Lucrarea practică 1

CLASA GINKGOATAE
ORDINUL GINKGOALES
FAMILIA GINKGOACEAE ENGL.
GENUL GINKGO L.
Ginkgo biloba L.
- Ginkgo, Arborele pagodelor –
Morfologie (planşa 1). Arbore de mărimea I, până la 30 (40) m înălŃime şi 2 (3) m diametru.
Tulpina dreaptă, cu ritidom cenuşiu-negricios şi crăpături largi. Coroana este în tinereŃe conic-
piramidală; ramificaŃia neregulat vertici-lată (în tinereŃe verticilată).
Lujerii lungi şi scurŃi; macroblastele sunt netede, gălbui-brune, lucitoare, cu muguri alterni,
scurt-conici, obişnuit perpendicular-patenŃi, de 6-8 (10) mm lungime; cicatricea cu două urme
fasciculare; brahiblastele numeroase, cenuşiu-negricioase, solzoase, cu un mugure terminal.
Frunzele caduce, cu limbul lăŃit (ca la foioase), de 5-8 cm lungime, baza cuneată şi pe margine
întregi, la partea superioară bilobate sau nelobate, cu marginea neregulat denticulată; sunt coriace,
verzi-deschis (galbene intens toamna, înainte de cădere); peŃiolul lung cât lamina sau chiar mai mare.
Sunt solitare pe macroblaste şi în fascicule (3-5) pe brahiblaste; nervurile fine, paralele, unele
ramificate dicotomic.
Florile sunt unisexuat-dioice, cele femele pedunculate, cu câte un ovul descoperit, pe o
proeminenŃă cărnoasă; cele mascule în amenŃi cilindrici, câte 2-8, lungi de 2,5-3 cm.
SeminŃele, false drupe (galbulus), de 2-3 cm lungime, elipsoidale, pedunculate (1-2 cm), verzi la
început, galbene la maturitate (maturaŃia anuală-octombrie); învelişul cărnos provine din proliferarea
stratelor externe ale ovulului.
CLASA PINATAE
SUBCLASA PINIDAE
ORDINUL PINALES (CONIFERALES*)
FAMILIA PINACEAE LINDL.
GENUL ABIES MILL.
Caractere generale de diagnoză
Cuprinde arbori cu înrădăcinarea profundă, puternică, pivotantă. ScoarŃa mult timp netedă, cu pungi
de răşină. Coroana este deasă, cu verticile regulate; arborii puşi brusc în lumină formează crăci lacome
(coronare).
Lujerii sunt obişnuit netezi, mai rar brăzdaŃi (Abies firma, A. homolepis), cu cicatricele circulare.
Frunzele aciculare, persistente mulŃi ani (6-15), turtite, pe dos cu două dungi albe de ceară, late, care
acoperă cele două şiruri de stomate; la puŃine specii apar dungi de stomate şi pe faŃa superioară (Abies
concolor). Acele sunt inserate spiralat şi sunt dispuse obişnuit pectinat, mai rar în perie.
Florile unisexuat-monoice, apar pe lujerii din anul precedent. Cele mascule în amenŃi formaŃi pe
dosul lujerilor, la subsuoara frunzelor. Cele femele pe partea superioară a lujerilor (câte una sau două
pe internod), obişnuit la vârful coroanei, erecte.

• Conifer - care poartă conuri sau strobili; strobil - con femel format din numeroase carpele, de regulă imbricate,
dispuse pe o axă comună, obişnuit în spirală; carpelele au la bază ovule nude.
 Conurile erecte, ovoide sau cilindrice, cu bracteele vizibile sau ascunse între solzi (după specie).
Solzii sunt rotunjiŃi la vârf şi îngustaŃi la bază. MaturaŃia anuală, toamna, când conurile se desfac (cad
solzii, împreună cu seminŃele, rămânând pe ramuri numai axele conurilor).
SeminŃele stau câte două pe partea internă a solzilor fertili şi sunt mari, triunghiulare, aripate
(aripioara concrescută cu sămânŃa); au pungi de răşină în tegument.
Plantula prezintă 4-8 cotiledoane inegale, perpendiculare pe tulpiniŃă; rădăciniŃa este bine dezvoltată.

Abies alba Mill. (A. pectinata D. C.)

- Brad, Brad alb -
Morfologie (planşa 2). Arbore de mărimea I, până la 35-40 m înălŃime şi 1-2 m în diametru
(excepŃional până la 50-60 m înălŃime şi 3-4 m în diametru). Înrădăcinarea este profundă, pivotantă.
Tulpina dreaptă, cilindrică, cu scoarŃa cenuşie-verzuie, mult timp netedă; mai târziu cu ritidom solzos,
cenuşiu închis, relativ subŃire. Coroana compactă, piramidală, cu vârful ascuŃit în tinereŃe (cu excepŃia
exemplarelor umbrite), la vârste înaintate în "cuib de barză" (lujerul terminal creşte mai puŃin decât lujerii
laterali).
Lujerii netezi, scurt păroşi, cenuşii-verzui, cu muguri nerăşinoşi (cu excepŃia celor terminali), ovoizi.
Acele de 2-2,5(3) cm lungime, pe dos cu două dungi late, albe, terminate într-un peŃiol scurt, răsucit,
pectinate pe lujerii umbriŃi (două rânduri de ace: unele lungi de 2-3 cm, altele mai scurte, de 1,5-2 cm), cu
vârful emarginat sau obtuz; cele de la vârful coroanei în perie pe faŃa superioară a lujerului, mai rigide şi
cu vârful ascuŃit.
Florile unisexat-monoice, cele mascule în amenŃi galbeni-verzui sau roşietici, de 1-1,5 cm lungime,
cele femele verzui, erecte.
Conurile de 10-20 cm lungime, erecte; solzii cu pete de răşină, cei din zona mediană a conului la fel
de lungi ca şi de laŃi sau puŃin mai laŃi decât lungi. Bracteea evidentă, ieşită dintre solzi, răsfrântă peste
solzul imediat inferior, spre vârf cu o parte mai lăŃită (spatulă) terminată într-un vârf acuminat.
SeminŃele sunt relativ mari (7-9 mm lungime) şi grele (circa 23000 la 1 kg), gălbui-brune, muchiate,
cu pungi de răşină în tegument (se alterează repede), concrescute cu o aripioară gălbuie-roşcată, mai lată
şi rotunjită la vârf, lungă de circa 1,5-1,7 cm.

Abies nordmanniana (Stev.) Spach

- Brad de Caucaz -
Morfologie (planşa 3). Arbore de mărimea I, până la 50(60) m înălŃime. Coroana este regulată,
piramidală, deasă, verde închis.
Lujerii sunt la început verzui-gălbui, apoi bruni, glabri sau fin şi scurt pubescenŃi (după provenienŃă).
La ramificaŃiile laterale apare adeseori un al patrulea lujer divergent, sub lujerul principal (acest caracter
apare şi la Abies alba, dar mult mai rar).
Mugurii nerăşinoşi, ovoizi-acuŃi, adeseori bruni-roşcaŃi.
Acele, obişnuit mai viguroase decât la Abies alba (lungi de 2-3(3,5) cm, late de 2-2,5 mm), verzi-
închis, lucitoare pe faŃă, cu două dungi albe de stomate pe dos, la vârf obtuze sau ştirbite; sunt dispuse în
perie pe faŃa lujerului, orientate spre extremitatea ramurii.
Florile mascule sunt roşii lucitoare, iar cele femele verzi.
Conurile cilindrice, de 12-15 cm lungime şi 3-4 cm diametru, cu bractee exerte (ies dintre solzi), cu
vârful reflect. Solzii din zona mediană a conului sunt mai laŃi decât lungi.
 SeminŃele sunt, obişnuit, ceva mai mari decât la Abies alba (11-14 mm lungime); aripioara brună-
deschis, la fel de lungă sau puŃin mai mare decât sămânŃa.

Abies cephalonica Loud.

- Brad de Grecia -

Morfologie (planşa 2). Arbore de până la circa 30 m înălŃime. Are coroana relativ largă, piramidală,
compactă, iar scoarŃa trunchiului este cenuşie-brună, la vârste mari cu crăpături în plăci lungi.
Lujerii sunt bruni-lucitori, glabri, cu muguri răşinoşi, ovoizi-conici, cu solzi alipiŃi.
Acele de 1,5-2,5(2,8) cm lungime, caracteristic, au vârful prelung ascuŃit; sunt înŃepătoare, iar cele de
pe ramurile sterile sunt uşor falcate. Pe dos au două dungi albe. Sunt relativ pectinate sau cu tendinŃă de
dispunere în perie pe faŃa lujerului.
Conurile cilindric-ovoidale, de 12-16 cm lungime, brune sau brune-roşcate, cu solzii fertili uşor
dantelaŃi pe margine iar bracteele exerte şi răsfrânte, gălbui.
SeminŃele muchiate (ca la ceilalŃi brazi), de 10-12 mm lungime, cu aripa ± roşcată.

Abies concolor (Gord. et Glend.) Lindl.

- Brad argintiu -
Morfologie (planşa 3). Arbore de până la 40 m înălŃime, în arealul natural (America de Nord), la
noi până la 25-30 m, cu coroana regulat - piramidală, cenuşie-argintie, iar scoarŃa este cenuşie-
deschisă, mult timp netedă, cu pungi de răşină aromată.
Lujerii sunt cenuşii-verzi sau verzi-gălbui, glabri sau fin şi slab păroşi, cu muguri ovoizi-
subglobuloşi, răşinoşi, obtuzi sau rotunjiŃi la vârf.
Acele pectinate, falcate spre faŃa superioară a lujerului, lungi (4-6 cm), acute sau rotunjite la vârf,
pe ambele feŃe cu numeroase dungi de stomate (de aici nuanŃa caracteristică, argintie-albăstruie,
uneori verde-albăstruie). Strivite degajă un miros aromatic, de citrice.
Conurile cilindrice, de 7-12 cm lungime şi 3-5 cm diametru, înainte de maturitate verzui sau
roşii-purpurii, apoi brune. Solzii carpelari mai laŃi decât lungi, cu bracteele ascunse, fără apex;
spatula gălbuie.
SeminŃele de circa 1 cm lungime, sunt cuneiforme, lucioase, brune-gălbui, cu aripa aproximativ la
fel de lungă ca sămânŃa.

Abies grandis (Dougl.) Lindl.

- Brad uriaş, Brad de Vancouver -

Morfologie (planşa 3). Este unul dintre cei mai mari arbori din vestul Americii de Nord, realizând
până la 70-80 m înălŃime (chiar 100 m - Rehder, 1960) Are coroana piramidală şi scoarŃa cu numeroase
pungi de răşină mari, la vârste înaintate brună-negricioasă, solzoasă.
 Lujerii sunt verzi-măslinii până la bruni-gălbui (bruni-verzui), glabri, lucitori, cu muguri ovoizi,
răşinoşi; caracteristic, mugurii sunt cenuşii-violacei.
Acele pectinate, aproape distice, pe două rânduri (cele de pe faŃa superioară a lujerului mai scurte),
de 3-6 cm lungime şi 2-2,5 mm lăŃime, flexibile, neînŃepătoare, cu două dungi de stomate pe dos; zdrelite
degajă miros de citrice.
Conurile sunt cilindric-conice, de 5-10(12) cm lungime; au bracteele ascunse între solzi, cu spatula
triunghiular-cordiformă.
PLANŞA 1
Ginkgo biloba
PLANŞA 2

Abies alba
 PLANŞA 3

Abies nordmanniana

Abies cephalonica
Abies concolor

Abies grandis