unui diagnostic sau a wnei suspiciuni. informagile de ordin epidemiologic se vor indrepta citre aspecte mai particular, in functie de boala respectiva (aerogend, digestivé, cu transmisie cutanati ori prin vectori, 2000073), 3.3. EXAMENUL CLINIC GENERAL [Examenul einie efectuat in cadraltriajuli epidemiologic tn colectivitii de copii sa fn unitig’ de alimentaee publicise face inst, neavind la disponitetimpul necesar pentra un examen complet. Astil, in cazul colectvitiilor de copii se inspecteaza tegumenele (in civtarea unei boli eruptive), faringele, se termometrizeazi cei cu modifcare stiri generale; fn eazul personalului din bloculalimentar, se inspecteaa’ rapid tegumentee i feringele, 0 ‘cutarea une infect stafilococice, in care germenul ar putea fi enterotoxigen deci capabils eclangezeo intoxicate stafilococic’ alimentaré xamenul clinic efectuat fn cabinetal medical, se desfigoar dupa tipi binecunoseut, care est de dorit si fie mereu acelayi pentru 8 nv se omitenimic. Desigur e& motival ce aduce pe botnav la cabinet si datele lui generale (vrs, sex, profesione ete) orienteaza ini de la nceput eitre 0 anumiti grupi de afeciuni,ceea ce face ca examinarea si se adreseze Cu preeidere anumitor organe, aparate ori {esutri, Timpul limitat pe care medicul flare la {ispozitie penta um bolnay alturi deaceast orientare, dublaté gi de cee ce se numeste “ler” (cistigat prin experient@) obliga la (sau permite) stabilirea rapid a unui diagnostic su, mah ‘corect, a unei suspiciuni. Examenul complet al bolnavului este insa o obligatie care se poate ‘onora in bune conditii (cu bune rezultate), numai daci el se face metodic, fard sé scape nimic. Obligaia este dictats ait de necestatea preizari uni diagnostic, cts a sablini tremula pe care evolueazit boala acuti(suferine de fond) “Termometizarea bolnavulai se face in timpul anamneze! gi consttuie 0 investigate util in bolle infecyoase, care evolueara de regu cu stare febila. Exist si except, cum ar fi infeoyile severe la tara areactivi 5 a uremic, care sin hipotermic,goeul cw hipotensiune mareati si hipotermie, upd com exis i unele ifecyi, cum arf hepatitele acute vile, cae tvolueazd de rut frd feb, cel puin in perioada lor ieteried. Desigar ef na toate tirile febrile snt bol infecticese (exemple: bolle lmfoproliferative, hemopaile malign, neopl- ile, bolle de colagen, react alergce si ined multe alte aectiuni medical). ‘Examenul obiecti al bolnavalui se face, in general, pe segmente: capal cu cavitatea bucald, toracele cu eordul i aparatal respirator, abdomen eu aparatl digest, ictul spina fi rnichii, membrele: nu tebuiesc omise inspectia si palparea: peli, fesutului subcuanat, brupelor ganglionare accesiile artreor si venelor.Oaseor gi articulator. Se vorsublinia uneleelemente de semiologie care prezini interes deosebitindiagnosticul bolilor wansmisibil Starea generald a bolnovului, apreciat ca bund, mediocra(interesat),alteratasa foarte grand, rezulti dint-o apreciese de ansambla destul de vagi, fd parametritobictvi bazats ‘mai mult pe experienti si rezultind din multiple aspecte vizind astenia, senzoril, starea 34 lund drept boalé epidemic alte ‘uli caz dintr-un fant epidemic 1 de la domiciliu; trebuie si ne 1 familie ori lacolegii de munca iagnostic sau @ unei suspiciuni ecie ma particule, fancied ‘of prin vectori, zoonoza) gic in colectivitii de copii sau in porte timpul necesar pentru un # se inspectea2a tegumentele (in ‘cu modificarea strii generale; tegumentele gi favingele, in «fi enterotoxigen, deci capabil si ‘igoard dupi tipicul binecunoseut imie. Desigur ei motivul ce aduce fesiune etc.) orienteazii inci de la cea examinarea sd se adreseze cu limitat pe care medicul il are | lata side ceea ce se numeste “fle rapid a unui diagnostic sau, m: este insi o obligatie care se poate face metodic, fara si scape nimic. gnostic, ct $a stabiliriiterenului zei gi constituie o investigate utils brill, Exist si excepti, cum ar fi sipotermici, gocul cu hipotensiune 1m ar fi hepatitele acute virile, care cterica. Desigur ef nu toate stirile tive, hemopatile maligne, neopla- afectiuni medicale) pe segmente: capul ew cavitatea Jeu aparatal digestiv,ficatul spin parea: pielii,tesutului subcutanat, or gi articulatilor. inté interes deosebit in diagnosticul >evdi(interesat),alteratd sau fourte 8 parametrii objectivi, bazati f vizind astenia, senzoriul, starea hhemodinamici si respirator ete. Sesizarea prompti a unei afectri profunde a stiri generale obligi la rapida rezolvare diagnosticd gi terapeuticd, prin internarea de urgenga in spital Faciesul poate fi vultuos (congestiv, cu-istate conjunctivala) in gripé si pneumonia bacterian; poate fi “plins” (cu ochii inlécrimati, pleoape tumefiate gi catar nazal), in rujeoli, _guturi si tuse convulsiva; poate fi inexpresiv, cu luciul ochilorredus, nasul ascuit ! buze arse, Institle severe de deshidratare; este denumit “masca Filatov' (buze roi carminate + paloare circumnazooralé + obraji rosi “pélmuiti), in scarlatind (un aspect oarecum similt, “masca ‘hepatitei” a fost descrs la uni copii cu hepatité acuta viral); un alt facies aprospe patogno monic se vede in fetanos, “risus sardonieus” produs prin contratia muschilorpiclos sai mimicii, cu trismus simulind un ris dureros, asociat cu expresia suferinei din privirea bolnavuli, accentuati de fiecare contractie paroxistica Un semn util pentru diagnostic, situat tot la nivelul fetei, in jural buzelor gi nasulu este hherpesul; reprezintiactivarea unei infectii vrale latente, produsd de hipertermia surveniti ‘ndecsebi in urmatoarele boli: meningita meningococica ori pneumococicé, pneumonia pret mocociea, leptospiroza. gripa, unele diarei bacteriene si malaria. Trebuie reinat faptal cd herpes nu apare in prima zi de febra, ci numi dupa 3-4 zie. Pozitia botnavului tn pat este particular in meningitele acute: aga-numita pozitie tn “coco$ de puse’”(termen nepotrivit i deloc sugestiv, care a rimas totusi in uzul clinicienilor), bbolnavul sti culeat pe o parte, cu capulfletat i membrele inferioare in flexie, ait a coapselor pe bazin cit sa gambelor pe coapse. Bolnavul cu stare tficd (aga cum rar se mai vede acum), zace culeat, cu senzorivl deprimat, cAutind uncori si prindi muste imaginare in cadral unui delirnelinigtit. fn contrast cu state tified este starea de agitayie cu dels, uneoragresi, (mergind in mod exceptional citre defenestrate), cu mers ebrios pe care o are bolnavul grav ca tfos exantematic. Starea de agitaic este deosebit de intensi la bolnavul cu rabie, aflat in permanengi nelinigt, inspaimintat de curentii de aer (aerofobie) side apropierea unui pahar cuapi si chiar numai ideea de a inghiti (hidrofobie): psihicul este insa normal, bolnavul fiind perfect constient,ceea ce diferentiazd de agitatiapsihomotorie a maniacului sau aetilicului, {in “delirium tremens” Febra este un complex de semne gi simptome in care, pe lingi cresterea temperatuti orpulu, mat apar: senaave de frig sau de fori, cu tremurituri, prin contact muscular $i ldnginitul digior, pina la frison puternic;senaatie de ealdurd, ferbinteal si transprati jend ‘musculard, uncori intensi, cuprinzind intreaga musculaturd sau numai magchii membrelor Gadeosebi ai gambetor; tibia sau ai coloanei lombare(lombalgii) ori ducind laimobilizare Pozitie de flexie (curbaturd); cefaleea care, uneori este primul indicator el restr tempe- Taturi i care poste fi difuzd or localizaté predominant frontoparital si in zona orbitelor. Pe lingi hipertermic, fisoane si alg, in febr se mai pot asocia:tulburdri nervosse (de la irascibilitate sau adinamic, pini la stupoare sau convulsii, cate apar indeosebi la sugar — ‘convulsii febrile); modificdi cutanate la nivelulfejei (congestie) sau congestie generalizatd ‘vazomotorie; modificiri digestive (inapeten(a, great, incetinirea tranzitului este de observat cA atunci cind un febril are diaree, cauza bolii webuie cdutati in sfera digestiva, decarece febrilul economiseste apa pe care o pierde prin tanspirate ori polipnee side aceea, de regul, Leste constipat) ‘Termometrizarea se ia axilar, sublingual sau rectal, dupa un repaus la pat de 15-30 minute, de prefrat la cteva ore dupa masi;pielea anilara trebuie in prealeil slearsé de transpiraie. Ocorectiinregistrare a temperaturi trebuie sd aiba in vedere si rarele situatiin care pacientul ste interesat si simuleze hipertesmia (prin frecarea termometruli, in lipsa supravegherit oti 35 prin contractii musculare repetate in axili: si mai ugor poate fi realizaté simolaree eind fnregistrares se face anal say orl). O metoda utd gi simpli de control este temumetrizarea Urini, imediat dupa emisie, urina fiind solicitat® pentru afi trimisé la laborator. in acest fl nu existi riscul de a pierde fnerederea bolnavului de bund credin{a, realmente febril, printr-un control nejustfict. Tipuride febrd. Dupa intensitare, se considera subfebrilitate 0 crestere pind la 38°, febré moderana pina la 39" si febri inalta (hipertermie, pirexie) peste 39°. Dupi durata, febra este ‘acuta cind durcazi 7-10 zie gi prelugitd, peste trei sptaminis unele bol au fost denumite si prin durata febrei, cind aceasta este constant&: febra de wei zile (febra papataci, 0 arboviroza transmis prin infepitura unui flebotom, caracterizata prin mialgi intense gi cefalee, boali care ‘a bintuit in {ava noastrl dupa rizboi); febra de 5 zile (febra de trangee sau de Wolhymia sau febra tibialgici, o rickettsioza transmisé de pdduche, care de asemenca a existat la noi); febra de7 rile (0 leptospiroza transmisi dela goarece, cauzati de “L hebdomadis” i care evolues2i cca "gripd de vara”). In modul de desfagurare al febrei se apreciaz®: deburul(brusc, tm plini sindtate, sau progresiv); evoluyia ci in timp. care prin inscriere graficé, prezinti uneort ‘caractere particulare ale curbei febrile (Febra continua n platou, cu oscilati vesperomatinale sub un grad, ca in febra tifoidi, in perioada de stare; febra remitentd in care oscilailesint mai rari, dar fara scidere sub 37; febra intermitentd, cu oscileii mari, ajungind si sub 37° intermitengele se pot ordona ca in malaria te{a, tu accese febrile, survenite tot Ja a dou 2i si ‘malaria quarté, cu accese survenite tot la a treia 2i; febra difwzied cu dou’ episoade febrile inegale, prima de obicei mai scurta, separate de un interval de afebrilitate, fie si cteva ore, ca fn Veal gripal, fie de 1-2 zile cain rujeola, poliomielita, coriomeningiti, eptospiroza si uncle cencefalite vale; febra de tip recurent, cu repetate episoade febrile scurte, cu patze de citeva zile, ca in febra recurenti, spirochetozi transmisd prin piduche, care a existat sila noi pind in 1948, si in febra muscdturii de gobolan, Sodoku, provocati de un spiril; febra ondulantd cu perioade febrile prelungite instalate si emise lent, cain bruceloza cronicifebra neregulatd, desfaigurati fd periodicitate, cain septicemie gin alte infecti sistemice); sfirgitulfebrei (care poate fi treptat sau critic, adicd rapid). Defervescenta este in prezent modificatd prin tratament etiologic, mai ales in infectile bacterienc. Examinarea cavitiii bucale se face utiizind o sursa convenabilé de lumini obxinutd cu ajutorul oglinzi frontale sau a unei lantern sau agezind bolnavul astfel ca si fc bine luminat ‘Se foloseste un apisitor de limbé metalic, de forma alungiti sau indoit in unghi drept, in prealabil sterilizat. La sugar sila copilul mic, examemul este mai dificil, necesitind o contenyie special, realizaté de un ajutor care imobilizeazi membrele inferivare ale copilului intr cele ale sale, fixeazai capul cu mina dreapta pe pieptul siu gi imobitizeaza cu mina sting miinile copilului; pentru deschiderea guri se insinueazi cu blinde(e lateral apasétorul Se obignueste ca la cop, inspectia cavitai bucae si se lae la sfirsitul examenului clinic, pentru a nu pierde de la inceput cooperarea copiluli “Tequmentele trebuiesc inspectate peste tot in uminé potrivitd, de preferatlumind natural sau fosforescenti. Modificirile cutanate se refer la: culoare (paloare,cianoza, iter, culoare gilbui-teroasi, aspect marmorat vazomotor ete.); gradul de uscticiune sau umezeali prin transpiratie; aprecierea star de deshidrarare prin “pliul cutanat” (la cop, twrgorul mult ddiminuat, cu facies incercdnat gi puls sab indica o deshidratare moderaté de 8 %, adic pierdere 4.80 ml apé/kilocorp; turgoral absent, facies livid, pus filiform ori disprut, cianoza extremi- tiljlor indicd o deshidratare severi de 10 %, adicd pierderea a 100 mil/ilocorp);existenta unei erupfii generalizate sau localizate. Existé 0 metodologie a examinirii unei erupti, care se 36 ponte fi eliza simularea eind pli'de contol este femometizarea Ferimisi i laborato:nacestfl mu redin(, realmente fbr, prinu-un wrilitate ocreytere pind la 38°, febri ) peste 39°, Dupa duratd febra este ‘mini; unele boli au fost denumite si izle febra papataci, 0 arboviroza rialgii intense gicefalee, boali care aya de trangee sau de Wolhynia sau de asemenca a existat la noi); febra “Lhebdomadis” si care evolueaza f apreciana: deburul(bruse. in plina 1 inscriere graficd, prozinti uneori platou, cu oscilaiivesperomatinale remitentd in care osclatile sint mai ascilatii mari, ajungind gi sub 37°: 2 febrile, survenite tot la a doua zi gi 1 difazicd cu douk episoade febrile aldde afebrilitate, fe gicfteva ore, ca ‘oriomeningitd, leptospiroz’ gi unele de febrile scurte, cu pauze de citeva duche, care a existat gi la noi pind in at de un spiril; febra ondulantdt cu bruceloza cronici; febra neregulat, fecti sistemice); sfirgtul febrei (care ‘in prezent modificati prin tratament A convensbild de lamin obtinutd cu solnavul astfel ca sf fie bine luminat ungiti sau indoit in unghi drept, in ste mai dificil, necesitind o contentie cle inferioare ale copilului intre cele {mobilizeazd cu mina sting miinile eye lateral apisitorul Se obignueste cexamenului clinic, pentru a nu pierde potrvit, de preferatlaming natural ‘oare (paloare,cianoziicter, euloare ful de uscciune sau wmezeaté prin {ul cutenar” (1a copil targora! mult stare moderatide 8%, adiea piesdere iliform on disparut,cianoza extremi- rea a 100 mi/kilocorp);existenta unei je a examinérii une erupt, care se

    S-ar putea să vă placă și