Ministerul Educaţiei Naţionale

Şcoala Sanitară Postliceală Carol Davila din Piteşti

Calificare profesională: Asistent Medical Generalist

Forma de învăţământ: cursuri de zi

PROIECT DE ABSOLVIRE
NURSINGUL PACIENŢILOR CU ULCER DUODENAL

ÎNDRUMĂTOR ABSOLVENT

Profesor, Gruia Gabriela Tatiana

Stănescu Elena

Piteşti
2018
 CUPRINS

ARGUMENT..............................................................................................................................................1
Capitolul 1................................................................................................................................................2
Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale sistemului digestiv......................................................................2
1.1 Noţiuni de anatomie...................................................................................................................2
1.2 Noţiuni de fiziologie ale aparatului digestiv................................................................................4
Capitolul 2................................................................................................................................................6
Noţiuni teoretice despre Ulcerul duodenal..........................................................................................6
CAPITOLUL III..........................................................................................................................................10
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER DUODENAL........................10
CAPITOLUL IV..........................................................................................................................................22
STUDII DE CAZ....................................................................................................................................22
CAZUL I...........................................................................................................................................22
CAZUL 2..........................................................................................................................................33
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................................50
 ARGUMENT

Am ales această temă, deoarece boala ulceroasă este tot mai frecventă, datorită condiţiilor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanţi şi pune probleme destul de grave asupra sănătăţii
individului.
În prezent există tot mai multe boli grave cu care omul se confruntă şi este nevoit să ceară
ajutorul cadrelor medicale de specialitate.
În cadrul noţiunii de îngrijire a sănătăţii, fenomenele ce privesc nursele sunt: reacţiile
individuale şi de grup, problemele actuale sau potenţiale de sănătate.
Nursingul este o profesiune nobilă, calitatea principală a unei nurse fiind dragostea faţă de
semenii săi.
Proiectul de faţă l-am întocmit pe baza cunoştinţelor şi competenţelor practice acumulate
în timpul stagiilor de practică şi din literatura de specialitate. Pe perioada celor trei ani de studiu
am reuşit să acumulez cunoştinţele necesare privind această afecţiune şi să dobândesc competenţe
privind complementarea unui model de îngrijire care duce către acordarea de îngrijiri
individualizate pacienţilor.
Astfel am învăţat să culeg date despre pacienţi privind satisfacerea celor 14 nevoi
fundamentale, să elaborez Diagnostice de nursing şi Planuri de îngrijire. Astfel, sper ca toate
cunoştinţele şi competenţele dobândite pe parcursul elaborării acestui proiect, să îmi fie de mare
ajutor în viitoarea mea meserie de asistent medical generalist pentru a fi apt în orice situaţie,
pentru a preveni o recidivă a bolii şi dacă este posibil, chiar să îi dezvolt pacientului capacităţile
fiziologice şi psihologice, pentru ca riscul de recidivă a bolii să fie cât mai scăzut.

1
 Capitolul 1
Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale sistemului digestiv

1.1 Noţiuni de anatomie

Sistemul digestiv reprezintă ansamblul morfologic şi funcţional de organe ce realizează
digestia şi absorbţia alimentelor ingerate precum şi evacuarea reziduurilor neasimilabile.
Sistemul digestiv este alcătuit din:
 tub digestiv, o serie de organe tubulare de calibru diferit;
 glande anexe, ancorate la diferite etaje ale tractului digestiv;
Tubul digestiv măsoara aproximativ 9 metri lungime, de la cavitatea bucală până la anus,
constituind traiectul alimentelor ingerate pe parcursul căruia acestea suferă transformări necesare
preparării hranei pentru celulele corpului.
Cavitatea bucală este primul segment al tubului digestiv ṣi reprezintă locul unde
alimentele sunt transformate mecanic ṣi chimic în bolul alimentar.
Faringele reprezintă canalul de legătură dintre cavitatea bucală în esofag.
Esofagul măsoară aproximativ 25 cm ṣi străbate gâtul de la cartilajul cricoid până la
orificiul cardia unde se conectează la stomac prin miṣcările peristaltice.
Stomacul este un organ cavitar musculo-glandular, situat între esofag ṣi intestinul subţire.
Acesta începe de la cardia, carfe face legătura între esofag şi stomac. Stomacul este localizat în
loja gastrică, care ocupă cea mai mare parte din regiunea subfrenică stângă ṣi corespunde
epigastrului ṣi hipocondrului stâng. Structural, stomacul este alcătuit din 4 paturi-tunici: mucoasa,
submucoasa, musculoasa, seroasa peritoneală.
Tunica mucoasă captuṣeṣte în interior tubul digestiv. Este formată dintr-un epiteliu
stratificat pavimentos în segmentele superioare ale tubului digestiv situate deasupra diafragmului
ṣi dintr-un epiteliu unistratificat cilindric, dispus pe o membrană bazală, în celelalte segmente
ale tubului digestiv -de la stomac la rect. Sub membrana bazală a mucoasei se află corionul,
constituit din ţesut conjunctiv şi vase de sânge, iar sub corion se află musculara mucoasei,
formată din fibre musculare netede care, prin contracţie, determină picăturarea mucoasei
intestinului subţire.

Tunica submucoasă este constituită din ţesut conjunctiv lax, bogat vascularizat ṣi inervat
de fibre nervoase vegetative extrinseci ṣi intrinseci, provenite din plexul Meinner.
2
 Tunica musculară, formată din fibre musculare netede dispuse longitudinal, circular ṣi
oblic. Aici se află un plex nervos vegetativ format din fibre simpatice ṣi parasimpatice. Fibrele
circulare formează, în partea inferioară a canalului anal, sfinterul anal intern - neted involuntar.
Spre exterior există şi un sfincter anal extern - neted voluntar. Cele două sfinctere, asigură, prin
tonusul lor, consistenţa materilor fecale depozitate în ampula rectală.

Adventicea, peste care se află peritoneul - la bărbat se răsfrânge pe vezica urinară, iar la
femeie pe uter. Peritoneul se comportă diferit faţă de organele interne, în funcţie de situarea lor :
cele situate în apropierea peretelui posterior al cavităţii abdominale - de exemplu pancreasul -
sunt acoperite doar de faţa anterioară ce priveṣte spre cavitate.

Glandele secretă acizi ṣi sucuri gastrice care descompun în continuare alimentele ṣi încep
digestia proteinelor. În stomac are loc şi sterilizarea parţială a alimentelor, adică se distrug
germenii infecţiosi sub acţiunea unor enzime ṣi a acidului clorhidric. Substanţele nutritive din
alimente sunt digerate într-o anumită ordine ṣi cu viteze diferite, în locuri diferite din tractul
digestiv. În fiecare organ al sistemului digestiv se secretă diverse enzime care favorizează
digestia. Activitatea enzimelor este controlată de aciditatea din zona în care sunt secretate, adică
de pH-ul mediului din acea parte a tractului digestiv - în stomac aciditatea este dată de acidul
clorhidric.
În momentul în care alimentele pătrund în stomac, aciditatea acestuia scade uşor prin
amestecarea sucului gastric cu mâncarea, ceea ce favorizează activarea enzimelor digestive.
Stomacul sectretă ṣi doi hormoni care reglează pofta de mâncare ṣi saţietatea. Atunci când
stomacul este gol, el secretăgrelin care anunţă creierul că trebuie să mănânce, iar cel leptin îi
transmite că s-a săturat. Mucina protejează mucoasa stomacală de aciditatea lichidului gastric-
inflamaţiile, infecţiile, alcoolul şi mâncărurile picante care ajung în stomac slăbesc rolul de
barieră al mucoasei şi favorizează apariţia ulcerului.
Intestinul subţire este segmentul cel mai lung al tractului digestiv ce masoară aproximativ
6 metri de la orificiul pilor până la valvula ileo-cecală. La nivelul intestinului subţire chimul
gastric este transformat în chil intestinal în urma continuării procesului de digestie.
În intestinul subţire - duoden, jejun, ileon - digestia continuă prin reducerea glucidelor la nivel de
zaharuri simple, a lipidelor în monogliceride ṣi în acizi graşi, a proteinelor în aminoacizi sau
peptide.
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv şi masoara 1.6 metri cuprins între

3
valva ileo-cecala şi anus.
Rectul – reziduurile alimentare solide şi cele bacteriene - materiile fecale - sunt deplasate
prin peristaltism înspre rect şi anus, pentru a fi eliminate prin procesul defecaţiei.
Glandele anexe - glandele salivare, ficatul, pancreasul - ale sistemului digestiv contribuie
la digestie prin intermediul secreţiilor.
Principala funcţie a sistemului digestiv este de a prepara hrana necesară celulelor organismului.
Acest proces este realizat prin digestie şi absorbţie.

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

1.2 Noţiuni de fiziologie ale aparatului digestiv

Prin digestie înţelegem totalitatea transformărilor fizice şi chimice pe care le suferă

alimentele în diferitele segmente ale tubului digestiv.
Ca urmare a acestor transformări, moleculele complexe, insolubile ale diferitelor
substanţe nutritive din alimente - glucide, lipide, proteine - sunt descompuse în molecule simple,
solubile, care pot trece din tubul digestiv - mediul extern - în sânge sau limfă - mediul intern. În
procesul de digestie intervin enzimele secretate de glandele din mucoasa tubului digestiv şi de
glandele anexe ale acestuia.
Digestia reprezintă descompunerea chimică a hranei în substanţe componente - începe în
cavitatea bucală prin enzimele salivare şi se continuă prin tot aparatul digestiv. Hidraţii de carbon
se transformă în glucoză, proteinele se descompun în aminoacizi iar grăsimile în acizi graşi.
Fiecare dintre ei pot servi de catalizatori în procesele metabolismului, pot da energie sau pot
construi ţesuturi noi. Surplusul se stochează în ficat sau în ţesuturi.

Digestia gastrică prezintă alimentele, prelucrate în cavitatea bucală, care ajung sub forma
bolului alimentar în stomac, unde aproximativ 20 de minute continuă digestia realizată prin
enzime salivare, până la acidifierea bolului.

Digestia duodenală reprezintă locul unde bila ṣi sucul pancreatic se alătură sucului
intestinal. Astfel, la acest nivel se iniţiază digestia intestinală, prin care ulterior chimul gastric

4
este transformat în chil intestinal, particulele alimentare fiind supuse proceselor de degradare şi
absorbţie.

În intestinul subţire are loc desfacerea zaharidelor cu ajutorul enzimelor lactaza, maltaza,
sucraza în molecule ṣi mai mici de glucoza, fructoza, galactoza ṣi manoza, moleculele care pot fii
deja absorbite prin peretele intestinului subţire. Proteinele parţial digerate în peptide vor fi
descompuse în aminoacizi de către enzima peptidaza.

Sucul intestinal este secretat de glandele intestinale şi conţine enzime - enteropeptidaze,

erepsina, tripsina, chimotripsina, lactaza, maltaza şi sucraza. Pentru a se continua digestia,
intestinul subţire are nevoie de secreţiile pancreasului şi ale bilei, care se varsă în porţiunea
numită duoden. Intestinul subţire este locul în care pancreasul stimulează producerea enzimelor
specifice. Acestea neutralizează acidul adus din stomac ṣi descompun alimentele rămase întregi.
Secreţia pancreatică este bogată în enzimele amilaza pancreatică, lipaza pancreatică ṣi tripsinogen
necesare digestiei proteinelor, glucidelor ṣi lipidelor. Deoarece sucurile digestive ce acţionează la
acest nivel sunt alcaline, pH-ul este crescut ceea ce favorizează acţiunea enzimelor din această
zonă.

În stomac şi intestine se secretă mai mulţi hormoni care reglează digestia, astfel digestia
este controlată hormonal. Nervii intrinseci din intestine detectează prezenţa sau absenţa mâncarii
ṣi determină deplasarea ṣi secretarea sucurilor necesare digestie din zona respectivă.

Materiile care nu au fost absorbite înaintează până în intestinul gros prin mişcări
peristaltice. Bacteriile benefice din colon ajută la digerarea alimentelor rămase iar substanţele
nutritive care au fost eliberate sunt acum absorbite, iar apa în exces este reabsorbită.

Fecalele rămase în rect pot rămâne blocate până la 5 zile în cazul constipaţiei. Gazele
eliminate prin anus provin din fermentarea mâncărurilor de către miliardele de bacterii din
sistemul digestiv.

Digestia presupune un ansamblu de procese mecanice ṣi biochimice prin care se

transformă alimentele ṣi se absorb substanţele nutritive din ele. Durata digestiei la om, în funcţie
de natura hranei, poate fi între 33-42 ore de la consumarea alimentelor până la eliminarea lor.

5
 Capitolul 2
Noţiuni teoretice despre Ulcerul duodenal

 Definiţie

Ulcerul duodenal este o boală caracterizată prin apariţia unei ulceraţii cu sediul pe

porţiunea superioară a duodenului. Clinic se manifestă prin sindromul ulceros, boala interesând
întreg organismul.  De regulă de mici dimensiuni cu diametru mai mic de 1 cm - ulcerul duodenal
este rareori gigant. La o treime dintre bolnavi ulcerul duodenal poate coexista cu un ulcer gastric,
în cadrul acestei asocieri ulcerul duodenal apărând de regulă primul.

 Frecvenţa

Frecvenţa ulcerului duodenal este de 75%, predomină la barbaţi faţă de femei, la bărbaţi
apare în jurul vârstei de 25 ani maxim 45 ani, iar la femei apare peste vârsta de 45 de ani.

 Etiopatogenie

Infecţia cu Helicobacter pylor este cea mai răspândită infecţie de pe glob, însă 10-20% din cei
infectaţi fac ulcer. Pe langă efectul Helicobacter pylor în producerea hiperacidităţii, mai intervin
ṣi alţi factori:

 genetici - frecvenţa crescută a ulcerului duodenal la rudele apropiate;

 de mediu –fumatul - creşte secreţia de acid clorhidric, scade secreţia de mucus, de
bicarbonat din pancreas, stomac şi duoden, ingestia cu alcool - efect iritativ asupra
mucoasei, provoacă leziuni.
 medicamente agresive pentru stomac şi duoden: aspirina, indometacin, corticoizii,
rezerpina, beta-blocantele;
 endocrini – bolile asociate: Bronşita cronică, Ciroza hepatică;

6
  Tablou clinic

Cel mai frecvent simptom al Ulcerului duodenal, îl reprezintă durerea, fiind de regulă
intensă, ca o senzaţie de foame dureroasă, de gol dureros epigastric, de arsură, de roadere sau de
sfredelire.

Apare la 90-180 minute postprandial, deseori trezeşte bolnavul din somn, la orele 1-2 noaptea.

Sediul durerii este, în general, în epigastru inferior cu iradiere spre hipocondrul drept.

Durează între 30-60 minute, durerea este calmată de ingestia alimentară sau de
administrarea de antiacide, crizele dureroase apar primăvara şi toamna, şi durează aproximativ 2
saptamâni ṣi este însoţită de o simptomatologie conexă ce cuprinde eructaţii, regurgitaţie acidă,
pirozis, greţuri, vărsături.

În funcţie de caracterul şi evoluţia durerii, se observă unele situaţii deosebite: când

durerea devine constantă şi nu se mai calmează la ingestia alimentară sau la administrarea de
antiacide, însoţită de iradiere posterioară, poate fi un ulcer penetrant în pancreas. Când durerea
este accentuată de alimente şi este însoţită de vărsături, sugerează o stenoză pilorică; o durere
extrem de severă, cuprinzând întregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugerează ulcer
perforat în marea cavitate peritoneală.

 Cauze:

 consum de alimente infestate cu Helicobacter pylor;

 consum de apă infestată cu Helicobacter pylor;
 consum exagerat de alcool, nicotină, cofeină;
 administrarea anumitor medicamente în exces;

 Investigaţii

 La examenul radiologic se observă un plus de substanţă de contrast care depăşeşte

conturul virtual al duodenului. Pot apărea imagini false de ulcer din cauza pliurilor
mucoasei duodenale sau a bariului insuficient fluidizat.
 Endoscopia digestivă este net superioară tranzitului baritat radiologic, care decelerează
doar 70-80% dintre cazuri, examinarea cu dublu contrast mărind sensibilitatea metodei la
90%.

7
  Tratament

 Obiective: ameliorarea durerii, vindecarea ulcerului, prevenirea recidivelor, prevenirea

complicaţiilor, tratamentul complicaţiilor.
 Regim de viaţă igieno-dietetic: renunţarea la fumat, reducerea consumului de alcool,
interzicerea utilizării de AINS, excluderea sucurilor, tocăturilor, cârnaţilor, mezelurilor,
conservelor, acriturilor şi condimentelor.

 Tratamentul medical: pentru ameliorare, în vindecarea ulcerului se pot utiliza

următoarele clase de medicamente:
 Antiacide: Maalox, Almagel, Calmogastrini, Dicarbocalm; acestea ameliorează
simptomatologia, îmbunătăţesc vindecarea ṣi reduc recurentele;
 Antagoniṣti H2: Cimetidina, Ranitidina, Famotidina; utilizate în calmarea durerii ṣi
vindecarea ulcerului ṣi în scăderea recurentelor;
 Anticolinergice: Pirenzepina, Telenzepina, sunt utilizate rar din cauza efectelor adverse;
 Inhibitorii pompei de protoni: Omeprazol, Lansoprazol;
 Protectoare ale mocoasei: Enprostil, Misoprostol, Riboprostil, cresc secreţia de mucus
gastric, de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrică, stimulează refacerea
mucoasei.
 Antibiotice: Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina, se adaugă în
primele 7-14 zile ale tratamentului antisecretol.
 Tratamentul chirurgical este indicat în eşecul tratamentului medical corect administrat,
persistenţa durerii abdominale, semne radiologice sau endoscopice de ulcer, persistenţa
hiperacidităţii, persistenţa infecţiei cu Helicobacter pylor, ulcere duodenale agresive.

Profilaxia infecţiilor postoperatorii cu germeni anaerobi sensibili, după intervenţii chirurgicale

digestive, se face cu Metronidazol A 5 g/l, în 2-3 perfuzii intravenos, în asociere cu un antibiotic
activ pe germenii aerobi.
 Complicaţiile ulcerului duodenal:

Cele mai frecvente complicaţii sunt:

Hemoragia - incidenţa hemoragiei digestive superioare este majoră iar peste 80% dintre bolnavi
relatează un istoric de boală ulceroasă simptomatică. Mortalitatea în HDS se menţine ridicată, în
ciuda îmbunătaţirii spectaculoase a mijloacelor de diagnostic, de tratament şi de îngrijire a

8
bolnavilor. Dintre bolnavii cu ulcer, 15-20% prezintă această complicaţie în decursul evoluţiei
bolii.

Penetrarea - constă în perforarea de către craterul ulceros al peretelui duodenal, cu penetrarea sa

într-un organ parenchimatos: pancreas sau ficat.

Obstrucţia - reprezintă obstrucţia evacuării gastrice, în 90% dintre cazuri, provocată de ulcerul
duodenal. Factorii cauzali ai obstrucţiei sunt: inflamaţia periulceroasă, spasmul muscular asociat
ṣi stenozarea prin fibroză.

9
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

ULCER DUODENAL

Definiţie
Definiţia nursei după Virginia Henderson ” Rolul esenţial al nursei constă în a ajuta
persoana bolnavă sau sănătoasă, să-ṣi menţină sau să-ṣi recâṣtige sănătatea - sau să-l asiste în
ultimele sale clipe - prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut
voinţa, forţa sau cunoṣtinţele necesare. Nursa trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât
pacientul să-ṣi recâṣtige independenţa cât mai repede posibil ”.

Rolul nursei
Rolul nursei în societate: „ Rolul nursei în societate este să asiste indivizi, familii ṣi
grupuri, să optimizeze ṣi să integreze funcţiile fizice, mentale (psihice) ṣi sociale afectate
semnificativ prin schimbări ale stării de sănătate ”.(OMS)

Funcţiile nursei sunt de natură:

 Independentă - asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv;
 dependentă - la indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau de
readaptare, observă modificările provocate de boală sau tratament ṣi le transmite
medicului;
 interdependentă - nursa colaborează cu alţi profesioniṣti din domeniul sanitar ṣi
participăla activităţi interdisciplinare;

10
Îngrijirile specifice acordate de nurse pacienţilor cu ulcer duodenal ce derivă
din cele 3 funcţii :

A) Îngrijiri autonome ce derivă din funcţia independentă:

Îngrijirile pacienţilor cu Ulcer Duodenal presupun o serie de activităţi/intervenţii legate de:

1. Confort

Nursa:
 aduce pacientul în salon, îi prezintă ceilalţi pacienţi, îl ajută să se aşeze în pat, să fie cât
mai comod şi să işi aranjeze lucrurile personale;
 asigură condiţii de habitat cu salon curat, aerisit cu un grad obişnuit de umiditate şi
ionizare corespunzătoare a aerului, temperatura optimă de 18-22°C, luminozitate
adecvată;
2. Igienă

Nursa:
 explorează obiceiurile pacienţilor în legătură cu cunoaşterea şi respectarea normelor de
igienă;
 planifică un program de igienă cu pacienţii adaptat la starea lor fizică;
 observă modul în care pacienţii îşi efectuează toaleta zilnică;
 asigură temperatura camerei de 20-22°C şi a apei 37-38°C favorabilă efectuării toaletei
zilnice;
 asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă;
 educă pacienţii să-şi menţină igiena riguroasă a plicilor şi spaţiilor interdigitale;
 în cazul pacienţilor cu stare generală alterată nursa efectuează toaleta pacientului;

3. Alimentaţie

Nursa:
 explorează gustul ṣi obiceiul alimentar al pacienţilor;
 asigură alimentaţia prin stabilirea unui program cu 3 mese pe zi ṣi 2 gustări;
 pe timpul vărsăturilor suprimă alimentaţia pe cale orală şi alimenteză parenteral cu
glucoză izotonică, vitamine, soluţie de electroliţi;

11
  după încetarea vărsăturilor, rehidrateză pacienţii treptat cu cantităţi mici de lichide reci
oferite cu linguriţa, în special lapte câte 200 ml la 2 ore interval iar în cursul nopţii la 4
ore ori de câte ori este necesar;
 după fiecare pahar cu lapte le oferă pacienţilor apă alcalină pentru a-şi clăti gura;
 bolnavii primesc supe de orez strecurate, supe mucilaginoase preparate cu lapte şi unt,
griş, fulgi de orez, ouă fierte moi;
 face bilanţul zilnic între alimentele ingerate;
 le explică pacienţilor care sunt alimentele permise şi interzise:
Alimente permise: lapte integral la 3-4 ore interval, ouă fierte moi, smântână, frişcă, brânză de
vaci, caş, biscuiţi, pişcoturi, supe mucilaginoase, piureuri moi, făinoase fierte în apă sau lapte,
carne slabă de vacă, viţel, pasăre fiartă, peşte slab, zarzavaturi fierte;
Alimente interzise: supe de carne, slănină, mezeluri, grăsimi prăjite, sosuri cu rântaş, ciuperci,
brânzeturi fermentate, lapte bătut, legume tari, condimente, pâine neagră, ciocolată;
Le este interzis cu desăvârşire alcoolul, băuturile carbogazoase, tutunul, cafeaua;
Nu au voie să consume alimente reci sau fierbinţi, trebuie să respecte orarul meselor;

Exemplu de dieta:
Prima zi: biscuiţi cu lapte integral, supă de orez strecurată, peşte cu legume. Gustare: mere.
A doua zi: 2 ouă fierte, supă de pasăre, carne de viţel cu piure. Gustare: griş cu lapte.
A treia zi: brânză de vacă, supă de viţel, orez cu lapte.

4. Eliminări

Nursa:
 ajută pacientul în timpul vărsăturii: menajează fizic şi psihic pacienţii în timpul
vărsăturilor;
 protejează lenjeria cu muşama şi aleză; îndepărtează proteza dentară mobilă a pacienţilor
şi le aşează sub bărbie o tăviţă renală; aṣează pacienţii în poziţie semiṣezând, ṣezând sau
în decubit dorsal, cu capul într-o parte, aproape de marginea patului; le oferă un pahar de
apă să-ṣi clătească gura; păstrează produsul eliminat; apreciează macroscopic aspectul şi
cantitatea vărsăturii şi informează medicul;
 în constipaţie determină pacienţii să ingere o cantitate suficientă de lichide; urmăreṣte ṣi
notează în foaia de observaţie consistenţa ṣi frecvenţa scaunelor; curăţă ṣi usucă regiunea

12
 anală, după fiecare scaun, aplică creme protectoare; face toaleta anusului de mai multe ori
pe zi ṣi dezinfectează cu acid boric;
 monitorizează diureza, urmăreşte cantitatea de transpiraţii eliminată de pacient;
 face bilanţul excreta;
 reechilibrează pacientul hiroelectrolitic;

5. Somnul

Nursa:
 menţine condiţiile necesare somnului, respectând dorinţele şi deprinderile pacienţilor;
 observă dacă perioadele de relaxare, odihnă sunt în raport cu necesităţile organismului şi
întocmesc un program;
 înlătură stimulii externi: auditivi, vizuali ce ar putea perturba somnul pacienţilor;
 învaţă pacienţii să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii cu 5-10 minute înainte
de culcare;
 observă şi notează calitatea, orarul somnului, este alături de pacienţi atunci când boala îi
trezeṣte din somn, cel mai adesea la orele 1-2 noaptea;
6. Terapia durerii

Nursa:
 asigură pacienţilor repausul fizic şi psihic în perioada dureroasă şi obligatoriu
postprandial, repausul la pat în poziţie antalgică – decubitlateral stâng – ghemuit pentru a
favoriza diminuarea durerii;
 manifestă înţelegere faţă de suferinţa pacientilor; ajută pacienţii să descrie corect durerea
şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare.;
 evaluează caracterul durerii, durata, localizarea, iradierea, intensitate şi factorii care o
declanşează sau o agravează, folosind diferite scale ale dureii;
 sfătuieṣte pacienţii să se relaxeze, să practice o respiraţie abdominală de 5-10 minute ;
 distrage atenţia pacienţilor către alte probleme decât durerea;

7. Confort psihic

Nursa:
 favorizează adaptarea pacienţilor la noul mediu;

13
  identifică cu pacienţii cauzele anxietăţii;
 asigură un climat calm şi de securitate;
 pregăteṣte pacienţii din punct de vedere psihic pentru investigaţiile paraclinice şi pentru
administrarea tratamentului;
 încurajează pacienţii pentru a le înlătura anxietatea cauzată de spitalizare;
 pune pacienţii în legătură cu bolnavii ce prezintă aceeaşi afecţiune pentru ca acesta să
capete încredere în vindecare;
 încurajează relaţia pacienţilor cu familiile permiţând acestora să fie cât mai mult posibil
alături de ei;

B) Îngrijiri ce derivă din funcţia delegată:

1. Pregătirea pacienţilor pentru investigaţii:
Pentru efectuarea Endoscopiei digestive nursa:
 pregăteşte materialele necesare efectuării tehnicii de către medic :
 administrează medicaţia recomandată de medic pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente sau accidente;
 pregăteşte pacientul cu 1-2 zile înainte explicâdu-i necesitatea golirii ṣi curăţirii complete
a stomacului astfel: să nu mănânce ṣi să nu fumeze în seara ṣi în dimineaţa zilei de
examinare;
 aṣează pacientul pe masa de examinare, în decubit lateral, stâng, pe o perniţă tare;

De obicei tehnica se efectuează cu ajutorul a două nurse una vorbeṣte cu pacientul, ţine
tăviţa renală, îi ṣterge gura de secreţii, iar cealaltă ajută medicul la introducerea aparatului, unge
gastroscopul, prezintă instrumentele.
Examenului radiologic cu substanţă de contrast numit şi examen baritat se efectuează cu câteva
zile înainte şi cu testarea sensibilităţii pacientului la bariu. (Anexa 1)

14
2.Recoltarea de prodese biologice.
Nursa recoltează sânge, vărsătura, urina, materiile fecale pentru examene uzuale sau de
specialitate.

a) Recoltatrea vărsăturilor:
Pregătire: pacienţii se aṣează în poziţie ṣezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral; se aṣează
un prosop în jurul gâtului, se protejează lenjeria cu muṣama sau traversă;
Execuţie:
- dacă este cazul se îndepărtează proteza dentară;
- asistenta susţine tăviţa renală;
- sprijină fruntea bolnavului;
- după vărsăturăl i se oferă un pahar cu apă să-ṣi clătească gura;

b) Recoltarea sângelui:
 se efectuează prin puncţia venoasă, dimineaţa pe stomacul gol;
 se recoltează 5-10 ml pentru:VSH, TGO, TGP, leucocite;

c) Recoltarea de materii fecale:

Pregătire: se anunţă ṣi se explică necesitatea efectuării examinării;
 în seara examenului se administrează un purgativ salin - sulfat de magneziu;
 iṣi golesc vezica urinară;
 se efectuează toaleta regiunii perineale;
 se instruiesc pacienţii să folosească recipientul steril pentru defecare;

Execuţie:
- asistenta spală mâinile;
- protejează patul cu muṣama ṣi aleză;
- se aṣează bazinetul sub pacient;
- se recoltează cu lingura recipientului câteva fragmente din diferite părţi ale scaunului;
- se introduce lingura în recipient;

15
3. Administrarea medicaţiei prescrise de medic:
Nursa:
 respectă medicamentul prescris de medic;
 identifică medicamentul dupa etichetă, forma de prezentare, culoare, miros, consistenţă;
 verifică calitatea medicamentelor;
 respectă căile de administrare prescrise de medic;
 respectă orarul şi ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menţine
concentraţia constantă în sânge, având în vedere timpul sau căile de eliminare a
medicamentelor;
 respectă doza unică şi doza de 24 de ore;
 respectă somnul fiziologic al pacientului;
 evită incompatibilităţile medicamentoase prin evitarea asocierii în aceeaşi seringă;
 serveşte pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale orală;
 informează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte efectul urmărit
şi efectele secundare;
 anunţă medicul dacă s-au produs greşeli în administrarea medicaţiei;
 respectă măsurile de asepsie, de igienă, pentru a preveni infecţiile intraspitaliceşti;
Căile de administrare:
- calea digestivă – orală, sublinguală, gastrică, intestinală, rectală;
- local – pe tegumente şi mucoase;
- respiratorie;
- urinară;
- parenterală – sub forma injecţiilor intradermice, subcutanate, intramusculare, intravenoase
şi injecţiile intraarteriale, intracardiace, intraosoase;
- calea de administrare este aleasă de medic, în funcţie de scopul urmărit;

În administrarea medicatiei recomandate de medic pentru tratarea pecientilor cu Ulcer duodenal

nursa respecta regulile de administrare astfel:

o Maalox se prezintă sub formă de comprimate, plicuri a 15 ml suspensie buvabilă sau

flacon a 250 ml suspensie buvabilă. Se administrează pe cale orală, în momentul durerilor

16
 sau la 90 min. după masă câte un comprimat, 1-2 plicuri sau 1-2 linguri, depinde de
modul de prezentare a medicamentului.
o Almagel se prezintă sub formă de gel îndulcit şi aromatizat pentru uz intern, se
administreazăpe cale orală, câte 1-2 linguri la 1 şi 3 ore după mese.
o Calmogastrin se prezintă sub formă de comprimate conţinând: hidroxid de aluminiu
coloidal 750 mg; extract moale de Beladona 5 mg.  Se administează pe cale orală de 3
ori/zi câte 1-2 comprimate înaintea meselor.
o Dicarbocalm se prezintă sub formă de comprimate masticabile. Doza uzuală recomandată
este de 3 - 4 comprimate masticabile pe zi, administrate oral. Comprimatele se sfărâmă
sau se lasă să se dizolve în cavitatea bucală. Se administrează după masă sau în faza
dureroasă.
o Cimetidina capsule operculate conţinând 200mg cimetidina , poate fi administrată pe cale
orală, prin injecţii intravenoase lente sau prin perfuzii intravenoase lente, doza zilnică pe
cale orală sau parenterală este de 2g.
o Ranitidina se prezintă sub formă de comprimate ce conţin ranitidină 150 mg sub formă de
clorhidrat de ranitidină 168 mg si excipienti. Se administreaza pe cale orala, doza
recomandata este de 2 comprimate Ranitidina 150 mg  (300 mg ranitidină), în priză unică,
seara sau fracţionat în 2 prize, dimineaţa şi seara, timp de 4 saptămani.
o Famotidina se prezintă sub formă de comprimate filmate ce conţine 40mg de famotidină.
Se administreză pe cale orală, se recomandă o singură doză pe zi la culcare de 40mg, sau
de două ori pe zi câte 20mg, dimineaţa şi seara. Durata tratamentului este de 4-8
săptămâni. 
o Pirenzepina se prezintă sub formă de comprimate, se administrează câte 50 mg de 2 ori pe
zi cu 30 minute înainte de mâncare timp de 4 săptămâni, pe cale orală.
o Omeprazol se prezintă sub formă decapsulă ce conţine 20 mg omeprazol. Se
administrează pe cale orală, se recomandă o capsulă de 20 mg pe zi.
o Lansoprazol se prezintă sub formă de capsule gastrorezistente. Se administrează oral,
doza recomandată este de 30 mg lansoprazol o dată pe zi, timp de 2 săptămâni.
o Misoprostol se prezintă sub formă de comprimate: rotunde, biconcave, alb în format de 3
sau 4 în blistere din aluminiu, 1 blister în cutii de hârtie. Se administreazăpentru uz oral.
o Amoxicilina se prezintă sub formă de pulbere suspendabilă conţinând amoxicilină 1,5 g.
Se administrează pe cale orală, se adaugă în flacon apă proaspătă fiartă şi răcită, până la
17
 semnul de pe etichetă. Se agită pentru omogenizare (1-2 min) şi se completează din nou
cu apă până la semnul de pe etichetă realizându-se 60 ml suspensie, conţinând 1,5 g
amoxicilină (125 mg substanţă în 5 ml suspensie),
o Tetraciclina se prezintă sub formă de capsule. Doza uzuală este de 1 g/zi, în cazuri grave
2 g/zi, împărţită în 2-4 prize, pe cale orală.
o Claritromicina se prezintă sub formă de comprimat filmat conţine claritromicină 250 mg
şi excipienţi. Se administrează pe cale oralăcâte 500 mg claritromicină - 2 comprimate
filmate de 250 mg - la 12 ore.

4. Pacienţilor cu ulcer duodenal care varsă, medicul le indică frecvent alimentaţia pe cale
parenterală cu soluţii de glucoză, proteine, emulsie de lipide, electroliţi, vitamine pentru
reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului. (Anexa 2)

C) Îngrijiri ce derivă din funcţia interdependentă

În această categorie de îngrijiri intră în general intervenţiile pe care nursa le efectuează în cadrul
ehipei medicale alături de alţi profesionişti. O parte dintre pacienţii cu ulcer duodenal pot avea
indicaţie chirurgicală, astfel îngrijirile se împart în cele preoperatorii cele din timpul intervenţiei
şi cele postopertorii.

Pregătirea psihică

Bolnavul este informat despre necesitatea intervenţiei chirurgicale, riscul, eventualelor

mutilări ṣi i se cere consimţământul. Se fixează data intervenţiei. Balnavului i se creează o stare
de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant plăcut.
I se asigură legătura cu aparţinătorii.
Îngrijiri igienice

Dacă starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi îndrumat, ajutat să facă baie sau duṣ,
urmat de igiena cavităţii bucale, îngrijirea părului, tăierea unghiilor.

Dacă este cazul, se efectuează control stomatalogic.

- Urmărirea funcţiilor vitale;

- Măsurarea ṣi notarea temperaturii;

- Măsurarea ṣi notarea pulsului;

18
- Observarea ṣi notarea respiraţiei;

- Măsurarea ṣi notarea T.A.;

- Observarea diurezei;

- Observarea scaunului.

Pregătirea generală:

- Asigurarea repaosului fizic, psihic ṣi intelectual;

- La prescripţia medicului, seara, se administrează un calmant;

- Asigurarea alimenţaţiei necesare normale, alimente uṣor digerabile;

- Evacuarea intestinului, clisma - dacă nu sunt contra-indicaţii;

- Asigurarea igienei carporale. Se va efectua baie sau duṣ pe regiuni la pat.

Pregătirea locală:

Se curăţă pielea pe regiuni. Pielea păroasă se rade cu grijă, evitându-se să se producă mici
taieturi;

- Se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter;

- Se dezinfectează pielea cu un antiseptic - alcool, tinctură de iod;

- Se acoperă câmpul operator la indicaţia medicului;

Pregătirea din dimineaţa intervenţiei:

- se întrerupe alimentaţia. Bolnavul nu mănâncă cel puţin 12 ore înaintea intervenţiei

chirurgicale;

- îmbracarea se face cu cămaṣă de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru bărbaţi) ṣi
ṣosete în picioare;

- protezele dentare mobile vor fi scoase, învelite într-o bucată de tifon ṣi puse în noptiera
bolnavului;

- bijuteriile vor fi predate familiei sau administraţiei spitalului;

- îndepărtarea lacului de pe unghii ṣi a rujului de pe buze - prezenţa lor face dificilă

depistarea semnelor de la nivelul extremităţilor;

19
 - golirea vezicii urinare. Bolnavul va avea o micţiune voluntară sau se efectuează sondaj
vezical;
- se va administra hipnotic morfina, mialgin sau fenobarbital. Se administrează un vagolitic
-atropina. Dozele ṣi ora injectării sunt indicate de medicul anestezist.

În timpul intervenţiei nursa supraveghează fucţiile vitale, starea pacientului, serveşte medicul
cu instrumentar.

Îngrijiri postoperatorii:

Încep imediat după intervenţia chirurgicala ṣi durează pănă la vindecarea completă a

bolnavului. Îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea funcţiilor organismului,
asigurarea cicatrizării normale a plăgii ṣi prevenirea complicaţiilor. Bolnavul operat sub anestezie
generală, trebuie supravegheat cu toată atenţia până la apariţia reflexelor de deglutiţie, tuse,
faringian ṣi cornean, până la revenirea completă a stării de conṣţienţă cât ṣi în orele care urmează,
de altfel transportul din sala de operaţie se execută dupa revenirea acestor reflexe.

După operaţie, pacientul va fi transportat, fie la salonulde trezire, fie la secţia de terapie
intensivă sau la salon, în funcţie detipul de intervenţie chirurgicală ṣi de anestezia la care a fost
supus. Transportul din sala de operaţieseseface cu brancardul. Este indicat ca pe timpul
transportului să fieînsoţit de medicul anestezist, care să-i asigure o ventilaţie optimă. Nursa din
secţia în care este adus pacientultrebuie să ceară informaţii despre tipul de operaţie, pierderea
desânge estimată, tuburile de drenaj, diagnosticul postoperator ṣi complicaţiile intraoperatorii.
Patul trebuie sa fie curat ṣi încălzit, iar în secţia de terapie intensivă, când pacientul se află
încă sub efectul anesteziei, esteindicat ca acesta sa fie dotat cu bare de protecţie laterală care
săîmpiedice căderea. În apropierea patului trebuie să se găsească: tensiometru, stetoscop,
aspirator, apăsător de limbă, pipă împotriva înghiţirii limbii, tăviţa renală, set de traheostomie,
sursa de oxigen. Poziţia bolnavului în pat trebuie să permită miṣcările respiratorii ṣi eliminarea
secreţiilor. Poziţia trebuie să fie schimbată obligatoriu odată la maxim 2 ore. Nursa va fi pregătită
să dea date despre starea pacientului, valorile pulsului, TA, temperatura, drenajul, diureza precum
ṣi despre eventualele alterări ale semnelor vitale, iar aceste date le va nota în foaia de observaţie.
Nursa trebuie să urmarească continuu pacientul înaceastă fază ṣi să semnaleze oricare din
modificările ce pot surveni în starea acestuia. O atenţie deosebită trebuie acordată calmării
durerilor ṣi a agitaţiei de după trezire. Asigurarea aportului de lichide se realizează prin perfuzii

20
intravenoase înperioada imediat postoperatorie, administrarea perfuziei facându-se imediat ce
toleranţa digestivă o permite, în prima zi dându-i apă, ceai neîndulcit, limonadă, zeamă de
compot, iar din a doua zi sepoate da supă de legume strecurată. Pacientul fără sondă urinară
trebuie să urineze în primele 6-12ore de la operaţie, iar primul scaun trebuie să apară la 48-72
postoperator.

Pentru profilaxia infecţiilor postoperatorii nursa poate administra pe cale intravenoasă

Metronidazol cu asociere de antibiotic. (Anexa 3)

21
 CAPITOLUL IV
STUDII DE CAZ

CAZUL I

Date generale despre pacient

Nume şi prenume: F.B.
Vârsta: 37 ani;
Sex: feminin;
Stare civilă: căsătorită;
Obişnuinţe: consumă 3 cafele pe zi;
Adresa: Piteşti;
Ocupaţie: profesoară;
Greutate: 65 kg;

Istoricul bolii: prezintă dureri în epigastru inferior, urmate de generalizare în întreg

abdomenul şi mai ales pe partea dreaptă a hipocondrului, cu arsuri la stomac ce se
calmează atunci când mănâncă.
Diagnostic la internare: Ulcer duodenal
Investigaţii:
-VSH; TGO, TGP, Hemoleucograma;
- Recoltează materii fecale pentru probe;
-Testele pentru evidenţierea H.pylori;
-Endoscopia digestivă;
-Examenul radiologic;

Medicaţia recomandată de medic:

- Perfuzie cu 100 ml soluţie - 0,500 g Metronidazol - în curs de 30-60 minute;
- Dicarbocalm;
- Cimetidina;

22
Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Am măsurat funcţiile vitale ale pacientei tensiunea arteriala, pulsul si respiratia, şi am constatat
că aceasta prezintă respiraţie ritmică, expiră şi inspiră normal, mucoasa respiratorie este umedă,
secreţiile sunt reduse, nu tuşeşte. Prezintă coloraţia roz a tegumentelor, sunt calde, nu prezintă
cianoză, edeme.

TA 120/80 mm/Hg.

P = 80 b/m.

R= 17r/min.

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Pacienta prezintă dentiţie bună, mucoasa bucală roz şi umedă, limba roz, gingii roz şi aderente,
masticaţie uşoară, reflexul de deglutiţie este prezent. Pacienta menţionează că de dimineaţă a
mâncat 5 biscuiţi, un ou fiert şi o cană de lapte. Noaptea trecută, în jurul orei 1, s-a trezit pentru a
mânca deoarece a avut o senzaţie de foame dureroasă, de gol dureros epigastric ce au trezit-o din
somn. Acesteia i se stabileşte un program cu 3 mese pe zi ṣi 2 gustări; nu are poftă de mâncare, a
cosumat aproximativ 100 ml lichide.

3. Nevoia de a elimina

Pacienta prezintă:

Urina:

- 4 micţiuni /zi şi una seara;

- culoarea galben închis;

- aspect clar, tulbure;

- diureza = 1600 ml;

Scaunul:

- lipsă scaun de 2 zile;

- crampe abdominale, balonare;

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Observ că pacienta îşi petrece timpul liber cu ceilalţi pacienţi. Pacienta se mişcă singură, se dă jos
din pat, merge la toaletă fără să fie însoţită.

23
 5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Pacienta spune că a dormit 5 ore, a avut un somn întrerupt, s-a trezit obosită, cu ochii încercănaţi;
este agitată.

6. Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca

Pacienta se îmbracă/ dezbracă singură şi hainele sunt curate, spălate, corespund mediului şi
climatului în care este spitalizată.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Starea pacientei este afebrilă T=37°C; Prezintă tegumente şi mucoase calde, pielea este roz,
prezită transpiraţie minimă.Temperatura mediului ambiental este de 21°C.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele

Observ că pacienta este îngrijită, părul este curat; unghiile sunt tăiate, curate; pielea este curată,
netedă, catifelată, pigmentată normal; urechile sunt curate, au configuraţie normală; prezintă
mucoasă umedă, fose nazale libere. Aceasta se spală zilnic, se spală pe dinţi.

9. Nevoia de a evita pericolele

Pacienta acuza jenă epigastrică ca o senzaţie de arsură, adoptă în timpul crizei o poziție cu
trunchiul aplecat în față și prezintă facies crispat. Pacienta spune ca îi este frică de posibilele
complicaţii, are temeri și este neliniștită.

10. Nevoia de a comunica

Observ că pacienta comunică cu colegii de salon şi asistentele, işi exprimă ideile şi părerile, nu
prezintă dificultate în comunicare, are un limbaj coerent. Pacienta este orientată temporal şi
spaţial.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

Observ că pacienta este o persoană credincioasă, crede în puterea Lui Dumnezeu, se roagă. Nu
percepe boala ca pe o pedeapsă.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Pacienta este realizată din punct de vedere familial, al carierei de profesoară, este căsătorită şi are
2 fete.

13. Nevoia de a se recrea

Pacienta spune că îşi petrece timpul liber în compania familiei, îi place să citească, să petrecă
timplul cu fetele ei şi să lucreze cu copii.

24
 14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

Pacienta declară că se va documenta şi va avea grijă de stilul de viaţă şi de obiceiul alimentar. Va

asculta sfaturile medicului şi ale asistentelor şi le va respecta.

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

SEMNE DE SEMNE DE SURSE DE PROBLEME DE
DIAGNOSTIC DE NURSING
INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE DEPENDENŢĂ

-Respiraţie ritmică;
-R=17/min;
- P=80/minut
-TA = 120 /80
mmHg
- Expira şi inspiră
normal;
- Secreţiile sunt - -  -  - 
reduse, nu tuşeşte
- Nu prezintă
cianoză, edeme.
-Mucoasa
respiratorie umedă;
-Tegumente calde,
roz;

2. Nevoia de a bea şi a mânca

-Dentiţie bună;
- Mucoasa bucală roz
şi umedă;
- Gingii roz şi -Inapetenţă;
aderente; -Aport redus de Disconfort abdominal datorat
- Masticaţie uşoară; alimente şi ulceraţiei duodenale manifestat
-Reflexul de lichide; prin aport redus de alimente şi
deglutiţie este -Durere Ulceraţia Disconfort lichide, inapetenţă, durere
prezent; epigastrică; duodenului; abdominal; epigastrică;

   
       

25
 3. Nevoia de a elimina
-Micţiuni frecvente;
culoarea galben
închis; aspect clar, Constipaţie datorată
tulbure; -Lipsă scaun de 2 dezechilibrului metabolic
zile; manifestată prin lipsa scaunului de
-Diureza = 1600 ml; -Crampe 2 zile, crampe abdominale şi
abdominale; Dezechilibru balonare;
-Balonare; metabolic; Constipaţie

 
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
-Se mişcă singură;

- Se dă jos din pat;

-merge la toaletă fără
să fie însoţită;

-Îşi petrece timpul cu

pacienţii;

- - - -
       
5. Nevioa de a dormi şi a se odihni

- Somn
întrerupt,perturbat
;

-Oboseală;

-Ochii încercănaţi;

. -Agitaţie; Insomnie datorată durerii

manifestată prin somn perturbat,
Durere; Insomnie; oboseală, ochi încercănaţi, agitaţie;
       
       
6. Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca
-Îmbracăminte
corespunzătoare;
specifică mediului
spitalicesc;
-Haine curate,
spălate; - - - -

       

26
 7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
-T=37°C;        
-Tegumente şi
mucoase calde; - -  -   -
-Temperatura
ambientală 21°C;
-Pielea roz;
- Transpiraţie
minimă;        

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele

- Ingrijită;

-Păr curat;

-Unghiile tăiate,
curate;

-Piele curată, netedă,

catifelată, pigmentată
normal;

-Urechile curate, au
configuraţie normală;

-Mucoasa umedă,
fose nazale libere;

-Se spală zilnic, se

spală pe dinţi;
- - - -

9. Nevoia de a evita pericolele

-Jenă epigastrică; Durere datorată ulceraţiei
duodenale manifestată prin jenă
-Facies crispat; epigastrică, facies crispat.

-Frică, temeri, -Ulceraţia Anxietate datorată lipsei

nelinişte; duodenală; cunoaşterii manifestată prin , frică,
-Lipsa -Durere; temeri, nelinişte.
- cunoaşterii; -Anxietate;

       
       

27
 10. Nevoia de a comunica
-Comunică cu
colegii;
-Exprimă ideile şi
părerile;
-Nu prezintă
dificultate în
comunicare, limbaj
coerent;
-Orientată temporal
si spaţial;
     
 - -   - - 
       

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

-Credincioasă; -  -  -  - 
-Religioasă;
-Nu percepe boala ca
pe o pedeapsă;        

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

-Cariera de
profesoară;

- Este căsătorită;

-Are 2 fete.
- - - -

       

13. Nevoia de a se recrea

-Citeşte;

- Îşi petrece timpul

cu fetele ei şi îi place
să lucreze cu copii;
- - - -

       

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

-Deprindere;        
-Motivare ; - - - -
-Educaţie pentru
sănătate;        

28
 Plan de îngrijire:
Ziua 1
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome şi
nursing delegate
1.Nevoia de a Disconfort Pacienta să fie echilibrată -Prezint meniul atractiv;
bea şi a abdominal datorat hidroelectrolitic și nutriţional Prima zi: biscuiţi cu lapte integral, supă
mânca ulceraţiei duodenale în 24 ore; de orez strecurată, peşte cu legume.
manifestat prin Gustare: mere;
aport redus de -Explorez gusturile şi obiceiurile
alimente şi lichide, alimentare ale pacientei;
inapetenţă, durere -Las pacienta să aleagă alimentele după
epigastrică. gusturile sale , respectând
containdicaţiile regimului;
-Fracţionez necesarul caloric în 3 mese/
zi şi 2 gustări;
-Fac bilanţul lichidelor ingerate şi
eliminate;
-La indicaţia medicului administrez 2
comprimate pe zi de Dicarbocalm;
-La indicaţia medicului administrez
Cimetidina;
- Pregătesc pacienta pentru investigaţii,
endoscopie;

2.Nevoia de a Insomnie datorată Pacienta să prezinte un somn -Identific nivelul şi cauza anxietăţii la
dormi şi a se durerii manifestată bun în 24 ore; pacienţii cu insomnie;
odihni prin somn -Observ dacă perioadele de odihnă sunt
perturbat, oboseală, în raport cu necesităţile organismului;
ochi încercănaţi, -Întocmesc un program de odihnă
agitaţie; corespunzător organismului;
-Învăţ pacienta cum să execute tehnici
de relaxare;
-Înlătur stimulii externi;

3.Nevoia de a Durere datorată Pacienta să-și exprime -Asigur pacientei repaus fizic şi psihic
evita ulceraţiei duodenale diminuarea durerii în 24 ore;
în perioada dureroasă şi obligatoriu
pericolele manifestată prin
jenă epigastrică, postprandial, repausul la pat în poziţie
facies crispat.
antalgică – decubit lateral stâng –
Anxietate datorată Pacienta sa fie echilibrată ghemuit pentru a favoriza diminuarea
lipsei cunoaşterii psihic în 24 de ore;
durerii;
manifestată prin ,
frică, temeri, -Ajut pacienta să descrie corect durerea
nelinişte;
şi să sesizeze momentele de remisie sau
exacerbare.;
-Evaluez caracterul durerii, durata,
localizarea, iradierea, intensitatea

29
 folosind diferite scale ale dureii;
-Sfătuiesc pacienta să se relaxeze, să
practice o respiraţie abdominală de 5-10
minute ;
-Distrag atenţia pacientei către alte
probleme decât durerea;
-Asigur legatura pacientei cu familia;
-Încurajez pacienta să comunice cu cei
din jur, să-şi exprime emoţiile, nevoile,
frica, opiniile;
- Administrez Scobutil;
4.Nevoia de a Constipaţie datorată Pacienta să aibă tranzit -Fac zilnic bilanţul hidric, măsurând
elimina dezechilibrului intestinal în limite fiziologice excreţia;
metabolic în 24 de ore; -Corectez dezechilibrul hidric, prin
manifestată prin hidratarea în funcţie de ionograma
lipsa scaunului de 2 serică şi urinară;
zile, crampe -Recomand alimente bogate în
abdominale şi reziduuri;
balonare; -Determin pacienta să facă exerciţii
fizice cu regularitate;
-Urmăresc şi notez consistenţa şi
frecvenţa scaunelor;
-Administrez Dulcolax, la indicaţia
medicului;

Evaluare ziua 1:

Pacienta nu este echilibrată nutriţional şi hidroelectrolitic;

Prezintă în continuare semnele deshidratării; are o alimentaţie necorespunzătoare cantitativ şi
calitativ, prezintă, durere epigastrică, lipsa poftei de mâncare.
Prezinte jenă epigastrică și nu s-a odihnit bine noaptea; nu a avut scaun – Interventiile continuă.

30
 Ziua 2
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome şi
nursing delegate
1.Nevoia de a Disconfort Pacienta să fie echilibrată -Prezint meniul atractiv;
bea şi a abdominal datorat hidroelectrolitic şi nutriţional A doua zi: 2 ouă fierte, supă de pasăre,
mânca ulceraţiei duodenale în 24 ore carne de viţel cu piure. Gustare: griş cu
manifestat prin lapte.
aport redus de -Explorez gusturile şi obiceiurile
alimente şi lichide, , alimentare ale pacientei;
inapetenţă, durere -Las pacienta să aleagă alimentele după
epigastrică. gusturile sale, respectând
containdicaţiile regimului;
-Fracţionez necesarul caloric în 3 mese/
zi şi 2 gustări;
-Fac bilanţul lichidelor ingerate şi
eliminate;
-La indicaţia medicului administrez 2
comprimate pe zi de Dicarbocalm;
2.Nevoia de a Insomnie datorată Pacienta să prezinte un somn -Identific nivelul şi cauza anxietăţii la
dormi şi a se durerii manifestată bun în 24 ore; pacienţii cu insomnie;
odihni prin somn -Observ dacă perioadele de odihnă sunt
perturbat, oboseală, în raport cu necesităţile organismului;
ochi încercănaţi, -Întocmesc un program de odihnă
agitaţie; corespunzător organismului;
-Învăţ pacienta cum să execute tehnici
de relaxare;
-Inlătur stimulii externi;
-La indicaţia medicului administrez
Cimetidina;
3.Nevoia de a Durere datorată Pacienta să-și exprime -Favorizez adaptarea persoanei la noul
evita ulceraţiei duodenale diminuarea durerii în 24 ore; mediu;
pericolele manifestată prin -Creez un mediu optim pentru ca
jenă epigastrică, pacientul sa-si poata exprima emotiile,
facies crispat. nevoile;
Anxietate datorată -Asigur legatura pacientei cu familia;
lipsei cunoaşterii Pacienta să fie echilibrată -Încurajez pacienta să comunice cu cei
manifestată prin , psihic în 24 de ore; din jur, să-şi exprime emoţiile, nevoile,
frică, temeri, frica, opiniile;
nelinişte;

4.Nevoia de a Constipaţie datorată Pacienta să aibă tranzit -Fac zilnic bilanţul hidric, măsurând
elimina dezechilibrului intestinal în limite fiziologice ingestia şi excreţia;
metabolic în 24 de ore; -Corectez dezechilibrul hidric, prin
manifestată prin hidratarea în funcţie de ionograma
lipsa scaunului de 2 serică şi urinară;
zile, crampe -Recomand alimente bogate în
abdominale şi reziduuri;
balonare; -Determin pacienta să facă exerciţii
fizice cu regularitate;
-Urmăresc şi notez consistenţa şi
frecvenţa scaunelor;
-Administrez Dulcolax la indicaţia
medicului;
Evaluare ziua 2:

31
Pacienta prezintă în continuare semnele deshidratării; are un regim alimentar stabilit conform
obiectivelor asistentei; Pacienta nu are un somn odihnitor; nu i s-a atenuat oboseala acumulată.
Intervenţiile continuă;
Pacienta a avut sacun aseară, nu mai prezintă temeri şi nelinişte - Obiective atinse.

Ziua 3

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii autonome si

nursing delegate
1.Nevoia de a Disconfort Pacienta să fie echilibrată -Regim alimentar specific;
bea şi a abdominal datorat hidroelectrolitic şi nutriţional A treia zi: brânză de vacă, supă de viţel,
mânca ulceraţiei duodenale în 24 ore orez cu lapte.
manifestat prin -Fac bilanţul între alimentele ingerate şi
aport redus de cele eliminate;
alimente şi lichide, ,
inapetenţă, durere
epigastrică;
2.Nevoia de a Insomnie datorată Pacienta să prezinte un somn -Observ dacă perioadele de odihnă sunt
dormi şi a se durerii manifestată bun în 24 ore; în raport cu necesităţile organismului;
odihni prin somn
perturbat, oboseală,
ochi încercănaţi,
agitaţie;

Durere datorată Pacienta să-și exprime -Asigur pacientei repaus fizic şi psihic
3.Nevoia de a ulceraţiei duodenale diminuarea durerii în 24 ore;
în perioada dureroasă şi obligatoriu
evita manifestată prin
pericolele jenă epigastrică, postprandial, repausul la pat în poziţie
facies crispat;
antalgică – decubit lateral stâng –
ghemuit pentru a favoriza diminuarea
durerii;
-sfătuiesc pacienta să se relaxeze, să
practice o respiraţie abdominală de 5-10
minute ;
- distrag atenţia pacientei către alte
probleme decât durerea;
Evaluare ziua 3:

Pacienta urmează un regim igieno-dietetic; nu mai prezintă constipaţie, are un somn mult mai
odihnitor faţă de zilele trecute, nu mai este anxioasă .Rămâne internată.

CAZUL 2

32
 Date generale despre pacient
Nume şi prenume: C.M.
Varsta: 62 ani;
Sex: feminin;
Stare civilă: casatorită, 1 copil;
Obişnuinţe: consumă cafea şi tutun;
Adresa: Piteşti;
Ocupaţie: pensionară;
Greutate: 80 kg;

Istoricul bolii: prezintă durere intensă în regiunea epigastrică, vărsătură cu sânge roşu
dispnee, tuse seacă, transpiraţii abundente şi reci, cianoza feţei şi a extremităţilor, astenie
fizică, şi insomnie.
Diagnostic la internare: Ulcer duodenal cu hemoragie digestivă superioară.

Investigaţii:
- VSH; TGO, TGP, Hemoleucograma;
- Recolteaza materii fecale, diaforeza şi hematemeza pentru probe;
- Testele pentru evidenţierea H.pylori;
- Endoscopia digestivă;
- Examenul radiologic;

Medicaţia recomandată de medic:

- perfuzii şi transfuzii pentru echilibrarea hidroelectrolitică;
- adrenalina;
- amoxicilina;
Antecedente în trecut: a avut bronşită cronică, şi menopauză de la vârsta de 44 de ani.

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

33
 1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Pacienta prezinta respiratie anevoioasa, expiră şi inspiră forţat, mucoasa respiratorie umedă,
secreţii reduse. Prezintă coloraţia roz a tegumentelor, calde. Prin măsurarea funcţiilor vitale ale
pacientei am constatat:
R= 14r/min;
P= 90p/minut;
TA= 140/80 mmHg;

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Pacienta prezintă proteză dentară, deglutiţie bună, mucoasa bucală roz şi umedă, limba roz, gingii
roz, reflexul de deglutiţie este prezent. Pacienta prezintă durere în epigastru, menţionează că de
dimineaţă a mâncat doua felii de pâine cu unt şi a băut o cană de ceai. Nu are poftă de mâncare,
nu se hidratează, consumă 500ml de apă/24 ore.

Pacienta preferă mesele copioase, ciorbele condimentate, mezelurile, sosurile, prăjelile, carnea de
porc, slănina. Pacienta fumează 6 ţigări pe zi.Se stabileşteun program cu 3 mese pe zi ṣi 2 gustări;

3. Nevoia de a elimina

Pacienta prezintă:

Urina:

- 5 micţiuni/zi şi una seara;

- culoarea galben ca paiul;

- miros amoniacal;

- aspect tulbure;

- diureza = 1400 ml/24 ore;

Scaunul:

- 1 scaun pe zi;

- consistenţa moale, lucios;

- culoare negru ca păcura;

- urât mirositor;

34
Transpiraţia:

- cantitate 600ml;

- abundente, reci, pe frunte şi palme;

- miros puternic;

Vărsătura:

- tardive;

- cantitate 40ml/24 ore;

- conţinut sanguinolent;

- culoare roşie;

- dureri abdominale, transpiraţii reci, deshidratare;

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Observ că pacientei îi place să tricoteze, să citească. Prezinta o postură adecvată, conform vârstei
şi obiceiurilor sale; se dă singură jos din pat, merge la toaletă, nu are nevoie de ajutorul celorlalţi.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Pacienta spune că nu se poate odihni noaptea, prezintă insomnie şi astenie fizică. A dormit 4 ore,
a avut un somn întrerupt şi s-a trezit la miezul nopţii .

6. Nevoia de a se îmbraca şi dezbraca

Pacienta se îmbracă/ dezbracă singură şi hainele îi corespund mediului şi climatului în care este
spitalizată. Hainele sunt curate şi spălate.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Temperatura pacientei este de 36.8°C, stare afebrilă; Tegumente şi mucoase calde. Temperatura
mediului ambiental este de 21°C.

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele

Observ că pacienta este îngrijită, părul este curat; unghiile sunt tăiate, curate; pielea este curată,
netedă, catifelată, pigmentată normal; urechile sunt curate, au configuraţie normală; prezintă
mucoasă umedă, fose nazale libere. Aceasta se spală zilnic, se spală pe dinţi şi este independentă
în satisfacerea nevoii.

9. Nevoia de a evita pericolele

35
Durere intensă în regiunea epigastrică, adopta în timpul crizei o poziție cu trunchiul aplecat în
față și prezintă facies crispat.

10. Nevoia de a comunica

Observ că pacienta comunică cu colegii de salon şi asistentele, işi exprimă ideile şi părerile, nu
prezintă dificultate în comunicare, are un limbaj coerent. Pacienta este orientată temporal şi
spaţial.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

Observ că pacienta este o persoană credincioasă, crede în Dumnezeu şi în puterea Lui, se roagă şi
participă la activităţi religioase. Nu percepe boala ca pe o pedeapsă.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Pacienta este realizată din punct de vedere familial, este căsătorită, iar copilul este la casa lui şi
are şi o familie.

13. Nevoia de a se recrea

Pacienta spune că îşi petrece timpul liber în compania familiei, îi place să tricoteze, să citească.
14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

Pacienta declară că se va documenta şi va avea grijă de stilul de viaţă şi de obiceiul alimentar.Va

asculta sfaturile medicului şi ale asistentelor şi le va respecta.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

36
 1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

SEMNE DE SEMNE DE SURSE DE DIAGNOSTIC DE

PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE NURSING

Dispnee
datorată
dezechilibrului
metabolic
manifestată prin
respiraţie
anevoioasă,
- Respiraţie bradipnee,
anevoioasă ; tuse seacă;

- P=90/minut -Tuse seacă; Dispneea;    

-TA = 140/80  Dezechilibru
mmHg -Bradipnee; metabolic;    
-Mucoasa
respiratorie
umedă;        
-Tegumente calde        

2.Nevoia de a bea şi a mânca

Disconfort
abdominal
datorat
-Inapetenţă; ulceraţiei
duodenale
-Aport redus de manifestat prin
lichide şi inapetenţă,
alimente; hematemeză,
-Mucoasa bucală -Hematemeza; aport redus de
roz şi umedă, -Durere în lichide şi
-Limba roz, gingii epigastru; alimente, durere
roz; - Obiceiuri epigastrică;
-Reflex de alimentare obiceiuri
deglutiţie greşite; Ulceraţie alimentare
prezent; duodenală; Disconfort abdominal; greşite.
-Proteză dentară;    
       

3.Nevoia de a elimina
-Eliminare de scaun Eliminare de
37
 scaun
inadecvată
datorată
ulceraţiei
duodenale
manifestată prin
scaun melenic,
tenesme,
transpiraţii;

Vărsătură
Ulceraţie datorată alterării
-Melena, duodenală; mucoasei
Tenesme; Alterarea inadecvată; duodenale
-Hematemeza; mucoasei manifestată prin
-Transpiraţii; duodenale; -Vărsătură; hematemeză ;
-Micţiuni
frecvente 6/zi;
-Diureza 1300ml;  

4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

-Se dă singură jos
din pat;
-Merge la toaletă;
-Nu are nevoie de
ajutorul celorlalţi;
-Postură adecvată; - - - -
       

5.Nevioa de a dormi şi a se odihni

Insomnie
datorată durerii
manifestată prin
-Oboseală; somn perturbat,
oboseală,
 - -Astenie fizică; Durere Insomnie; astenie fizică.
       
-Somn
  perturbat;      

6.Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca

-Îmbracăminte
corespunzătoare;
-Hainele curate şi
spălate; - - - -

       

7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

-T=36.8°C .  -  -
38
-Tegumente şi
mucoase calde; - -  
-Temperatura
ambientală 21°C;        

8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele

-aspect îngrijit;

-Se spală singură;

-Independentă în
satisfacerea
nevoii;

-  -   -  -
       

9.Nevoia de a evita pericolele

-Preocupată şi
interesată de
tratarea bolii;
  - - - -
       

10.Nevoia de a comunica
-Işi exprimă ideile
şi părerile,
-Nu prezintă
dificultate în
comunicare,
-Limbaj coerent,
funcţionarea
adecvată a        
organelor de simţ; -  -  -  -- 
-Exprimare
uşoară;        

11.Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia

39
-Credincioasă; - - - -
-Religioasă;

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

-Realizată din
punct de vedere
familial;
-Căsătorită;
-Copilul este la
casa lui şi are
familie; - - - -

13.Nevoia de a se recrea
-Stare de relaxare; - - - -
-Sentiment de
plăcere;

14.Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

-Deprindere;        
-Motivare ; - - - -
-Educaţie pentru
sănătate;        

Plan de îngrijire

40
 Ziua 1
Nevoile Diagnostic de
afectate nursing
1.Nevoia de a Dispnee datorată
respira şi a avea o dezechilibrului metabolic
manifestată prin respiraţie
bună circulaţie anevoioasă, bradipnee,
tuse seacă;
2.Nevoia de a bea şi Disconfort abdominal
a mânca datorat ulceraţiei
duodenale manifestat prin
inapetenţă, hematemeză,
aport redus de lichide şi
alimente, durere
epigastrică; obiceiuri
alimentare greşite.
3.Nevoia de a Eliminare de scaun
elimina inadecvată datorată
ulceraţiei duodenale
manifestată prin scaun
melenic, tenesme,
transpiraţii;
Vărsătură datorată
alterării mucoasei
duodenale manifestată
prin hematemeză;
Obiective
-Pacienta să prezinte căi
respiratorii permeabile şi
o bună respiraţie în 24
ore;
Pacienta să fie echilibrată
hidroelectrolitic și
nutriţional în 24 ore;
Pacienta să fie menajată
fizic şi psihic în timpul
vărsăturilor;
-Pacienta să fie echilibrată
hidroelectrolitic şi acido-
bazic;
-Pacienta să aibă o stare
de bine, de confort psihic
în 24 ore;
41
Interventii
autonome si
delegate
-Aerisesc salonul;
-Umezesc aerul din
încăpere;
-Aşez pacientul în poziţie
şezând sau semişezând;
- Măsor zilnic funcţiile
vitale si vegetative;
-Administrez oxigen,
-La indicaţia medicului
administrez Amoxicilină
2g/zi;
-Observ şi notez efectul
medicaţiei;
Prezint meniul atractiv;
Prima zi: biscuiţi cu lapte
integral, supă de orez
strecurată, peşte cu
legume.Gustare: mere;
-Explorez gusturile şi
obiceiurile alimentare ale
pacientei;
-Las pacienta să aleagă
alimentele după gusturile
sale, respectând
containdicaţiile regimului;
-Fracţionez necesarul
caloric în 3 mese/ zi şi 2
gustări;
-Fac bilanţul lichidelor
ingerate şi eliminate;
-La indicaţia medicului
administrez 2 comprimate
pe zi de Dicarbocalm;
-Aşez pacienta în poziţie
semişezând, şezând sau în
decubit dorsal cu capul
într-o parte;
-Ajut pacienta în timpul
vărsăturilor şi păstrez
produsul eliminat;
-Îi ofer apă să-şi clătească
gura;
-Administrez Iofexidina;
-Rehidratarea va începe
cu cantităţi mici de lichide
oferite cu linguriţa;
-Fac bilanţul lichidelor
intrate şi eliminate;
-Monitorizez funcţiile
 vitale;
-Menţin tegumentele
pacientei curate şi uscate;
-Schimb lenjeria de pat şi
de corp;
-Menţin igiena riguroasă a
plicilor şi a spaţiilor
interdigitale;
4.Nevoia de a dormi Insomnie datorată durerii -Pacienta să prezinte un Identific nivelul şi cauza
şi a se odihni manifestată prin somn somn bun în 24 ore; anxietăţii la pacienţii cu
perturbat, oboseală, insomnie;
astenie fizică; -Observ dacă perioadele
de odihnă sunt în raport
cu necesităţile
organismului;
-Întocmesc un program de
odihnă corespunzător
organismului;
-Învăţ pacienta cum să
execute tehnici de
relaxare;
-Inlătur stimulii externi;
-La indicaţia medicului
administrez Cimetidina;

Evaluare ziua 1:

Pacienta nu este echilibrată nutriţional şi hidroelectrolitic;

Pacienta prezintă în continuare: hematemeză, diaforeză, insomnie, dispnee; Intervenţiile

continua;

Ziua 2
Nevoile Diagnostic Obiective Intervenţii autonome
afectate de nursing şi delegate
42
1.Nevoia de a Dispnee datorată Pacienta să prezinte căi -Aerisesc salonului;
respira şi a avea o dezechilibrului respiratorii permeabile şi -Umezesc aerul din încapere;
metabolic o bună respiraţie în 24 -Aşez pacientul în poziţie şezând
bună circulaţie manifestată prin ore; sau semisezând;
respiraţie - Invăţ pacientul să tuseasca, să
anevoioasă, expectoreze şi să colecteze sputa;
bradipnee, - Măsor zilnic funcţiile vitale şi
tuse seacă; vegetative;
-Administrez oxigen, antitusive,
expectorante;
-La indicaţia medicului
administrez Amoxicilină 2g/zi;
-Observ şi notez efectul
medicatiei;
2.Nevoia de a bea şi Disconfort Pacienta să fie echilibrată -Prezint meniul atractiv;
a mânca abdominal datorat hidroelectrolitic și A doua zi: 2 ouă fierte, supă de
ulceraţiei nutriţional în 24 ore; pasăre, carne de viţel cu piure.
duodenale Gustare: griş cu lapte.
manifestat prin -Explorez gusturile şi obiceiurile
inapetenţă, alimentare ale pacientei;
hematemeză, aport -Las pacienta să aleagă alimentele
redus de lichide şi după gusturile sale , respectând
alimente, durere containdicaţiile regimului;
epigastrică; -Fracţionez necesarul caloric în 3
obiceiuri mese/ zi şi 2 gustări;
alimentare greşite. -Fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate;
-La indicaţia medicului
administrez 2 comprimate pe zi de
Dicarbocalm;
3.Nevoia de a Eliminare de scaun -Pacienta să fie menajată -Aşez pacienta în poziţie
elimina inadecvată datorată fizic şi psihic în timpul semişezând, şezând sau în decubit
ulceraţiei vărsăturilor; dorsal cu capul într-o parte;
duodenale -Ajut pacienta în timpul
manifestată prin -Pacienta să fie vărsăturilor şi păstrez produsul
scaun melenic, echilibrată eliminat;
tenesme, hidroelectrolitic şi acido- -Îi ofer apă să-şi clătească gura;
transpiraţii; bazic; -Administrez medicaţie
simptomatică;
Vărsătură datorată -Pacienta să aibă o stare -Rehidratarea va începe cu
alterării mucoasei de bine, de confort psihic cantităţi mici de lichide oferite cu
duodenale în 24 ore; linguriţa;
manifestată prin -Fac bilanţul lichidelor intrate şi
hematemeză; eliminate;
-Monitorizez funcţiile vitale;
-Menţin tegumentele pacientei
curate şi uscate;
-Schimb lenjeria de pat şi de corp;
-Menţin igiena riguroasă a plicilor
şi a spaţiilor interdigitale;
4.Nevoia de a dormi Insomnie datorată -Pacienta să prezinte un -Identific nivelul şi cauza
şi a se odihni durerii manifestată somn bun în 24 ore; anxietăţii la pacienţii cu insomnie;
prin somn -Observ dacă perioadele de
perturbat, întrerupt odihnă sunt în raport cu
oboseală, astenie necesităţile organismului;
fizică; -Întocmesc un program de odihnă
corespunzător organismului;
-Învăţ pacienta cum să execute
43
 tehnici de relaxare;
-Înlătur stimulii externi;
-La indicaţia medicului
administrez Cimetidina;

Evaluare ziua 2:

Pacienta nu respiră normal, nu este echilibrată hidroelectrolitic;

Pacienta prezintă în continuare semnele deshidratării;

Pacienta prezintă în continuare dureri;

Pacienta are un regim stabilit; Pacienta nu are un somn odihnitor; Intervenţiile continuă;

Ziua 3
Nevoile Diagnostic de Obiective Interventii
afectate nursing autonome si
delegate
1.Nevoia de a bea şi Disconfort abdominal -Pacienta să fie echilibrată -Regim alimentar:
a mânca datorat ulceraţiei hidroelectrolitic și A treia zi: brânză de vacă,
duodenale manifestat prin nutriţional în 24 ore; supă de viţel, orez cu
inapetenţă, hematemeză, lapte.
aport redus de lichide şi -Fac bilanţul între
alimente, durere alimentele ingerate şi cele
epigastrică; obiceiuri eliminate;
alimentare greşite.
2.Nevoia de a dormi Insomnie datorată durerii -Pacienta să prezinte un La indicaţia medicului
şi a se odihni manifestată prin somn somn bun în 24 ore; administrez Diazepam,
perturbat, întrerupt Adrenalină observ efectul
oboseală, astenie fizică; medicaţiei;

Evaluare ziua 3:

Pacienta prezintă respiraţie liberă în decursul celor 3 zile; nu mai prezintă varsatură cu sânge şi
transpiraţii; Pacienta urmează un regim igieno-dietetic; Rămâne internată.

ANEXA 1

Pregătirea pacientului pentru Examenul Radiologic Baritat

44
 Examinarea radiologicăa tubului digestiv se efectuează după administrarea unei substanţe de
contrast pe cale orală sau rectală.
 Scop: studierea morfologiei ṣi funcţionalităţii organelor tubului digestiv pentru stabilirea
diagnosticului – gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului digestiv.
Examinarea radiologică este contraindicată la pacienţii în stare gravă, adinamici, care suferă de
tromboze, ileus, în perforaţia tubului digestiv cu hemoragie gastro-intestinala acută, în peritonita
acută.
 Instrumente ṣi materiale necesare

 sulfat de bariu 150g, cană sau pahar, apă, lingură de lemn, ulei de parafină;
 se pregăteṣte suspensia de bariu: cele 150g sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate mică
de apă caldă până se obţine o pastă omogenă, la care se adaugă apă rece până la 200-300g,
amestecânduse cu lingura de lemn;
 Pregătirea psihică a pacientului

 se anunţă pacientul cu 2 zile înainte, explicându-i necesitatea tehnicii;

 se anunţă pacientul că în dimineaţa zile de examinare nu trebuie să mănânce, să fumeze;
 în dimineaţa examenului, pacientul este condus la serviciul de radiologie;
 Participarea la examen

 pacientul este condus sub ecran, unde i se oferă cana cu sulfat de bariu;
 pacientul va înghiţi sulfatul de bariu dizolvat ṣi amestecat cu o lingură de lemn;
 după terimnarea examinării pacientul este condus la pat;
 după 2-8-24 ore pacientul este readus la serviciul de radiologie pentru a se urmări sub
ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subţire ṣi a colonului;
 la 2 ore de la începutul examinarii, pacientul poate să mănânce;
 Îngrijirea pacientului după tehnică

Se administrează o lingură de ulei de parafină după terminarea examinarii. Şi este informat că va

avea scaunul colorat în alb.

ANEXA 2

Alimentaţia artificială prin perfuzie

45
 Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală picatură cu picatură a unei soluţii
prescrise, de glucoză, proteine, emulsie de lipide, electroliţi, vitamine pentru reechilibrarea
hidroelectrolitică şi volemică a organismului.
 Pregătirea materialelor: tavă medicală, trusă pentru perfuzat, soluţia prescrisă, garou,
tăviţa renală, stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea flacoanelor, 1 - 2 seringi, o
pernă, muṣama, o pensă hemostatică, comprese sterile, antiseptic pentru tegument,
foarfece;
 Pregătirea echipamentului:

 se verifică data de expirare a soluţiilor de administrat, volumul ṣi tipul soluţiilor;

 se verifică aspectul lor;
 se agaţă soluţia în stativ;
 se înlătură capacul sau dopul protector ṣi se dezinfectează cu un pad alcoolizat porţiunea
unde va fi introdus perfuzorul;
 se introduce cu seringa sterilă un alt medicament în soluţia perfuzabilă dacă acest lucru
este indicat ṣi se va eticheta flaconul specificând medicaţia introdusă;
 se desface perfuzorul ṣi se introduce în soluţie având grijă să nu atingem capătul său de
nimic pentru a-l păstra steril;
 se clampează perfuzorul ṣi apoi se presează camera de umplere până se umple jumătate;
 se declampează perfuzorul ṣi se goleṣte de aer lăsând lichidul să curgă în tăviţă până când
nu mai este nici o bulă de aer;
 dacă soluţia este în flacon de sticlă va trebui să se deschidă filtrul de aer pentru ca ea să
curgă. Dacă este în pungă de plastic nu este nevoie;
 se detaṣează capacul protector al celuilalt capăt al perfuzorului ṣi se ataṣează perfuzorul la
ac/branulă;
 se etichetează flaconul de soluţie cu data ṣi ora administrării;
 Pregătirea psihică ṣi fizică a bolnavului:
 I se explică bolnavului necesitatea tehnicii;
 Se aṣează bolnavul pe pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul în extensie ṣi
pronaţie.
 Efectuarea perfuziei:

 spălarea pe mâini cu apă ṣi săpun, mănuṣi;

 se examinează calitatea venelor;
 se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului;
46
  se cere bolnavului să închidă pumnul;
 se efectuează puncţia venei alese;
 se verifică poziţia acului în venă;
 se îndepartează garoul ṣi se adaptează amboul aparatului de perfuzie la ac;
 se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului în venă ṣi se reglează viteza
de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, în funcţie de necesitate;
 se fixează cu leucoplast amboul acului ṣi porţiunea tubului învecinat acestuia, de pielea
bolnavului;
 se supraveghează permanent starea bolnavului ṣi funcţionarea aparatului;
Dacă este necesar se pregăteṣte cel de-al II-lea flacon cu substanţa medicamentoasă,
încalzindu-l la temperatura corpului;
Înainte ca flaconul să se golească complet, se închide prestubul pentru a împiedica pătrunderea
aerului în perfuzor ṣi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon;
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului să curgă; operaţia de schimbare trebuia
să se petreacă cât mai repede, pentru a nu se coagula sângele refulat din ac ṣi se reglează din nou
viteza de perfuzat a lichidului;
Înainte de golirea flaconului se închide prestubul, se exercită o persiune asupra venei
puncţionate cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă ṣi printr-o miṣcare bruscă, în direcţia
axului vasului, se extrage axul din venă;
Se dezinfectează locul puncţiei , se aplică un pansament steril ṣi se fixează cu leucoplast;
 Reorganizarea locului de muncă:se notează în foaia de observaţie data, cantitatea de
lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.

ANEXA 3

Administarea pe cale intravenoasă de Metronidazol A 5 g/l soluţie

47
Administrarea Metronidazol prin injecţia intravenoasă:

 Execuţia injecţiei:
 asistenta iṣi spală mâinile;
 se alege locul puncţiei;
 se dezinfectează locul puncţiei;
 se execută puncţia venoasă;
 se controlează dacă acul este în venă;
 se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului;
 se injectează lent, ţinând seringa în mâna stangă, iar cu policele mâinii drepte se apasă pe
piston;
 se verifică dacă acul este în venă;
 se retrage brusc acul, când injectarea s-a terminat, se aplică tamponul îmbibat în alcool;

 Mod de administrare:
Adulţii ṣi copiii peste 12 ani: intravenos prin perfuzie 100 ml soluţie ( 0,500 g Metronidazol) în
curs de 30-60 minute, la un interval de 6-8 ore. În funcţie de caz se va utiliza formula A sau B a
preparatului. Produsul poate fi diluat cu ser fiziologic sau dextroza 5%. Durata unei cure este de
7-10 zile ṣi numai în cazuri deosebite până la 14 zile, calea perfuzabilă fiind înlocuită imediat ce
este posibil cu administrarea orală sau rectală a produsului. În cazul profilaxiei preparatul se
perfuzează 15 mg/kg corp cu 30 minute până la 1 oră înainte de actul chirurgical ṣi 7,5 mg/kg
corp în 30-60 minute la 6-8 ore după acesta. Posologia va fi adaptată stării bolnavului,
reducându-se dozele la cei cu deficit al funcţiei renale sau hepatice. Nu se vor asocia în perfuzie
alte chimioterapice sau antibiotice.
 Îngrijirea ulterioară a pacientului

Se menţine compresa la locul injecţiei câteva minute ṣi se supraveghează starea generală a

pacientului.

 Incidente/ accidente:
 injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor, durere;
 flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante;
 valuri de caldură, senzaţie de uscăciune în faringe;
 hematom prin străpungerea venei;
 ameţeli, lipotimie, colaps;
 Intervenţii:

 se încerca pătrunderea acului în lumenul vasului, continuându-se injecţia sau se încearcă

în alt loc;
 injectarea lentă;
48
  se întrerupe injecţia;
 se anunţă medicul;

Pentru asocierea unui antibiotic nursa:

 recoltează produsele biologice/ patologice pentru examenul bacteriologic în vederea
identificării agentului patogen ṣi a determinării sensibilităţii lui la antibiotice;
 verifică termenul de valabilitate al produsului;
 administrează antibioticul prescris, respectând:
a) prevenirea reacţiilor alergice prin anamneza corectă pentru depistarea persoanelor cu teren
alergic ṣi prin testarea sensibilităţii organismului;
b) doza pe 24 de ore ṣi doza unică; se exprimă în unităţi sau în grame;
c) dizolvarea corectă a pulberilor de antibiotice în ser fiziologic, injectarea făcându-se imediat.
d) evitarea asocierii în aceeaṣi seringă a mai multor antibiotice sau a antibioticelor cu alte
medicamente;
e) ritmul de administrare se respectă pentru a menţine concentraţia eficientă în sânge a
antibioticului – poate fi de 3-4-6 – 12-24 de ore;
f) calea de administrare se respectă, orală, intramusculară, intravenoasă, intrarahidiană, perfuzie
intravenoasă.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor

fundamentale, editura Viaţa medicală românească,Bucureşti, 2008, Lucreţia Titircă;

49
2. Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, editura Viaţa medicală
românească,Bucureşti, 2008, Lucreţia Titircă;
3. Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, editura Viaţa medicală
românească,Bucureşti, 2008, Lucreţia Titircă;
4. Proceduri de nursing partea a 2-a, editura Ex Ponto,Bucureşti, 2007;
5. Atlas de anatomie, editura Vox, 2008, Trevor Weston;
6. Medicina internă pentru cadre medii, editura ALL, Corneliu Borundel;

50