Biletul 1

1.Canalul femural, limite, importanta practica

Canalul femural (canalis femoralis).
Spaţiul între arcada inghinală, ce se inserează pe tuberculul pubian şi creasta pubiană, conţine
ligamentul lacunar (lig. lacunare). Treimea medială a lacunei vasculare, ce constituie spaţiul dintre vena
femurală şi ligamentul lacunar, conţine ţesut celular lax şi ganglionul limfatic Rosenmuller-Pirogov şi
poartă denumirea de inelul femural profund (anulus femoralis).
Acest spaţiu la femeie e mai larg (pînă la 1,8 cm), deoarece bazinul feminin este mult mai larg decît cel
masculin. Prin acest spaţiu pot prolaba herniile femurale, formînd în calea lor canalul femural.
Importanta Intrarea în canalul femural este inelul femural , prin care intestinul poate pătrunde uneori,
provocând o hernie femurală . Deși herniile femurale sunt rare, trecerea lor prin inelul inflexibil femural
le prezintă un risc special de strangulare, acordându-le prioritate chirurgicală.
Spațiul canalului permite extinderea venei femurale atunci când revenirea venoasă din membrele
inferioare este crescută sau când presiunea intraabdominală crescută ( manevra valsalvei ) determină o
stază temporară în fluxul venos.
Inelul'fem ural profund e delimitat: anterior şi superior - de ligamentul inghinal, posterior şi inferior - de
ligamentul pectineal, lateral - de teaca venei femurale, medial - de ligamentul lacunar ,Din partea
cavităţii abdominale inelul este acoperit de fascia transversală. Inelul femural superficial corespunde cu
hiatus saphenus şi este acoperit cu fascia cribroasă. Lungimea canalului depinde de lăţimea cornului
superior al fasciei late şi constituie 1-3 cm, canalul femural are 3 pereţi: anterior - foiţa superficială a
fasciei late (cornu superior), posterior - foiţa profundă a fasciei şi lateral - vena femurală. Inelul femural
profund uneori e înconjurat de vase. Aceasta se observă în 25% de cazuri, cînd artera obturatorie îşi ia
începutul de la artera epigastrică inferioară (de obicei, a. obturatoria porneşte de la artera iliacă
internă). în aceste cazuri lateral de colul sacului herniar e dispusă vena femurală, superior şi medial -
artera obturatorie îm preună cu ramura pubiană a arterei epigastrice inferioare, ce trece pe suprafaţa
posterioară a ligamentului lacunar. Această localizare a vaselor poartă numele de „coroana morţii”
(corona mortis). în timpul intervenţiilor chirurgicale, în caz de hernie strangulată, vasele ce înconjoară
sacul herniar pot fi lezate, iar hemoragia în spaţiul prevezical – nediagnosticată
2. Linia de proiectie a a.tibiale postrioare
Artera tibială posterioară la ieşirea ei din canalul maleolar medial se divide in: a.
plantare medială şi a. plantara laterală. Analogic arterei bifurcă şi nervul tibial posterior in ramurile sale
terminale (n. plantaris lateralis e t n. plantaris medialis).
1. ORIGINE La nivelul inelului solearului, din trunchiultibio-peronier
2. 2. TERMINARE In santul calcanean intern 2 ramuri terminale, arterele tare : interna, externa
3. TRAIECT SI RAPORTURI in regiunea posterioara a gambei pe stratul muscular profund (tibial posterior,
flexor comun) 2 vene satelite n. tibial posterior (extern
4. RAMURI COLATERALE
1. Musculare
2. Osteo-periostice
3. Anastomotice ( maleolare postero-interne) cu a. tibiala anterioara

Pulsul poate fi determinat Pe artera tibială posterioară în proiecţia canalului maleolar medial (între
tendonul achile şi maleola medială)

3. Anastomoza ( arcada) arterial scapulara. Importanta practica

Anastomoza scapulară este un sistem de conectare intre artera subclavie cu artera axilară , formând
o anastomoză circulatorie în jurul omoplatului .
Importanta  Permite sângelui să curgă peste articulație în caz de ocluzie, deteriorare sau ciupire a
următoarelor artere scapulare:

 Artera cervicală transversală

 Artera scapulară dorsală (ramura anastomozantă a colului uterin transvers)
 Artera suprascapulară
 Ramuri ale arterei subscapulare
 Ramuri de aortă toracică

4. Deseati sectiunea transversal la nivelul falangei proximale cu indicarea structurilor anatomice

Biletul 2
1.Cavitatea axilara,peretii si continutul
Limitele: anterior- marginea inferioara a m. pectoral mare
posterior- marginea inferioara a m. latissimus dorsal
medial- linia care uneste marginile inferioare ale acestor 2 muschi, trasata pe peretele
toracelui la nivelul coastei III
lateral- o linie similara, trasata pe fata mediala a umarului
Peretii cavitatii axilare:
Anterior-muschii pectoral mare si mic, fascia clavipectorala
Posterior- muschii lat. al spatelui, rotund mare si subscapular. Prezinta orificiile trilater si patrulater
Medial- m. serratus anterior
Lateral- capul scurt al bicepsului brahial si m. Coracobrahial
Continutul cavitatii axilare:
-tesut adipos si conjuctiv
-nodulii limfatici axilari
-manunchiul vasculo-nervos principal: plexul brahial (partea infraclaviculara), artera si vena axilara
-manunchiuri vasculo-nervoase secundare:
lateral-aa. Circumflexe humerale, n. axilar
medial- vasele toracice laterale, n.toracic lung
posterior- vasele toracodorsale, n. toracodorsal

2. Regiunea posterioara a genunchiului (fosa poplitee). Proiectia arterilor si nervilor. Straturile

Puncte de reper externe: in pozitie verticala in regiunea posterioara a genunchiului proemineaza tesutul
adipos al fosei poplitee. In flexie pot fi conturate limitele fosei poplitee. Superior si medial- tendoanel m.
semimembranos si semitendinos, lateral-tendonul bicepsului femural, inferior- este delimitata de 2
capete ale m. gastrocnemius
Straturile:
1.pielea subtire si mobila
2.tesut subcutanat (r. din n. cutanat femural posterior, n. safen si cutanat sural lateral, v. Safena magna
si parva)
3.fascia proprie (acopera spatiul celuloadipos si formeaza canalul Pirogov)
4.plan profund-fosa poplitee
Proiectia arterilor si nervilor
Sub fascia proprie, vertical, trece n. tibialis, el da ramuri spre: m. gastrocnemius, m.soleus, m.plantaris,
m.popliteus. Tot aici incepe n. cutaneus surae medialis insotit de v. safena parva. Nervul cutanat sural
medial se uneste cu cel lateral si formeaza n. sural. In partea laterala a fosei poplitee se afla n. peronier
comun.
Artera poplitee este situata profund in fosa poplitee, si da ramuri spre m. gratios, croitor
semimembranos.
Arterele superioare ale genunchiului incep mai sus de interlinia articulara:
-a.genus superior lateralis trece sub tendonul bicepsului femural
-a.genus superior medialis (mediala) trece medial si anterior sub tendonul aductorului mare si tendonul
semimembranos.
-a.genus medialis (artera medie) vascularizeaza capsula articulara a genunchiului, ligamentele
cruciforme si membrana sinoviala a articulatiei
Arterele inferioare ale genunchiului pornesc mai distal de articulatie:
-a. genus inferior lateralis trece langa meniscul lateral
-a. genus inferior medialis se afla sub capul medial al gastrocnemianului

3.Manifestarile clinice in leziunile isolate ale n.radial, n.ulnar si n.median

1.) Leziunea joasă a nervului RADIAL este la nivelul articulaţiei cotului sau mai distal. Clinic se determină:
a.) paralizia extensorilor comuni şi proprii ai degetelor. La examenul în poziţia neutră a mâinii nu e
posibilă extensia activă în articulaţiile metacarpofalangiene II-V. b.) paralizia extensorului lung şi scurt al
policelui, abductorului lung al policelui. Clinic se va determina policele în flexie cu dereglarea extensiei şi
antipulsia lui. - Deoarece ramurile pentru extensor lung şi scurt radial al carpului pleacă mai proximal de
nivelul articulaţiei cotului, clinic se va păstra extensia mâinii. - Deoarece ramura superficială senzitivă a
nervului radial pleacă mai proximal de nivelul leziunii, clinic nu se vor depista dereglări senzitive.
2.) Leziunea înaltă a nervului radial se delimitează de la foramenul humero-tricipital până la articulaţia
cotului. Clinic se determină: La semnele descrise mai sus se adaugă: c.) paralizia m.triceps – cu
dereglarea extensiei în articulaţia cotului. d.) paralizia extensorului radial lung şi scurt al carpului,
extensorului ulnar al carpului – cu imposibilitatea extensiei active a pumnului. Clinic mâna „cade” în
flexie şi înclinare cubitală. e.) dereglări senzitive se exprimă prin hipostezie a părţii dorsale a
antebraţului, mâinii, degetelor I-II-1/2 III, până la anestezie a l spaţiu interdigital, regiunii”tabacherei
anatomice” Însă, nervul radial cel mai frecvent se lizează la nivelul 1/3 distale a humerusului, unde trece
în imediata apropiere de os, prin canalul spiraloid.
1.) Leziunea joasă a nervului MEDIAN este la nivelul articulaţiei pumnului. Clinic se determină: a.)
Paralizia include o bună parte a muşchilor tenarieni şi se expune prin dereglarea opoziţiei policelui. Se
constată imposibilitatea antepulsiei policelui. Policele este în poziţie „paralelă” cu degetele II-V, survine
deformitatea mâinii „simiană” („de maimuţă”).
b.)Dereglarea dinamică flexorică a articulaţiei metacarpo-falangiană a policelui. Policele ocupă o poziţie
de semiflexie. Această dereglare dinamică flexorică este frecventă.
c.) Paralizia muşchilor liumbricali I-II practic nu duce la dereglarea funcţională a degetelor II şi III, decât
la deformitatea în „grifă”.
2.) Leziunea înaltă a nervului median este la nivelul articulaţiei cotului. La semnele descrise mai sus se
adaugă:
d.) Paralizia m.flexor pollicis longus. Policele este în extensie. Lipseşte flexia activă a policelui. e.)
Paralizia părţii radiale a mm.flexor digitorum profundus, ca rezultat lipseşte flexia activă a degetului II.
Falangele medie şi distală a degetului II sunt în extensie, apare mâna „indicatoare”.
f.) Dereglări motorii în leziunile la acest nivel includ: paralizia pronatorului rotund şi pătrat, flexorului
lung al pollicelui, flexorilor superficiali ai degetelor II-V, flexorilor profunzi ai degetelor II-III, flexorului
radial al carpului, palmarului lung, primilor doi liumbricali, abductor scurt al pollicelui, opozantului şi
fascicolului superficial al al flexorului scurt al pollicelui.
g.) Dereglări senzitive – cuprind faţa palmară a regiunii tenariene, a policelui, degetelor II-III şi ½ partea
radială a degetului lV, iar partea dorsală în zona vîrfurilor degetelor II-III.
Nervul ULNAR:
Se manifesta prin pareza sau amortelile ultimelor 2 degete (deget mis si inelar) de la mana. In cazuri
severe – atrofia muschilor intriseci ai manii si mentinerea in flexie a ultimelor 2 degete (mana ca o
gheara).

4.Proiectia a.dorsale a piciorului

Linia ce incepe de la mijlocul distantei dintre maleole si se sfarseste in spatiul interdigital I.

5.Ligaturarea arteriala : indicatii, tehnica

Indicatii: lezarea vaselor in plaga in timpul toaletei chirurgicale primare sau alte interventii. Ligaturarea
arterei pe parcurs: in imposibilitatea descoperirii vaselor hemoragice in plaga. Anevrisme inoperabile,
leziuni ale vaselor si lipsa posibilitatilor de a aplica o sutura vasculara.
Tehnica: Vasul in plaga se fixeaza cu pense hemostatice si se ligatureaza. Arterele situate in septurile
conjunctiv intermuscular interosos se fixeaza cu pensele Kocher, iar tesutul perivascular se sutureaza
printr-o ligatura transfixianta.
Ligatura vasului pe parcurs e mai bine de efectuat dupa ce s a aplicat garoul. Accesul operator la artera-
sectionarea in planuri succesive pe linia de proiectie respectiva. Se incizeaza pielea, stratul celular
subcutanat, fascia superficiala. Marginile plagii se departeaza cu departatoare boante.
Fascia proprie se fixeaza cu pense si se incizeaza partial cu foarfecele, in orificiul format se introduce o
sonda canelata si se sectioneaza fascia proprie pe traiectul vasului. Cu ajutorul disecatorului artera se
izoleaza de tesutul celular periarterial, de venele si nervii paraleli. Cu acul Deschamps, din partea venei,
sub artera se introduc 2 ligaturi, situate una de alta la o distanta de 1-2cm. Se ligatureaza printr-un nod
chirurgical capatul central al arterei apoi cel periferic.
Pentru profilaxia fenomenelor ischemice in ligaturarea arterei, unii chirurgi ligatureaza si vena omonima
intacta.
Biletul 3
1.Sintopia pachetului neurovascular in trigonul pectoral
Trigonul pectoral corespunde limitelor pectoralului mic. De la plexul brahial se divid 3 fascicule, care
inconjoara a.axilara din 3 parti: posterior de artera se afla fasciculul posterior, lateral – fasciculul lateral,
medial – fasciculul medial. La nivelul acestui triunghi , din cele 3 fascicule se ramifica nervii pentru
membrul superior : din fasciculul lateral – n.musculocutanat, nn.ulnaris, cutaneu antibrahial medial si
cutaneu brahial medial, din fasciculul posterios – nn.axilar si radial. La fel la acest nivel din a.axilara se
ramifica a.toracica laterala, alaturi de n.toracic lung.
2.Proiectia arterei femurale
Artera femurala se proiecteaza de la mijlocul ligamentul inghinal la epicondilul medial a osului femoral.
3. Leziuni in 1\3 medie a humerusului
In caz de leziune se face accesul asupra arterei brahiale, se executa printr-o cale indirecta a m. biceps
brahial la 1 cm lateral de linia de proiectie si apoi pe o sonda canelata. Se deschide peretele anterior al
tecii m.biceps si se indeparteaza lateral. Prin peretele posterior, subtire si transparent al tecii fasciale se
vede n.median. Nervul se indeparteaza cu precautie si se izoleaza artera.
4.Proiectia arcadei palmare superficiala si profunda
Arcul palmar superficial format din artera ulnara si artera radiala, ramura superficiala; de la care pornesc
a.digitale palmare commune apoi arterele proprii, tot sub aponeuroza sunt situati 4 nervi comuni : 3 din
nervul median si 1 din ulnar.
Arcul palmar profund format din artera radial si ramura profunda a arterei ulnare, de la ea pornesc
arterele metacarpiene palmare. Nervul ulnar, ramura profunda enerveaza toti mm.interososi si m.
adductor policis si capul profund al m.flexor policis brevis. Acest spatiu comunica cu canalul carpian si
mai departe cu spatiul Pirogov. Distal cu tesutul subcutanat al dorsului degetelor si prin a.metacarpiene
palmare cu spatiul subaponeurotic.
5.Punctia articulatiei cubitale, indicatii, principii
Se practica din posterior pe suprafata lui latero-externa, luind in consideratie dispunerea vaselor si
nervilor. Articulatia se afla in flexie sub un unghi drept, iar acul este introdus superior de virful
olecranonului si apoi impins in jos si inainte. Acul patrunde in spatiul larg al capsule articulare, situate
superior de olecranon, apoi inainteaza in fisura articulara. Aflarea acului in articulatie se poate constata,
daca varful lui se va atinge de osul humeral. Punctia articulatiei din partea lateroexterna se efectueaza
in articulatie sub un unghi de 90 grade si de pronatie a mainii. Acul poate fi introdus intre olecranon si
epicondilul lateral al humerusului sau intre capul osului radial si fata articulara a osului humeral. Punctia
articulatiei din anterior si medial, de obicei nu se practica.
Principii : punctia articulara trebuie sa se efectuieze in sala de operatii, respectand regulile asepticii. Pe
locul punctiei cu un ac subtire se infiltreaza tesuturile moi pana la capsula pana la capsula articulara cu
solutie de novocaina. Dupa mobilizarea pielii, ce contribuie la inchiderea canalului punctional, in
cavitatea articulara si se introduce un ac gros, lichidul se evacueaza cu ajutorul seringii.
Biletul 4
1. Fosa axilară
Cavitatea axilară
Baza - fascia proprie,
Vîrful este îndreptat între claviculă şi 1 coastă,
Peretele anterior – fascia clavipectorală şi m.pectoral mic,
Peretele posterior – mm.subscapular şi latissimus dorsi,
Lateral – partea iinternă a humerusului cu mm.coracobrahial şi capul scurt al m.bicipitis brahii,
Medial – peretele cutiei toracice cu m.dinţat anterior.
Elementele fosei axilare se împart în dependenţă de triunghiuri.
În triungiul clavipectoral: medial – vena axilară, lateral de ea artera axilară, lateral de arteră - plexul
brahial.
În triunghiul pectoral plexul brahial este divizat în trei fascicole, medial, lateral, posterior care înconjoară
artera axilară din trei părţi, vena axilară se situiază cel mai medial. Aici porneşte artera toracică laterală,
şi nervul toracic lung.
În triunghiul subpectoral medial se află vena axilară, iar artera axilară este înconjurată de nervi ce i-au
începutul de la fascicolele plexului brahial. Anterior – nervul median, lateral – n.musculocutanat, medial
– n.ulnar, n.cutanat al braţului şi antebraţului, posterior – n.radial şi n.axilar. Ramurile scurte ale plexului
brahial inervează muşchii umărului şi articulaţia humerală (n.dorssal al scapulei, toracic lung,
subscapular, pectoral medial şi lateral, subclavius). De la artera axilară în triunghiul subpectoral pornesc
următoarele ramuri: subscapulară, toracodorsală, circumflexă a scapulei şi circumflexe humerale
anterioare şi posterioare.
Pe peretele posterior al cavităţii axilare se formează două orificii: trilater – superior rotundul mic,
inferior rotundul mare, lateral capul lung al tricepsului brahial (prin acest orificiu trece artera
circumflexă a scapulei), şi orificiu patrulater – superior rotundul mic şi subscapular, inferior rotundul
mare, medial capul lung al tricepsului brahial, lateral colul osului humeral (prin acest orificiu trece
n.axilar şi a.circumflexă humerală posterioară).
Ganglionii limfatici se împart în 5 grupe: apicali, centrali, laterali, pectorali şi subscapulari.
2. Propagarea proceselor purulente din reg. Gluteală
Ţesutul, ce se află în jurul arterelor, venelor şi nervilor sub m.gluteu mare comunică cu:
 prin orficiul infrapiriform cu bazinl (spaţiul lateral de ţesut celular adipos)
 prin orificiul isciatic mic cu fosa ischiorectală,
 pe traiectul n.isciatic cu regiunea posterioară a coapsei,
 pe traiectul ramurii posterioare a a.obturatorii ce anastamozează cu a.glutea inferior comunică cu
loja mm.adductori.

3. Lezarea nervului sciatic și peronier comun

Tulburări vasomotorii
În leziunile parţiale ale nervului sciatic, atingerea nervului sciatic extern are o manifestare evidentă. În
ortostatism, piciorul este mai puţin scobit şi există o prăbuşire a bolţii plantare. Când pacientul stă la
marginea patului, vârful piciorului este mai căzut pe partea bolnavă. În timpul mersului, bolnavul ridică
mult gamba deasupra solului şi vârful piciorului este căzut. Din cauza paraliziei peronierilor, bolnavul nu
poate bate tactul cu talpa piciorului când stă în picioare şi nu poate face eversiunea labei. Tulburările de
sensibilitate pot lipsi. Uneori, pot să apară tulburări vasomotorii şi trofice sub formă de edem sau
cianoză.

Pacientul nu poate flexa degetele

În cazul paraliziei nervului sciatic popliteu intern, piciorul este eversat şi se produce „picior valgus”.
Pacientul nu poate flexa degetele, nu poate să coboare vârful piciorului, nu poate face  flexia plantară,
nu poate să se ridice pe vârful degetelor şi nu poate sta în capul metatarsienelor. Reflexul achilian şi
medioplantar este abolit. Forţa este diminuată în flexorii degetelor şi ai piciorului. Testul Pitres poate fi
pozitiv (imposibilitatea de a ridica călcâiul când vârful piciorului este în contact cu solul). Muşchii mici ai
piciorului se atrofiază, rezultând o exagerare a boltei plantare prin acţiunea antagonistă a gambierului şi
a peronierilor. Degetele formează o gheară din cauza paraliziei interosoşilor, se produce un picior scobit,
atrofic [3].
Lezarea n. peronier comun Clinic se determină: a.) Paralizia mm.peroneus longus et brevis, m.tibialis
anterior, mm. extensor digitorum longus et brevis, mm.extensor hallucis longus et brevis. Planta
“atârnă” cu deformitatea în echin. Dereglarea extensiei plantei şi degetelor. b.)Dereglări senzitive partea
laterală a gambei, părţii dorsale a plantei şi a degetelor.

4. Regiunea plantară
Planta pedis
1 Piele este groasă
2 Ţesutul adipos este dezvoltat bine şi e străbătut de nişte septe de ţesut conjunctiv.
3 Aponeuroza plantară conţine fibre conjunctive puternice ce se intend de la tuberculul calcanean spre
capurile oaselor metatarsiene, unde fibrele longitudinale şi cele transversale delimitează orificiile
comisurale.
Lojele fasciale şi canalele plantei.
De la aponeutoza plantară pleacă în profunzime 2 septe, unul trece prin canalul plantar medial
(delimitat de m.flexor scurt al degetelor şi m.abductor halucis) altul prin canalul plantar lateral delimitat
de (m.flexor scurt al degetelor şi m.abductor digiti minimi) şi unesc aponeuroza cu ligamentul lung al
plantei. Astfel se obţin 3 loje. Cea din mijloc mai este împărţită de fascia profundă încă în două.
Profundă şi superficială. În loja medială profundă sînt mm.interosoşi.
Loja medială conţine mm.degetului 1: tendonul flexor halucis longus, m.flexor halucis brevis, abductor
halucis.
Loja laterală conţine mm.abductor şi flexor digiti minimi brevis.
Loja medială superficială: m.flexor digitorum brevis, m.adductor halucis, tendonul m.flexor lung al
degetelor, m.patrat plantar, fascia profundă a plantei.
Loja medială şi cea laterală sînt isolate, pe cînd cea medială comunică cu spaţiul profound al gambei prin
intermediul a trei canale: canalul plantar care proximal trece în canalul calcanean – canalul maleolar
medial – spaţiul profound al gambei. Canalul plantar are următorii pereţi: lateral septurile
intermusculare, superior – ligamentul lung al plantei, jos – fascia profundă a plantei ce se află între
m.patrat plantar şi m.flexor scurt al degetelor, deci canalul plantar conţine. M.patrat plantar,
tendoanele mmflexor lung al degetelor şi al degetelui 1 şi ambele pachete neurovasculare lateral şi
medial.
Artera tibială posterioară se împarte în:
1 a.plantară medială subţire ce trece prin canalul plantar medial,
2 a.plantară laterală mai groasă, trece printtre mm.plantar patrat şi m.flexor scurt al degetelor – canalul
plantar lateral şi ajunge pînă la baza osului metatarsian 5 şi se duc medial formînd arcus plantaris care se
uneşte cu ramura profundă de la a.dorsală a piciorului. De la arc pornesc aa.metatarsiene plantare –
aa.digitale proprii. Căile posibile de difuzare a puroiului din loja medie:
1 perforarea aponeurozei – ţesutul subcutan
2 pe traiectul mm.lumbricali – spaţiile interdigitale
3 pe parcursul ramurei profunde a a.dorsale a piciorului – reg.dorsală
4 prin canalul maleolar medial în regiunea profundă a gambei
5. Amputații dezarticulații.

Amputația este actul chirurgical prin care se îndepartează un segment de membru inutilizabil pentru
functie sau nociv pentru existentă cu secționarea osului sau ale oaselor.
Dezarticularea este actul chirurgical prin care se îndeparteaza un segment de membru la nivelul
articulatiei.
1.Dezmembrarea traumatica a extremitatii; 2.Leziuni traumatice masive deschise a membrului insotite
de fracturi, leziuni de vase si nervi, strivirea tesuturilor; 3.Gangrene a membrelor de diferite etiologii
(diabetica; endarterita obliterana, tromboza si embolie a vaselor magistrale a membrelor, combustii,
congelari de griv); 4.Infectie (sepsis, infectie anaeroba); 5.Tumori maligne.
Clasificarea amputatiilor în dependenţă de termenul efectuării: a) primară (Precoce) b) secundara.
Primara (extrem de urgenta) se practica nemijlocit in cadrul prelucrarii chirurgicale primare largite şi are
ca scop înlaturarea ţesuturilor neviabile. Se executa in primele 24 ore dupa trauma . Secundară
(urgentă). Se practică la complicaţiile inflamatorii periculoase pentru viaţa pacientului, care nu se
supune unui tratament conservator: hemoragii erozive masive.
Tardive (planificate) se practica în cazul indicaţiilor relative (malformaţiuni congenitale care nu pot fi
supuse corecţiei), Osteomilita, amiloidoza.
Principii generale 1.Amputaţia şi dezarticulaţia se efectuiaza cu garou excluzând cazurile cind amputatia
se practica în infecţie anaeroba; ateroscleroza; proces septic. 2.Amputatia se concepe ca un gest de
chirurgie reconstructiva, care urmareste crearea unui organ functional în vederea protezării - obiectiv
final al amputatiei.

Biletul 5
1.Proiectia arterei axilare pe piele
a. Se determină traiectul arterei ce
trece la hotarul 1/3 ant. și medii a
suprafeței fosei axilare(Lisfranc),
b. prelungirea șanțului
deltoidopectoral ( Langenberk),
c. linia ant. a pilozității axilare
2. Regiunea carpiana
Regiunea anterioară (palmară) Stratigrafia
•Pielea-subţire,mobilă,formează trei plici orizontale: superioară (la nivelul capului ulnei) mijlocie
(corespunde art.radiocarpiană) inferioară (trece prin art.mediocarpiană) S t r a t c e l u l o a d i p o s
subcutanat-cuprinde porţiunile i n i ţ i a l e a l e v. c e p h a l i c a , v. basilica,ramurile terminale ale
n.cutaneus antebrachii medialis şi lateralis şi ramurile palmare ale n.median şi n.ulnar. • Fascia
superficală • Fascia proprie-formează retinaculum flexorum care se întinde deasupra oaselor carpiene ce
sunt unite prin ligamente profunde. Între oase şi retinaculum se formeaza canalis carpi (prin care trec
tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor, t.m. Flexor policis longus şi n.median). Canalis
carpi radialis (trece tendonul m.flexor carpi radialis înconjurat de teacă sinovială). Canalis carpi ulnaris
(se situeaza v.,a.,n.ulnar). • Oasele carpiene.
Regiunea carpiană posterioară (dorsală) - stratigrafia •Pielea-groasă ,mobilă. •Strat celuloadipos
subcutanat-îşi au originea v.cephalica,v.basilica,r.superficială a n.radial,n.ulnar şi ramurile terminale ale
n.cutaneus antebrachii posterior. •Fascia superficială este mai evidenţiată şi mai groasă şi poartă
denumirea de retinaculum extensorum. Retinaculum trimite spre oase septuri fibroase care foarmeză
loje osteofibroase pentru tendoanele extensorilor, în interiorul cărora sunt ampalsate tecile sinoviale:
•Fascia proprie-îngroşîndu-se formează retinaculum extensorum. •Muşchii regiunii dorsale. •Periostul
oaselor carpiene. •Oasele carpiene.
3.Neuroplastie
NEUROPLASTÍE - înlocuire chirurgicală a unor părți ale nervilor periferici cu ajutorul unor omogrefe
preluate din măduva spinării.
4.Regiunea post a gambei
Straturi: 1.Pielea – mai mobila, 2.Ţesut subcutan – venele subcutane- v. safena magna merge impreuna
cu n safen, v. safena parva este la nivelul plantei şi 1/3 distală gambei, şi în 1/3 medie vena perforează
fascia propria merge în canal Pirogov şi se termină în vena poplitea. 3. Nervi superfeciali sunt ramuri a n.
safen şi nn. cutaneus surae medialis et lateralis. 4.Fascia propria (fascia cruris). are 2 foi- superfecial şi
profund. 5.Muschii şi vase. Muschii extenzori superfeciali: m gastrocnemius, m plantaris, m soleus.
Tendoanele aceştii 3 muschii formeaze în 1/3 distală tendonul Achilian. Intre muschii superfecial şi
profunzi se află fascicul neurovazal posterior ( vasa tibialia posteriora, n tibialis, vasa peronea).
Canalis musculoperoneus superior ( un orificiu de intrare şi două de ieşire). Orificiu de intrare (localizat
la marginea internă a fibulei, 3 cm distal de capătul proximal al fibulei) Intra n. Peroneus comunis
Orificiul superior de ieşire (localizat la marginea internă a fibulei 6-7cm distal-anteriorde capul fibulei)
iese n. peroneus profundus Orificiul inferior de iesire(localizat la marginea antero-laterala a gambei 10-
11 cm mai sus de apexul maleolei laterale) iese nervul peroneu supeficial Canalis musculoperoneus
inferior (Hyrtl) ( un orificiu de intrare şi două de ieşire) : Pereţii: - anterior- m.tibialis posterior; posterior
– m. Flexor hallucis longus; lateral – os peroneus orificiu de intrare (localizat între m. Tibialis posterior et
m. Flexor hallucis longus) Intra a.v. Peronea
orificiul superior de ieşire (localizat în membrana interosea) iese rr. Perforantes a. peronea
orificiul inferior de ieşire (m. Flexor hallucis longus et os peroneus) ramurile terminale ale a. Peronea (rr.
Malleolaris mediales).
Canalis cruropopliteus (un orificiu de intrare şi două de ieşire) localizat între straturile superficial şi
profund al muşchilor posteriori ai gambei: Pereţii: Anterior – m. Tibialis posterior, m. Flexor digitorul
longus , et m. Flexor halucis longis. Posterior – m. soleus. Orificiu de intrare este localizat între arcus
tendineus m. Soleus et m. Popliteus. Intră a.v. Poplitea şi n. Tibialis. Orificiul superior de ieşire are formă
triunghiulară (localizat între colul os phibularis (din exterior), m. Popliteus superior şi m.tibialis posterior
din interior şi inferior) traversat de a. Tibialis anterior în loja anterioară a gambei. Orificiul inferior de
ieşire (localizat în treimea inferioară a gambei la marginea inverioară a m. Soleus. iese a. Tibialis
posterior et n. Tibialis.
5.Lacuna vasculara si musculara
Lacuna musculara-m iliopectineu si n.femural
Limite ant-lig inghinal;post-marg ant a osului coxal;medial-arcul iliopectineu;
Lacuna vasculara-A. Femurala- lateral de artera se afla arcul iliopectineu;vena femurala-medial de
artera;ram femurala a nervului genitofemural-ant sau med de artera;noduli limfoizi profunzi-Cloquet-
Rosenmuller.
Limite-ant-lig inghinal;post-lig pectineal Cooper;medial-ligamentul lacunar;lat-arcul iliopectineu;
Biletul 6
1. Neuroliza
Neuroliza (neurolisis) - izolarea nervului de cicatrice pentru ameliorarea condiţiilor de regenerare şi
funcţionare a lui. în funcţie de caracterul leziunii nervului,se foloseşte neuroliza externă, internă sau
combinarea acestor două tipuri. în neuroliza externă se eliberează nervul numai de cicatricea
extraneurală, apărută în urma afectării ţesuturilor limitrofe. Neuroliza internă constă în excizia ţesutului
fibros interfascicular, avînd scopul de a lichida compresia axonilor.
T e h n i c a o p e r a t o r i e . Incizia pentru accesul nervului afectat se practică în aşa mod ca, secţionînd
ţesuturile nemodificate, să se descopere nervul mai sus şi mai jos de locul traumatizat. E mai bine de
executat incizia în afara liniei de proiecţie a nervului, pentru ca cicatricea postoperatorie să nu
comprime nervul. Asigurînd un acces suficient, izolăm nervul de ţesuturi şi prin palpajic se determină
porţiunea cicatricei. Prin metoda de cercetare electrofiziologică se examinează excitabilitatea electrică a
nervului. Pentru aceasta se excită nervul proximal de locul
leziunii - contracţia muşchilor, inervaţi de ramurile nervului afectat, ce au originea distal de locul
afectării, denotă conductibilitatea nervului. înlăturarea cicatricei extraneurale se practică cu un bisturiu
subţire puţin întinzînd cicatricea.
Nervul, comprimat de fragmentele osoase, se eliberează cu precauţie de căluşul osos, extirpîndu-1 cu o
daltă. Mai apoi urmează etapa neurolizei interne. Descoperirea localizării cicatricei interne se uşurează
printr-o injecţie de 0,25% soluţie novocaină sub tunica externă a nervului. Soluţia anesteziantă pătrunde
sub tunica intactă a nervului şi se opreşte cînd intră în cicatricea interneurală. Etapele ulterioare ale
operaţiei se efectuează cu ajutorul microscopului operator şi instrumentarului microchirurgical. După
secţionarea epinervului de la porţiunile nemodificate ale nervului spre cele afectate, se urmăreşte
fiecare fascicul, excizînd surplusul de ţesut interfascicular. în cazurile lipsei complete a conductibilităţii
electrice, se recurge la rezecţia porţiunii afectate a nervului şi aplicarea suturilor.

2.Compartimentul medial al coapsei

 Pe suprafaţa medială a coapsei este amplasată ramura cutanată a nervului obturator, care
ajunge pină la articulaţia genunchiului.
Triunghiul femural Scarpa
Delimitat:medial - de muschiul adductor lung al femurului ;lateral - muschiul croitor ;superior - de
ligamentul inghinal
 Inaltimea triunghiului femural ajunge pina la 20cm . Baza lui o constituie triunghiul femuaral mic sau
fosa iliopectinee, limitele:lateral-muschiul iliopsoas, medial-muschiul pectineu.
Canalul aductor Hunter
 E dispus in treimea inferioara a femurului pina la fosa poplitee .
Este delimitat lateral - de muschiul vast medial; Medial - de muschiul aductor mare ;Anterior -
de membrane vasoadductoria , intinsa intre acesti muschi.
 Anterior canalul este acoperit de muschiul croitor.
 Lungimea canalului 6-7cm
 are 3 orificii: prin orificiul superior in canal intra
 artera femurala
 nervul safen
 iese din canal vena femurala
 Prin orificiul inferior - situat intre tendonul muschiului adductor mare si osul femural, vasele
femurale patrund in fosa poplitee .
 Orificiul anterior este situat in membrana vasoadductoria, prin el trec artera si vena genus
descendens si nervul safen .
3.Regiunea antebratului

Limitele Superioară: linia orizontală trasată cu 4cm distal de arSculația cubitală. l Inferioară: linia
paralelă primei,trasată la 2cm proximal de apofiza stiloidă a radiusului. l Liniile verticale ce unesc
depresiunile muschilor brațului cu apofizele sSloide împart antebrațul în regiunea anterioară și
posterioară.
Regiunea anterioara
. Pielea: subțire,se prevăd v.cefalică și basilică. -- Țesut celulo-adipos: slab dezvoltat pe partea
posterioară. III. Fascia superficială: este slab evidențiată și este conectată lax cu cea proprie, în caz de
traumă, ușor se desprinde pe o suprafață mare de fascia proprie. Aici se află v.cefalică cu n.cutanat
antebrahial lateral și v.basilică cu n.cutanat antebrahial medial, iar în partea posterioară n.cunatanat
antebrahial posterior. IV. Fascia proprie: În porțiunea proximală este groasă și lucioasă, iar distal se
subțiază și se fixează lax pe mușchi. De la ea pleacă 2 prelungiri intermusculare ce conturează cele 3 loje
fascialeanterioară,medie și posterioară V. Mușchii antebrațului: plasați în 4 straturi. VI. Oasele
antebrațului: radiusul și ulna,între ele - membrana interosoasă.
În spațiile dintre mușchi se afla 4 fascicule vasculonervoase: 1) Fascicolul lateral : a.radială (situată în
șanțul radial), n.radial superficial (lateral de arteră), venele radiale. 2) Fascicolul medial: a.ulnară cu
venele ulnare și n.ulnar.
3) Fascicolul median constă din: n.median cu a.mediană (de la care pleacă a.interosoasă anterioară). 4)
Fascicolul interosos anterior este cel mai profund: vasa interossea anteriora și n.interosos anterior.
Regiunea posterioara
Pielea: mai groasă,puțin mobilă. II. Țesut celulo-adipos: slab dezvoltat pe partea posterioară. III. Fascia
superficială: este slab evidențiată, conține mulSmple vene superficiale ce se varsă in v.superficiale mari,
n.cunatat antebrahial medial,lateral și posterior. IV. Fascia proprie: se deosebește prin grosimea sa și
este puternic legată de oasele antebrațului. În porțiunea superioară are aspect de aponevroză și de a ea
încep mușchii superficiali. Formează loja intermusculară antebrahială posterioară. V. Mușchii
antebrațului: plasați în 2 straturi. VI. Oasele antebrațului: radiusul și ulna,între ele fiin membrana
interosoasă a antebrațului.
Loja anterioara
Este limitată anterior de fascia proprie, posterior - oasele antebrațului și membrana interosoasă, lateral-
septul radial intermuscular; anterior și medial - fascia proprie.
Loja laterala
Este fromată medial- de septul radial intermuscular anterior; anterior și posterior- de fascia proprie; iar
posterior- de septul radial intermuscular posterior. Ø În lojă se află m.brahioradial iar sub ea la nivelul
treimii superioare se află m.supinator acoperit de fascia profundă.
Loja posterioara
Este limitată anterior-de oasele antebrațului și membrana interosoasă; posterior- de fascia proprie;
lateral-de septul intermuscular radial posterior; medial- de fascia porprie ce se unește cu marginea
posterioarăa ulnei. Ø În lojă se află 2 straturi musculare: 1) Superficial: mm.extensoris carpi radiales
longus et brevis, m.extensor digiS minimi, m.extensor carpi ulnaris. 2) Profund: m.supinator, madductor
pollicis longus, mm.extensores pollicis longus et brevis, m.extensor indicis. Ø Între straturi se află fascia
profundă, care în porțiunea superioară e subțire iar în cea inferioară este densă. Pe fascia profundă se
află spațiul celular în care se amplasează fascicolul vasculo-nervos ce constă din: r.profundus n.radialis și
a.interosoasă posterioară cu venele ominime.
4.Spatiul Pirogov difuzia puroiului
Intre straturile trei şi patru ale muşchilor, adică intre m. flexor digitorum profundus şi m. flexor pollicis
longus, din superficial şi m. pronator quadratus şi membrana interosoasă din profund se află spaţiul
celular Pirogov, care comunică cu ţesutul celular al mlinii propriu-zise. in caz de
purulenţe pe mină, in acest spaţiu celular pot difuza colecţii purulente, care trebuie drenate
Biletul 7
1. Canalul femural si importana lui
Canalul femural este un compartiment anatomic situat în coapsa anterioară. Este cea mai mică și cea
mai mediană parte a tecii femurale. Are o lungime de aproximativ 1,3cm.
Canalul femural este situat în coapsa anterioară în interiorul triunghiului femural.
Poate fi considerat un compartiment de formă dreptunghiulară cu patru margini și o deschidere:
Limita medială - ligament lacunar.
Limita laterală - vena femurală.
Limita anterioară - ligament inghinal.
Limita posterioară - ligament pectineal, ramus superior al osului pubian și mușchiul pectineu
Deschiderea către canalul femural este situată la marginea sa superioară, cunoscută sub numele de
inelul femural. Inelul femural este închis de un strat de țesut conjunctiv - septul femural. Acest sept este
străpuns de vasele limfatice care ies din canal.
Canalul femural conține:
Vasele limfatice - drenarea ganglionilor limfatici inghinali adânci.
Nodul limfatic profund - nodul lacunar.
Spațiu gol.
Țesut conjunctiv subtire.
Spațiul gol permite distensia venei femurale adiacente, astfel încât să poată face față revenirii venoase
crescute sau presiunii intraabdominale crescute.
Canalul femural are o importanță clinică deosebită, deoarece este un loc comun de hernie intestinală.O
hernie este definită ca „unde o parte internă a corpului împinge printr-o slăbiciune a mușchiului sau a
peretelui țesutului înconjurător.” Într-o hernie femurală, o parte a intestinului subțire iese prin inelul
femural.Se prezintă ca o bucată situată inferolateral tuberculului pubian. Acest tip de hernie este mai
frecvent la femei, datorită bazinului osos mai larg.Marginile canalului femural sunt dure și nu se extind
în mod special. Acest lucru poate comprima hernia, interferând cu aportul de sânge al acesteia. O hernie
cu un aport de sânge compromis este cunoscută sub numele de hernie strangulată.
Artera femurală, în timp ce iese din triunghiul femural, se ramifică în cele trei artere majore ale acestei
regiuni:
Continuarea arterei femurale - intră în canalul adductor de-a lungul marginii mușchilor iliopsoas și
pectineus și adânc până la sartorius, rămânând inițial în compartimentul anterior, dar apoi scufundându-
se adânc în timp ce iese din hiatusul adductor unde devine artera poplitee
Profunda femoris - ramura profundă a arterei femurale din triunghiul femural, se aruncă adânc în
mușchiul adductor lung și emite artere perforante care se înfășoară în jurul aspectului posterior al
femurului
Arterele circumflexe laterale - ramura laterală a femurii profunde superficiale către capsula articulației
șoldului, dă o ramură transversală care se înfășoară posterior în jurul axului femural proximal și a ramurii
descendente care urmează mușchii laterali ai coapsei până la atașamentele lor pe genunchiul anterior

2. Atibiala ant
Artera tibială anterioară este una dintre ramurile terminale ale arterei poplitee. Apare sub fosa poplite,
in regiunea posterioara(flexor) a piciorului. Cu toate acestea, majoritatea cursului său este situat în
regiunea anterioara (extensor) al piciorului. Artera se termină la nivelul articulației gleznei, unde își dă
ramura terminală, artera dorsalis pedis. Pulsul arterei tibiale anterioare poate fi palpat în apropierea
originii arterei dorsale pedis pe dorsul piciorului lateral de tendonul extensor hallucis longus.
De-a lungul cursului lor, arterele tibiale anterioare degajă arterele tibiale posterioare și anterioare
recurente, musculare, perforante și mediale și laterale malleolare anterioare. Aceste ramuri alimentează
structurile regiunii anterioare al piciorului.
Artera tibială anterioară provine din artera poplitee lângă marginea inferioară a mușchiului popliteu. Pe
parcurs prin regiunea posterioara al piciorului, artera tibială anterioară se desfășoară anterior între
capetele mușchiului posterior tibial. Apoi trece prin deschiderea ovală în partea proximală a membranei
interosoase și rulează medial până la gâtul fibular, emergând pe regiunea anterioara al piciorului.

De aici, coboară vertical în jos pe aspectul anterior al membranei interosoase spre tibia distală. La
atingerea articulației gleznei, aceasta se termină la suprafața anterioară a tibiei la jumătatea distanței
dintre maleolele mediale și laterale și este continuată de artera pedis dorsală.
La intrarea sa în regiunea anterioara, artera tibială anterioară se desfășoară medial alături de nervul
fibular profund (peroneal).
Artera tibială anterioară emite mai multe ramuri în cursul său; ramurile malleolare mediale și laterale
anterioare recurente tibiale, musculare, perforante și anterioare.
Artera tibială anterioară se termină la nivelul articulației gleznei ca arteră pedis dorsală.Artera dorsalis
pedis trece lateral spre extensor halucis lung pe dorsul piciorului,este principala arteră care alimentează
această regiune a piciorului.

3. Reg. Coapsei+pachetul femural si obturator

Limite: regiunea anterioare:
Superior – de ligamentul inghinal care se extinde intre spina iliaca anterioara superioara si tuberculul
pubian
Inferior – de linia orizontala care trece cu 4 cm mai sus de rotula
Medial – de linia ce uneste simfiza pubiana cu condilul medial al femurului
Lateral – de linia ce uneste spina iliaca anterioara superioara cu condilul lateral al femurului.
Straturi:
Pielea - subtire,mobila
in tesutul subcutanat se afla vase sangvine, ganglioni limfatici superficiali, nervii cutanati.
artera epigastrica superficiala - se indreapta prin tesutul subcutanat al peretelui anterior abdominal spre
ombilic
artera circumflexa iliaca superficiala continua paralel cu ligamentul inghinal spre spina iliaca anterioara
superioara.
arterele pudente externe trec medial, anterior de vena femurala, mai sus sau mai jos de confluenta ei cu
vena safena mare (punct de reper important in cazul interventiilor chirurgicale in aceasta regiune).
Nervul genitofemural, la iesirea din lacuna vasculara da nastere la ramura femurala, care inerveaza
pielea portiunii mediale a ligamentului inghinal.
Nervul lateral cutanat al femurului strapunge fascia lata - inferior si intern de spina iliaca anterioara
superioara.
Dea lungul marginii interne a muschiului croitor, sub piele ies ramurile cutanate anterioare ale nervului
femural.
Ramura cutanata a nervului obturator ajunge pina la articulatia genunchiului.
Artera femurala cu diametrul de 1-1,2cm vine intre unghiul femural din lacuna vasculara, se situeaza
putin mai lateral de mijlocul ligamentului inghinal.
Dea lungul marginii interne a muschiului croitor sub piele ies ramurile cutanate anterioare ale nervului
femural.
Ramura cutanata a nervului obturator ajunge pina la articulatia genunchiului.
Ramurile profunde ale ei se incruciseaza cu ramurile arterei circumflexe femurale laterale, indreptindu-
se spre muschii cvadriceps si pectineu pe care ii inerveaza.
Artera femurala profunda:
porneste cu 4-6cm mai jos de ligamentul inghinal
pornesc ramuri - mediala si laterala care dau ramuri ascendente si descendente si anastomozeaza cu
arterele fesiere, obturatorie, epigastrica inferioara.
Inferior triunghiul femural trece in santul femural – medial muschii adductori, cvadriceps.
Canalul obturator
Canalul obturator este delimitat:
 superior – santul obturator al osului pubian
 inferior de membrana obturatorie si muschii omonimi.
 Orificiul intern al canalului se deschide in spatial celular prevezical sau cel lateral al bazinului.
 Orificiul extern se proiecteaza cu 1,5cm mai jos de ligamentul inghinal si cu 2-2,5cm mai lateral de
tuberculul pubian, lungimea ajunge pina la 3 cm .
 Prin canal trec vasele si nervul omonim.
 Artera obturatorie se bifurca in ramuri
 anterioara – ce vascularizeaza muschii adductori ai coapsei si anastomozeaza cu artera circumflexa
femurala mediala
 ramura posterioara da ramura acetabulara spre ligamentul capului femural si se indreapta pe
suprafata posterioara a coapsei unde anastomozeaza cu artera fesiera inferioara si ramurile arterei
circumflexe femurale mediale
 inerveaza muschii aductori si gratios.

Canalul aductor Hunter

E dispus in treimea inferioara a femurului pina la fosa poplitee .
Este delimitat:
lateral - de muschiul vast medial
Medial - de muschiul aductor mare
Anterior - de membrana vasoadductoria , intinsa intre acesti muschi.
Anterior canalul este acoperit de muschiul croitor.
Lungimea canalului 6-7cm
are 3 orificii: prin orificiul superior in canal intra
artera femurala
nervul safen
iese din canal vena femurala
Prin orificiul inferior - situat intre tendonul muschiului adductor mare si osul femural, vasele femurale
patrund in fosa poplitee .
Orificiul anterior este situat in membrana vasoadductoria, prin el trec artera si vena genus descendens si
nervul safen .
Orificiul lui superior se proiecteaza cu 16-17cm mai sus de tuberculul aductor al condilului medial al
femurului
anterior cu 10-11cm
inferior cu 9-10cm mai sus de acest punct.
Comunica:
Superior - tesut celular dintre unghiul femural
Anterior - stratul subcutanat al regiunii mediale a genunchiului
Inferior - cu tesutul adipos al fosei poplitee.(Aici pot fi strinse colectii purulente din regiunea anterioara
pe cea dorsala si invers).
In canal, anterior si lateral de artera femurala se afla nervul safen, posterior si medial de artera – vena
femurala .
Regiunea posterioara
Limite:
Superior - plica fesiera
inferior - prelungirea liniei circulare ce trece cu 4cm mai sus de rotula
Medial - linia ce uneste simfiza pubiana cu epicondilul medial al osului femural
Lateral - linia care uneste spina iliaca anterioara superioara cu epicondilul lateral al femurului.
Punct de reper:
plica fesiera - atenuarea ei indica o luxatie posterointerioara in articulatia coxofemurala
la nou-nascuti vorbeste despre o luxatie congenitala in articulatia coxofemurala(simptomul
Trendelenburg).
Straturi:
pielea –subtire si concrescuta cu tesut adipos .
Fascia lata formeaza un sept intermuscular lateral rezistent,care separa loja grupei posterioara de
muschi de cea anterioara,septul posterior separa loja musculara posterioara de cea mediala.
Muschi:incep de la tuberozitatea sciatica.Lateral e dispus capul lung al bicepsului ,medial –muschii
semitendinos si semimembranos .

.Arcada art.scapulare ,importasnta practica

Există o vastă rețea de vase anastomotice în regiunile scapulare și ale umărului membrului superior.
Acestea sunt perfect poziționate pentru a furniza sursă de inlocuire în caz de compromis vascular.
Ramurile anastomozelor scapulare provin din artera subclaviană și artera axilară. Cele ale umărului sunt
derivate din diferitele segmente ale arterei axilare.
Primul membru al anastomozei scapulare apare din trunchiul tirocervical. Artera suprascapulară se
deplasează posterolateral peste mușchiul omohioidian, apoi peste ligamentul scapular transvers . La
scurt timp, dă o ramură care se îndreaptă de-a lungul fosei supraspinoase și alta care se deplasează
inferomedial în jurul coloanei vertebrale a scapulei pentru a intra în fosa infraspinoasă.
A doua arteră care contribuie se ramifică din artera subclaviană. Este artera scapulară dorsală, care se
desparte pentru a da o ramură care se deplasează medial către mușchiul levator scapulae și o alta care
trece inferior și se îndreaptă de-a lungul marginii mediale a scapulei.
Artera scapulară circumflexă se ramifică din artera subscapulară (din a treia parte a arterei axilare) și
devine a treia parte care contribuie la anastomozele scapulare. Se îndreaptă în jurul marginii laterale a
scapulei pentru a intra în fosa infraspinoasă.

Arterele scapulare suprascapulare și dorsale se întâlnesc în fosa supraspinoasă pentru a forma o

anastomoză. În timp ce artera scapulară circumflexă și ramura infraspinoasă a arterei suprascapulare se
anastomozează între ele, ele se unesc și cu ramuri ale arterei scapulare dorsale care străpung mușchiul
infraspinatus pentru a intra în fosa infraspinoasă.
În jurul gâtului chirurgical al humerusului și al articulației glenohumerale, există contribuții anastomotice
provenind din a doua și a treia parte a arterei axilare. Ramura acromială a arterei toraco-acromiale (a
doua parte a arterei axilare) se deplasează superolateral spre acromion. La acromionul scapulei, se
întâlnește cu ramurile acromiale ale arterelor umerale circumflexe (partea a 3-a axilei) și cu artera
suprascapulară pentru anastomoza sa.
traumele la nivelul extremității superioare (fracturi, înjunghieri sau împușcături) pot duce la pierderi
dramatice de sânge. Este important ca sângerarea să poată fi gestionată în mod corespunzător și să se
poată evita exangerarea.
4. Ligaturare pe traseu
o ligatură constă dintr-o bucată de fir (sutură) legată în jurul unei structuri anatomice, de obicei un vas
de sânge sau o altă structură goală (de exemplu, uretra) pentru a o opri.
Cu un vas de sânge, chirurgul va fixa vasul perpendicular pe axa arterei sau venei cu un hemostat, apoi îl
va fixa prin ligaturare; adică folosind o bucată de sutură în jurul acesteia înainte de a diviza structura și
de a elibera hemostatul. Este diferit de un tornichet prin faptul că garoul nu va fi asigurat de noduri și,
prin urmare, poate fi eliberat / strâns după bunul plac.
Biletul 8
1. Regiunea infraclaviculara, proiectii, repere, stratigrafie, vase,nervi
Limitele: superior – clavicula, inferior – linia orizontală ce trece prin coasta III la bărbați și marginea
superioară a glandei mamare la femei, medial – marginea laterală a sternului, lateral – marginea
anterioară a m. deltoid.
Stratigrafia (vasele și nervii):
1. Pielea (sub piele, inferior de claviculă – nn. supraclaviculares din plexul cervical, iar sub restul
pielii – ramurile anterioare și laterale ale nn. intercostali).
2. Tesut adipos subcutanat.
3. Fascia superficială.
4. Fascia proprie (pectorală).
5. M. pectoral mare (între marginea anterioară a m. deltoidian și m. pectoral mare, în sulcus
deltoideopectoralis, trece v. cephalica, care se îndreaptă spre triunghiul deltoidopectoral și se varsă
în v. axilară).
6. Spațiul celulo-adipos superficial subpectoral
7. Fascia clavipectorală (profundă)
8. M. pectoral mic
9. Spațiul celulo-adipos profund subpectoral
(conține a., v. subclaviculară, plexul brahial)
Comunicarea spațiilor celulo-adipoase:
1. Spațiul celulo-adipos profund subpectoral cu cavitatea axilară (de-a lungul vaselor și nervilor ce
străbat fascia clavipectorală);
2. Spațiul celulo-adipos superficial subpectoral cu marginea liberă a peretelui anterior al cavității
axilare;
3. Spațiul celulo-adipos superficial subpectoral cu triunghiul clavipectoral (de-a lungul a.
thoracoacromialis și nn. thoracici anteriores).

2. Artera brahiala, repere, ramuri

A.brahiala se afla la marginea mediala a m.biceps brahii, cu 2 cm mai jos de flexura cubitala se
proiecteaza bifurcatia a.brahiale in ulnara si radiala
A.brahiala : -in treimea superioara da ramura profunda a bratului si cu n.radial merge in loja posterioara;
- in treimea medie :da o colaterala ulnara superioara si cu n.ulnar la fel in loja posterioara; -in treimea
inferioara: a.brahiala - a.colaterala ulnara inferioara merge impreuna cu pachetul neurosvascular de
baza.

3.Particularitatile,componentele canalului carpal

Între oase şi retinaculum se formeaza canalis carpi (prin care trec tendoanele flexorilor superficial şi
profund ai degetelor, t.m. Flexor policis longus şi n.median).
Canalis carpi radialis (trece tendonul m.flexor carpi radialis înconjurat de teacă sinovială).
Canalis carpi ulnaris (se situeaza v.,a.,n.ulnar).
• Oasele carpiene.

4.Orificiul supra si infrapiriform, continut

Muschiul piriform devide foramen ischiadicum major in foramen supra si infrapiriform.
1. Orificiul suprapiriform: artera,vena,nerv gluteus superios si vase limfatice
2. Orificiul infrapiriform: artera,vena,nervul gluteus inferios, n.cutanat femoral posterior, a . pudenta
interna si n. pudent, n.ischiadic si vase limfatice.

5. Principii de ligaturare a arterelor magistrale

Vasul se fixeaza cu pense hemostatice si se legatureaza. Ligatura vasului pe parcurs e mai bine de
efectuat dupa aplicarea prealabila a garoului. Accesul operator pe arterase efectueaza pe linia de
proiectie respectiva. Se incizeaza pielea, stratul celular subcutanat,fascia superficiala; marginile plagii se
indeparteaza cu departatoarele boante. In orificiul format introducem o sonda canelata si sectionam
fascia proprie pe traiectul vasului. Sub artera se introduc doua ligaturi, situate una de alta la o distanta
de 1-2 cm . se ligatureaza printr-un nod chirurgical capatul central al arterei, apoi cel periferic. Pentru
intreruperea fibrelor nervoase, artera se sectioneaza intre ligaturi.

Biletul 9
1) Regiunea anterioara a antebratului. Proiectia vaselor.
Limitele
Superioară: linia orizontală trasată cu 4cm distal de articulația cubitală.
Inferioară: linia paralelă primei,trasată la 2cm proximal de apofiza stiloidă a radiusului.
Liniile verticale ce unesc depresiunile muschilor brațului cu apofizele stiloide împart antebrațul în
regiunea anterioară și posterioară.
Stratigrafia: Regiunea anterioară a antebrațului.
I. Pielea: subțire,se prevăd v.cefalică și basilică.
II. Țesut celulo-adipos: slab dezvoltat pe partea posterioară.
III. Fascia superficială: este slab evidențiată și este conectată lax cu cea proprie, în caz de traumă,
ușor se desprinde pe o suprafață mare de fascia proprie. Aici se află v.cefalică cu n.cutanat
antebrahial lateral și v.basilică cu n.cutanat antebrahial medial, iar în partea posterioară
n.cunatanat antebrahial posterior.
IV. Fascia proprie: În porțiunea proximală este groasă și lucioasă, iar distal se subțiază și se fixează lax pe
mușchi. De la ea pleacă 2 prelungiri intermusculare ce conturează cele 3 loje fasciale anterioară,medie și
posterioară
IV. Mușchii antebrațului: plasați în 4 straturi.
V. Oasele antebrațului: radiusul și ulna,între ele - membrana interosoasă.
Loja anterioara
Este limitată anterior de fascia proprie, posterior - oasele antebrațului și membrana interosoasă, lateral-
septul radial intermuscular; anterior și medial - fascia proprie.
Ø Mușchii se amplasează în 4 straturi: 1) m.pronator rotund, flexor carpal radial, palmar lung și flexor
carpal ulnar; 2) m.flexor superficial al degetelor; 3) m.flexor profund al degetelor și lung al policelui; 4)
m.pronator pătrat.
Ø În treimea inferioară se afla spațiul celular a lui Pirogov, limitat anterior de teaca m.flexor digitorum
profundus și m.flexor policis longus, iar posterior de fascia m.pronator teres.
Ø În spațiile dintre mușchi se afla 4 fascicule vasculonervoase:
1) Fascicolul lateral : a.radială (situată în șanțul radial), n.radial superficial (lateral de arteră), venele
radiale.
2) Fascicolul medial: a.ulnară cu venele ulnare și n.ulnar.
3) Fascicolul median constă din: n.median cu a.mediană (de la care pleacă a.interosoasă anterioară).
4) Fascicolul interosos anterior este cel mai profund: vasa interossea anteriora și n.interosos anterior.
Loja laterala
Este fromată medial- de septul radial intermuscular anterior; anterior și posterior- de fascia proprie; iar
posterior- de septul radial intermuscular posterior. Ø În lojă se află m.brahioradial iar sub ea la nivelul
treimii superioare se află m.supinator acoperit de fascia profundă.

2) Regiunea palmara a miinii.Nervul ulnar si median.

Limitele
Proximal-linia convenţioanală ce trece orizontal prin osul pisiform.
Distal-plica metacarpofalangiană.
Două eminenţe:
•Tenară ( muşchii: m.abductor pollicis brevis, m.oponens pollicis,m.flexor pollicis brevis; m.abductor
pollicis).
•Hipotenară (conţine muşchii m.palmaris brevis,•m.abductor digiti minimi, •m.flexor digiti minimi
brevis, •m.opponens digiti minimi).
Sub tegumentul gros al palmei se găseşte fascia superficială, care este divizată de septuri fibroase ce
ancorează tegumentul de fascia profundă subiacentă. În regiunea centrală a palmei fascia profundă se
continuă cu aponevroza palmară care este o lamă de ţesut fibros ce acoperă regiunea palmară între
eminenţele tenară şi hipotenară. Proximal, se continuă cu retinaculul flexorilor şi cu tendonul muşchiului
palmar lung. Distal, se divide în patru benzi unite între ele prin ligamentul metacarpian transvers
superficial. Cele patru benzi se divid la baza fiecărui deget. Fiecare diviziune abordează laturile degetelor
pentru a se uni cu teaca fibroasă a flexorilor, cu capsula articulaţiei metacarpofalangiene şi cu falanga
proximală. Fascia profundă situată deasupra eminenţelor tenară şi hipotenară se continuă cu
aponevroza palmară, însă este mult mai subţire.
Arcada palmară superficială;
• Ramura palmară superficială este emisă înainte de a ajunge pe dosul mîinii. Ea traversează muşchii
eminenţei tenare şi se încurbează medial pentru a se anastomoza cu terminaţia arterei ulnare, în acest
fel formînd arcada palmară superficială; • Arcada superficială este formată prin anastomoza arterei
ulnare cu ramura palmară superficială a arterei radiale. Ea este situată imediat sub aponevroza palmară
şi este convexă înspre degete, punctul său de maximă convexitate fiind la nivelul marginii distale a
policelui extins
Nervul Ulnar
Ramura superficială furnizează un nerv digital palmar comun, care emite trei nervi digitali palmari
proprii pentru faţa palmară a ultimelor trei margini de degete. De asemenea, inervează şi tegumentul
feţei dorsale a falangei distale a acestor margini. Ramura profundă a nervului ulnar este un alt nerv
motor important al mâinii. Împreună cu ramura profundă a nervului ulnar, el trece spre muşchii
eminenţei hipotenare pe care o inervează. Apoi, merge lateral, traversând palma pe sub tendoanele
muşchilor flexori şi inervează cei doi muşchi lombricali mediali, muşchii interosoşi, ambele capete ale
muşchiului adductor al policelui şi muşchiul flexor scurt al policelui.
Nervul Median
Nervul median la nivelul retinaculului flexorilor se divide în mai multe ramuri. Cea mai laterală este o
ramură musculară importantă, care merge lateral şi proximal spre eminenţa tenară, unde inervează
flexorul scurt al policelui, abductorul scurt al policelui şi opozantul policelui. În continuare emite trei
nervi digitali palmari comuni. La nivelul degetelor aceştia furnizează şapte nervi digitali palmari proprii.
Primul nerv emite trei ramuri destinate celor două laturi ale policelui şi marginii laterale a indexului, al
doilea dă ramuri pentru marginile adiacente ale indexului şi mediusului, iar al treilea marginilor vecine
ale radiusului şi inelarului.Nervii digitali palmari proprii, nervi senzitivi, inervează suprafaţa palmară a
primelor şapte margini de degete, iar pe faţa dorsală tegumentul falangei terminale a aceloraşi margini.

3) Lojele anterioara si laterala a gambei. Proiectia arterei tibiale anterioare.

situata intre genunchi si piciorul propriu zis are limitele:

-proximal-linia orizontala prin tuberozitatea tibiei

-distal-linia orizontala prin maleole Este impartita in regiunea anterioara si posterioara prin planul frontal
dus medial

- marginea mediala a tibiei si lateral-santul format intre m.peronieri si gastrocnemian

În regiunea anterioară deosebim 2 loje fasciomusculare:
-anterioară: m. Tibial anterior, mai lateral extensor lung al degetelor, între ei inferior-extensor lung al
halucelui
-laterală: m. peroneu lung şi scurt
Proiectia arterei tibiale anterrioare
1. ORIGINE La nivelul inelului solearului ram din a. poplitee
2. TERMINARE La nivelul lig. inelar anterior al tarsului Ramul terminal – artera dorsală a piciorului
3. TRAIECT SI RAPORTURI - - in regiunea anterioara a gambei, intre m. extensori in canalul HYRTL,
pe mb. interosoasa - 2 vene satelite - n. tibial anterior
Acces chirurgical pe artera tibiala anterioara
• Incizia pielii, tesutului subcutan si fasciei superficiale, pe linia de proectie • Cu sonda canulata se
deschide fascia proprie in spatiul dintre muschiul tibial antrerior extensor lung a degetelor. • pana la
membrana interosoasa, pe care se gasesc a.tibiala anterioara cu venele omonime si n. peroneu
profund (lateral de vase).

4) Regiunea coapsei. Pachetul femoral si obturator.

Limite: regiunea anterioare:
Superior – de ligamentul inghinal care se extinde intre spina iliaca anterioara superioara si tuberculul
pubian
Inferior – de linia orizontala care trece cu 4 cm mai sus de rotula
Medial – de linia ce uneste simfiza pubiana cu condilul medial al femurului
Lateral – de linia ce uneste spina iliaca anterioara superioara cu condilul lateral al femurului.
Stratigrafia
• Pielea - subtire,mobila
• in tesutul subcutanat se afla vase sangvine, ganglioni limfatici superficiali, nervii cutanati.
• artera epigastrica superficiala - se indreapta prin tesutul subcutanat al peretelui anterior abdominal
spre ombilic
• artera circumflexa iliaca superficiala continua paralel cu ligamentul inghinal spre spina iliaca
anterioara superioara.
• arterele pudente externe trec medial, anterior de vena femurala, mai sus sau mai jos de confluenta
ei cu vena safena mare (punct de reper important in cazul interventiilor chirurgicale in aceasta
regiune).
• Nervul genitofemural, la iesirea din lacuna vasculara da nastere la ramura femurala, care inerveaza
pielea portiunii mediale a ligamentului inghinal.
• Nervul lateral cutanat al femurului strapunge fascia lata - inferior si intern de spina iliaca anterioara
superioara.
Limite:regiunea posterioara
Superior - plica fesiera
inferior - prelungirea liniei circulare ce trece cu 4cm mai sus de rotula
Medial - linia ce uneste simfiza pubiana cu epicondilul medial al osului femural
Lateral - linia care uneste spina iliaca anterioara superioara cu epicondilul lateral al femurului.
Punct de reper:
plica fesiera - atenuarea ei indica o luxatie posterointerioara in articulatia coxofemurala
la nou-nascuti vorbeste despre o luxatie congenitala in articulatia coxofemurala(simptomul
Trendelenburg).
Straturi:
 pielea –subtire si concrescuta cu tesut adipos .
 Fascia lata formeaza un sept intermuscular lateral rezistent,care separa loja grupei posterioara
de muschi de cea anterioara,septul posterior separa loja musculara posterioara de cea mediala.
 Muschi:incep de la tuberozitatea sciatica.Lateral e dispus capul lung al bicepsului ,medial –
muschii semitendinos si semimembranos .
 Talpa gistii(pes anserimus)este formata de muschii gratios ,croitor ,semitendions
,semimembranos,bicepsul femural care se insera pe tuberozitatea tibeala
Triunghiul femoral
Delimitat:
medial - de muschiul adductor lung al femurului
lateral - muschiul croitor
superior - de ligamentul inghinal
Inaltimea triunghiului femural ajunge pina la 20cm .
Baza lui o constituie triunghiul femuaral mic sau fosa iliopectinee, limitele:lateral-muschiul iliopsoas,
medial-muschiul pectineu.
Canalul obturator
Canalul obturator este delimitat:
superior – santul obturator al osului pubian
inferior de membrana obturatorie si muschii omonimi.
Orificiul intern al canalului se deschide in spatial celular prevezical sau cel lateral al bazinului.
Orificiul extern se proiecteaza cu 1,5cm mai jos de ligamentul inghinal si cu 2-2,5cm mai lateral de
tuberculul pubian, lungimea ajunge pina la 3 cm .
Prin canal trec vasele si nervul omonim.
Artera obturatorie se bifurca in ramuri
anterioara – ce vascularizeaza muschii adductori ai coapsei si anastomozeaza cu artera circumflexa
femurala mediala
ramura posterioara da ramura acetabulara spre ligamentul capului femural si se indreapta pe suprafata
posterioara a coapsei unde anastomozeaza cu artera fesiera inferioara si ramurile arterei circumflexe
femurale mediale
inerveaza muschii aductori si gratios.
5) Plastica herniei femurale dupa 3 autori.
Hernia = iesirea partiala sau totala a unui organ din cavitatea continặtoare. Ex: hernii abdominale
musculare, pulmonare, cerebrale.
Herniotomia si hernioplastia in hernia femurala (Bassini,Rudgi,Parlavecio) Hernioplastie- cu herniile
femurale -procedeul Parlavecchio- inelul intern al canalului femural se acopera , suturand marginea
muschilor oblic intern si transvers abdominal la periostul osului pubian. Al doilea plan de suturi se aplica
intre muschi si ligamentul inghinal.
-procedeul Ruggi - inelul intern al canalului femoral se acopera prin aplicarea a 2-3 suturi intre
ligamentul inghinal si pectineu. Se restabileste cu suturi separate fascia transversala incizata..
procedeul Bassini- se efectueaza paralel si cu 2 cm mai jos de ligamentul inghinal. La separarea sacului
herniare necesar a inciza fascia lata subtire; sacul herniar se deschide intre doua pense; cu ajutorulunui
curb cu fir de matase se sutureaza trainic ligamentul inghinal cu cel pectineal. Aplicam 2-3 suturi
separate, incepand de la unghiul intern al ligamentului lacunar si ultima sutura se aplica la distanta de 1
cm cu vena femurala. Legarea firelor prin noduri chirurgicale se incepe din partea laterala pentru a evita
lezarea si comprimarea venei femurale, apoi se aplica al doilea plan de suturi.
-interventiile chirurgicale in hernia femurala prin procedeul inghinal permit a ligatura colul sacului
herniar. Calea de acces operatorie e identica cu cea in hernie inghinala - paralel si superior de ligamentul
inghinal. Sacul herniar se sutureaza si se ligatureaza la nivelul colului