Coperta de DOINA $TEFLEA tS MIRCEA ELIADE ASPECTE ALE MITULUI In romaneste de PAUL G. DINOPOL MIRCEA ELIADE MYTH AND REALITY World Perspectives Series, redactor Ruth Nanda Anshen Harper & Row, Publishers, Inc Prefaté de VASILE NICOLESCU Paina micasNOTA ASUPRA EDITIEI , 763029 ° TRADUCEREA LUCRARII DE FATA, — CARE A APARUT mai Gotti in limba engleei sub citlul Mth and Reality in colec- tia .World Perspectives", condusi si ingriiti de Ruth Nanda Anshen, la editura Harper & Row, din New York, — sa efectuat dupi versiunea frencezi a auoruui, publicaté Ia’ Paris, in. 1963, sub tilul Aspects du Mythe, in colectia «Idées" a edicurii Gall acd, Din lipsa semnelor diacritice corespunsitoare, numele prope i termenil neasimilati in limba. com’ care apar in versiunea francezi au fost redagi in forma in EDITURA UNIVERS PREFATA , MARTURISESC CA_INTILNIREA CU MIRCEA Eliade dintr-o newitatt toamna pariziant in aparta- mental ‘a din piata Charles Dulin — aflatt undeva a poalele colinei Montmartre — m-a contrariat putin prin aerul ei ireductibil simplu, fara nimic ceremonios, tinind de regimul obignuitului. Eram oricumi departe de socul pe care-l trdisem cu doi ani inainte in ,mitologica® i ireala mea intilnire cu poetul Henry Michacx (nul dintre mari prieteni ai Ini M. Eliade) Auto- tul marilor nidluciri verbale, abandonat cx savanti pri- cepere tuturor dramelor si experientelor onirice, muzicié nelimurite a fiinged casi unui stil al incomuni Frapa — dupa un scurt monolog de murmure si incon. grnente — printr-o luciditate si vivacitate intelectual extreme, Michanx pregitea tocmai dou dintre testa~ mentele sale de resemnati amiriciune : Poteaux dangle gi Idéogrammes en Chine — aforisme poematice, cu 0 gramatici distorsionati de simbolistica biului si a ex« inctiei. Speriat de nelinistea mea, poetul, purtat de nu stin ce stranie stare de vis cu ochié deschisi, mi fascina irepresibil. Virajul spontan citre tantrism ji arta tan- tricd m-a descumpanit definitiv. Eliade, dimpotriva, Autorul wnora dintre cartile mele indrigite din ani studentiei (lnsula lui Euthanasius, Solilocvii, Fragmen- tarium, Oceanografie etc.) — qutorul masivelor con- vstructii teoretice de mai tirziu, cari care propwneau o alta viziune asupra yoginismului, samanismulus sau tan- trismului, prea un’ vecki cunoseut, poate prea intim spre a mai mima,tebnici protocolare, prea deferent cor- lial spre a mai forta locurile comune ale politetii oca- tionale. Marele savant pirea wn alcbimist nsor blazat $i surizitor, surizitor din scepticism si prudensd, interesat sincer mai putin de volutele gindului ji ascusimea ex- presiei cit de soarta operei sale in Romania. In fond nici un title, nici o glorie, nici 0 aureoli nu acoperd jn aur fiinja’ unei.opere, forta unei idei saw a unui sis. tem de gindire ca spatin! de obirgie spiritual, cutia de nepieritoare rezonanja a pimintului natal. Mircea Eliade nea pierdut nici 0 ocazie de a-si mirtwrisi im= Presionanta comprebensiune pentru spiritualitatea 10 maneasci, pentru dimensiunile ei istorice si profunzi- mile ei. Comprehensiune e putin spus. Cuvintul ar tre- bui_ si fie, in orice caz, altul. Mircea Eliade triieste si regindeste in toate ramificatiile ci cultura romaneasci de la inceputuri. O tensiune aparte (a perceptiei pro- Priu-tise ? a amintirii ?) fi ordoneazi motivele analizei, subsumindw-le unei trdivi care ridica abstractia in sfera muzicala a Ideii. Mircea Eliade iese din cotidian, ca in contemplatia muzicala, si compune un timp sa~ cru", un ntimp litwrgic™’ realizind emofionanta piesd dedicata lui Brancusi (0 slfigenie" modern, cum 0. nue mejte cineva), Coloana’ fir sfirsit". Mai mult decit © ilustrare a reprezentarii timpului in teatru sais a ae- torismului samanic Modelul samanic poate si se re- GEicqted pind in Diving Comedies drwmul extatic al lui Dante — aidoma celui al samanului — reaminteste Fiectruia ceca ce este exemplar si demn de credinta* !, piesa € un mit modern al aspiratiei romanesti, de care vorbea si G. Cillinescu® spre columna uriasi, spre ab- solut. Nu intra in obiectul discusiei noastre fon- Mircea Blade: L’Eprewve du labyrinth, Belfond, 1978, * Ton Biberi: Lumea de miine. ” vw dul roménesc si romanesc al epicii sale realiste saw fantastice. Nici mirturisirea, profund semnificativa pentru ethosul eliadesc, rostita in numirul omagial din LHerne, unde romancierul ne dezviiluie wna din obse- siile inceputurilor sale scriitoricesti, si anume, dorinta dea construi un ciclu de romane sub titlul generic Dacia felix". Nu exist ocazie, in care scriitorul si sa~ vantul si nw vorbeasca despre splendoarea si eternita- tea graiului romanesc : Patria este pentru mine limba in care vorbesc... limba in care visez gi in care imi scrin jurnalul", Ba mai mult. Scrutitor al orizonturilor mitologici dacice, admirator al lui Cantemir, Eminescu, Heasdeu sau lorga, cercetitor de absoluté autoritate al istoriei religiilor lumii, romancier, eseist, Mircea Eliade oferst in perspectiva wmanismului sin’ rationalist, ar- gumente de incontestabil soliditate stiimpifica si in fa- voarea profunzimii istorice si continuitipit milenare pe aceste meleaguri a poporului_nostra. Lucrarea mai re- cent, De la Zamolxis la Gingis-Han, amplu studin comparatist dedicat marilor mituri folelorice nationale inscrie teoretic acceasi tentativt de recuperare si re- constructie a unor valori fundamentale si specifice mi- thos-ului romanese. Mircea Eliade reprezintl prottipl savantulu ideal Spun ideal gindindu-ma si la atributul salutar al unei nimperfectiuni", la dublul sau scriitoricesc, abia vizibil dar cu atit mai prezent in sistemul de vase comunicante al vadicinilor operei. Un savant sensibil la vocile mis- terului e tot ce-si poate dori mai mult o stiinti, dupa coum un scriitor brinit de profunzimile cunoasterii e tot ce-si poate dori mai mult o literatura. Aceast numai aparenté dicotomie intre planul real si cel imaginar I-a Preocupat in repetate rindwri pe autor: yEste, in orice vucaz, reali dependenta unor scrieri literare de cele teo- retice, $i vice-versa. Incepind cw exemplele cele mai evidente, as putea numi Secretul doctorului Honigher- ser, care deriva direct din Yoga; piesa Oameni Bietre din capitolil Les pieres sacrées din. Traté ji lintr-o lucrare neterminatt Le Labyrinthe ; Domat- soara ‘Christine din Mivologile moegh itn! coe spre moarte in folclorul roménesc ; Migenia din mentarii la legenda Mesterului Manole ; 0 alti piest, inediti, Aventura spiritual din Mitologiile mori: #1 poate vor mai fi si altele* 1. Daci este adevirat, ceva ce Mircea Eliade insusi re- cunoaste, transferul de filosofie in opera literars, nw mai putin adevitrat ¢ transferul de art (acuitatea sim. firii, plasticitatea expresici, imaginarul" din spatiul comentarinlui, ritmul merew vin al ideii) in opera de exegezié stiingifict propriu-ziss. Nu mai e asadar un secret pantry iment ce ealburtoare lamina dat savantului, exegezclor sale, romancierul, demiurgul Fictinni, antrenat in acelajt ‘shor de cunoenere nae cunoastere @ mithos-ului originar, a infinitaqii de drame ale acestuia, niscute si prezente pe toate meridiancle Ea fuming mea sporesc a lumii tind” pare si rosteasci blagian, marele mitologist, la inceputul fies Girui_demere flozofic al stm Degind porspecteny es dimenionnd universuri nepittrunse inci Refuzindu-sipoza vizionaré, refuzindu-si de plano chiar aerul scritoricesc, pistrind din lungimea de anda 4 visului numai attt cit trebuie, Mircea Eliade igi dit rijeazi cu ribdare benedictina efortul citre spajialitan tea si profunzimea probleme, ctitre demonstrapie 7i ana~ liza. Savantul stritbate labirinturi impenetrablle cw croismul indaratnic al unui now Sisif Cotropit si sedus de taint, Mircea Eliade parcurge nemirginite spasii morale, deschide sesam-uri prin sub- 1a tain alte poverini, Cu un sudiyiatrodctiv ‘Alerandrse, 1969, Ey pe 9,—1 Sudit Jntctr de Sorin var teranele filologiei, istoriei, etnografiei, antropologiei ete. fi inregistreazi, clasea2i, compara si extrage — ca 0 Incoronare a efortului — sensuri si semnificatii calita- tiv altele. Mitul eternei intoarceri, Initieri, rituri, so- cietati secrete, Tratatul de istoria religillor, De la Za- molxis la Gingis-Han — intre atitea altele — probeazi ‘vocatia inimitabili a autorului de a sesiza, dincolo de noianul datelor, dincolo de incidente lingvistice, poli- semii, de multitudinea analogiilor si similitudinilor, din- colo ‘de tiranice, gordiene paradoxwri, fatete necunos- cute inci, multiplu grditoare ale mitului. Comentarin! dladese rida intotdeauma nol orizontant de imelegere iS judecati asupra michos-ului. In marginea unui text Li indianistulut cl. K.-Coowaraswamy, Symplegades, Mircea Eliade imagineaza 0 nowt ipotent de dnflegee 0 simplegada este un paradox care nu poate fi re- Zoluat decit printr-un act de gindire™. Si faptul e po- sibil, subliniazt autorul in continuare, deoarece numai gindirii (imaginatiei) ti este proprie libertatea fat de materie ; simplegadele efectueaz’ o selectie, 0 separa fie initiatica intre cei care sint incapabili si’ se detaseze de realitatea imediati i cei care descoperit libertates spiritului, posibilitates de a se clibera prin gindire de legile materiei.! Reexaminind Creanga de aur — podoperis stiintifica a celebrului mitologist si antropolog Juanes, George Frazer (ov bogate relent Ia miologile sumerine, ebraze, Babiloniene, bitte, japoneze, indo- europene etc.), Mircea Eliade precizeazi ci ceremonia ‘Kpilsist la-sfinie de ana demonilor, bolilor $i pS catelor yeste in fond o tentativa de restaurare, chiar momentana, a timpului_mitic i primordial, a timpului spurs, acela al clipei Creatiunii. Orice An’ Now este 0 reluare a timpului de la inceputul six, 0 repetare a cosmogonici. Luptele ritwale dintre dowd grupuri de fi- guranti, prezenta mortilor, saturnaliile si orgiile sint elemente care denota... faptul ci la sftrsitul anului si 4S Initiations, vites, société secrites, 1959. Ix‘in asteptarea Anului Now se repeti momente mitice ale trecerit de la Haos la Cosmogonie 1. Cx un mister computer intr-o mind si laserul perceptici in alta, Mi cea Eliade defrigeaz’’ tarimuri enigmatice, sondeari taine obscure, priveste Iucrurile in profunzimea si ade~ vitrul lor, in dispunerea lor nestatornicd si fluctuanté (de la 0 generate 1a alte, de la wn trib la altul, de la @ istorie ta alta) in cresterea, evolutia si intrepatrun- derea lor imprevizibild. Tot astfel, intreaga intreprin- dere a Ini Eliade — observi Charles Durand cv un efort de cuprindere a hermenenticii sevantulus roman ® — deschide perspective asupra wn panteon colecti de esturi rituale, de mituri, de eroi, de situatii mitice im. ritisind intreaga specie umani. Studiul minutios al divinititilor de legaturd si al procedurilor, al interdic- tllor, al obiceiurilor ew ‘privite la lepitut, presen i generalizarea miturilor, a riturilor, a practicilor rele. Bioase selective la timpurile ciclice, la riturile de rein oire sn de oriine au inceput fa intocmeascd in care apar piminturile si arbipelagurile nei posibile santropologt « adimeuror " ” Epuizind biografia* nor religii san mitologii, a unor miscari esoterice, meditind pe marginea megaliti- lor funerari, a solidaritapii epifantlor lunare, asupra iei misterioase a scoicilor, cercetind ritwrile pu simbolurile celeste si eultele solare, aproplin= du-se cu 0 sensibilitate indelung reflexivd de dramele materiei si ale spiritului, de timpi si de spatii, de moarte 4 viayt, descifrind originile religioase ale numelui etnic al dacilor si sensul initiatic al cultului Ini Zamolxe, len genda intemeierii Moldovei si valoarea de mit a con struct din balada Mesterulai Manole, Mircea Eliede readuce in discutie — cu 0 intuitie exemplara — indie ferent de unghiul situ de vedere, problema mitulni, »Metafora revelatorie, invoaltt si stilistic structurala® 1 Le mythe de Tétemel rtowr, Bditions Gallimard. 1949, ? Mircea Eliade et Pantbropologie projonde, U'Heme, 1978. x um il numea Blaga, sau cum il defines Bronislav Ma- Timovski, yMitnl, intro. comumiune arbaic3, adic? in forma sa vie, originara, nu este o simpli istorie poves- titd, cio realitate triits, El nu este de tipul wnei nis- cociri ca acelea pe care Le citim in romanele noastre de astizi, ci e 0 realitate vie, despre care se crede ci sa petrecut in timpuri stravecki si ci influenteazi in continuare lumea si soarta oamenilor ; mitul este tot- odati forma armonios concentrati a wnor evenimente imaginare gi reale, toate exprimind un mod fantastic dar si specific de a ingelege, de a vedea si aprecia lu- 2. Mitul exprima evenimente, relatii, conexinni ; mi- i exprima caractere, smodele” sax, dimpotriva, tipuri urdjmase, respingatoare. Mitul exprima psibologii co- lective, structuri arbetipale sau voci individuale rimase necunoseute. E greu de inchipuit istoria culturii, a va- lorilor spiritualitaqiiumane fara mituri.' Nucsi poate imagina nimeni sculpturile civilizatiei Parasca-Nasca san Chimis, pocmele mayase sau aztece fara proiectile mito- logice precolumbiene. Nimeni nu si-ar putea reprezenta altura clasicd react san lating ira mithoseul popoa relor respective, Pictura sau sculptura renajterii ar fi Ie fel de ncinceles find elementele.mitice care leva brinit. La fel creatia lui Bach sax Haendel. Cum ar fi aritat creajia eminesciand firt Hyperion, cca a lui Shelley faré Prometew ? et. oo pa spune Marx in prefata la Deosebirea din- tre filozofia naturii la Democrit si filozofia naturit la Epicur, este cel mai nobil sfint si martir din calen- darul filozofic". Ca multe ,personaje* sau tipuri ale diferitelor mitologii, Prometen este mitul metamorfozat fn idecy mita-dee, mivabsimbol al rizortiitraiuni impotriva tuturor rezistentelor si opacititilor la cunoas- tere jf adeviy. Pe schelecal uni mit imaginajia flclo- ried aplca dea lang! secolelor filowoia i, sensrile i adevirurile i. Timpurile eroice daw trisituri eroice peronajulul® mitie’ Beethoven, Goetbe, Sblley tind xtentuziasraul nasterii unei noi lumi avea st accentueze in Prometen dimensiunea titanismului, a ratiunii teme- rare si incoruptibile. Alta va fi parabola gidiand a mi- tulni: prometeic, abstractizat si sofisticat, pus in relatie cx esecul si destrimarea ratiunii. Intr-un fel, cartea lui Mircea Eliade Aspecte ale mivului (care apare pentru ima oari in roméneste) se inscrie, indiscutabil po- lemic — in optica antorului de istorie a religiilor si filosof al culturii — mai ales impotriva tentativelor de acest ultim fel de a goli mithos-ul de esenta lui care inseamni triire reald, fapt petrecut aievea. Ragionali- zarea excesivi a miturilor, transformarea lor in fictinni duce practic — ne las sa ingelegem autorul — la anu- area “junctiilor iradiante de semnificatii ale acestora Mircea Eliade inscrie aici o pledoarie pentru salvarea mithos-ului, a substratului folcloric al culturilor, al Prospetimii genuine a acestora Din perspectiva unei pozitii umanist-rationaliste, Mir- cea Eliade analizeaz’ diferite infitizari si aspecte ale mitului, urmirind nu atit functia cognitiva, esteticd a acestuia, cit mai ales cea etic’, modelatoare : Cerce- tarea noastri va avea in primul rind drept object $0- Gietatile primitive in care mital este — san a fost pin in timpul din urmi — evin», in sensul ci infitiseas modele pentru comportarea omencasci $i prin insisi aceasta confert existentei semnificatit si valoare. A in- felege structura si functia miturilor in societiile tra- ditionale despre care este vorba nu inseamn’ nu mai a elucida 0 etapi din istoria gindivii omenesti, in- seamni deopotriva a infelege mai bine 0 categorie de contemporani de-ai nostri". (p. 2) O subtila si mai tranyantté disociere opereazi autorul in privinta mitw- rilor cosmogonice, mituri ale originii pe care le vede dispuse deopotriva nu ynumai intr-un trecut mitic, dar #8 intr-un viitor fabulos*. Aceasta, subliniazi autorul, este nconcluzia la care am ajuns stoicii si neopitago- reicii, prin elaborarea sistematicd a ideii vepnicei in- toarceri a Iucrurilor. Dar notiunea de origine e legati xIL ‘mai ales de ideea de perfectinne si beatitudine™. (p. 51) Pe cit de fecunde, de operante sint analogiile si conclu- ‘ile antorului in’ cercetarea mitului proprinzis, pe cit de interesante si inedite sint observatile referitoare la gama largi a relatiilor dintre mit si culturd, dintre mit, Saga si basm, pe atit de putin functionale mi se par cele tributare schemei (paradoxal moderne) dupi care orice ideologie ar fi o mitologie. Chiar dact conceptia revolufionari a dialecticii materialistepresupune lupta inc, suordonat wo ideal de perfetionare «wma nititii, prin aceasta ea nu poate fi asimilatt prin y. seat i mitbor Sfinea socitayt moderne nw i sedmni sfirsitul umanitaji, ci mumai o treapté dia- lectic necesari in desivirsirea acesteia din urmi. Apo- calipsa, ‘viziunile eshatologice si milenariste, examinate prin prisma aceleiasimaniere a reductiei, risci uneori prin insagi semnificatia lor metaforic’, wsor voalati, sé facd mai putin vizibil mobilismul real al timpului ca prospectie a devenirii, ca inelegere in ultima instant @ sensurilor multiple ale praxisului istoric. Consistent ni se par in scbimbyobserotile care tau in discutie wnele aspecte ale crizei spirituale contempo- rane eu relerve specials la declinaanumitor limboje artistice, la experimentul in sine, la faptul ca nelitele glsesc in extravaganta i in neinteligibilitatea operelor moderne ,posibilitatea nei gnoze inifiatice™. Meditatii asupra destinului umanitiii, asupra ciilor de regenerare spirituala a acesteia, asnpra resurselor imaginarului, Aspecte ale mitului este o freapti extrem de tila in ingelegerea sistemului de gindire al acestai homerid al istoriei religiilor care a transformat. disci- plina cunogjterii mitologice intr-o epopee 4 ideilor. VASILE NICOLESCUCUVINT fNAINTE ACEASTA MICA LUCRARE A FOST SCRISA PEN- tu colectia ,World Perspectives" (Harper, New York), pe care 0 conduce Ruth Nanda Anshen. Ea se adre- seazi deci in primul siad marelui public cultivat. Am reluat si dezvoltat in cuprinsul ei diverse observatii in- fyisate in lucririle noastre anterioare. Nu putea ti vorba de o analizi exhaustivd a gindirii, mitice. $i de data aceasta, scumpul si savantul meu prie doctorul Jean Gouillard si-a asumat sarcina revizu textului francez. Il rog si fie convins c& fi pistrez 0 adinci recunostingi. MIRCEA ELIADE Universitatea din Chicago Aprile, 1962Capitolul I - STRUCTURA MITURILOR Importan{a ,,mitului viu“* DE MAI BINE DE © JUMATATE, DE. VEAC, SA- vangii occidentali au situat studiul mivului intr-o'pers- pectivi care contrasta in chip apreciabil cu, sa zicem, aceea a veacului_al XIX-lea. In loc de a trata, ca pre- ecesorit lor, mitul in accepsiunea obisnuiti a terme- nului, altfel zis, drept 0 yfabuli", 0 fictiume", o yin- ventie“, |-au acceptat asa cum era inteles in societatile athaice, unde mitul desemneazi, dimpotriva, 0. ,istorie adevarata" si, mai mult inca, foarte pretioasa dat fiind & este sacri, exemplara si semnificativa. Dar aceasti nova valoare semanticd atribuiti.termenului de mit" face destul de echivoca folosirea Iui in limbajul carent. Intr-adevir, acest cuvint ¢ folosit azi atte in sensul de fictiune™ sau de ailuzie" cit si in sensul, familiac mai ales etnologilor, sociologilor 41 istoricilor ‘religiilr, de ,traditie sacra, revelatie primordi model exem- plar’, Vom stirui mai fncolo asupra istoricului diferitelor semnificayii pe care cuvintul mit" le-a imbricar in Tumea anticd si creytini (cf. capitolele VIM—IX). Toati Tumea stie cd de la Xenofon (aproximativ 565—470 Len.) incoace — care a criticat si fnliturat cel dinaii expresiile ,mitologice“ ale divinitatii folosite de Homer $i de Hesiod — grecii au golit treptat_mythos-ul de — orice valoare religioasi si metafizicd. Opus atit lui 1Jogos cit si mai tirciu lui historia, mythos a sfirsit prin a indica tot ,ce nu poate exista cu adevarat". La rindul Siu, judeo-crestinismul considera de domeniul ymin- iunii* si al ,iluziei* tor ce nu era justificat sau v. de unul din Cele dou Testamente. Nu fn acest sens (dealtminteri cel, mai obignuit in limbajul curent) ingelegem noi ,mitul". Mai precis, nu stadiul mintal, sau momentul istoric in ‘care mitul a de- venit 0 fictiune ne intereseazi pe noi. Cercetarea roasted va avea in. primul rind drept obiect societatile primitive fn care mitul este — sau a fost ping in.timpul in urmi — ,viu, in sensul ci infatigeaza modele pen- tru comportarea omeneasc’ si prin insisi aceasta con- Ferd existentei semnificayie qi valoare. A’ ingelege struc tura si functia miturilor in’ societitile traditionale des- pre care este vorba pu fnseamn numai a elucida o etapé din istoria, gindicii omenesti, Inseamn3 deopotriva a in-_- “feloge. mai bine 0 categorie de contemporani de-ai nostri. Ca si ne mirginim la un exemplu, acela al asa-numi telor cargo cults’ ale Oceaniei, ar fi grew si interpre- tim o serie intreagi de comportiri neobignuite Pari a ne referi la justificarea lor miticd. Aceste culte profetice si milenariste proclami iminenja unei ere fabuloase de abundent si de fericire. Indigenii vor fi din nou sti pini asupra insulei lor si nu vor mai munci, cici mortii se vor intoarce in vapoare mireye, incrcate cu marfuri, asemenea cargoboturilor uriase pe care albii le intim- pind in porturile lor. Tati pentru ce cele mai multe din + Cargo cults — termen foloit pentra a deteona anumite cute religioase anate pe eredinta fn istauravea uoei nimpleitd de ©. mie Ge anit a dreptiti, epaltati prospect, care aU apdrat in flndul bigtinagior din partes de vt-a. Noi Guinee, de unde a0 propagat in alte replant ale Pacificului, Caracersica acestor cre- ine ona nace eel len ve de i cerea spintelor mortlor pe bordul unui cargobor_minunat Ceat cu nesfingte cant de bonus! europene eare vor A di tmibate ceedincionlor (a) ‘ aceste cargo cults necesita, pe de o parte, distrugerea animalelor domestice si a utilajului, si pe de alta, con- structia unor mari magazii in care vor fi depozitate proviziile aduse de mori. Cutare migcare protetizeari sosirea lui Cristos pe un vapor de mirfuri agteaptit sosirea ,Americii". © noua eri paradiziaca va incepe, si adeptii cultului respectiv vor deveni nemu- ritori, Anumite culte implici de asemeni acte orgiace, cici interdictiile si obiceiurile pimintului sanctionate de traditie isi vor pierde rayiunea de a fi, si locul lor va fi luat de libertatea absolut, Dar toate aceste acte $1 credinge se explicd prin mitul ingbitirii Lumit de cit ndint, urmata de 0 noua Facere si de insciunarea Epo de Aur, mit de care ne vom ocupa mai departe. Fapte similare s-au produs in 1960 in Congo cu pri- Iejal ‘dobindicit independengei naGonale. In cutare sat bastinagii au scos acoperisurile colibelor ca si lase si treaci ploaia de monezi de aur pe care strimoyii aveau s-o facd si cada. Intr-alt& parte, in delisarea generala, numai drumurile ce due spre cimitir au fost intretinute, pentru a da strimosilor posibilitatea si ajungi in sat. Pina si excesele orgiace aveau un sens, de vreme ce, potrivit mitului, in ziua fn care va incepe Era Noui, toate femeile vor apartine tuturor barbatilor. E foarte probabil ci fapte de acest gen vor deveni din ce in ce mai rare. Se poate presupune ca, drept uurmare a dobindirii independentei de catre fostele co- lonii, comportarea mitici* va dispare. Dar ceea ce se va intimpla intr-un viitor mai mult saw mai pusin indepartat nu ne va ajuta si ingelegem cea ce s-a in timplat recent. Ceea ce ne interesea7a inainte de toate € si sesizim sensul acestor comportéri strani yelegem cauza i, justificarea acestor excese. ingelege inseamn’ a le recunoaste drept fapte omenesti, drept fapte de culturi, drept creatii ale spiritului, iar au drept ribufniri patologice ale instinctelor, drept bestialitate sau infantilism. Nu exist alti alternati sau ne striduim si negim, si minimalizim sau sd uitimasemenea excese, considerindu-le cazuri izolate de_.sil- biticie", care vor dispirea cu totul, clad triburile se vor fi civilizav" ; sau ne dim osteneala si ingelegem antecedentele mitice care explici, justifici excesele de acest gen si le confer o valoare religioasi. Aceasti din urmi atitudine este, dupa plrerea noastra, singura tk si fie retinuti. Numai intr-o perspectiva orico-religioasi sint asemenea comportiri susceptibile of se impuni drept fapte de cultri si sig! piardi caracterul aberant sau monstruos de joc copilaresc sau de act pur instinctiv. Interesul prezentat de ,,mitologiile primitive* Toate marile religii_ mediteraneene si asiatice dispun de mitologii. Este insi, preferabil si nu incepem stu- diul mitului pornind, si zicem, de la mitologia greaci, sau egiptean’, sau indian’. Majoritatea miturilor gre esti au fost povestite gi, prin urmare, modificate, arti culate, sistematizate, de Hesiod si de Homer, de rapso: side’ mitografi. Traditiile mitologice ale’ Orientului Apropiat gi ale Indiei au fost cu griji reinterpretate si prelucrate de teologii si ritualigtii respectivi. Ceea ce nu. inseam’ desigur ck: 1 — aceste mari mitologii si-ar fi pierdut ,substanga lor mitici" si cS n-ar mai fi decit ,literaturi", sau ci 2 — traditiile mitologice ale societitilor achaice n-ar fi fost remaniate de preoti si de barzi. Intocmai ca marile mitologii care au stirgit prin a se transmite prin texte scrise, mitologiile ,primi- tive" pe care primii cilitori, misionari si etografi le-au cunoscut in stadiul oral, au o sistorie™ ; altfel zis, ele au fost transformate si imbogitite de-a Iungul veacurilor sub influenja altor culturi superioare, sau muljumiti. geniului creator al anumitor indivizi excep- tional de inzestrayi. i preferabil si incepem cu studiul_misului ecules athaice i traditional, chiar de va fi si abordam mai tirziu mitologiile popoarelor care au ju- cat un rol important in istorie. Aceasta deoarece, in ciuda modificarilor lor de-a lungul timpului, miturile sprimitivilor® inci mai oglindesc 0 stare primordiala, E vorba in plus despre societiti in care miturile mai sint inci vii, in care ele fundamenteaza si justified in- intreaga activitate a omului. Ro- func i ibile (sau au fost pina in timpul din urmi) de a fi observate si descrise de etnologi. In legiturd ‘cu fiecare mit, precum si cu fecare ritual al societiilor arhaice, a fost posibil si punem intrebiri bistinagilor si sk aflim, cel. putin in Parte, semnificatiile date de ei Evident, aceste docu mente vii" fnregistrate fn cursul anchetelor duse fa faa, ocului nu rezolva toate dificultatile. Ele prezinti in schimb avantajul, considerabil, de a ne ajuta si punem corect problema, adici si situ’m mitul in’ contextul sau sociologic originar, Incercare de a da o definitie mitului itului_o definitie care si_ fie si care si fie in acelasi timp accesibild nespecialistilor. Dealtminteri, este oare macar posi isim o singunt define suscepribil «i im- ratigeze toate tipurile si toate functiunile mitului, in toate societitile athaice si traditionale? Mitul este 0 realitate cultural extrem de complex care poate fi abordata i interpretati in perspective multiple si com- Plementare. Intrucft mi priveste, definitia care mise pare cea mai pugin imperfect, dat fiind ci este cea mai larga, © urmatoarea : mitul povesteste o istorie sacra ; el rela ‘waz un eveniment care a avut loc ta timpul primor-| s