Sunteți pe pagina 1din 10

Lucrarea practică 5

FAMILIA TAXODIACEAE F. W. NEGER.


GENUL TAXODIUM RICH.
Taxodium distichum (L.) Rich.
- Chiparos de baltă -

Morfologie (planşa 9). Arbore de mărimea I, până la 50 m înălŃime.


Trunchiul drept, viguros, bine elagat, la bază îngroşat şi cu creşteri radiale inegale (canelat). Pe
terenuri mlăştinoase, din rădăcinile sale orizontale şi superficiale ies deasupra solului pneumatofori înalŃi
de până la 1-2 m (protuberanŃe cu Ńesuturi aerenchimatice - funcŃie respiratorie). ScoarŃa brună-roşcată, cu
ritidom subŃire până la vârste mari, exfoliabil în fâşii înguste. Coroana la început piramidală, simetrică,
ulterior devine globuloasă, rarefiată.
Lujerii sunt de două tipuri: unii lungi, terminali, persistenŃi, glabri, bruni-lucitori, prevăzuŃi cu muguri
foarte mici şi deşi; pe aceşti lujeri se află frunze foarte mici, solzoase, dispuse spiralat; alŃii sunt dispuşi
lateral pe lujerii terminali, extrem de subŃiri, verzi, fără muguri, cu frunze aciculare dispuse distih,
căzători toamna.
Frunzele lineare, turtite, înguste, apiculate, foarte moi, verzi-deschis, de 1-1,5 cm lungime. Toamna,
înainte de cădere, devin portocalii.
Florile unisexuat-monoice, cu maturaŃia anuală.
Conurile elipsoidal-globuloase, de 2-3 cm lungime, cu 10-12 solzi poligonali,
scutiformi, valvaŃi; sunt compacte, foarte tari, până la maturitate verzui, cărnoase, după
aceea lignificate.
SeminŃele nearipate, câte două sub un solz, mari (8-15 mm lungime), de forme neregulate, muchiate,
brune-roşcate, cu multă răşină. Se împrăştie o dată cu dezarticularea solzilor din arbore sau după căderea
conului pe sol.

GENUL SEQUOIADENDRON ENDL.


Sequoiadendron giganteum (Lindl.) Dechne
(Sequoia gigantea Lindl.); Wellingtonia gigantea Lindl.)
- Arborele mamut, Secvoia -

Morfologie (planşa 9). Arbore de dimensiuni impresionante, cu înălŃimea de peste 100 m şi


diametrul de până la circa 10 m (recordul actual pare să fie deŃinut de un arbore de circa 95 m înălŃime şi
8,80 m în diametru–Burns et Honkala, 1990). Tulpina este bine elagată în masiv, conică, îngroşată la
bază, cu ritidom foarte gros, de 15-25(50) cm, fibros, brun-roşcat, adânc crăpat. Coroana piramidală,
deasă, regulată, puternic ramificată.
Lujerii subŃiri, unii dintre ei pendenŃi, în primii ani verzi, apoi bruni-roşcaŃi, cu muguri nuzi,
neevidenŃi (ascunşi la subsuoara frunzelor).
Frunzele solziform-aciculare, ovate până la lanceolate, de 3-12 mm lungime, cu vârful ascuŃit,
îndepărtat uşor de lujer, la bază lăŃite, decurente, cu două dungi de stomate pe dos; sunt dispuse de jur
împrejurul lujerului, spiralat, formând un manşon. Cad după circa 5 ani, împreună cu lujerii laterali.
Florile unisexuat-monoice; cele femele terminale, cu 25-40 solzi carpelari, cu bracteele neevidente,
concrescute cu carpelele; câte 3-12 ovule la baza fiecărui solz.
Conurile ovoidal-elipsoidale, lungi de 4-8 cm, cu solzi scutiformi, terminaŃi într-o apofiză rombic
lăŃită şi cu o depresiune transversală (în centrul depresiunii cu un mucron). La maturitate (în cel de-al
doilea an) sunt puternic lignificate, solzii se îndepărtează mult între ei şi eliberează seminŃele. SeminŃele
câte 3-9 sub un solz, turtite, eliptice, mici (3-6 mm), cu două aripioare laterale înguste, galbene-portocalii,
lucitoare, mai late decât sămânŃa.

GENUL CRYPTOMERIA D.DON.


Cryptomeria japonica (L. f.) D. Don.
- Criptomeria -

Morfologie (planşa 9). Arbore de mărimea I, în patria de origine (China,


Japonia) până la circa 45 m înălŃime; la noi de dimensiuni mai mici, nu depăşeşte mărimea a II-a. Tulpina
dreaptă, conică, cu ritidom brun-roşcat, exfoliabil în fâşii longitudinale. Coroana piramidal-ovoidală,
deasă, cu ramuri divergente.
Lujerii pendenŃi, rămân câŃiva ani verzi, apoi, după căderea acelor, sunt bruni-roşcaŃi, iar mugurii sunt
nuzi, ascunşi la subsuoara frunzelor. [kryptos (gr.) = ascuns].
Frunzele persistente, aciculare, falcate, ascuŃite treptat spre vârf, cu 3 sau 4 muchii longitudinale,
decurente, relativ rigide, lungi de 12-15(25) mm, dispuse de jur-împrejurul lujerului.
Florile unisexuat-monoice, cele mascule în amenŃi ovoizi, îngrămădiŃi spre vârful lujerilor din anul
precedent, bruni-gălbui, cele femele solitare, terminale, pe lujerii scurŃi.
Conurile subglobuloase, de 1,5-3 cm diametru, cu solzii îmbricaŃi, la vârf cu 3-6 dinŃi, bracteea
concrescută la baza solzului, cu vârful recurbat. Conurile mature se lignifică, iar după diseminare rămân
pe arbori circa un an.
SeminŃele de 4-8 mm lungime, cu aripioare laterale înguste, câte 3-5 sub fiecare solz.

FAMILIA CUPRESSACEAE F. W. NEGER


SUBFAMILIA THUJOIDEAE PILG.
Caractere generale de diagnoză
Specii arborescente sau arbustive, cu frunzele solziforme, opuse câte două, cele dorso-ventrale plane,
cele laterale în formă de luntre, persistente.
Florile unisexuat-monoice, iar conurile sunt mici, cu solzi imbricaŃi, la maturitate lignificaŃi (uneori
se lignifică după ce conurile devin mature).
SeminŃele aripate sau nearipate.
GENUL THUJA L.
Thuja occidentalis L.
- Tuie -

Morfologie (planşa 9). Arbore de mărimea a II-a, până la 20 m înălŃime. Tulpina dreaptă, formează
ritidom subŃire, brun-roşcat, ce se exfoliază în fâşii. Coroana columnară până la piramidală, este
constituită din ramuri mai mult sau mai puŃin orizontale.
Lujerii sunt comprimaŃi, pe faŃă verzi închis, pe dos verzi-gălbui, fără dungi albicioase.
Frunzele solziforme, cele dorso-ventrale plane, prevăzute cu câte o glandă reziniferă proeminentă,
rotundă. Frunzele laterale sunt în formă de luntre, îmbrăcând complet lujerul. Iarna frunzele se colorează
adeseori în ruginiu.
Conurile au formă ovoidală-îngustă, sunt mici (circa 1-1,2 cm lungime), formate din 3-6 perechi de
solzi, opuşi câte doi, imbricaŃi, aproape egali, pieloşi, slab mucronaŃi la vârf. Sunt brune-gălbui şi stau
adeseori aglomerate pe lujerii scurŃi.
SeminŃele stau câte două sub un solz, sunt turtite, cu două aripioare laterale înguste, la fel de late ca
sămânŃa, dar mai lungi.

Thuja plicata Don. (Thuja gigantea Nutt.)


- Tuie gigantică -

Morfologie (planşa 9). Arbore de mari dimensiuni, în arealul natural (America de Nord) ajungând
până la 60 m înălŃime. Tulpina dreaptă, pronunŃat conică, cu ritidom relativ subŃire, brun-roşcat. Coroana
îngust piramidală, cu ramurile principale ± orizontale.
Lujerii evident turtiŃi, cu miros plăcut, aromat.
Frunzele solziforme, cele dorso-ventrale cu glande mult mai mici decât la specia anterioară. Pe dos
sunt prevăzute cu dungi evidente albicioase, în formă de X; în timpul iernii frunzele rămân verzi.
Conurile sunt, în general, mai mari decât la T. occidentalis, de 12-18 mm, cu 4-6 perechi de solzi.
Caracteristic, solzii sunt la vârf bilabiaŃi şi evident mucronaŃi, inegali, cei exteriori mai scurŃi.
SeminŃele de 5-7 mm lungime, cu aripioarele laterale puŃin mai lungi decât sămânŃa.

Thuja orientalis L.
(Biota orientalis (L.)Endl.)
- Biotă, Arborele vieŃii -

Morfologie (planşa 9). Arbust sau arbore de mărimea a III-a, nedepăşind 10 m înălŃime, cu
ramificaŃii dese, frecvent formând mai multe tulpini. Ramurile sunt dispuse ascendent. ScoarŃa brună-
roşcată, se exfoliază în solzi subŃiri.
Lujerii sunt mai subŃiri decât la Thuja occidentalis sau T. plicata, turtiŃi, de aceeaşi culoare pe ambele
feŃe, fără dungi albicioase; iarna se brunifică.
Frunzele solziforme, mici, imbricate şi opuse două-câte-două; cele dorso-ventrale cu o adâncitură
îngustă în formă de luntriŃă.
Conurile sunt de 10-25 mm lungime, cu 6-8 solzi groşi, cu vârful în formă de corn recurbat, până la
maturitate sunt verzi-albăstrui-brumate, după aceea solzii se lignifică şi se îndepărtează foarte mult unii
de alŃii, eliberând seminŃele.
SeminŃele nearipate, de 5-7 mm lungime, ovoidale, brune, cu o pată bazală de nuanŃă deschisă, câte
două sub un solz.

SUBFAMILIA CUPRESSOIDEAE PILG


Caractere generale de diagnoză
Arbori sau arbuşti cu frunze solziforme, persistente, ce îmbracă lujerul. Florile unisexuat-monoice.
Conurile obişnuit sferice, la început cărnoase, la maturitate cu solzii lignificaŃi, dispuşi radiar, scutiformi,
valvaŃi (neimbricaŃi); la coacere solzii se îndepărtează între ei, eliberând seminŃele. MaturaŃia anuală sau,
la unele specii, bienală. SeminŃele mici, cu două aripioare laterale, câte 2-3 sau până la 20 sub un solz
carpelar (după specie).

GENUL CHAMAECYPARIS SPACH.


Chamaecyparis lawsoniana (A. Murr.) Parl.
- Chiparos de California -

Morfologie (planşa 9). Arbore de mărimea I, până la 60 m înălŃime în patria de origine (America de
Nord). Trunchiul drept, bine conformat, conic, cu ritidom relativ subŃire, brun - roşcat, solzos. Coroana
îngustă în masiv, conică, cu ramurile de ordinul I ± orizontale, iar vârful tulpinii, caracteristic, este nutant.
Lujerii turtiŃi, relativ subŃiri, cu ramificaŃii dispuse într-un singur plan.
Frunzele solziforme, aşezate opus, câte două; cele de pe feŃe sunt rombice, iar cele laterale în formă
de luntre, mai scurte, cu vârful acut, dezlipit de lujer, carenate. Frunzele dorsale sunt prevăzute cu linii
albe, difuze.
Conurile sferice, de numai 8-10 mm diametru, cu 8-10 solzi, la început verzi- albăstrui-brumate,
cărnoase, la maturitate brune, lignificate. Solzii sunt inegal-rombici, cu un mic apendice ± ghimpos la
mijloc. MaturaŃia anuală.
SeminŃele de circa 4 mm lungime, cu 2 aripioare laterale; stau câte 2-3(4) sub un solz.

GENUL CUPRESSUS L.
Cupressus sempervirens L.
- Chiparos -

Morfologie (planşa 9). Arbore de până la 20-30 m înălŃime (în arealul natural), cu ritidom subŃire,
brun-cenuşiu. Coroana columnară, foarte îngustă, cu ramuri erecte sau ± orizontale.
Lujerii tetramuchiaŃi, foarte subŃiri, de circa 1-1,5 mm, îmbrăcaŃi de frunze.
Frunzele minuscule, solziforme, cele dorso-ventrale rombice, alipite strâns de lujer, verzi-închis.
Conurile sferice sau puŃin alungite, de 2-3 cm, cu 8-14 solzi scutiformi, cu profilul exterior poligonal,
pe spate cu un mucron; bracteele concrescute cu solzii.
SeminŃele mici, 3-5 mm, brune-roşcate, lucitoare, înconjurate de o aripă îngustă, câte 8-20 sub fiecare
solz.
Cupressus arizonica Greene
- Chiparos de Arizona -

Morfologie (planşa 9). Arbore de până la 12 (20) m înălŃime. Trunchiul cu ritidom format de
timpuriu, solzos, exfoliabil în plăci. Ramurile de ordinul I scurte, ± orizontale, cele de ordine superioare
divergente.
Lujerii subŃiri, muchiaŃi.
Frunzele solziforme, mărunte, verzi-cenuşii sau glaucescente.
Conurile globuloase sau alungite (elipsoidale), de 2,5-3 cm, au 6-8 solzi scutiformi, cu umbelic puŃin
evident.
SeminŃele de 4-5 mm, înconjurate de o aripă, până la 20 sub un solz.

PLANŞA 9
Taxodium distichum
Sequoiadendron giganteum

Cryptomeria japonica
Thuja occidentalis
Thuja plicata

Thuja orientalis
Chamaecyparis lawsoniana
Cupressus sempervirens

Cupressus arizonica: