CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………..pag.1-2
CAPITOLUL 1 ……………………………………………………………… ………... pag.3
Date generale
CAPITOLUL II………………………………………………………………………….pag.3
Descrierea generalã a lucrãri
2.1 Prezentare generalã.....................................................................................................pag.3
2.2 Prezentarea contextului…………………………………………...............................pag.5
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor.............................................pag.6
2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv
prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii...............................................pag.10
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice...........................pag.11
Capitolul III......................................................................................................................pag.12
Procese tehnologice
3.1 Particularitãți ale amplasamentului............................................................................pag.12
3.2Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv,
funcțional-arhitectural și tehnologic.................................................................................pag.17
3.3 Costuri estimative ale investiției.................................................................................pag.18
Capitolul IV......................................................................................................................pag.20
Analiza fiecãrui scenariu tehnico-economic propus
4.1.Prezentarea cadrului de analizã..................................................................................pag.20
4.2 Analiza financiarã......................................................................................................pag.27
4.3 Analiza economicã.....................................................................................................pag.30
4.4 Analiza de riscuri, mãsuri de prevenire a riscurilor....................................................pag.32
Capitolul V.......................................................................................................................pag.34
Scenariu tehnico-economic optim recomandat
5.1 Comparația scenariilor.................................................................................................pag.34
5.2 Descrierea scenariului optim recomandat...................................................................pag.39
Capitolul VI……………………………………………………………………………..pag.47
Asigurarea exigențelor minime de calitate .Cerințe fundamentale
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................pag.50
 INTRODUCERE
Sistemele de alimentare cu apă au fost utilizate de cele mai vechi civilizaţii:
• În India, în anul 4000 î.e.n., oraşul Mohenjodaro era echipat cu bazine;

• În Creta, în Grecia Antică şi la Roma bazinele şi casele luxoase beneficiau de alimentare cu

apă rece prin conducte, iar în unele cazuri dispuneau şi de conducte de apă caldă;
• Primul sistem de alimentare cu apă cu canale din piatră a fost construit în Assiria în anul
2000 î.e.n.;
• În China se utilizau conducte din bambus pentru alimentarea cu apă, iar în Grecia şi în
Africa de nord se utilizau tuburi din lut ars;
• Primele exemple cunoscute de puţuri pentru apă datează din anul 3000 î.e.n., în Egipt şi în
China;
• Ierusalimul Antic era alimentat cu apă din rezervoare şi lacuri artificiale;
• Cele mai faimoase sisteme de conducte din antichitate erau apeductele romane: Roma
dispunea în anul 300 î.e.n. de 12 apeducte care însumau aproximativ 150 milioane de litri de
apă potabilă. Cel mai lung apeduct, Aqua Martia, avea o lungime de 80 km. Apa era adusă
direct până la nivelul parterului vilelor sau apartamentelor romanilor bogaţi. Locatarii de la
etajele superioare trebuiau să folosească rezervoarele de apă de la parter. Oamenii care îşi
câştigau existenţa cărând apă erau numiţi Aquarians. Sistemul de apeducte a fost adoptat de
peste 40 de oraşe din Imperiul Roman;
• Evul Mediu s-a caracterizat prin neglijarea preocupărilor faţă de igienă, locuitorii oraşelor
trăiau în condiţii sanitare precare, iar lipsa apei şi a calităţii ei contribuiau la răspândirea
epidemiilor;
• Construcţia de sisteme de alimentare cu apă a reînceput în secolele 16 şi 17;
• În Cehia, prima alimentare cu apă a fost construită pentru castelul din Praga, în secolul 12;
în 1348, apa era adusă prin conducte de lemn în bazinele din pieţele Carol şi Vaclav; în
secolul 15, apa era pompată din râul Vltava, iar ulterior era filtrată şi tratată;
• În secolul 17 s-au utilizat pentru prima oară conductele din fontă de presiune (Versailles,
între anii 1660-1680);
• După 1882 au apărut primele instalaţii interioare de apă, care erau capabile să furnizeze apa
până la etajele superioare ale clădirilor;
• La sfârşitul secolului 19 se dezvoltă primele tehnici de filtrare şi tratare a apei;

1
 EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APẰ
İN COMUNA POȘTA CÂLNĂU, JUDEṬUL BUZẰU

INFORMATII GENERALE :

1. Denumirea lucrãrii : ,,EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APẰ İN

COMUNA POȘTA CÂLNĂU, JUDETUL BUZẰU’’
2. Beneficiar : U.A.T COMUNA POȘTA CÂLNĂU
3. Proiectant : COJOCARU ALEXANDRA
4. Nr. Proiect : 25/ 2016
5. Faza : S.F.
6. Elaborat : 2016

 Obiectivul general socio–economic al proiectului

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă si protejarea populatiei, din comuna Poșta Câlnãu,
de efectele negative asupra sãnãtãții și mediului nconjurãtor prin asigurarea alimentãrii
cu apã potabilã curatã și sanogenã.
 Obiectivul specific socio-economic al proiectului:
Un număr de 6143 de locuitori din comuna Poșta Câlnãu, judeţul Buzãu sã beneficieze
de alimentare cu apã potabilã după implementarea investiţiei.

2
 Capitolul I
Date generale
1. Informații generale privind obiectivul de investiții
1.1. Denumirea obiectivului de investiții
Extindere sistem de alimentare cu apã în comuna POȘTA CÂLNĂU, județul BUZĂU
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI
FONDURILOR EUROPENE
1.3. Ordonator de credite(secundar/tertiar)
CONSILIUL JUDEȚEAN BUZĂU/U.A.T. COMUNA POȘTA CÂLNĂU

1.4 Beneficiarul investitiei

U.A.T. COMUNA POȘTA CÂLNĂU
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
COJOCARU ALEXANDRA

Capitolul II
Descrierea generalã a lucrãri
2.1 Prezentare generalã

Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)

privind situația actualã, necesitatea și oportunitatea promovãrii obiectivului de investiții și
scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analizã.
Nu a fost elaborat studiul de prefezabilitate.
Comuna POȘTA CÂLNĂU este o comună din județul Buzău, Muntenia. Aflată pe valea
Câlnăului, este formată din satele Aliceni, Sudiți, Zilisteanca, Coconari, Poșta Câlnău(cu
catunele Calugareni si Satul Nou), Potârnichești.
Din punct de vedere geografic, comuna se întinde la nord de municipiul Buzău, mare
parte din populație locuind în satul de reședință, Poșta Câlnău, aflat pe șoseaua DN2, și în mai
multe sate de pevalea Câlnăului.
Comuna se află la confluența dintre Subcarpații de Curbură și Câmpia Română.
Localitățile Poșta Câlnău și Potârnichești se află în câmpie, pe drumul național, iar comuna se
învecinează spre est, nord-est, sud-est și sud cu comunele de câmpie Ziduri, Cochirleanca,
Vadu Pașii și Mărăcineni. Satele din zona vestică, Zilișteanca, Sudiți, Coconari și Aliceni sunt
3
în zona văii Câlnăului, comuna învecinându-se înspre vest cu comunele de deal Blăjani,
Săpoca și Cernătești, iar spre nord cu o altă comună de tranziție, Zărnești.
Comuna este traversata de drumul national DN2.(E85)
Studiile preliminare întocmite sunt: studiu topografic; studiu hidrogeologic; studiu
geotehnic;
Prezentul studiu de fezabilitate este intocmit pentru comuna POȘTA CÂLNĂU.

( Harta Buzãului)
Conform datelor obținute de la recensamantul realizat în anul 2011 populatia comunei
este de 5 968 locuitori.
Programul Național de Dezvoltare Localã, coordonat de MDRAPFE, stabileșe cadrul
legal pentru implementarea unor proiecte de importanțã naționalã, care susțin dezvoltarea
regionalã prin realizarea unor lucrãri de infrastructurã rutierã, tehnico-edilitarã și socio-
educativã.

4
 Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze
lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre
următoarele domenii specifice:
Realizarea/extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de alimentare cu apã și stații
de tratare a apei. Necesitatea și oportunitatea promovãrii investiției ”Extindere sistem de
alimentare cu apã în comuna Poșta Câlnãu”, rezultã din constatãrile confirmate in teren.
İn cadrul studiului de fezabilitatea se propun spre analizã douã scenarii tehnico-
economice. Obiectivul operațional al proiectului este realizarea infrastructurii din comuna
Poșta Câlnãu.
Investiția este evidențiatã în Strategia de dezvoltare localã a comunei Poșta Câlnãu, județul
Buzãu 2016-2018, Planul de Urbanism General al Comunei Poșta Câlnãu, și se încadreazã în
Master Planul Judetului Buzãu.
2.2 Prezentarea contextului
Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri
institutionale si financiare.
Strategiile de dezvoltare ale comunelor în perioada 2012-2018, trebuie sa îndeplinească
un număr de criterii pentru a fi fezabile. Este vorba despre urmãtoarele criteri:

1. Compatibilitatea cu Programul Național de Dezvoltare Localã;

2. Relevanța strategiei de dezvoltare pentru grupul țintã cãruia i se adreseazã;
3. Complementaritatea cu alte proiecte;
4. Posibilitãțile implicãrii sectorului privat;
5. Intervalul de timp necesar implementãrii strategiei.
Prin proiect vor fi îndeplinite obiectivele propuse în Master Planul Județean și anume:

1. Asigurarea necesarului de apã potabilã corespunzãtoare calitativ și cantitativ

consumatorilor și gospodariilor din comuna Poșta Câlnãu ,cu respectarea Legii 452/2002
privind calitatea apei potabile, cu modificãrile și completãrile ulterioare;

2. Creșterea gradului de confort și a nivelului de trai al locuitorilor satelor;

3. Creșterea siguranței de sãnãtate a populației;
4. Creșterea atractivitãții zonei pentru atragerea de investitori și stabilirea tinerilor în
zonã;
5. Creșterea frecvenței școlare și scãderea abondonului școlar.

Soluțiile aplicate în proiect au la bază studiile de teren conform metodologiei în acest

domeniu şi a legislatiei in vigoare, după cum urmeazã:
5
 - Legea 50/1991 modificatã şi completată cu Legea 453/2001 privind
autorizarea executãrii construcțiilor;
- H.G. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrãrilor de
construcții și instalații aferente acestora;
- Legea 98/2016 privind achizițiile publice;
- H.G. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al
documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din
fondurile publice;
- Legea 107/1996 Legea apelor cu completãrile și modificãrile ulterioare;
- H.G. 930/2006 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul și
mãrimea zonelor de protecție sanitarã și hidrogeologicã;
- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii cu completarile si modificarile
ulterioare;
- Directiva nr.98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman
transpusã în legislația româneascã prin Legea 458/2002 privind calitatea apei destinatã
consumului uman;
- NP 133/2013 Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor
de alimentare cu apã și canalizare a localitãților;
- SR 1629-2/1996 Alimentare cu apã. Captarea apelor subterane prin puțuri.
Prescripții de proiectare;
- SR 4163-1/1995 Alimentare cu apã. Rețele de distribuție. Prescripții
fundamentale de proiectare;
- SR 4163-2/1996 Alimentare cu apã. Rețele de distribuție. Prescripții de
calcul;
- SR 4163-3/1996 Alimentare cu apã. Rețele de distribuție. Prescripții de
execuție și exploatare;
- SR 1343-1/2006 Alimentare cu apã. Determinarea cantitãților de apã de
alimentare pentru localitãți urbane și rurale;
- STAS 6002/1998 Alimentare cu apã. Cãmine pentru branșamente apã;
- STAS 10617-2/1984 Ṭevi de polietilenã de înaltã densitate. Dimensiuni;

2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Prezentul studiu de fezabilitate analizeazã situația existentã în comuna Poșta Câlnãu a
rețelei de alimentare cu apã care este la ora actualã compusa din șase sisteme dupã cum
urmeazã:
6
Sistemul 1- satul Aliceni:
Schema tehnologicã a sistemului Aliceni este compusã din:
- Captare: foraj de mare adâncime H=150 m din care se asigura un debit de 1l/s
F1:
Q= 1.0l/s
H= 150 m
Pompa DAB P=5.5Kw
Hhs = -17.6m
Hhd = -22.5 m
- Aducțiune: conducta PEHD De 63 mm în lungime L= 120m
- Imagazinare: este compusã dintr-un rezervor de 80 mc de unde se face distribuția apei
cãtre satul Aliceni prin pompare cu o pompã de 7.5 kw dar și în Sudiți cu o pompã de
5.5kw;H= 43 m,Q= 8-24mc/h
- Distribuția: Conducta PEHD De 75mm în lungime L= 4500 m
Sistemul 2- satul Sudiți:
Schema tehnologicã a sistemului Sudiți este compusã din:
- Captare:douã foraje de mare adâncime F1 si F2 cu urmãtoarele caracteristici:
F1: F2:
Q= 1.8l/s Q= 2.0/s
H= 150 m H= 170 m
Pompa DAB P=5.5Kw Pompa DAB P=5.5Kw
Hhs = -16.6m Hhs = -16.6m
Hhd = -20.5 m Hhd = -20.5 m
- Aducțiune: conducta PEHD De 63 mm in lungime L= 50.0m
- Imagazinare: este compusã dintr-un rezervor de 200 mc iar distribuția se face
prin pompare cu o pompã de 7.5 kw dar H= 59.1-77.8 m,Q= 30 mc/h
- Distribuția: Conducta PEHD De 75mm;De 32mm,Conducte de metal în
lungime totalã L= 13630 m.
Sistemul 3- satele Zilisteanca si Coconari:
Schema tehnologicã a sistemului Zilisteanca-Coconari este compusã din:
- Captare:doua foraje de mare adancime F1 si F2 cu urmatoarele caracteristici:
F1: F2:
Q= 2.5/s Q= 2.5/s
H= 170 m H= 152 m
Pompa DAB P=15Kw Pompa DAB P=15Kw
7
 Hhs = -20.5m Hhs = -20.5m
Hhd = -40 m Hhd = -40 m
- Aducțiune: conducta PEHD De 63 mm în lungime L= 130m
- Imagazinare: este compusã dintr-un rezervor de 120 mc iar distribuția se face
prin pompare cu o pompã de 7.5 kw dar H= 59.1-77.8 m,Q= 30 mc/h
- Distribuția: Conducta PEHD De 75mm; Conducte de metal în
lungime totalã L= 8972 m.
Existã un punct de conexiune cu rețeaua de distribuție a satului Poșta Câlnãu
pe drumul județean DJ220 în zona punctului de coordonate STEREO’70:
X = 417306
Y = 646820
Sistemul 4- satul Calugãreni:
Schema tehnologicã a sistemului Calugãreni un cãtun care ulterior s-a alipit la satul Poșta
Câlnãu este compusã din:
- Captare: foraj de mare adâncime F1 cu urmãtoarele caracteristici:
F1:
Q= 1.0/s
H= 150 m
Pompa DAB P=15Kw
Hhs = -20.5m
Hhd = -40 m
- Aducțiune: conducta PEHD De 63 mm in lungime L=25m
- Imagazinare: este compusã dintr-un rezervor de70 mc iar distribuția se face
prin pompare cu o pompa Pemax de 7.5 kw dar H= 34.3-96 m,Q= 100-400 l/min.
- Distribuția: Conducta PEHD De 75mm în lungime totalã L=3700 m.
Existã un punct de conexiune cu rețeaua de distribuție a satului Poșta Câlnãu
pe drumul comunal în zona punctului de coordonate STEREO’70:
X = 417483
Y = 646195
Sistemul 5- satele Poșta Câlnãu și Potârnichești:
Schema tehnologicã a sistemului Poșta Câlnãu - Potârnichești este compusã din:
- Captare: trei foraje de mare adâncime F1,F2 si F3 cu urmãtoarele caracteristici:
- F1: F2: F2:
- Q= 2.5/s Q= 2.5/s Q= 2.5/s
- H= 170 m H= 152 m H= 152 m
8
 - Pompa DAB P=15Kw Pompa DAB P=15Kw Pompa DAB P=15Kw
- Hhs = -20.5m Hhs = -20.5m Hhs = -20.5m
- Hhd = -40 m Hhd = -40 m Hhd = -40 m

- Aducțiune: conducta PEHD De 63 mm în lungime L=990m

- Imagazinare: este compusã dintr-un rezervor de 220 mc iar distribuția se face
prin pompare cu o pompã tip Grundfos cu puterea de 7.5 kw si H= 59.1-77.8 m,Q=
30mc/h;pompa DAB cu puterea de 7.5kw si H=58-106 m;Q= 8-24 mc/h și o pompã
PENTAIR cu puterea de 1.8kw si H = 47m,Q = 200 l/min
- Distribuția: Conducta PEHD într-o gamã variatã de diametre cuprinse între
25-75 mm cu conexiuni de la diametru mai mic la mai mare cât și conducte din metal în
lungime totalã L=17000 m,dar și cu conexiune între rețelele din Cãlugãreni si Zilisteanca –
Coconari.
Sistemul 6- satul Satu Nou:
Schema tehnologicã a sistemului Satu Nou este compusã din:
- Captare: foraj de mare adâncime H=150 m din care se asigurã un debit de 1l/s
F1:
Q= 1.0l/s
H= 150 m
Pompa DAB P=5.5Kw
Hhs = -17.6m
Hhd = -22.5 m
- Aducțiune: conducta PEHD De 63 mm in lungime L= 50m
- Imagazinare: este compusã dintr-un rezervor de 80 mc aflat în curtea scolii de
unde se face distribuția apei în sistem prin pompare cu o pompã Pentair de 1.8 kw;si H=
47 m,Q= 200 l/min
- Distribuția: Conducta PEHD De 75mm in lungime L= 1750 m
Constatãrile fãcute în teren aratã cã:
- zona de protecție sanitar cu regim sever a puțurilor nu respectã dimensiunile prevãzute
prin H.G.930/2005 având raza de 10 m;
- lipsa cabinei puțului forat pentru protejarea funcționãrii acestuia pe timp
friguros;
- conductele de aducțiune puț – rezervor sunt în unele cazuri la suprafațã
terenului cu posibilitatea de înghe a acestora;
- rezervoarele de inmagazinare nu respectã dimensiunile prevazute în
9
H.G.930/2005 B.A. chiar mai mult existã amplasament de rezervor de înmagazinare pe teren
proprietate particularã;
- apa înmagazinatã și trimisã în rețeaua de distribuție nu este dezinfectatã prin
folosirea unei instalîii moderne de clorinare conform normelor in vigoare care prevad o
concentrație de clor de 0,3 mg/dm cub.
- sursele de apã nu au capacitatea de înmagazinare suficientã pentru asigurarea
rezervei de incendiu și compensarea orarã a consumului de apã.
- pompa puului este de tip vechi care nu asigura cerinele standardelor actuale;
- nu exist instalații de automatizare care sã asigure o exploatare optimã a
puțului, în parametrii de exploatare prescriși, precum și automatizarea generalã a sistemului
de alimentare cu apã.
Rețeaua de distribuție în comuna Poșta Câlnãu este din materiale neconforme (oțel în
unele cazuri) cu legãtui la PEHD, și diametre necorespuzãtore, dar și tronsoane
subdimensionate cu diametre mici de la 25 la 40 mm care duc la instabilitatea sistemului, ceea
ce conduce la consumuri mari de energie dar și inposibilitatea asigurãrii debitelor și presiunii
necesare la consumatori. Aceste țevi nu corespund normelor europene privind calitatea
materialelor ce pot fi utilizate în alimentãrile cu apã.
Diametrul maxim la aceste sisteme de alimentare cu apã nu este mai mare de 75 mm,

prin urmare nu se poate asigura debitul necesar pentru intervenția la incendiu.

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind
evoluția cererii
Accesul la apã potabilã este o prioritate pentru dezvoltarea durabilã a comunei Poșta
Câlnãu. Conform Planului de implementare a Directivei 98/83/CEE privind calitatea apei
destinate consumului uman în Romania s-au identificat urmãtoarele probleme: vechimea
rețelelor de distribuție reprezintã un factor important de afectare a calitãții apei distribuite prin
accidente frecvente și pierderi importante de apã și contaminarea acesteia; rețelele de
distribuție sunt realizate din materiale necorespunzãtoare standardelor în vigoare, sunt
deteriorate semnificativ, ceea ce conduce la modificarea calitãții apei distribuite; nu existã
tratarea apei încat sã se asigure lipsa de orice micoorganisme sau substanțe care, prin numãr
sau concentrații, constituie un pericol pentru sãnãtatea umanã;
Realizarea sistemului de alimentare cu apã potabilã, constituie elemente de baza pentru
comunitatea ruralã. Acestea sunt necesare pentru pentru a asigura condițiile de sãnãtate,
protecția mediului și în general condiții optime de trai, constituind în același timp premisele
pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive.

10
 Prin acest proiect se abordeazã urmatoarele: asigurarea calitãții corespunzatoare a apei
destinate consumului apei potabile, asa cum este definitã in Legea 458/2002 modificata și
completatã cu Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile conformã cu cea prevazutã în
Directiva atât prin tratarea apei cât și prin realizarea sistemului de alimentare cu apã a satelor
componente ale comunei; asigurarea distribuției apei potabile astfel încat ãa se realizeze la
debitele necesare gospodariilor în mod continuu și constant.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
Obiectivul de investiții ”Extindere sistem de alimentare cu apã în comuna Poșta Câlnãu,
județul Buzãu” ocupã un loc imprtant pentru administrația localã a comunei și este propus
spre finanțare.
Prin realizarea acestuia se va realiza:
- asigurarea accesului locuitorilor comunei Poșta Câlnãu la serviciile de
alimentare cu apã în conformitate cu normele de sãnãtate în vigoare;
- dezvoltarea economico-socialã a satelor, respectiv a comunei prin facilitarea
accesului la utilitãți;
- asigurarea infrastructurii necesare unei vieți calitative, creșterea standardului
de viațã și confort pentru populația ruralã .
Obiectivele specifice sectorului de gospodãrie a apelor și a apelor uzate sunt:
îmbunãtãțirea sistemelor de alimentare cu apã destinatã consumului public, conformarea la
reglementarile naționale ale Uniunii Europene, adicã asigurarea unei calitãți bune a apei și
protecția împotriva substanțelor nutritive de origine animalã, reducerea riscurilor pentru
sãnãtate.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
- creșterea numãrului de locuitori din zona ruralã;
- creșterea atractivitãții comunei pentru investitori;
- diversificarea activitãților economice;
- o protecție mai bunã a mediului înconjurãtor.
Obiectivele operaționale sunt:
- îmbunãtãțirea accesului la serviciile publice de bazã;
- îmbunãtãțirea infrastructurii în mediul rural;
- creșterea numãrului de sate renovate.
Posibilitãțile de dezvoltare a comunei în momentul de fațã sunt afectate de nivelul
scãzut de dezvoltare a infrastructurii, în cazul de aici alimentarea cu apã conform
standardelor. Dezvoltarea economicã și socialã durabilã a unei localitãți depinde în mare
mãsurã de dotãrile edilitare ale acesteia, de asigurarea tuturor utilitãților necesare pentru
11
 desfãșurarea activitãților potențialilor investitori sau consumatori și a unui standard de
viațã ridicat.
Conform celor prezentate este necesarã investiția ce face obiectul prezentului studiu
de fezabilitate.

Capitolul III
Procese tehnologice
3.1 Particularitãți ale amplasamentului

a) descrierea amplasamentului (localizare-intravilan/extravilan, suprafața

terenului, dimensiuni în plan, regim juridic-natura proprietãții sau titlul de proprietate,
zona de utilitate publicã, informaii/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de
urbanism, dupã caz);
Comuna Poșta Câlnãu se află la confluența dintre Subcarpații de Curbură și
Câmpia Română. Localitățile Poșta Câlnău și Potârnichești se află în câmpie, pe drumul
national DN2(E85),care strãbate comuna de la nord spre sud. Satele componente sunt
Aliceni, Suditți, Zilișteanca, Coconari, Poșta Câlnãu, Potârnichești.
b) relații cu zone învecinate, accesuri existente sau cãi de acces posibile;
Comuna se află la confluența dintre Subcarpații de Curbură și Câmpia Română.
Localitățile Poșta Câlnău și Potârnichești se află în câmpie, pe drumul național, iar comuna se
învecinează spre est, nord-est, sud-est și sud cu comunele de câmpie Ziduri, Cochirleanca,
Vadu Pașii și Mărăcineni. Satele din zona vestică, Zilișteanca, Sudiți, Coconari și Aliceni sunt
în zona văii Câlnăului, comuna învecinându-se înspre vest cu comunele de deal Blăjani,
Săpoca și Cernătești, iar spre nord cu o altă comună de tranziție, Zărnești. Comuna are o buna
accesibilitate rutiera. Cele mai utilizate mijloace de transport pentru sosirea în comuna Poșta
Câlnãu sunt autoturismele proprii, mijloacele de transport în comun (autobuze) și microbuze.
c) orientãri propuse fațã de punctele cardinale și fata de punctele de interes
naturale sau construite;
Comuna are urmãtorii vecini: Comuna se află la confluența dintre Subcarpații de
Curbură și Câmpia Română. Localitățile Poșta Câlnău și Potârnichești se află în câmpie, pe
drumul național, iar comuna se învecinează spre est, nord-est, sud-est și sud cu comunele de
câmpie Ziduri, Cochirleanca, Vadu Pașii și Mărăcineni. Satele din zona vestică, Zilișteanca,
Sudiți, Coconari și Aliceni sunt în zona văii Câlnăului, comuna învecinându-se înspre vest cu
comunele de deal Blăjani, Săpoca și Cernătești, iar spre nord cu o altă comună de tranziție,
Zărnești.

12
 d) surse de poluare existente în zonã;
İn momentul actual principala sursã de poluare a aerului o constituie autovehicolele
care circulã pe raza comunei. Poluarea apei subterane se datoreazã folosirii îngrãșãmitelor
chimice naturale sau artificiale în agriculturã, existența foselor utilizate în gospodãrii.
e) date climatice și particularitãți de relief (conform Strategiei de dezvoltare
localã a comunei Poșta Câlnãu, județul Buzãu pentru perioada 2016-2020);
Clima comunei este temperat continentalã, la fel ca în toatã țara, diferã însã în funcție
de formele de relief, de la sud-vest, aducând uscãciune și caldurã vara, temperaturi ridicate
iarna, vânturi, ce influențeazã clima județului Buzãu.
Temperaturile medii, variazã între 12 și 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se
înregistreazã în iulie, pânã la 37 grade Celsius, în timp ce temperaturile minime, se
înregistreazã în luna februarie -26 grade Celsius. Media anualã a precipitațiilor este intre 400
mm si 500 mm/an. Relieful, cu altitudini cuprinse între 100 m si 500 m, este constituit pe roci
sedimentare. Dealurile cuprind numeroase intercalații de roci argiloase. Adâncimea de îngheț
este de 0,80-0,90 m conform STAS 6054-77(conform studiului geotehnic).

Existența unor: rețele edilitare în amplasament care ar necesita protejare, în mãsura în

care pot fi identificate. Se va reevalua la data executãrii lucrarilor dacã este cazul.
İncadrarea în categoria geotehnicã se face în conformitate cu Normativul NP 074/2014
“Normativ privind principiile, exigențele și metodele cercetãrii geotehnice a terenului de
fundare “ .Categoria geotehnicã a sistemului construcție – teren indicã riscul geotehnic la
realizarea unei construcții. Riscul geotehnic depinde 2 grupe de factori : factori legați de
teren – condiții de teren și apã subteranã; factori legați de structura și vecinatãțile acestora.

f) Date generale geologice.

Comuna Poșta Câlnãu la confluența dintre Subcarpații de Curbură și Câmpia Română,

cu cote cuprinse între 200 m la partea esticã și 130 m în partea sudicã. Principalul emisar al
apelor de precipitații îl constitue râul Câlnãu care are traseul nord-vest spre sud.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Poșta Câlnãu face parte din
extremitatea Nordicã a Câmpiei Râmnicului, caracterizatã printr-o suprafațã relativ planã cu
zone largi ridicate datorita depunerilor eolienne specific zonelor de câmpie, relieful zonei
prezintã un aspect de câmpie depresionarã . Din punct de vedere geologic, comuna Poșta
Câlnãu s-a dezvoltat pe terasa înaltã râului Buzãu, terenul fiind constituit din depozite de
terasã fine la partea superioarã (prafuri, argile prãfoase, nisipuri prãfoase) cât și depozite

13
eoliene . Depozitele au grosime de 3,00-4,00 m și stau peste depozitele aluvionare formate din
pietriș și bolovani cu nisip.
Datele geotehnice sunt obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe
cu rezultatele determinãrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandãrile pentru fundare și consoldãri, hãrți de zonare geotehnicã, arhive accesibile,
dupa caz. Fișele forajelor se regãsesc în studiul geotehnic. Poziția rețelelor de apã va fi în cea
mai mare mãsurã în zona adiacentã a drumurilor.
Din fișele forajelor rezultã cã terenul are urmãtoarea structurã:
0,00-0,50(0,80) m - sol vegetal
0,50(0,80)-3,00 m – praf argilos plastic vârtos cu nodule de calcar.
Pentru rezervorul de 400 mc de la Aliceni s-a executat un foraj la 6,00 m și un sondaj cu
penetrare dinamicã la 5,00 m rezultând:
0,00-0,50 m - nisip prãfos galben
0,50-3,00 m – nisip cu pietriș cu lentile de nisip argilos galben
3,00-4,00 m – nisip prãfos cu îndesare medie
4,00-5,00 m- pietriș cu nisip.
Pentru rezervorul de 300 mc de la Zilisteanca s-a executat un foraj la 6,00 m și un sondaj
cu penetrare dinamica la 5,00 m rezultând:
0,00-1,00 m - praf argilos galben
1,00-1,70 m – nisip mediu fin galben cu îndesare medie-micã
1,70-2,70 m –pietriș cu nisip
2,70-4,00 m- praf argilos cu lentile de nisip cu îndesare micã-medie
4,00-6,00 m – nisip cu pietriș cu îndesare medie.
Pentru rezervorul de 600 mc de la Poșta Câlnãu s-a executat un foraj la 6,00 m
0,00-1,50 m - praf argilos galben
1,50-1,80 m – nisip fin galben
1,80-2,70 m – argilã prafoasã galbenã plastic vârtoasã cu filre nisipoase
2,70-4,50 m – nisip mediu fin cu îndesare medie
4,50-6,00 m – praf argilos galben, plastic vârtos.
Referatul (raportul) geotehnic se anexeazã.
Dacã facem analiza zonei cu risc precum cutremur, inudații, alunecãri de teren, sunt în
conformitate cu reglementãrile tehnice în vigoare. Conform STAS 11100/1/93 – terenul se
încadreazã în zona cu gradul 8 de seismicitate.
Acest studiu are ca obiectiv amplasarea a opt foraje de adâncime în vederea exploatării
apei subterane cu scopul realizării unei surse proprii pentru consum potabil şi necesităţi
14
igienico-sanitare, în satele Poșta Câlnãu, Călugăreni şi Satu Nou, Zilișteanca și Coconari,
Aliceni și Sudiți care fac parte din comuna Poşta Câlnău, judeţul Buzău .
Elaborarea studiului s-a realizat pe baza datelor puse la dispoziţie de beneficiar, a
consultãrii datelor referitoare la alte foraje executate în zona pusã la dispoziție de alte
societãți, a datelor din literatura de specialitate, precum şi a informaţiilor obţinute în urma
deplasării pe teren. Prin studiul de fezabilitate se propune înființarea a 3 sisteme distincte:

1. Sistemul Aliceni-Sudiți;
2. Sistemul Zilișteanca- Coconari;
3. Sistemul Poșta Câlnãu, Cãlugãreni, Satu Nou, Potârnichești.

1. Sistemul Aliceni-Sudiți
Ca sursã de alimentare cu apã se propune prin studiu de fezabilitate desnisiparea a douã
din forajele existente( un al treilea foraj va rãmâne în conservare, distanța pânã la celelalt
foraj desnipat fiind mai micã de 100 m, forajele funcționând în interferențã), precum și
execuția a 3 noi foraje - Fp1-Fp3 pentru furnizarea constantã a unui debit de 5,78 l/s.

2. Sistemul Zilișteanca- Coconari

Ca sursã de alimentare cu apã se propune prin studiu de fezabilitate desnisiparea a douã

din forajele existente (al treilea foraj fiind recent executat și pus în funcțiune nu va fi
desnisipat ), precum și execuția a 2 noi foraje -Fp 1-Fp2 pentru furnizarea constantã a unui
debit de 3,93 l/s.

3. Sistemul Poșta Câlnãu, Cãlugãreni, Satu Nou, Potârnichești

Ca sursã de alimentare cu apã se propune prin studiu de fezabilitate desnisiparea a patru din
forajele existente (al cincilea foraj- Cãlugãreni fiind executat pe un teren particular nu va fi
desnisipat), precum și execuția a 3 noi foraje - Fp 1-Fp3 pentru furnizarea constantã a unui
debit de 9,13 l/s.
Din analiza datelor avute la dispoziție se propune executarea celor opt foraje
hidrogeologice cu adâncimi cuprinse între 150 m și 220 m şi asigurarea unui debit de cca 2
l/s/foraj în condițiile în care pompa montatã în foraj funcționeazã în regim de 12 h.
Amplasamentul acestor foraje s-a fixat în zone neinundabile, cât mai aproape de cursul
râului Câlnãu, luându-se în calcul obligativitatea instituirii unei zone de protecție
hirogeologice și sanitare.
Adâncimi de forare propuse pentru foraje:

15
 1. Sistemul Aliceni-Sudiți
Se propune sãparea unui foraj ( Fp2) având caracter de explorare-exploatare pana la
H= 220 m, urmând ca definitivarea acestuia sã se facã în funcție de rezultatele obținute din
interpretarea diagrafiei geofizice. Forajul Fp1 fiind situat în apropierea forajului Fp2 se va
sãpa doar pânã la adâncimea la care se va definitiva Fp1. Forajul Fp3 se va sãpa pânã la
H= 175 m.

2. Sistemul Zilișteanca- Coconari

Forajul Fp1 se va sãpa pana la H= 175 m.

Forajul Fp2 se va sapa pana la H= 150 m.

3. Sistemul Poșta Câlnãu, Cãlugãreni, Satu Nou, Potârnichești

Se propune sãparea unui foraj ( Fp2) având caracter de explorare-exploatare pânã la
H= 150 m, urmând ca definitivarea acestuia sã se facã în funcție de rezultatele obținute din
interpretarea diagrafiei geofizice. Forajul Fp1 fiind situat în apropierea forajului Fp2 se va
sãpa doar pânã la adâncimea la care se va definitiva Fp1. Forajul Fp3 se va sãpa pânã la
H= 150 m.
İn funcție de litologia întâlnitã, de analizele granulometrice si de carotajul geofizic se va
stabili de cãtre executant soluția de definitivare a forajului.Pe baza datelor din forajul de
adâncime situat în apropierea locației propuse, recomandãm o posibilã soluție de definitivare:
se va tuba cu coloanã de PVC Φ 508 mm de la 0 m la – 15 m și se va cimenta în spatele
acesteia; se va tuba cu coloanã din PVC – VALROM tip R16 având diametrul 180 mm, pe
intervalul + 0,00-220 m, cu centrori la adâncimile de 25, 55, 85, 110, 130, 150, 170, 190, 210
și piesa de fund la 220 m;
Dupã corelarea carotajului electric cu litologia și în funcție de granulometrie se vor alege
stratele acvifere ce vor fi deschise cu filtre și tipul filtrelor.
Intervale acvifere estimate a fi captate : se recomandã a se capta stratele cu potențial
acvifer situate sub adâncimea de 80 m. Se va introduce pietrișul margaritar Φ 0-4 mm (o datã
cu subțierea noroiului de foraj), de la – 220 m la – 70 m și pietriș mãrgãritar Φ 4-8 mm și
dopuri successive de de argilã și ballast pe intervalul -70 m- 2 m și lapte de ciment, de la –
2 m la 0,00 m și se va cimenta în jurul forajului pânã la suprafața ( r= 0,70 m, h= 0,20 m).
Se vor executa pompãri de decolmatare-desnisipare pânã la limpezirea apei, dupa care se
vor executa pompãri experimentale în 3 trepte pentru stabilirea parametrilor hidrogeologici și
a debitului maxim de exploatare.

16
 Se va face analiza apei dupã desnisipare, la un laborator acreditat, stabilindu-se atât
indicatorii fizico-chimici, cât și cei microbiologici, ceruți de Legea 458/2002 privind calitatea
apei potabile și LEGEA NR. 311/2004 ce aduce completări la Legea 458/2002.
Se va completa obligatoriu de cãtre executant “ Fișa de inventariere a forajelor
hidrigeologice “cu toate datele ( litologie, filtre, analize apa, etc), fișa care va fi predatã
beneficiarului (Comuna Poșta Câlnãu) aceasta fiind necesarã pentru obținerea autorizației de
exploatare a forajului.
İn condițiile în care se vor respecta metoda de foraj propusã, diametrele sapelor de foraj
și diametrul coloanei definitive ale forajelor, pe baza datelor obținute de la forajele existente
din zonã estimãm ca s-ar putea obține Q max = 2,0 – 2,50 l/s pe foraj.
Prin acordarea unei atenţii deosebite în faza de definitivare a forajelor se vor crea
premisele necesare ca la dimensionarea zonelor de protecţie sanitară cu regim de restricție și
cu regim sever a forajului, conform HG 930/2005 si O.M.P. 1278/2011, acestea sã ocupe o
suprafața minimã. Aceste foraje vor putea fi incadrate în prevederile art. 15, alin. 2 din Ord.
1278/2011, care precizează că: pentru acvifere sub presiune protejate la partea superioarã prin
depozite suficient de groase, astfel încat parcursul pe verticalã prin zona nesaturatã a unei
particole de apã presupusa contaminatã pânã la aceasta este mai mare sau egal cu 50 de zile și
având zonele de alimentare situate pe orizontalã la distanțe mai mari decât cea
corespunzãtoare izocronei de 50 de zile, protecția sanitarã se va realiza numai prin instituirea
zonei de protecție sanitarã cu regim sever care va avea dimensiunile de 10 m amonte, aval,
lateral fatã de sursã.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și

tehnologic
1. Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții.

Efectuarea unui sistem de alimentare cu apã ,prin reabilitarea surselor existente,

realizarea de noi surse în scopul asigurãrii cerinței de apa a comunei Poșta Câlnãu, realizarea
de inmagazinãri care sã corespundã cerințelor de stocare, realizarea rezerviei intangibile la
incendiu, tratare și distribuție a apei la debitele și presiunile necesare consumatorilor și
înlocuirea conductelor noi din materiale conforme standerelor europene, dimensionate
corespunzãtor în vederea funcționãrii în bune condiții a sistemului de alimentare cu apã.
Lungimea totalã a rețelelor de alimentare cu apã pentru întreaga comunã este de 67275
m,conducte PEHD Pn6, montate prin sãpãtura deschisã sau foraj orijontal dirijat, dupã caz,
sub adâncimea de îngheț cu diametre cuprinse între 63 și 160 mm.

17
 2. Varianta constructiva de realizare a investitiei, cu justificarea alegerii acesteia.
Din punct de vedere constructiv s-a optat pentru gruparea celor 6 sisteme existente în 3
sisteme de alimentare cu apã astfel:
Sistemul 1: Satele Aliceni și Sudiți
Sistemul 2: Satele Zilișteanca și Coconari
Sistemul 3:Satele Poșta Câlnãu,Cãlugãreni, Potârnichești și Satu Nou.
Justificarea alegeri fãcute constã în reducerea numãrului de stații de tratare la fiecare
sistem existent, necesitatea reabilitãrii fiecarui sistem în parte cu costuri suplimentare precum
și faptul existenței unei înmagazinãri pe teren proprietate particularã dar și a imposibilitãții
asigurãrii zonei de protecție sanitarã în cazul sistemului de la Zilișteanca.

3. Echiparea și dotarea specificã funcțiunii propuse:

- container administrativ
- grup electrogen 25kw
- pompe foraje
- grup pompare + vas expansiune
- pompã de incendiu.
3.3. Costuri estimative ale investiției
Costuri estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții
similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții.
Costurile estimative de operare pe durata normalã de viațã/ de armonizare a
investiției publice. Costurile anuale de exploatare și întreținere se împart în costuri fixe și
costuri variabile.
Costuri fixe , aceste costuri rãmân nemodificate, indiferent de cantitatea de apã tratatã
sau apa uzatã. Cu toate acestea, ele se modificã în timpul anual și se adapteazã la nivelul
prețurilor actuale și standardelor de viațã crescute.
Costurile variabile, sunt direct legate de cantitãțile de apã, transport și tratarea apei.
Acestea sunt costuri pentru energie și costuri pentru consumabile. Au fost preconizate și
cuantificate urmãtoarele categorii de costuri:
Scenariu 1
 İntreținerea curentã
- a fost evaluatã la 1% din C+M și are o valoare anualã de 203.000,00 lei.
 İntreținerea periodicã

18
- a fost evaluatã la 5% din C+M și are o valoare de 151.039,00 lei și se efectueazã o datã la 10
ani.
 Forța de muncã
- în faza de operare se vor crea 3 locuri de muncã cu un salariu brut de 3.000 lei/lunã
Cheltuieli totale= 125.600 lei/an
 Energia electricã
Consum energie anual conform calcul proiectant 1.100.800 Kw
Tarif/Kw – 0,50 lei
Cost total – 500.000 lei/an
 Alte cheltuieli
Alte cheltuieli – cheltuielile operatorului pentru tratarea și distribuirea apei, 150.000 lei/an
 Cheltuieli administrative
- 5 % din cheltuielile directe – valoare anualã 35.100,00 lei
Scenariu 2
 İntreținerea curentã
- a fost evaluatã la 0.5% din C+M și are o valoare anualã de 115.400,00 lei.
 İntreținerea periodicã
- a fost evaluatã la 2% din C+M și are o valoare de 15.000,98 lei și se efectueazã o datã la 10
ani.
 Forța de muncã
- în faza de operare se vor crea 3 locuri de muncã cu un salariu brut de 3.000 lei/luna
Cheltuieli totale= 125.600 lei/an
 Energia electricã
Consum energie anual conform calcul proiectant 1.100.835 Kw
Tarif/Kw – 0,50 lei
Cost total – 500.000 lei/an
 Alte cheltuieli
Alte cheltuieli – cheltuielile operatorului pentru tratarea și distribuirea apei, 124.300 lei/an
 Cheltuieli administrative
- 5 % din cheltuielile directe – valoare anualã 43.100,7 lei
Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanțã a construcțiilor, dupã
caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic și/sau studii de analizã și de stabilitatea terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
19
 - studiu privind posibilitatea utilizãrii unor sisteme alternative de eficiențã
ridicatã pentru creșterea performanței energetice; - nu este cazul
- studiu de trafic și studiu de circulație; - nu este cazul
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru
obiectivele de investiții ale cãror amplasamente urmeazã a fi expropriate pentru cauza de
utilitate publicã; - nu este cazul
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referã la
amenajãri spații verzi și peisajele; - nu este cazul
- studiu privind valoarea resursei culturale; - nu este cazul
- studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției. - nu este
cazul
Capitolul IV

Analiza fiecãrui scenariu tehnico-economic propus

4.1. Prezentarea cadrului de analizã
Investiţia selectată ca prioritară de cãtre cetãțenii comunei Poșta Câlnãu, judeţul Buzãu
precum şi de cãtre aparatul executiv şi legislativ al comunei este reprezentatã de
“EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APẰ İN COMUNA POŞTA CẦLNẰU,
JUDEṬUL BUZẰU ”
Ordonatorul principal este Comuna Poșta Câlnã, judeţul Buzãu, iar fondurile necesare
realizării investiţiei vor fi obţinute prin accesarea Programului Național de Dezvoltare Localã
derulat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene.
Menţionăm că investiţia ce se doreşte a fi realizată reprezintă o unitate de analiză clar
identificată în conformitate cu principiile Analizei Cost Beneficiu, independentă din punct de
vedere economic.
Justificarea identificării acestui proiect ca urgent şi prioritar pentru comuna Poșta Câlnãu
rezidă din efectele negative induse de situaţia precară a alimentãrii cu apã a locuitorilor,
precum: asigurarea unor condiţii minime pentru sănătatea, confortul şi igiena oamenilor; lipsa
de interes din partea unor investitori în dezvoltarea activităţii economice în zonă; lipsa de
interes în stabilirea în comună a personalului didactic, medical etc.; neatractivitate din partea
locuitorilor de a se stabili şi construi locuinţe;
Obiectivul general socio–economic al proiectului:
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă si protejarea populatiei, din comuna Poșta Câlnãu, de
efectele negative asupra sãnãtãții și mediului nconjurãtor prin asigurarea alimentãrii cu apã
potabilã curatã și sanogenã.
20
 Obiectivul specific socio-economic al proiectului:
Un număr de 6143 de locuitori din comuna Poșta Câlnãu, judeţul Buzãu sã beneficieze
de alimentare cu apã potabilã după implementarea investiţiei.
Obiectivele urmãrite sunt :
-asigurarea sursei corespunzãtoare de apã pentru alimentarea cu apã potabilã în conformitate
cu prevederile Legii 458/2002, privind calitatea apei potabile, cu modificãrile și completãrile
ulterioare;
-efectuarea de investiții noi necesare lucrãrilor de alimentare cu apã care sã contribuie la
îmbunãtãțirea protecției mediului;
- realizarea unui sistem de alimentare cu apã potabilã centralizat;
- monitorizarea proceselor de exploatare și controlul calitãții prin mijloace informative și
software.
Atingerea obiectivelor vor conduce la:
-îmbunãtãțirea condițiilor de viațã și a standardelor de muncã, menținerea populației în spațiul
rural;
-sprijinirea activitãților economice, comerciale și turistice ;
- ameliorarea în conformitate cu standardele naționale în vigoare și armonizarea cu legislația
Uniunii Europene a condițiilor igienico-sanitare a locuitorilor, a activitãților productive
desfãșurate;
Obiectivul operaţional al investiţiei
Într-o perioadă de 24 luni să se realizeze “EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE
CU APẰ İN COMUNA POŞTA CẦLNẰU, JUDEṬUL BUZẰU ” comuna Poșta Câlnãu
judeţul Buzãu.
Obiectivele propuse prin prezentul proiect contribuie la atingerea:

- Obiectivului general specific şi obiectivelor operaţionale ale Programului vizând

protecția resurselor de apã, sisteme integrate de alimentare cu apã, stații de tratare,
canalizare și stații de epurare;
- Planului de investiţii și Strategiei de dezvoltare durabilã ale comunei Poșta Câlnãu;
- Strategiei de Dezvoltare a Județului Buzãu.

Perioada de referinţă. În conformitate cu principiile metodologice privind realizarea

analizei cost-beneficiu pentru investiţii în infrastructura de alimentare cu apã, analiza cost –
beneficiu a fost efectuată din punctul de vedere al beneficiarului investiţiei şi a fost realizată
pentru o perioadă de operare de 30 de ani.

21
 Analiza vulnerabilitãților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
schimbãri climatice, ce pot afecta investiția.
E cunoscut faptul că mediul înconjurător şi societatea umană suportă adesea acțiunea
unor fenomene extreme periculoase cu origine diferită, naturală sau antropică, ce pot produce
dereglări distructive şi brutale în anumite sisteme sau situații prestabilite. Aceste evenimente
(cutremure, alunecări de teren, furtuni, inundații, secete, incendii, accidente tehnologice,
situații conflictuale etc.) se produc de regulă pe neaşteptate şi pot provoca numeroase victime
în rândul oamenilor şi animalelor, un volum mare de pagube materiale, dezechilibre ecologice
şi chiar grave tulburări ale stării psihice şi morale a populației ce intră sub incidenta
fenomenului respectiv.
Zona geografică în care se găseşte amplasată țara noastră este caracterizată, în ultimii ani,
de un proces de modificări ale unor caracteristici geo-climatice, ceea ce a condus la
manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. S-a constatat că, în ultimii ani,
aceste fenomene și-au schimbat structura probabilistică şi intensitatea în raport cu acelaşi tip
de fenomene înregistrate cu un deceniu în urmă. Efectele dăunătoare pe care aceste fenomene
le au asupra populației, mediului înconjurător şi bunurilor materiale fac necesară cunoaşterea
acestor fenomene şi a modului în care putem preveni, sau ne putem apăra în caz de urgentă.
Nu există nici o rațiune pentru a crede că frecvența şi mărimea dezastrelor naturale este pe
cale să scadă în viitorul apropiat, toate zonele virtual-locuite sau nu, sunt zone de risc. Din
analiza bazei de date, se poate trage concluzia că magnitudinea şi frecventa dezastrelor
naturale va creşte pe fondul schimbării climatice globale.
Fenomenele care fac să crească vulnerabilitatea societătii față de dezastrele naturale sunt:
creşterea populației, urbanizarea excesivă, degradarea mediului, lipsa de structuri locale
specializate în managementul dezastrelor, sărăcia, economii instabile şi dezvoltate haotic.
İn situația celor afirmate mai sus investiția analizatã este vulnerabilã în fața factorilor de risc
antropici și naturali, acesta fiind cauza apariției în timp a intervențiilor de urgențã pe lucrãri
calamitate.

a. Situația utilitãților și analiza de consum:

Investiția analizatã nu presupune cheltuieli de relocare/ protejare, iar utilitãțile necesare

aferente organizãrii de șantier sunt efectiv cheltuiala executantului și vor fi prinse în oferta
acestuia. Utilitãțile necesare organizãrii șantierului și pentru operarea investițiilor vor fi puse
la dispoziție de cãtre Comuna Poșta Câlnãu.

b. Sustenabilitatea realizãrii obiectivului de investiții:

22
  impactul social și cultural, egalitatea de șanse;
Crearea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apã, constituie elemente de bază
pentru comunitatea rurală. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate,
protecția mediului, accesibilitatea și, în general, condiții optime de trai. Infrastructura asigură,
de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive.
Proiectul va avea un impact favorabil asupra afacerilor la nivel local și asupra
populației din comuna Poșta Câlnãu, prin creșterea veniturilor și a gradului de ocupare a forței
de muncã, datoritã creșterii atractivității zonei pentru noi investiții industriale si agro
industrial. La veniturile directe realizate din operarea rețelei de apã se vor adăuga veniturile
suplimentare din exploatarea noilor facilitați, precum și venituri generate indirect din servicii
de întreținere, furnizori de diferite bunuri și servicii, ceea ce conduce la dezvoltarea turismului
rural ce va contribui la valorificarea patrimoniului cultural al localitãții.
Egaliatatea de șanse : conform art. 16 din Regulamentul Consiliului Europei nr.
1083/11.07.2006 privind prevederile generale pentru Fondul European de Dezvoltare
Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, „Statele membre şi Comisia
asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi integrarea principiului de egalitate de
şanse în domeniul respective în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării fondurilor. Statele
membre şi Comisia iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe
sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în
timpul diferitelor etape ale aplicării fondurilor şi în special în ceea ce priveşte accesul la
fonduri. În special, accesibilitatea persoanelor cu handicap este unul dintre criteriile care
trebuie respectate la definirea operaţiunilor cofinanţate din fonduri şi de care trebuie să se ţină
seama în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării”. Promovarea egalităţii de şanse va
contribui la coeziunea socială, atât la nivelul regiunilor de dezvoltare, cât şi la nivel naţional.
Dezvoltarea unei culturi a oportunităţilor egale presupune implicarea directă a tuturor
actorilor sociali din sectorul public şi privat, inclusiv societatea civilă. Protecţia socială şi
incluziunea socială pot fi promovate prin acţiuni de combatere a discriminării, promovarea
egalităţii de şanse şi integrarea în societate a grupurilor vulnerabile care se confruntă cu riscul
de marginalizare socială.
Egalitatea între femei şi bărbaţi este un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii
Europene, şi o condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor UE de creştere economică,
ocuparea forţei de muncă şi a coeziunii sociale. Cu toate că inegalităţile încă există, în prezent
Uniunea Europanã a făcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalităţii
între femei şi bărbaţi. Aceasta este – în principal – datorită legislaţiei de tratament egal,
integrarea dimensiunii egalităţii de gen şi măsurile specifice pentru avansarea femeilor;
23
Aceste aspecte vizează accesul la ocuparea forţei de muncă, egalitatea salarială, protecţia
maternităţii, concediul parental, de asigurări sociale şi profesionale, securitatea socială,
sarcina probei în cazurile de discriminare şi de auto-ocupare a forţei de muncă.
În plus faţă de dispoziţiile legale referitoare la egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi
femei, legislaţia UE anti-discriminare a fost înlocuita de asigurarea unui nivel minim de
protecţie şi un tratament egal pentru toată lumea de viaţă şi de muncă în Europa. Aceste legi
sunt proiectate pentru a asigura un tratament egal, indiferent de: rasă sau origine etnică, religie
si credinţă, dizabilităţi, orientare sexual, vârstă .
Ca si cetăţeni cu drepturi depline, persoanele cu handicap au drepturi egale şi au
dreptul la demnitate, egalitate de tratament, de viaţă independenta şi de participarea deplină în
societate. Activarea persoanelor cu handicap de a beneficia de aceste drepturi este principalul
scop al UE de strategie pe termen lung pentru includerea lor activă. Până în 2020, Comisia
Europeană doreşte să vadă îmbunătăţiri în perspectivele de ocupare a forţei de muncă,
accesibilitatea şi de viaţă independentă. Persoane cu handicap sunt implicate în proces, pe
baza principiului european: "Nimic despre persoane cu handicap fără persoane cu handicap".
Uniunea Europeanã promovează incluziunea activă şi participarea deplină a
persoanelor cu handicap în societate, în acord cu abordarea europeana a drepturilor omului
referitoare la problemele de handicap. Drepturile persoanelor cu handicap este o problemă şi
nu o problemă de discreţie.
În calitate de solicitant am respectat prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la
egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul muncii, egalitate de şanse
şi nediscriminare şi am luat în considerare în implementarea proiectului toate politicile şi
practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă,
indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen,
orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la
o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea,
înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul
politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
Prin identificarea grupului țintã proiectul promoveazã principiul nediscriminãrii,
investiția fiind destinatã tuturor locuitorilor comunei Poșta Câlnãu, indifrent de etnie, religie,
sex. Accesul la serviciile de alimentare cu apã va fi garantat oricãrui locuitor din comuna ce
se regãsește în grupul țintã de beneficiari direcți ai proiectului.

24
  estimãri privind forța de muncã ocupatã prin realizarea investiției: în faza de realizare,
în faza de operare;
İn faza de operare nu s-a prevãzut crearea nici unui loc de muncã, deoarece operatorul
Comuna Poșta Câlnãu dispune de personal suficient.

 impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitãții și a

siturilor protejate, dupa caz;
Existenţa unui sistem de cu apă centralizat in comuna conduce la formarea unor
debite însemnate de ape uzate, încărcate cu substanţe organice, care deversate liber în mediul
natural, în lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare şi epurare corespunzatoare a
acestor ape. Realizarea lucrãrilor precizate mai sus este o abordate integratã în rezolvarea
problematicii legate de infrastructurã de apa și canal a localitãții, în concordanțã cu legislaţia
în vigoare care impune soluţionarea problemei apelor uzate. In vederea protecţiei şi
conservării resurselor de apă de suprafaţă, evacuările în aceste ape sunt reglementate prin
utilizarea unei abordări combinate prin stabilirea şi implementarea controlului emisiilor, bazat
pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor limită importante ale emisiilor ori, în
cazul impactului difuz, a controlului şi a celor mai bune practici din punct de vedere al
mediului, stabilite în reglementările specifice privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, epurarea apelor uzate rurale, protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din
surse agricole, evaluarea riscului şi descărcarea de substanţe periculoase în apă. Având în
vedere cele prezentate mai sus, se impune pe viitor colectarea și realizarea epurãrii
corespunzãtoare a apelor uzate.

 impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care

acesta se integreazã, dupã caz.
Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este
una dintre opţiunile posibile, ci singura perspectivă raţională a devenirii naţionale, având ca
rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici,
sociali şi de mediu. Conceptul de dezvoltare durabilă urmăreşte satisfacerea nevoile
prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile
nevoi"(Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare).
Acest concept desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-
economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între
aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural şi încearcă să găsească un
cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de
tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social.
25
 Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată
de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta în
primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra
calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social.
Protejarea mediului natural. Activitatea desfãșuratã pentru construcția rețelei
alimentare cu apã, aparținând comunei Poșta Câlnãu, respectiv la funcționarea obiectivului nu
constituie sursa de radiație electromagneticã și ionizantã.
In perioada de construcție principalele surse de zgomot sunt costituite din
echipamentele utilizate la îngroparea conductelor de canalizare. Utilajele folosite pentru
totalitatea operațiilor efectuate pe amplasament și puterea acusticã asociate: • Betoniere: Lw ≈
105 dB(A); • Excavatoare:, Lw ≈ 115 dB(A); • Autocamioane: Lw ≈ 107 dB(A) • Macara
mobilã: Lw ≈ 110 dB(A). Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor,
tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe
suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de
ecranare. Activităţile specifice organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în
spaţiu deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii,
care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi
psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe
săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul
zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). În zona protejată cu funcţiune
de locuire, situată la > 400 m distanţă faţă de sursele de zgomot ce aparţin Organizării de
şantier, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe perioada zilei pe
perioade scurte de timp 80 dB(A). Organizarea de şantier prin dotările tehnice, administrative
şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru
mediu.
La funcționarea obiectivului sursele de zgomot aparținând sunt reprezentate de
utilajele prevãzute pentru pomparea apei și suflantele prevazute la treapta biologicã aerobã.
Sursele de zgomot pe perioada de funcționare a obiectivului analizat: nu existã.
Deșeurile rezultate în perioada de funcționare a obiectivului sunt:
• Deșeuri tehnologice reținute în sistemul de canalizare ;
• Deșeuri menajere;
• Deșeuri de la echipamentele electrice și electronice;
• Deșeuri metalice, piese uzate;
• Ambalaje din PVC de la transportul materialelor de construcții;
• Deșeurile mașinilor: uleiuri și grãsimi;
26
 • Cabluri, cauciuc.
Depozitarea deșeurilor se face în condiții corespunzãtoare. Deșeurile rezultate sunt
colectate în sistem separativ fiind eliminate/valorificate unitãților ce prelucreazã aceste tipuri
de produse. Prin realizarea investiției nu vor rezulta și nici nu se vor folosi substanțe toxice și
periculoase.

c. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justificã dimensionarea obiectivului

de investiții:

Accesul la apã potabilã este o prioritate pentru dezvoltarea durabilã a comunei Poșta
Câlnãu. Conform Planului de implementare a Directivei 98/83/CEE privind calitatea apei
destinate consumului uman în România s-au identificat urmãtoarele probleme, cu care se
confruntã și comuna Poșta Câlnãu: vechimea rețelelor de distribuție reprezintã un factor
important de afectare a calitatii apei distribuite prin accidente frecvente și pierderi importante
de apã și contaminarea acesteia; rețelele de distribuție sunt realizate din materiale
necorespunzatoare standardelor în vigoare, sunt deteriorate semnificativ, ceea ce conduce la
modificarea calitãții apei distribuite; nu existã tratarea apei încât sa se asigure lipsa de orice
micoorganisme sau substanțe care, prin numãr sau concentrații, constituie un pericol pentru
sãnãtatea umanã;
Realizarea sistemului de alimentare cu apã potabilã, constituie elemente de bazã
pentru comunitatea ruralã. Acestea sunt necesare pentru pentru a asigura condițiile de
sãnãtate, protecția mediului și în general condiții optime de trai, constituind în acelasi timp
premisele pentru dezvoltarea unei economii rurale competitive.
Proiectul de investiții vizat este relevant tuturor nevoilor și constrangerilor
indentificate în România în domeniul gospodãririi apelor și apelor uzate, întrucât în acest sat
rețeaua de alimentare cu apã este inexistentã.
Prin proiect se abordeazã urmãtoarele:
- asigurarea calitãții corespunzãtoare a apei destinate consumului uman/apei
potabile, așa cum este definitã în Legea 458/2002 modificatã și completatã cu Legea
311/2004 privind calitatea apei potabile conformã cu cea prevazutã în Directivã atât prin
tratarea apei cât și prin realizarea sistemului de alimentare cu apã a satului Poșta Câlnãu;
- asigurarea eficienței distribuției apei potabile astfel încât sã se realizeze la
debitele necesare gospodariilor în mod continuu și constant.
Acest lucru se va realiza prin activitãțile proiectului de informare corectã a populației,
de constietizare a acesteia asupra implicațiilor de mediu și prin raționalizarea consumului
populației prin contorizarea apei și introducerii unei taxe de consum.
27
 4.2 Analiza financiarã
Inclusiv calcularea indicatorilor de performanțã financiarã: fluxul cumulat, valoarea
actualizatã netã, rata internã de rentabilitate; sustenabilitatea financiarã. Inainte de a efectua
analiza financiarã, trebuie mai întâi sã prezentãm fundamentarea acestei analize, ținând cont
de urmãtoarele elemente :
 modelul financiar : aceastã informație este necesarã pentru a întelege modul de
formare a veniturilor și cheltuielilor, precum și a detaliilor ‘tehnice’ ale analizei
financiare;
 proiecțiile financiare: proiecții ce prezintã costurile investiționale și operaționale
aferente proiectului;
 sustenabilitatea proiectului : ce indicã performanțele financiare ale proiectului (VAN –
valoarea netã actualizatã, RIR – rata internã de rentabilitate, BCR – raportul
beneficiu/cost).
Scopul analizei financiare este acela de a identifica și cuantifica cheltuielile necesare
pentru implementarea proiectului, dar și a cheltuielilor și veniturilor generate de proiect în
faza operaționalã. Modelul teoretic aplicat este modelul Cash Flow Actualizat (DCF), care
cuantificã diferența dintre veniturile și cheltuielile generate de proiect pe durata sa de
funcționare, ajustând aceasta diferențã cu un factor de actualizare, sarcinã necesarã pentru a
‘aduce’ o valoare viitoare în prezent, la un numitor comun.
Valoarea actualizatã netã (VNAF)
Valoare netã actualizatã indicã valoarea actualã – la momentul zero – a implementãrii
unui proiect ce va genera în viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli.
VNA = ΣCFt/(1+k)t) + VRn/(1+k)t – I0
unde :
CFt = cash flow-ul generat de proiect în anul ‘t’ – diferența dintre veniturile și cheltuielile
aferente;
VRn = valoarea rezidualã a investiției în ultimul an al analizei
I0 = investiția necesara pentru implementarea proiectului
Cu alte cuvinte, un indicator VNA pozitiv indicã faptul cã veniturile viitoare vor excede
cheltuielile, toate aceste diferențe anuale ‘aduse’ în prezent – cu ajutorul ratei de actualizare –
și însumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizeazã indicatorul.
Rata internã de rentabilitate (RIR)
RIR reprezintã rata de actualizare la care VNA este egalã cu zero. Altfel spus, aceastã ratã
internã de rentabilitate minimã acceptatã pentru proiect, o ratã mai micã indicând faptul cã
veniturile nu vor acoperi cheltuielile. Cu toate acestea, valoarea RIR negativã poate fi
28
acceptatã pentru anumite proiecte în cadrul programelor de finanțare – datoritã faptului cã
acest tip de investiții reprezintã o necesitate stringentã, farã a avea însã capacitatea de a
genera venituri (sau genereazã venituri foarte mici) : drumuri, stații de epurare, rețele de
canalizare, rețele de alimentare cu apã, etc. Acceptarea unei RIR financiare negativã este
totuși condiîionatã de existența unei RIR economice pozitivã – același concept, dar de data
aceasta aplicat asupra beneficiilor și costurilor socio-economice.
Raportul Beneficiu/Cost (BCR)
Raportul beneficiu-cost este un indicator complementar al VNA, comparând valoarea
actualã a beneficiilor viitoare cu cea a costurilor viitoare, inclusiv valoarea investiției :
BCR = VP(I)0 / VP(O)0 unde :
VP(I)0 = valoarea actualizatã a intrãrilor de fluxuri financiare generate de proiect în perioada
analizatã (inclusiv valoarea rezidualã);
VP(O)0 = valoarea actualizatã a ieșirilor de fluxuri financiare generate de proiect în perioada
analizatã (inclusiv costurilor investiționale);
Proiecțiile financiare și aici avem:
Scenariul 1 :
Acest subcapitol vizeazã principalele cheltuieli implicate în implementarea proiectului
propus : costurile de investiție și costurile de operare și întreținere. Costurile investiționale au
fost estimate pe baza soluției tehnice identificate și a evaluãrilor prezentate pentru scenariul I
sunt în valoare de 6800 .55 lei.
Costurile de operare sunt costuri adiționale generate de utilizarea investiției, dupã
terminarea construcției proiectului. In cazul prezentat aceste costuri de operare constau în:
costurile de intreținere curentã și periodicã, costurile cu tratare a apei , costurile cu materiale
consumabile, cheltuieli cu protecția mediului, studii și cercetãri, alte costuri de operare ale
proiectului (ex.: administrative).
Metoda utilizată în dezvoltarea Analizei financiare este cea a ,,fluxului net de numerar
actualizat’’. În această metodă fluxurile non-monetare cum ar fi amortizarea şi provizioanele
nu sunt luate în considerare.
În realizarea Analizei Cost – Beneficiu financiară a fost utilizatã metoda incrementalã,
metodã bazatã pe utilizarea rezultatelor din scãderea celor două variante, respectiv: ,,Varianta
investiţie maximă’’ - ,, Varianta 0’’.
Au fost luate în considerare totalul cheltuielilor din devizul general al investiţiei în mii lei
precum şi repartizarea costurilor investiţiei pe perioada de implementare a proiectului 24 luni,
în conformitate cu graficul prezentat.

29
 O investiție este rentabilã, din punct de vedere financiar, respectiv economic, dacã
prezintã o ratã internã de rentabilitate superioarã ratei de actualizare adoptate; echivalent, dacã
valoarea netã prezenta este pozitivã. Investiția genereazã venituri financiare directe. Este
prevãzut introducerea unui sistem de taxare a utilizatorilor rețelei de apã.
Sustenabilitatea financiarã a proiectului. Proiectul propus va conduce, prin ansamblul de
activităţi organizate şi desfăşurate, la rezultate de etapă şi la rezultate finale, cuantificate de
către indicatorii de output şi de rezultat. Continuitatea proiectului după finalizarea finanţării
nerambursabile este bazatã pe felul în care au fost calculate veniturile și cheltuielile.
Aspectele financiare legate de continuarea proiectului şi după încetarea finalizării
nerambursabile vor fi rezolvate prin fonduri provenite din contributia următoarelor entitãți
responsabile:
 Bugetul de stat
 Bugetul local
Durabilitatea financiarã a proiectului se evaluaeazã prin verificarea fluxului de numerar
cumulat. Aceasta fiind datã de proporția de grant acordatã implementãriii proiectului, precum
și veniturile financiare generate de implementarea acestuia.
4.3. Analiza economicã
Analiza economicã, inclusiv calcularea indicatorilor de performanțã economicã: valoarea
actualizatã netã, rata internã de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, dupã caz, analiza
cost-eficacitate. Principalul obiectiv al analizei economice este de a ajuta la definirea și la
selectarea proiectelor care pot avea implicații pozitive asupra economiei, la nivel macro.
Analiza economicã se dovedește a fi mai utilã atunci când este desfãșuratã într-o fazã inițialã
a analizei de proiect, pentru a depista din timp aspectele negative ale proiectului de investiție.
Daca analiza economicã este desfãșuratã la sfârșitul ciclului de proiectare atunci nu poate sã
ofere informații decât în ceea ce privește decizia de a investi sau nu. Atunci când se propune
doar determinarea unor indicatori globali ai investiției, cum sunt Valoarea Netã Prezentã
(VNAE) sau Rata Internã de Rentabilitate Economica (RIRE), analiza economicã genereazã
rezultate globale.
Principiul de bazã al analizei economice este comparația costurilor generate în cele douã
cazuri: FARA PROIECT /CU PROIECT.
Diferența valorilor de cost pentru cele douã cazuri oferã valoarea beneficiilor proiectului,
care induc rentabilitatea economicã a sa. Pentru a evalua beneficiile economice induse de
proiect, vor fi calculate costurile unitare de exploatare în cele douã situații : cu și fãrã proiect.
Aceste efecte sunt dificil de cuantificat valoric și nu sunt, de obicei, incluse în evaluãrile
economice. Costurile utilizatorului s-au calculat estimând consumurile cantitative. Este
30
necesar ca aceste cantitãți sã se încadreze în plaja de valori prelevate din aria de aplicare a
proiectului.
Eficiența investiției se determinã prin raportarea costului total prognozat pentru fiecare
alternativã a proiectului, la soluția de bazã (fara proiect). Practic, este vorba de “minimum de
lucrãri”, adicã standardul minimal al lucrãrilor de întreținere.
Pentru a realiza aceste comparații sunt necesare:

 detalii privind programul de investiție;

 standarde de proiectare și întreținere;
 detalii privind alternativele proiectului;
 costuri unitare.
Etapele analizei economice sunt:

 stabilirea perioadei de analizã a proiectului;

 determinarea costului de construcție și a eșalonãrii temporale a acestuia;
 stabilirea costurilor auxiliare generate de proiect (costuri de exploatare, de întreținere,
sociale, etc.), pentru situațiile fãrã și cu proiect;
 estimarea costurilor de exploatare, cu timpul, exogene, etc ale proiectului, pentru
ambele situații analizate;
 calculul beneficiilor nete ale proiectului, dupa relația:
Bi  CiFARA  CiCU , unde

Bi
este valoarea beneficiilor nete din anul i;
CiFARA
este valoarea costurilor pentru anul i, varianta FARA Proiect;
CiCU
este valoarea costurilor pentru anul i, varianta CU Proiect;

 calculul indicatorilor sintetici ai investiței (valoare netã prezentã, Rata internã de

rentabilitate, raportul Cost/Beneficiu);
 analiza de senzitivitate a investiției;
 analiza de risc investițional.
In cadrul analizei de fațã este dificilã evalurea cazului fãrã proiect; în acest caz analiza se
va concentra pe evaluarea costurilor și veniturilor implicate de cazul CU Proiect. Proiectul ce
se propune spre finanțare are numeroase beneficii socio economice parte dintre ele
cuantificabile monetar dar și necuantificabile de importanța socialã majorã.

31
 Analiza constã în determinarea intervalului de evoluție a indicatorilor de profitabilitate,
considerați pentru diferite scenarii de evoluție ai factorilor cheie, în scopul testãrii soliditãții
rentabilitãții proiectului și pentru a-i ierarhiza din punctul de vedere al gradului de risc.
Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai
modelului, ale cãror variații, în sens pozitiv sau in sens negativ, comparativ cu valorile
folosite pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variații asupra principalilor
indicatori ai rentabilitãții, respectiv RIR si VNA; cu alte cuvinte influențeazãîin cea mai mare
mãsurã acești indicatori.
Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variazã conform specificului proiectului
analizat și trebuie determinat cu mare acuratețe. Este recomandabilã adoptarea acelor
indicatori a cãror variație absolutã de 1% duce la o variație a RIR de cel puțin 1% sau a VNA
de cel puțin 5%.
Proiectul propus spre finanțare nu are o Ratã internã de rentabilitate financiarã pozitivã
datoritã faptului cã este un proiect care nu genereazã venituri financiare sau veniturile sunt
sume modice, iar benificiile de ordin economico-social mare parte dintre ele sunt greu
cuantificabile, astfel oricât am scãdea cheltuielile de operare și de investitie într-un scenariu
optimist sau le-am crește într-un scenariu pesimist proiectul neînregistrând venituri Rata
internã de rentabilitate și valoarea actualizatã netã ar fi negative.
4.4. Analiza de riscuri, mãsuri de prevenire a riscurilor
Proiectul este adaptat normelor tehnologice și mãsurilor recomandate de Uniunea
Europeana și Legislația naționalã. In vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de
studii geologice, geofizice, hidrologice, hidrogeologice, studii referitoare la clima zonalã,
adâncimea de îngheț și seismologice.
Au fost analizate și estimate riscurile de naturã financiarã, de administrare și
management generate de proiect. Beneficiarul și proprietarul rețelelor, Comuna Poșta Câlnãu
prezintã o capacitate de management și de implementare a proiectului corespunzãtoare cu
cerințele prevãzute.
Riscurile de naturã financiarã și politice, dar și cele referitoare la forța majorã au fost
evaluate în cadrul estimãrii costurilor investiționale, în interiorul Devizului General estimativ;
pentru acestea s-a prevazut o valoare procentualã de maxim 10% din costul direct de
investiție. İn acest mod sunt asigurate condițiile normale de desfãșurare a urmãtoarelor faze
de proiectare și, mai ales, de execuție.
Analiza de senzitivitate analizeazã influența factorilor de risc, identificați cu
posibilitatea de nerealizare a factorilor pozitivi care conduc la apariția rentabilitãții financiare
și economice a proiectului.
32
 Riscurile asociate proiectului se pot clasifica astfel:
Tehnice:
 Proasta execuție a lucrãrii;
 Lipsa unei supervizãri bune a desfãșurãrii lucrãrii;
Financiare:
 Neaprobarea cererii de finanțare;
 Intârzierea plãților;
Legale:
 Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru execuția lucrãrii;
Instituționale:
 Lipsa colaborãrii instituționale ;
 Lipsa capacitãții unei bune gestionãri a resurselor umane și materiale;
Riscurile legate de realizarea proiectului care pot apãrea pot fi de naturã internã și
externã.
 Internã – pot fi elemente tehnice legate de îndeplinirea realistã a obiectivelor și care se
pot minimiza printr-o proiectare și planificare riguroasã a activitãților;
 Externã – nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de
management al riscului.
Sistemul de monitorizare:
Esența acestuia constã în compararea permanentã a situației de fapt cu planul acestuia:
evoluție fizicã, cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu
activele create).
O abatere indicatã de sistemul de monitorizare , conduce la un set de decizii a
managerilor de proiect care vor decide dacã sunt posibile și/sau anumite mãsuri de remediere.
Sistemul de control : Acesta va trebui sã intre în acțiune repede și eficient când sistemul de
monitorizare indicã abateri.
Membrii echipei de proiect au urmãtoarele atribuții principale:

 a lua decizii despre mãsurile corective necesare;

 autorizarea mãsurilor propuse;
 implementarea schimbãrilor propuse;
 adaptarea planului de referințã care sã permitã ca sistemul de monitorizare sã rãmânã
eficient.
Sistemul informațional:

33
 Va susține sistemele de control și monitorizare, punând la dispoziția echipei de proiect
(în timp util) informațiile pe baza cãrora ea va acționa. Pentru monitorizarea proiectului
(primul sistem cheie al managementului de proiect) informațiile strict necesare sunt
urmãtoarele:

 mãsurarea evoluției fizice;

 mãsurarea evoluției financiare;
 controlul calitãții;
 alte informații specifice care prezintã interes deosebit.
Capitolul V
Scenariu tehnico-economic optim recomandat
5.1 Comparația scenariilor
Comparația scenariilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilitãții și riscurilor .
Din punct de vedere tehnic soluția prezentã, care este formatã din șase sisteme de
alimentare cu apã,câte unul pentru fiecare sat, nu este justificatã din urmãtoarele motive: zona
de protecție sanitarã cu regim sever a puțurilor nu respectã dimensiunile prevãzute prin
H.G.930/2005 având raza de 10 m și nu poate fi maritã deoarece situația din teren nu permite
acest lucru; rezervoarele de inmagazinare nu respectã dimensiunile prevãzute în
H.G.930/2005 ba chiar mai mult existã amplasament de rezervor de înmagazinare pe teren
proprietate particularã, așa cum este cel de la sistemul Satu Nou.
Schimarea acestui rezervor atrage dupã sine modificarea rețelelor de distribuție: sursa
aferentã acestui sistem este pe proprietate particularã; sursele de apã nu au capacitatea de
înmagazinare suficientã pentru asigurarea rezervei de incendiu și compensarea orarã a
consumului de apã.
Rețeaua de distribuție în comuna Poșta Câlnãu este veche din materiale neconforme (oțel
în unele cazuri) cu legãturi la PEHD și diametre necorespuzãtore care prezintã deteriorãri, dar
și tronsoane subdimensionate cu diametre mici de la 25 la 40 mm care duc la instabilitatea
sistemului, ceea ce conduce la consumuri mari de energie dar și imposibilitatea asigurãrii
debitelor și presiunii necesare la consumatori. Aceste țevi nu corespund normelor europene
privind calitatea materialelor ce pot fi utilizate în alimentãrile cu apã.
Diametrul maxim la aceste sisteme de alimentare cu apã nu este mai mare de 75 mm,și
prin urmare nu se poate asigura debitul necesar pentru intervenția la incendiu.

34
 Ca urmare a celor prezentate mai sus este necesarã schimbarea funcționalã a sistemului de
apã din comuna Poșta Câlnãu, prin construire a trei sisteme noi cu funcționare în conformitate
cu standardele în vigoare.

INDICATORI TEHNICI ALE SCENARIILOR PROPUSE

SCENARIUL I SCENARIUL II

SISTEM 1- SATELE ALICENI ŞI SUDIṬI SISTEM 1- SATELE ALICENI ŞI SUDIṬI

SURSA: SURSA:
 Foraje existente:  Foraje existente:
FE1: Q = 1.0 l/s; H=150.0m FE1: Q = 1.0 l/s; H=150.0m
FE2: Q = 1.8 l/s; H=150.0m FE2: Q = 1.8 l/s; H=150.0m
FE3: Q = 2.0 l/s; H=170.0m FE3: Q = 2.0 l/s; H=170.0m
 Foraje propuse:  Foraje propuse:
FP1: Q = 2.0 l/s; H=175.0m FP1: Q = 2.0 l/s; H=175.0m
FP2: Q = 2.0 l/s; H=220.0m FP2: Q = 2.0 l/s; H=220.0m
FP3: Q = 2.0 l/s; H=175.0m FP3: Q = 2.0 l/s; H=175.0m
 Imprejmuire:  Imprejmuire:
FE1 : L = 80 ml FE1 : L = 80 ml
FP1;FP2;FP3 L = 240 ml FP1;FP2;FP3 L = 240 ml
ADUCṬIUNE: ADUCṬIUNE:
 Rețea aducțiune: D90/6mm;L = 1340  Rețea aducțiune: D90/6mm;L = 1340
ml ml

GOSPODARIA DE APẰ: GOSPODARIA DE APẰ:

 Stație de tratare:  Stație de tratare:
Stație de tratate compactã cu sistem de filtrare și Stație de tratate compactã cu sistem de filtrare și
dezinfectare: Qt=10,8 l/s dezinfectare: Qt=10,8 l/s
 Rezervor de inmagazinare  Rezervor de inmagazinare suprateran
semiingropat din beton armat: din panouri oțel:
R = 400 mc R = 400 mc
 Stație de pompare  Stație de pompare

35
Grup de pompare:Q = 13.2l/s H= 60mca
 Container administrativ
 Instalații electrice și de automatizare:
 Imprejmuire:
L = 276.0 m
Grup de pompare:Q = 13.2l/s H= 60mca
 Container administrativ
 Instalații electrice și de automatizare:
 Imprejmuire:
L = 276.0 m

REṬEAUA DE DISTRIBUṬIE: REṬEAUA DE DISTRIBUṬIE:

 De 75 PEHD Pn 6 L= 17605 ml  De 75 PEHD Pn 6 L= 17605 ml
 De 110 PEHD Pn 6 L= 3130 ml  De 110 PEHD Pn 6 L= 3130 ml
 De 125 PEHD Pn 6 L= 990 ml  De 125 PEHD Pn 6 L= 990 ml
 De 140 PEHD Pn 6 L= 165 ml  De 140 PEHD Pn 6 L= 165 ml
Lungime totalã Sistem 1 L= 21890 ml Lungime totalã Sistem 1 L= 21890 ml

BRAŞAMENTE: BRAŞAMENTE:
n =817 buc. n =817 buc.

SISTEM 2- ZILIŞTEANCA ŞI COCONARI SISTEM 2- ZILIŞTEANCA ŞI COCONARI

SURSA: SURSA:
 Foraje existente:  Foraje existente:
FE1: Q = 2.5 l/s; H=170m FE1: Q = 2.5 l/s; H=170m
FE2: Q = 2.5 l/s; H=152m FE2: Q = 2.5 l/s; H=152m
 Foraje propuse:  Foraje propuse:
FP1: Q = 2.0 l/s; H=175.0m FP1: Q = 2.0 l/s; H=175.0m
FP2: Q = 2.0 l/s; H=150.0m FP2: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
 Imprejmuire:  Imprejmuire:
FE1 ;FE2: L = 160 ml FE1 ;FE2: L = 160 ml
FP1;FP2: L = 160 ml FP1;FP2: L = 160 ml

ADUCṬIUNE: ADUCṬIUNE:
 Rețea aducțiune: D90/6mm;L = 1360  Rețea aducțiune: D90/6mm;L = 1360
ml ml

 GOSPODARIA DE APẰ:  GOSPODARIA DE APẰ:

 Stație de tratare:  Stație de tratare:
Stație de tratate compactã cu sistem de Stație de tratate compactã cu sistem de
36
 filtrare și dezinfectare: Qt=9 l/s filtrare și dezinfectare: Qt=9 l/s
 Rezervor de înmagazinare  Rezervor de înmagazinare suprateran
semiingropat din beton armat: din panouri oțel:
R = 300 mc R = 300 mc
 Stație de pompare  Stație de pompare
Grup de pompare:Q = 11.08 l/s H= 60 mca Grup de pompare:Q = 11.08 l/s H= 60 mca
 Container administrativ  Container administrativ
 Instalații electrice și de automatizare:  Instalații electrice și de automatizare:
 Imprejmuire:  Imprejmuire:
L = 295 m L = 295 m

REṬEAUA DE DISTRIBUṬIE REṬEAUA DE DISTRIBUṬIE

 De 75 PEHD Pn 6 L= 5570 ml  De 75 PEHD Pn 6 L= 5570 ml
 De 110 PEHD Pn 6 L= 1455 ml  De 110 PEHD Pn 6 L= 1455 ml
 De 125 PEHD Pn 6 L= 1580 ml  De 125 PEHD Pn 6 L= 1580 ml
 De 140 PEHD Pn 6 L= 1035 ml  De 140 PEHD Pn 6 L= 1035 ml
Lungime totala Sistem 2 L= 9640 ml Lungime totala Sistem 2 L= 9640 ml

BRAŞAMENTE: BRAŞAMENTE:
n =513 buc. n =513 buc.

SISTEM 3- POŞTA CẦLNẰU-CẰLUGARENI- SISTEM 3- POŞTA CẦLNẰU-CẰLUGARENI-

POATẦRNICHESTI ŞI SATU NOU
SURSA:
 Foraje existente:
FE1: Q = 1.0 l/s; H=150m
FE2: Q = 2.5 l/s; H=170m
FE3: Q = 2.5 l/s; H=152m
FE5: Q = 1. 0l/s; H=150m
 Foraje propuse:
FP1: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
FP2: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
FP3: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
POATẦRNICHEŞTI ŞI SATU NOU
SURSA:
 Foraje existente:
FE1: Q = 1.0 l/s; H=150m
FE2: Q = 2.5 l/s; H=170m
FE3: Q = 2.5 l/s; H=152m
FE5: Q = 1. 0l/s; H=150m
 Foraje propuse:
FP1: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
FP2: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
FP3: Q = 2.0 l/s; H=150.0m

 Imprejmuire:  Imprejmuire:
37
 FE1; FE2 ;FE3;FE5 L =320 ml FE1; FE2 ;FE3;FE5 L =320 ml
FP1;FP2;FP3 L = 240 ml FP1;FP2;FP3 L = 240 ml

ADUCṬIUNE: ADUCṬIUNE:
 Rețea aducțiune: D90/6mm;L = 3715  Rețea aductțune: D90/6mm;L = 3715
ml ml

GOSPODARIA DE APẰ: GOSPODARIA DE APẰ:

 Stație de tratare:  Stație de tratare:
Statie de tratate compacta cu sistem de Stație de tratate compactã cu sistem de
filtrare și dezinfectare: Qt=17.35 l/s filtrare și dezinfectare: Qt=17.35 l/s
 Rezervor de inmagazinare  Rezervor de inmagazinare suprateran
semiingropat din beton armat: din panouri oțel:
R = 600 mc R = 600 mc
 Stație de pompare  Stație de pompare
Grup de pompare:Q =17 l/s H= 60 mca Grup de pompare:Q =17 l/s H= 60 mca
 Container administrativ  Container administrativ
 Instalații electrice și de automatizare:  Instalații electrice și de automatizare:
 Imprejmuire:  Imprejmuire:
L = 160 m L = 160 m

REṬEAUA DE DISTRIBUṬIE REṬEAUA DE DISTRIBUṬIE

 De 75 PEHD Pn 6 L= 17350 ml  De 75 PEHD Pn 6 L= 17350 ml
 De 110 PEHD Pn 6 L= 7200 ml  De 110 PEHD Pn 6 L= 7200 ml
 De 125 PEHD Pn 6 L= 5190 ml  De 125 PEHD Pn 6 L= 5190 ml
 De 160 PEHD Pn 6 L= 6005 ml  De 160 PEHD Pn 6 L= 6005 ml
Lungime totalã Sistem 2 L= 35745 ml Lungime totalã Sistem 2 L= 35745 ml

BRAŞAMENTE: BRAŞAMENTE:
n =1255 buc. n =1255 buc.

Din punct de vedere tehnic se propune prin scenariul 2 realizarea a trei sistem de
alimentare cu apã, pentru Poșta Câlnãu care oferã un cost redus de exploatare, o fiabilitate
maritã, iar datoritã rezistenței în timp se estimeazã o duratã de viațã de 50 de ani.
Din punct de vedere economic se propune scenariul 2, deoarece prezintã cel mai bun raport
preț - calitate – cheltuieli de exploatare. Costurile de execuție ale acestei variante întrunește
38
condiția optimã preț-calitate, costuri de întreținere mici în faza de operare, datoritã faptului cã
întrega rețea funcționeazã gravitațional nefiind nevoie de pompãri.

5.2. Descrierea scenariului optim recomandat

a) obținerea și amenajarea terenului: nu este cazul;

b) asigurarea utilitãților necesare funcționãrii obiectivului: asigurarea organizãrii de
șantier cu toate utilitãțile necesare desfãșurãrii activitãții, se va realiza din cele
existente în zona de amplasament cu acordul primãriei și a beneficiarilor;
c) solutia tehnicã, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrãri pentru investiția
de bazã, corelatã cu nivelul calitativ, tehnic și de performanțã ce rezultã din
indicatorii tehnico-economici propuși;
Prin prezentul studiu se dorește alimentarea cu apã potabilã pentru toate satele
componente comunei Poșta Câlnãu. Se propunea realizarea lucrãrilor de alimentare cu apã
care constau din construirea a trei sisteme grupate dupã cum urmeazã:

I. Sistemul 1: Satele Aliceni și Sudiți

II. Sistemul 2: Satele Zilișteanca și Coconari
III. Sistemul 3: Satele PoŞta Câlnãu,Cãlugãreni,Potârnichești și Satu Nou.
Fiecare sistem de alimentare cu apã va avea o schemã tehnologicã compusã din: Sursa –
aducțiune – gospodãrie de apã – rețele de distribuție

I.SISTEMUL 1: SATELE ALICENI ŞI SUDIṬI

I.1.SURSA: Pentru sistemul de alimentare cu apã al satelor Aliceni și Sudiți cerința de apã va
fi asiguratã din cele trei foraje existente notate cu FE1,FE2 si FE3, precum și prin construirea
a trei foraje noi:
FP1: H=175 m; Q = 2.0l/s
FP2: H=220 m; Q = 2.0l/s
FP3: H=175 m; Q = 2.0l/s
Cabinã puț forat: Asigură spaţiul de protecţie pentru capul puţului, piezometre, conducte
de legătură, vane, etc. Permite accesul la puţ pentru executarea operaţiunilor de întreţinere şi
exploatare, de supraveghere, curăţire şi evacuare a depunerilor, avînd dimensiuni care să
permită introducerea uneltelor şi utilajelor specifice. Cabinele forajele existente necesitã
reabilitãri. Alegerea tipului constructiv al cabinelor pentru forajele propuse s-a facut în
funcție de caracteristicile hidrogeologice ale puțurilor, de condițiile reale din teren, de poziția
potențialilor consumatori. Cabina de puț forat este o cuvã semiîngropată, hidroizolată, de
formã rectangularã, acoperitã, și trepte de acces, având următoarele caracteristici :
39
  lungime 1.80 m(dimensiuni interioare)
 lăţime 1.20 m(dimensiuni interioare)
 înălţime utilă 2,00 m
Cabina puţului este pozată între cotele +1.40, cota capac si cota -2.00 cota radier, se
realizează din beton clasa C 16/20 (Bc 20-B 250), armat cu PC 52 şi OB 37 şi respectă
prevederile normativului NP 028-98 “Normativ pentru proiectarea construcţiilor de captare a
apei”.
Radierul, amplasat la cota -2.00 are o grosime de 20 cm şi are înglobată în axul golului de
acces o piesă de legătură cu forajul, casa puţului. Peste radier a fost prevăzută o şapă de pantă,
pentru dirijarea apelor spre başa de colectare (20x20x8 cm), de unde vor fi evacuate cu o
pompă manuală în caz de nevoie). La turnarea şapei, se va asigura o pantă de scurgere de 2%
spre başă. Pereţii construcției au o grosime de 20 cm şi sunt din beton armat. Accesul
personalului de exploatare în interior se face pe o scară metalică, cu trepte din OB Ø 16,
înglobate în peretele căminului. Trecerea conductelor şi a cablurilor prin peretele căminului
se face prin piese de trecere etanşe. Împrejurul cabinei puţului s-a prevăzut execuţia unui
trotuar perimetral, de 0,50 cm lăţime, din dale beton , pe un strat de balast de 10 cm.Toate
confecţiile metalice aparente: capace, scări de acces, precum şi suprafeţele aparente ale
pieselor metalice înglobate se vor proteja prin vopsire. Aplicarea protecţiei anticorozive pe
suprafeţele metalice se va face după o pregătire prealabilă a acestora, prin frecare cu peria de
sîrmă, suflare cu aer şi grunduire. Cabina puțului are prevazutã de jur împrejur o umpluturã
de pãmânt compactat pe toatã înãlțimea de montaj subteran, fiind rambleata pânã la cca. 1.75
m de partea superioarã printr-un <guler> din pãmânt argilos asigurând etanseitatea puțului în
condiții igienice de exploatare ( amplasarea și exploatarea pompei, montarea armãturilor și
aparatelor de masurã și control ; accesul ușor al personalului de întreținere la puț ;
posibilitatea montãrii unui utilaj de intervenție pentru eventualele operații de întreținere și
reparații ). Cabina este astfel construitã încât în timpul iernii temperatura în interior sã nu
scadã sub 00 C, pentru evitarea înghețãrii conductelor și capului de pompare. İn interiorul
cabinei vor fi montate : capul de pompare, aparate de masurã și control , racord electric etc. ,
care vor fi protejate împotriva înghețului. Cabina este prevazutã cu un capac de vizitare care
permite accesul facil prin intermediul unei scãri, pentru lucrãri de montaj și întreținere și
impiedicã pãtrunderea precipitațiilor.
I.2. ADUCṬIUNEA: Rețeaua de aducțiune este reprezentatã prin douã componente,
respectiv : de la foraje existente la rezervorul de înmagazinare; de la forajele propuse la
rezervorul de înmagazinare. Pe traseul rețelei de aducțiune de la forajul existent FE1 cãtre
rezervorul de înmagazinare va fi necesarã o subtraversare a pârâului Câlnãu. Soluția propusã

40
constând în introducerea conductei de aducțiune într-o țeavã de protecție OL cu diametrul Dn
168x5 mm înglobatã într-o protecție de beton .Lungimea acestei subtraversãri fiind:L= 50 m.
Lungimea totalã a rețelelei de aducțiune va fi de 1340 ml, conducta PEHD De 90 mm.
I.3. GOSPODẰRIA DE APẰ: Gospodaria de apã va fi amenajatã pe o suprafațã de teren
de 3765 mp, cu caracter hidroedilitar, aflate pe terenul domeniului public C.L.Poșta Câlnãu.
Zona este neinundabilã. Sistematizarea verticalã a incintei gospodãriei de apã constã în
amenajarea unei alei carosabile, de acces în incintã și a unei suprafețe carosabile, interioare,
racordatã la aleea ce conduce în comunã. La alegerea amplasamentului s-au avut în vedere
următoarele criterii : existenţa unor pante mici şi denivelări de relief care să nu afecteze
amplasarea obiectelor din gospodăria de apă; natura proprietatii terenului; acces uşor de la
reţeaua de drumuri ale localităţii ;r ealizarea unei zone de protecţie sanitare cu regim sever
care în măsura posibilului să nu afecteze terenuri productive sau terenuri aflate în proprietate
privată. Amplasamentul considerat al gospodăriei de apă îndeplineşte majoritatea acestor
criterii avute în vedere.
Pe amplasamentul gospodarie de apã se va gãsi și un grup sanitar ecologic cât și rețele
interioare tehnologice. Stația de pompare va prevedea instalații electrice pentru alimentarea cu
energie electricã a grupului de pompare cât și pentru iluminatul exterior.
La alegerea tipului de rezervor necesar în sistemul de alimentare cu apã potabilã Aliceni-
Sudiți din comuna Poșta Câlnãu, județul Buzãu s-a avut în vedere volumul acestuia rezultat
din calcul precum și o serie de criterii tehnico-economice. İn afarã de înmagazinarea unei
rezerve de apã tratatã necesar pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor va asigura și rezervele
de apã pentru: combaterea incendiilor; funcționãrii sistemului de alimentare cu apã (spalare
filtre; preparare soluții; spãlare conducte). İn vederea asigurãrii condițiilor optime de fundare
și stabilitate (generalã și localã a terenului) rezervoarele vor fi pe sol cu pomparea apei în
rețea. Rezervorul va avea capacitatea de 400 mc.și va avea acoperire interioarã din cel puțin 3
straturi din țesãtura de poliesteri sau altã acoperire similarã și va fi aprobatã pentru industrie și
agriculturã, pentru stocare apã potabilã.
În vederea alimentării cu apă din cadrul acestui sistem Aliceni – Suditi, comuna Poșta
Câlnãu s-a prevăzut o staţie de pompare pentru obţinerea debitului şi presiunii necesare în
reţelele de distribuţie la consumatori. Parametrii de dimensionare a staţiei de pompare au
rezultat în funcţie de schema reţelelor de distribuţie, presiunea minimă şi maximă necesară
utilizării la consumatorii cei mai îndepărtaţi. Staţia de pompare este echipată cu un grup de
pompare compact compus din 2A+1R electropompe montate pe un şasiu comun, cu
următoarele caracteristici funcţionale: Qgrup = 14 l/s; Qp = 7 l/s; Hp = 60m.c.a.; P = 10 kW;

41
Grupul de pompare va fi amplasat pe un postament de beton cu dimensiunile în plan 200 x
110cm şi înălţimea 24cm.
I.4. DISTRIBUṬIA: Rețeaua a fost dimensionatã împreunã cu celelalte echipamente
pentru distribuirea apei pe întreaga suprafațã a satelor Aliceni și Sudiți.Transportul apei la
consumator se face prin conducte PEHD Pn 6 . Pentru alimentarea cu apã a satului Aliceni va
fi necesarã subtraversarea pârâului Câlnãu.Lungimea acestei subtraversãri :L= 50 m. Soluția
propusã constã în introducerea conductei de distribuție de 125mm într-o țeavã de protecție OL
cu diametrul Dn 219x7 mm înglobatã într-o protecție de beton. Traseul rețelei de distribuție
pornește de la incinta gospodãriei de apã și urmãrește trama stradalã existentã, astfel încât sã
se asigure alimentarea cu apã tuturor consumatorilor satelor Aliceni și Sudiți.
Conductele folosite vor avea agrement tehnic corespunzãtor gamei de presiuni necesare,
respectiv 6-10 bari și aviz sanitar pentru folosirea în cadrul rețelelor de alimentare cu apã.
Tuburile de polietilenă îmbinã prin sudură cap la cap sau cu mufe electrosudabile. Pentru
trecerile de la conductele din polietilenă la conducte metalice sau pentru montarea armăturilor
(cu flanşe) se utilizează piese speciale de legătură – adaptor de flanşă din polietilenă şi cu
flanşă liberă din OLZn.
II. SISTEMUL 2: SATELE ZILIŞTEANCA ŞI COCONARI
II.1.SURSA: Pentru sistemul de alimentare cu apã al satelor Zilișteanca și Coconari
cerința de apã va fi asiguratã din cele douã foraje existente notate cu FE1și FE2, precum și
prin construirea a douã foraje noi:
FP1: H=175 m; Q = 2.0l/s
FP2: H=150 m; Q = 2.0l/s
Cabina puț forat: Asigură spaţiul de protecţie pentru capul puţului, piezometre,
conducte de legătură, vane, etc. Permite accesul la puţ pentru executarea operaţiunilor de
întreţinere şi exploatare, de supraveghere, curăţire şi evacuare a depunerilor, având
dimensiuni care să permită introducerea uneltelor şi utilajelor specifice. Cabinele forajelor
existente necesitã reabilitãri. Alegerea tipului constructiv al cabinelor pentru forajele propuse
s-a fãcut în funcție de caracteristicile hidrogeologice ale puțurilor, de condițiile reale din
teren, de poziția potențialilor consumatori. Cabina de puț forat este o cuvã semiîngropată,
hidroizolată, de formã rectangularã, acoperitã, si trepte de acces, având următoarele
caracteristici :
 Lungime 1.80 m(dimensiuni interioare)
 lăţime 1.20 m(dimensiuni interioare)
 înălţime utilă 2,00 m

42
 Cabina puţului se realizează din beton clasa C 16/20 (Bc 20-B 250), armat cu PC 52 şi
OB 37 şi respectă prevederile normativului NP 028-98 “Normativ pentru proiectarea
construcţiilor de captare a apei”. Radierul, amplasat la cota -2.00 are o grosime de 20 cm şi
are înglobată în axul golului de acces o piesă de legătură cu forajul, casa puţului. Peste radier
a fost prevăzută o şapă de pantă, pentru dirijarea apelor spre başa de colectare (20x20x8 cm),
de unde vor fi evacuate cu o pompă manuală în caz de nevoie). La turnarea şapei, se va
asigura o pantă de scurgere de 2% spre başă. Pereţii construcției au o grosime de 20 cm şi sunt
din beton armat. Pânã la cota de ±,1.4 iar în exterior se va executa o zidãrie din
cãrãmida,aplicatã pe o hidroizolație hidrofugã.
Accesul personalului de exploatare în interior se face pe o scară metalică, cu trepte din
OB Ø 16, înglobate în peretele căminului. Trecerea conductelor şi a cablurilor prin peretele
căminului se face prin piese de trecere etanşe. Împrejurul cabinei puţului s-a prevăzut
execuţia unui trotuar perimetral, de 0,50 cm lăţime, din dale beton , pe un strat de balast de
10 cm. Toate confecţiile metalice aparente: capace, scări de acces, precum şi suprafeţele
aparente ale pieselor metalice înglobate se vor proteja prin vopsire. Aplicarea protecţiei
anticorozive pe suprafeţele metalice se va face după o pregătire prealabilă a acestora, prin
frecare cu peria de sârmă, suflare cu aer şi grunduire.
Cabina puțului are prevazutã de jur împrejur o umpluturã de pãmânt compactat pe toatã
înãlțimea de montaj subteran, fiind rambleatã pânã la cca. 1.75 m de partea superioarã printr-
un <guler> din pãmânt argilos asigurând etanseitatea puțului în condiții igienice de
exploatare ( amplasarea și exploatarea pompei, montarea armãturilor și aparatelor de mãsurã
și control ; accesul ușor al personalului de întreținere la puț ; posibilitatea montãrii unui utilaj
de intervenție pentru eventualele operații de întreținere și reparații ). Cabina este astfel
construitã încât în timpul iernii temperatura în interior sã nu scadã sub 0 0 C, pentru evitarea
înghețãrii conductelor și capului de pompare.
In interiorul cabinei vor fi montate : capul de pompare, aparate de mãsurã și control ,
racord electric etc. , care vor fi protejate împotriva înghețului. Cabina este prevazutã cu un
capac de vizitare care permite accesul facil prin intermediul unei scãri, pentru lucrãri de
montaj și întreținere și impiedicã pãtrunderea precipitațiilor.
II.2. ADUCṬIUNEA: Rețeaua de aducțiune este reprezentatã prin douã componente ,
respectiv : de la foraje existente la rezervorul de înmagazinare; de la forajele propuse la
rezervorul de înmagazinare. Pe traseul rețelei de aducțiune cãtre înmagazinare se vor executa
douã subtraversãri a pârâului Câlnãu, una de la forajele existente FE1 și FE2 în lungime de 50
m, și una de la forajul propus FP2 pe o lungime de 80 m .Soluția propusã constând în
introducerea conductei de aducțiune într-o țeavã de protecție OL cu diametrul Dn 168x5 mm
43
înglobatã într-o protecție de beton sub adâncimea de afuiere lestatã cu bolovani de râu.
Lungimea totalã a rețeleli de aducțiune va fi de 1360 ml, conducta PEHD De 90 mm.
II.3. GOSPODẰRIA DE APẰ: Gospodãria de apã va fi amenajatã pe o suprafațã de teren
de 4083 mp, curți – construcții cu caracter hidroedilitar, aflate pe terenul domeniului public
C.L.Poșta Câlnãu. Zona este neinundabilã. Sistematizarea verticalã a incintei gospodãriei de
apã constã în amenajarea unei alei carosabile, de acces în incintã și a unei suprafețe
carosabile, interioare, racordatã la aleea ce conduce în comuna, realizatã din balast compactat.
La alegerea amplasamentului s-au avut în vedere următoarele criterii :existenţa unor pante
mici şi denivelări de relief care să nu afecteze amplasarea obiectelor din gospodăria de apă;
natura proprietãții terenului; acces uşor de la reţeaua de drumuri ale localităţii ; realizarea unei
zone de protecţie sanitare cu regim sever care în măsura posibilului să nu afecteze terenuri
productive sau terenuri aflate în proprietate privată. Amplasamentul considerat al gospodăriei
de apă îndeplineşte majoritatea acestor criterii avute în vedere. Gospodăria de apă este
alcătuită din următoarele obiecte: incinta gospodăriei de apă ,și care cuprinde şi zona de
protecţie sanitară; rezervor de îmagazinare R= 300 mc; stația de pompare;
Pe amplasamentul gospodãrie de apã se va gasi și un grup sanitar ecologic cât și rețele
interioare tehnologice. Stația de pompare va prevedea instalații electrice pentru alimentarea cu
energie electricã a grupului de pompare cât și pentru iluminatul exterior.
II.4. DISTRIBUṬIA: Rețeaua a fost dimensionatã împreunã cu celelalte echipamente
pentru distribuirea apei pe întreaga suprafațã a satelor Zilișteanca și Coconari. Satul
Zilișteanca este amplasat de-o parte și de alta a pârâului Câlnãu,iar satul Coconari este aplasat
pe partea stangã a pârâului Câlnãu. Din gospodaria de apã , amplasatã pe malul stâng al
pârâului Câlnãu, pentru a se face distribuția întregului sistem, este necesar executarea unei
subtraversãri. Lungimea acestei subtraversãri :L=80 m. Soluția propusã constã în introducerea
conductei de distribuție De 110 mm într-o țeavã de protecție OL cu diametrul Dn 219x7 mm
înglobatã într-o protecție de beton sub adâncimea de afuiere lestatã cu bolovani de râu.
Traseul rețelei de distribuție pornește de la incinta gospodãriei de apã și urmãrește trama
stradalã existentã, astfel încât sã se asigure alimentarea cu apã tuturor consumatorilor satelor
Zilișteanca și Coconari. Rețeaua de distribuție se va monta pe drumul județean pe ambele
pãrți la limita de proprietate. Montarea rețelelor de distributie în cadrul sistemului de
alimentare cu apã pentru acest sistem se va executa în douã moduri: foraj orizontal dirijat L =
6750 m; sãpãturã deschisã L = 2890 m.

III . SATELE POŞTA CẦLNẰU,CẰLUGẰRENI,POTẦRNICHEŞTI ŞI SATU NOU

44
 III.1. SURSA: Pentru sistemul de alimentare cu apã al satelor Poșta Câlnãu, Cãlugãreni,
Potârnichești și Satu Nou cerința de apã va fi asiguratã din cele patru foraje existente notate
cu FE1,FE2,FE3 si FE5, precum și prin construirea a patru foraje noi:
FP1: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
FP2: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
FP3: Q = 2.0 l/s; H=150.0m
Forajul existent FE4 amplasat în satul Cãlugãreni nu va face obiectul prezentului studiu
deoarece este amplasat pe proprietate particularã:
Cabina puț forat: Asigură spaţiul de protecţie pentru capul puţului, piezometre, conducte
de legătură, vane, etc. Permite accesul la puţ pentru executarea operaţiunilor de întreţinere şi
exploatare, de supraveghere, curăţire şi evacuare a depunerilor, având dimensiuni care să
permită introducerea uneltelor şi utilajelor specifice. Cabinele forajele existente necesitã
reabilitãri. Alegerea tipului constructiv al cabinelor pentru forajele propuse s-a fãcut în funcție
de caracteristicile hidrogeologice ale puțurilor, de condițiile reale din teren, de poziția
potențialilor consumatori. Cabina de puț forat este o cuvã semiîngropată, hidroizolată, de
forma rectangularã, acoperitã, și trepte de acces, având următoarele caracteristici :
 lungime 1.80 m (dimensiuni interioare)
 lăţime 1.20 m (dimensiuni interioare)
 înălţime utilă 2,00 m
Cabina puţului se realizează din beton clasa C 16/20 (Bc 20-B 250), armat cu PC 52 şi
OB 37 şi respectă prevederile normativului NP 028-98 “Normativ pentru proiectarea
construcţiilor de captare a apei”.
Radierul, amplasat la cota -2.00 are o grosime de 20 cm şi are înglobată în axul golului
de acces o piesă de legătură cu forajul, casa puţului. Peste radier a fost prevăzută o şapă de
pantă, pentru dirijarea apelor spre başa de colectare (20x20x8 cm), de unde vor fi evacuate cu
o pompă manuală în caz de nevoie). La turnarea şapei, se va asigura o pantă de scurgere de
2% spre başă. Pereţii construcției au o grosime de 20 cm şi sunt din beton armat. Pânã la cota
de ±,1.4 iar în exterior se va executa o zidãrie din caramidã ,aplicatã pe o hidroizolație
hidrofugã. Accesul personalului de exploatare în interior se face pe o scară metalică, cu trepte
din OB Ø 16, înglobate în peretele căminului. Trecerea conductelor şi a cablurilor prin
peretele căminului se face prin piese de trecere etanşe. Împrejurul cabinei puţului s-a
prevăzut execuţia unui trotuar perimetral, de 0,50 cm lăţime, din dale beton , pe un strat de
balast de 10 cm. Toate confecţiile metalice aparente: capace, scări de acces, precum şi
suprafeţele aparente ale pieselor metalice înglobate se vor proteja prin vopsire. Aplicarea

45
protecţiei anticorozive pe suprafeţele metalice se va face după o pregătire prealabilă a
acestora, prin frecare cu peria de sârmă, suflare cu aer şi grunduire.
Cabina puțului are prevazutã de jur împrejur o umpluturã de pãmânt compactat pe toatã
înalțimea de montaj subteran, fiind rambleatã pana la cca. 1.75 m de partea superioarã printr-
un <guler> din pãmânt argilos asigurând etanseitatea puțului în condiții igienice de
exploatare ( amplasarea și exploatarea pompei, montarea armãturilor și aparatelor de mãsurã
și control ; accesul ușor al personalului de întreținere la puț ; posibilitatea montãrii unui utilaj
de intervenție pentru eventualele operații de întreținere și reparații ). Cabina este astfel
construitã încât în timpul iernii temperatura în interior sã nu scadã sub 0 0 C, pentru evitarea
înghețãrii conductelor și capului de pompare.
In interiorul cabinei vor fi montate : capul de pompare, aparate de mãsurã și control ,
racord electric etc. , care vor fi protejate împotriva înghețului. Cabina este prevazutã cu un
capac de vizitare care permite accesul facil prin intermediul unei scãri, pentru lucrãri de
montaj și întreținere și împiedicã pãtrunderea precipitațiilor.
III.2.ADUCṬIUNEA: Rețeaua de aducțiune este reprezentatã prin douã componente,
respectiv: de la foraje existente la rezervorul de înmagazinare; de la forajele propuse la
rezervorul de înmagazinare. Pe traseul rețelei de aducțiune cãtre înmagazinare se va executa o
sub traversare a pârãului Câlnãu, în lungime de 50 m. Soluția propusã constând în
introducerea conductei de aducțiune într-o țeavã de protecție OL cu diametrul Dn 168x5 mm
înglobatã într-o protecție de beton sub adâncimea de afuiere lestatã cu bolovani de râu.
III.3. GOSPODẰRIA DE APẰ: Gospodãria de apã va fi amenajatã pe o suprafațã de teren
de 1332 mp, curți – construcții cu caracter hidroedilitar, aflate pe terenul domeniului public
C.L.Poșta Câlnãu. Zona este neinundabilã. Sistematizarea verticalã a incintei gospodãriei de
apã constã în amenajarea unei alei carosabile, de acces în incintã și a unei suprafețe
carosabile, interioare, racordatã la aleea ce conduce în comunã, realizatã din balast compactat.
La alegerea amplasamentului s-au avut în vedere următoarele criterii :existenţa unor pante
mici şi denivelări de relief care să nu afecteze amplasarea obiectelor din gospodăria de apă;
natura proprietatii terenului; acces uşor de la reţeaua de drumuri ale localităţii ; realizarea unei
zone de protecţie sanitare cu regim sever care în măsura posibilului să nu afecteze terenuri
productive sau terenuri aflate în proprietate privată. Amplasamentul considerat al gospodăriei
de apă îndeplineşte majoritatea acestor criterii avute în vedere. Gospodăria de Apă este
alcătuită din următoarele obiective: forajul existent FE1 care cuprinde şi zona de protecţie
sanitară; staţia de tratare modularã cu sistem de filtrare și sistem dezinfecție a apei; rezervor
de îmagazinare R= 600 mc; stația de pompare. Pe amplasamentul gospodãrie de apã se va
gãsi și un grup sanitar ecologic cât și rețele interioare tehnologice. Stașia de pompare va
46
prevedea instalații electrice pentru alimentarea cu energie electricã a grupului de pompare cât
și pentru iluminatul exterior. In cazul întreruperii cu energie electricã, se va prevedea un grup
electrogen de 25kw montat într-un container special..
III.4. DISTRIBUṬIA: Rețeaua a fost dimensionatã împreunã cu celelalte
echipamente pentru distribuirea apei pe întreaga suprafațã a satelor Poșta Câlnãu, Cãlugãreni,
Potârnichești și Satu Nou. Tansportul apei la consumator se face prin conducte PEHD Pn 6 în
urmãtoarea gamã de diametre: Din gospodãria de apã , amplasatã pe malul stâng al pârâului
Câlnãu, pentru a se face distribuția întregului sistem, este necesar executarea a trei
subtraversãri. Lungimea totalã a acestor subtraversãri: L= 150 m. Soluția propusã constã în
introducerea conductei de distribuție De 110 mm într-o țeavã de protecție OL cu diametrul Dn
219x7 mm înglobatã într-o protecție de beton sub adâncimea de afuiere lestatã cu bolovani de
râu. Traseul rețelei de distribuție pornește de la incinta gospodãriei de apã și urmãrește trama
stradalã existentã, astfel încât sã se asigure alimentarea cu apã tuturor consumatorilor satelor
Poșta Câlnãu, Cãlugãreni, Potârnichești și Satu Nou. Rețeaua de distribuție se va monta pe
drumul județean pe ambele pãrți la limita de proprietate. Montarea rețelelor de distribuție în
cadrul sistemului de alimentare cu apș pentru acest sistem se va executa în douã moduri: foraj
orizontal dirijat L = 25020 m; sãpãturã deschisã L = 10725 m
Capitolul VI

Asigurarea exigențelor minime de calitate .Cerințe fundamentale

REZISTENṬẰ ŞI STABILITATE: Rețeaua de alimentare cu apã a fost conceputã și se va

realiza astfel încât sã satisfacã cerința de rezistențã și stabilitate în conformitate cu Legea
nr.10/1995 cu modificãrile și completãrile ulterioare, privind calitatea în construcții.
SIGURANṬA LA FOC: Nu existã pericole de foc atât în faza de execuție cât și în faza de
operare. In caz accidental se impune ca soluțiile adoptate prin proiect sã asigure în exploatare:
protecția oamenilor; limitarea pierderilor de vieți și bunuri materiale; împiedicarea extiderii
incendiului; împiedicarea avariilor la construcțiile învecinate; protecția serviciilor mobile de
pompieri care intervin pentru stingera incendiilor. Se vor respecta prevederile Normativului
de protecție la foc – P 118/99 si a HGR nr. 1739/2006, normele generale de protecție
împotriva incendiilor aprobate cu Ordinul MI 775/1998 și alte acte normative și STAS-uri
referitoare la construcții și instalații.
SIGURANṬA İN EXPLOATARE: Siguranţa în exploatare este elementul primordial
care trebuie urmărit în realizarea şi exploatarea reţelelor de alimentare cu apã și a stației de
epurare. Siguranţa în exploatare a sistemului complex de alimentare cu apã va depinde în cea
mai mare măsură de modul în care va fi conceput sistemul de captare, înmagazinare şi în
47
special de transport al acestor ape prin rețeaua de distribuție de la înmagazinare la
consumator.Siguranţa sistemului, în ansamblul său, este o sumă a siguranţei tuturor
componentelor. La proiectarea reţelei de alimentare cu apã vor fi luate măsuri speciale de
asigurare a condiţiilor tehnice pentru creşterea siguranţei în exploatare. In analiza globală a
siguranţei în exploatare trebuie ţinut seama şi de mijloacele tehnice posibil a fi aplicate la
reabilitarea ulterioară, pe perioada exploatării, a conductelor deja executate.
Personalul destinat exploatării reţelelor de alimentare cu apã trebuie să asigure:
a) – controlul periodic al reţelei;
b) – efectuarea lucrărilor de reparaţii.
a) controlul periodic al reţelei constă în:
- verificările exterioare – de exemplu: verificarea căminelor de vizitare, a
pavajelor din jurul obiectelor reţelei de alimentare cu apã.
- verificările interioare – de exemplu: verificarea la interior a căminelor de
vizitare, camerei de vane,etc, stabilindu-se şi necesitatea unor reparaţii.
b) reparaţiile reţelelor de alimentare cu apã sunt de două feluri:
- reparaţii curente se referă la, înlocuirea capacelor la căminele de vizitare,
- refacerea pavajelor în zonele afectate de reţeaua de alimentare cu apã, etc.
- reparaţii capitale constau în lucrări de importanţă mai mare; de exemplu,
conductelor defecte pe câteva sute de metri.
Exploatarea reţelelor de alimentare cu apã necesită respectarea strictă a normelor de
securitate a muncii. Nerespectarea acestor norme poate duce la accidente ca: infecţii,
îmbolnăviri; surpări de maluri incorect sprijinite pe timpul execuţiei lucrărilor de alimentare
cu apã; căderi în cămine, etc.
Pentru prevenirea acestor accidente de muncă, în cadrul instruirii personalului de
exploatare se vor prevedea instrucţiuni clare privind: prevenirea leziunilor fizice; prevenirea
infectării organismului; prevenirea intrării în reţeaua de alimentare cu apã a unor materiale
radioactive; efectuarea de examene medicale, atât la angajare cât şi periodic.
IGIENA, SẰNẰTATEA OAMENILOR ŞI PROTECṬIA MEDIULUI: Apa, ca factor
principal al vieţii umane, asigură un nivel calitativ superior vieţii tuturor consumatorilor din
zona prevăzută în proiect. De aceea, sistemul de alimentare cu apã este vital asigurării unei
vieţi civilizate locuitorilor comunei Poșta Câlnãu, a condiţiilor igienice şi sanitare din locuinţe
şi la crearea posibilităţilor de îmbunătăţire a stării generale de sănătate a populaţiei din zonă.
Pentru perioada execuţiei lucrărilor şi postexecuţiei lor se vor respecta măsurile pentru
asigurarea protecţiei mediului şi a sănătăţii oamenilor aşa cum sunt ele prevăzute în Legea

48
107/1996 – Legea Apelor, Legea 137/1996 – Legea Mediului şi Legea Calităţii în Construcţii
(Legea 10/1995).
Organizarea de şantier va fi prevazutã cu WC, lavoare şi punct medico-sanitar, conform
prescripţiilor legale în vigoare. Pe perioada execuţiei lucrărilor, şantierul va fi dotat cu un
punct de prim ajutor dotat cu medicamentele şi materialele necesare unei intervenţii de prim
ajutor. Personalul din şantier va fi instruit în aplicarea măsurilor necesare în diferite situaţii ce
pot apare. Construcţiile trebuie proiectate şi realizate astfel încât să nu constituie o
ameninţare pentru igiena şi sănătatea locuitorilor, a vecinătăţilor şi a mediului prin:
- degajarea de gaze toxice, a particulelor sau a gazelor periculoase (inclusiv în caz de
incendiu);
- poluarea sau contaminarea apei sau a solului;
- defecţiuni în evacuarea apelor, etc.
Investiția “EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APẰ İN COMUNA
POŞTA CẦLNẰU, JUDEṬUL BUZẰU ” se va realiza ținând cont de factorii de mediu.
Protecția solului și subsolului se va realiza prin înlãturarea deșeurilor rãmase în urma
execuției lucrãrilor și depozitate în locuri special amenajate. Protecția calitãții apelor se va
face prin faptul ca materialele folosite trebuie sã aibã aviz sanitar de folosire.
Din datele prezentate și din analiza efectuatã în cadrul prezentei documentații se poate
desprinde concluzia cã prin execuția prezentei investiții va exista un impact minor asupra
factorilor de mediu (fizic, biologic, antropic).
Apreciem cã începerea exploatãrii investiției va avea un efect benefic asupra mediului în
special asupra factorului antropic și a factorului fizic prin elementul apã.
Asigurarea protecției mediului se va face si prin: evitarea pierderilor de apã din
conducte, prin calitatea execuției, realizarea probelor de etanseitate și prin calitatea
materialului conductelor; dimensionarea corespunzãtoare a obiectivelor proiectate.
Protecția aerului se realizeazã prin calitatea materialelor folosite, evitând pe cât posibil
emisia de particule care sã fie rãspândite de vânt. Sãnãtatea populației – prin racordarea la
rețeaua de alimentare cu apã se vor evita o serie de factori ca disconfortul și insalubritatea,
apariția de boli transmisibile, lipsa igienei publice și în gospodãriile proprii.Fauna și flora din
comunã nu vor fi afectate.

49
 BIBLIOGRAFIE

1.Bãrgãoanu, A (2004). Finanțare europeanã.București: Editura Comunicare.ro

2. Bodea V. ( 2004). Managementul cunoștințelor în proiecte. București.
3. Mocanu M. & Schuster, C. ( 2004). Managementul proiectelor-Cale spre creșterea
competitivitãți. Editura ALL-BECK.
4. Neagu, C ( 2007). Managementul Proiectelor. București: Editura Tritonic.
5. Opran , C (2002). Managementul Proiectelor. București: Editura Comunicare.ro

50