M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. II

ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI
APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT
OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII
Lucrare dedicată Centenarului Marii Uniri din anul 1918
În memoria acad. GRIGORE C. MOISIL, fondatorul informaticii românești

Conținutul articolelor din acest volum nu reprezintă în mod necesar și
punctul de vedere al editorului. Interpretările și opiniile pe care le
conțin articolele aparțin exclusiv autorilor și nu angajează cu nimic
răspunderea editorului sau a editurii.
Reproducerea integrală sau parţială, cu scop comercial, precum și alte

fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a deţinătorului
copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia
proprietăţii intelectuale și se pedepsesc penal și/sau civil în
conformitate cu legile în vigoare.
Autorii articolelor din acest volum pot valorifica parțial sau integral
propriile contribuții, fără a cere acordul editorului, doar prin indicarea
corectă a sursei.
ISTORIA ADEVĂRATĂ ȘI RELEVANTĂ ESTE DESCRISĂ DE CEI CARE AU TRĂIT-O
Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
A c a d e m i a R o m â nă
MARIN VLADA
(editor coordonator)
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT
OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII
VOLUMUL II
Capitolul 2
Contextul național privind fondarea informaticii românești
Editura Matrix Rom București

2019
REFERENȚI ȘTIINȚIFICI:
Acad. Prof. Dr. Mihail-Viorel Bădescu, Preşedinte Divizia Istoria Ştiinţei (DIS) –
Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Academia Română
Prof. Dr. Eufrosina Otlăcan, Vicepreşedinte Divizia Istoria Ştiinţei (DIS) –

Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Academia Română
Copertă: Sigrid Iuhas, Bogdan Jugureanu; DTP: Marin Vlada
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Istoria informaticii româneşti: apariţie, dezvoltare şi impact: oameni,
instituţii, concepte, teorii şi tehnologii / ed. coord.: Marin Vlada. -
Bucureşti: Matrix Rom, 2019
2 vol.
ISBN 978-606-25-0494-6
Vol. 2. - 2019. - Conţine bibliografie. – ISBN 978-606-25-0498-4
I. Vlada, Marin (ed.)
004
ISBN 978-606-25-0494-6
ISBN VOL. II 978-606-25-0498-4
MOTTO
„Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii

concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii.
Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul
omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor.”
„Aproape toate meseriile pe care cineva le va practica în viitor, de la inginerie la muzicologie,
de la fizică atomică la turism, de la istorie la medicină, vor folosi calculatoarele. Calculatoarele nu
merg singure, ca să meargă trebuie să aibă oameni pricepuţi să le mâie. Ca să ai oameni pricepuţi,
trebuie să îi înveţi: Ce?”
Gr. C. Moisil (1906-1973)
Fondatorul Informaticii din România,
Computer Pioneer Award of IEEE
Mediile din natură sunt guvernate de Limbaje. Omul a inventat calculatorul, limbajele şi
ştiinţele pentru cunoaştere. Prin intermediul calculatorului se prelucrează informaţiile şi
cunoştinţele. Pentru reprezentarea şi prelucrarea informaţiilor calculatorul utilizează limbajele
artificiale. Acest fapt dovedeşte că limbajele au fost inventate nu numai pentru comunicarea
informaţiilor, ci mai ales pentru prelucrarea lor. Prin urmare, Limbajele sunt instrumente ale
gândirii, iar ştiințele sunt modele şi reprezentări virtuale ale cunoaşterii.
M. Vlada, eLSE 2005, CNIV 2010
Informatica a devenit o ştiinţă deoarece utilizează metode, tehnici şi instrumente proprii pentru
investigarea obiectelor şi proceselor pe care le defineşte şi cu care operează. Tezaurul ştiinţific al
Informaticii este rezultatul unor simbioze de cunoştinţe şi cercetări provenite şi de la alte ştiinţe
(matematică, cibernetică, microelectronică, fizică, chimie etc.), şi care prin metode şi tehnici
proprii, şi utilizînd echipamente speciale (sisteme de calcul, dispozitive input/output) prelucrează
informaţii şi cunoştinţe pe care trebuie să le interpreteze, să le transforme şi să le comunice.
M. Vlada, Informatică aplicată, 2012

AUTORI
1. Adrian Adăscăliței, 82, 85 22. Grigore C. Moisil, 96, 139, 228,

2. Grigore Albeanu, 447 230, 231, 235, 236, 237, 256, 264,
3. Adrian Atanasiu, 49, 250 272, 285
4. Vasile Baltac, 366 23. Ioana Moisil, 136
5. Tudor Bălănescu, 292 24. Radu Nicolescu, 292
6. Boris Cazacu, 282 25. Stelian Niculescu, 19, 43, 240
7. Emil Cătinaş, 178 26. Eufrosina Otlăcan, 82
8. Virgil Emil Căzănescu, 149 27. Constantin Ottescu, 137
9. Florin Diac, 377 28. Liviu Ornea, 167
10. Pham Gia Duc, 320 29. Ion Păvăloiu, 190
11. Dan D. Farcaș, 417 30. Marin Popa, 59
12. Șerban Gavrilă, 292 31. Ileana Popescu, 255
13. Horia Georgescu, 253 32. Constantin P. Popovici, 245
14. Marian Gheorghe, 292 33. Alexandru Rosetti 274, 285
15. Radu Homescu, 154 34. Gheorghe Samoilă, 175
16. Afrodita Iorgulescu, 119 35. Galina Toma, 175
17. Ion Ivan, 411 36. Victor Toma, 174, 258
18. Radu Jugureanu, 432, 447 37. Ioan Tomescu, 248
19. Cătălin Mamali, 166 38. Ferucio Laurențiu Țiplea, 455
20. Solomon Marcus, 166, 167, 172 39. Dragoș Vaida, 370
21. Gheorghe Mihoc, 137, 287 40. Ion Văduva, 16, 128, 237
41. Marin Vlada, 25, 28, 31, 38, 67,
82, 85, 117, 174, 195, 203, 303, 306,
438, 447
C U P R I N S G E N E R A L
Cuvânt introductiv .................................................................................................... 13
2. Contextul național privind fondarea și evoluția informaticii românești . 23

2.1 În anul centenar 2018-2019, întâlnirea generațiilor de informaticieni .............. 25
2.2 Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii ............................ 82
2.3 Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor .............................. 96
2.4 Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești ........................................ 117
2.5 Solomon Marcus, matematicianul de frontieră și al interdisciplinarității ...... 158
2.6 Victor Toma, pionierul construirii calculatoarelor românești .......................... 174
2.7 Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii românești ........................ 178
2.8 Dan D. Farcaș, matematicianul pionier al rețelelor neuronale ........................ 195
2.9 Etape în fondarea și evoluția informaticii românești ......................................... 203
2.10 Instruirea în știința calculatoarelor, perioada 1955-1970 ................................. 225
2.11 Rolul Academiei R. S. România în dezvoltarea informaticii în țara noastră ... 256
2.12 PLUB (Programming Language of the University of Bucharest) – un proiect
al anilor ’70 la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) ....... 292
2.13 Teze de doctorat românești de informatică, cibernetică și calculatoare ........ 306
2.14 Programe și strategii de informatizare în România ........................................... 366
Bibliografie generală .................................................................................................. 461

ANEXĂ. Articole Gr. C. Moisil – Cambridge Core.................................................. 469
Index autori.................................................................................................................... 487
SECȚIUNI ȘI AUTORI
CAPITOLUL 2
2.1 În anul centenar 2018/2019, întâlnirea generațiilor de informaticieni (M. Vlada,

S. Niculescu, A. Atanasiu, M. Popa) ............................................................................................ 25
• Nevoia de calculator, argumente și acțiuni actuale (M. Vlada) ..................................... 25
• Întâlnirea generațiilor de informaticieni (M.Vlada) ....................................................... 28
• Acad. Gr. C. Moisil, omagiat în Amf. S. Haret – 60 de ani de la înființarea secției
„Mașini de Calcul” la Universitatea din București (M. Vlada) ....................................... 31
• Promoțiile secției „MAȘINI DE CALCUL” (M. Vlada) .................................................... 38
• Promoția „MAȘINI DE CALCUL” 1962 (S. Niculescu) ..................................................... 43
• Promoția „MAȘINI DE CALCUL” 1970 (A. Atranasiu) .................................................... 49
• Promoția „MAȘINI DE CALCUL” 1971 (M. Popa) ............................................................ 59
• Promoția 1975, prima promoție a Secției de informatică a Facultății de Matematică
din Iași (Iancu Ilie) ............................................................................................................... 65
• Promoțiile secției „INFORMATICĂ” (M. Vlada) ............................................................. 67
2.2 Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii (M. Vlada, E. Otlăcan,
Adrian Adăscăliței)......................................................................................................................... 82
• Românul Ștefan Odobleja (13 oct. 1902 – 4 sept. 1978) (E. Otlăcan).............................. 82
• Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, Precursor of Cybernetics and Artificial
Intelligence (M. Vlada, Adrian Adăscăliței) ..................................................................... 85
2.3 Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor (Gr. C. Moisil) ........................ 96
• Elemente de logică ............................................................................................................. 98
• Teoria automatelor abstracte ............................................................................................ 101
• Metode................................................................................................................................. 102
• Bibliografia literaturii românești în teoria algebrică a automatelor.............................. 105
2.4 Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești (M. Vlada) ...................................... 117
• Grigore C. Moisil (10.01.1906 – 21.05.1973) – 1996 Computer Pioneer Award (M.
Vlada) .................................................................................................................................. 117
• „A fost odată … Grigore Moisil” (Afrodita Iorgulescu) .................................................... 119
• Acad. Gr. C. Moisil (10 ian.1906 – 21 mai 1973), promotorul informaticii românești
(Ion Văduva) ....................................................................................................................... 128
• Grigore C. Moisil, Computer Pioneer Award and the father of Romanian Computer
Science (M. Vlada) ............................................................................................................. 131
• The Wonderful Adventures of the Mathematician in Logic-Land: From
Lukasiewicz-Moisil Logic to Computers, ICCCC 2016 (Ioana Moisil) .......................... 136
• Necrolog Grigore C. Moisil, Gazeta Matematică, seria B, Nr. 7, 1973 (Gheorghe
Mihoc, Constantin Ottescu) .............................................................................................. 137
• „Învățământul informaticii în Facultatea de Matematică” Raport acad. Grigore C.
Moisil, 27.01.1973 ................................................................................................................. 139
• Din istoria informaticii la Universitatea din București. Perioada Grigore C. Moisil
(Virgil Emil Căzănescu) ..................................................................................................... 149
• Academicianul Grigore C. Moisil și revista „Cibernetica” – Speranțe spulberate
(Radu Homescu) ................................................................................................................. 154
2.5 Solomon Marcus, matematicianul de frontieră și al interdisciplinarității (M. Vlada) ...... 158
• Solomon Marcus (01.03.1925 – 17.03.2016), Biography and General Data (M. Vlada) .. 158
• Interdisciplinaritatea gândită și practicată (Cătălin Mamali) ........................................ 166
• Solomon Marcus – o singularitate nerezolvabilă (Liviu Ornea)..................................... 167
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 11
• „Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama” (Solomon Marcus) ....... 167
• Un discipol care mi-a devenit mentor: Vasile Ene (1957-1998) (Solomon Marcus) ..... 172
2.6 Victor Toma, pionierul construirii calculatoarelor românești (Marin Vlada, Galina
Toma, Gheorghe Samoilă) ............................................................................................................. 174
• Academicianul Victor Toma, părintele calculatoarelor electronice în România
(Institutului de Fizică Atomică – IFA) .............................................................................. 174
2.7 Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România (Emil Cătinaş,
Ion Păvăloiu).................................................................................................................................................. 178
• Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România (Emil Cătinaş) ....... 178
• Amintiri despre cum au contribuit acad. Tiberiu Popoviciu şi Institutul de Calcul la
fondarea informaticii din România (Ion Păvăloiu) ......................................................... 190
2.8 Dan D. Farcaș, matematicianul pionier al rețelelor neuronale (M. Vlada) ........................ 195
• Dan D. Farcaș – de la calculatorul MECIPT-1 (Timișoara) la gândirea pluralistă
(Marin Vlada) ..................................................................................................................... 195
2.9 Etape în fondarea și evoluția informaticii românești (M. Vlada)........................................ 203
2.10 Instruirea în știința calculatoarelor, perioada 1955-1970 (Gr. C. Moisil, I. Văduva, M. Vlada,
S. Niculescu, Constantin P. Popovici, I. Tomescu, Adrian Atanasiu, H. Georgescu, I. Popescu) ..... 225
• Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (Gr. C. Moisil).............. 228
• Construirea unui calculator și utilizarea calculatoarelor la rezolvarea problemelor
(Gr. C. Moisil) ..................................................................................................................... 230
• Rezolvarea problemelor din economie și aplicațiile calculatoarelor (Gr. C. Moisil).... 231
• Cursuri organizate de Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) în
perioada 1963-1969 (Gr. C. Moisil) .................................................................................... 235
• Seminarii științifice organizate de Centrul de Calcul al Universității din București
(CCUB) în perioada 1963-1969 (Gr. C. Moisil) ................................................................. 235
• Expoziții și cursuri de calculatoare organizate de Centrul de Calcul al Universității
din București (CCUB) în perioada 1963-1969 (Gr. C. Moisil) ......................................... 236
• Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), pionierat în Informatica
din România (I. Văduva) ................................................................................................... 237
• Anul 1968 – „Bucuria achiziționării sistemului de calcul IBM 360/30” (S. Niculescu) . 240
• Începuturile informaticii în România (Constantin P. Popovici)..................................... 245
• Secția de Informatică a Facultății de Matematică din București (Ioan Tomescu) ....... 248
• Sisteme informatice pentru unităţi economice (Adrian Atanasiu) ............................... 250
• Secția de Informatică este continuatoarea secției de Mașini de calcul (Horia
Georgescu) .......................................................................................................................... 253
• Am predat cu mare placere și dăruire, primind de la studenți energie și o minunată
„tinerețe” sufletească (Ileana Popescu) ............................................................................ 255
2.11 Rolul Academiei R. S. România în dezvoltarea informaticii în țara noastră
(Grigore C. Moisil) ........................................................................................................................................ 256
• Colocviul „Pregătirea cadrelor pentru informatică” (Gr. C. Moisil)............................... 256
• Construcția primelor calculatoare electronice din țara noastră la Institutul de
Fizică al Academiei (Victor Toma) ................................................................................... 258
• Contribuția adusă de Institutul de Matematică al Academiei (Gr. C. Moisil) .............. 264
• Contribuția Comisiei de Automatizări și Comisiei de Cibernetică în introducerea
informaticii în R.S.R. (Gr. C. Moisil)................................................................................. 272
• Contribuția adusă de Comisia de lingvistica matematică a Academiei R.S.R. (Gr. C.
Moisil, Alexandru Rosetti) ................................................................................................. 274
• Contribuția Centrului de cercetări fonetice și dialectale (Alexandru Rosetti,
Boris Cazacu) ...................................................................................................................... 282
• Colaborarea dintre Institutul de Matematică și Institutul de Arheologie
(Gr. C. Moisil) ..................................................................................................................... 285
12 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
• Contribuția Centrului de statistică matematică (Gheorghe Mihoc) .............................. 287

2.12 PLUB (Programming Language of the University of Bucharest) – un proiect al anilor
’70 la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) (T. Bălănescu, Ș. Gavrilă,
M. Gheorghe, R. Nicolescu) ........................................................................................................... 292
• In memoriam, Liviu Sofonea ............................................................................................. 292
• PLUB – Programming Language of the University of Bucharest ................................... 293
• Generarea automată a compilatoarelor............................................................................ 297
• Ada18N ................................................................................................................................. 300
• Prof. Liviu Sofonea (M. Vlada) .......................................................................................... 303
2.13 Teze de doctorat românești de informatică, cibernetică și calculatoare (M. Vlada) ....... 306
• Teze de doctorat – volumul din anul 1973, perioada 1948-1970 ..................................... 307
• Teze de doctorat – volumul din anul 1975, perioada 1971-1973 ...................................... 314
• Rezumatul tezei de doctorat a lui PHAM GIA DUC, 1972 .............................................. 320
• Teze de doctorat – volumul din anul 1991, perioada1980-1983....................................... 337
• Teze de doctorat – volumul din anul 1996, perioada 1984-1987 .................................... 347
• Teze de doctorat – Universitatea din București, perioada 1990-1999............................ 361
2.14 Programe și strategii de informatizare în România (Vasile Baltac, Dragoș Vaida,
Florin Diac, Ion Ivan, Dan D. Farcaș, Radu Jugureanu, Marin Vlada, Grigore Albeanu) ......... 366
• Despre acordarea acad. Gr. C. Moisil a medaliei „Computer Pioneer”, 1996 (Vasile
Baltac) ................................................................................................................................. 366
• Informatica în România a început la Institutul de Fizicã Atomicã (IFA) –
Laboratorul de maşini electronice de calcul (Dragoș Vaida) ........................................ 370
• Procesul de informatizare a economiei românești și a învățământului (Florin Diac) . 377
• Exemple privind promovarea Ciberneticii în România .................................................. 399
• Strategii ale informatizării în România (Ion Ivan) .......................................................... 411
• Tehnici de calcul utilizate în domeniul sănătății – Informatica în domeniul
sănătății (Dan D. Farcaș)................................................................................................... 417
• Programul național SEI (Sistem Educațional Informatizat) și utilizarea
calculatoarele în educație (Radu Jugureanu)................................................................... 432
• Manuale digitale, o premieră în România – despre confuzii și clarificări
(Marin Vlada) ..................................................................................................................... 438
• Noi paradigme pentru TIC și STEM (Science, Technology, Engineering şi
Mathematics) în învățământul românesc (Grigore Albeanu, Marin Vlada,
Radu Jugureanu) ................................................................................................................. 447
• Atitudini actuale privind Informatica în România - C.N.A.T.D.C.U. și promovarea
academică (Ferucio Laurențiu Țiplea) ............................................................................. 455
CUVÂNT INTRODUCTIV
PARTEA I
În anul 2018, Academia Română a inițiat „Programul Academiei Române de

sărbătorire a Centenarului Marii Uniri”. De asemenea, Academia Română, prin
Divizia de Istoria Științei a Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și
Tehnicii (DIS/CRIFST), a organizat Ciclul de conferințe „Istoria matematicii şi a
informaticii în România”, în perioada ianuarie-noiembrie 2018.
Alăturându-ne acestor inițiative și programe, Proiectul național ROINFO

„Realizări românești în domeniul Informaticii” (web: http://www.c3.cniv.ro/
?q=2018/ro-info), coord. de MARIN VLADA, și-a propus să elaboreze studii și
cercetări pentru a descrie și explica „fenomenul” apariției, evoluției și dezvoltării
informaticii în România. „Acest demers nu poate fi complet și cuprinzător, fiind un
început, decât dacă avem în vedere diversitatea de variabile în timp și spațiu.
Suntem conștienți de faptul că studiile vor fi caracterizate de subiectivism, fiind
vorba de oameni, evenimente, instituții, procese, teorii și aplicații, metode și
tehnologii, evoluții și schimbări etc. De asemenea, demersul nostru este cu atât
mai oportun și major, având în vedere faptul că încă mai există în viață oameni de
știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc., ce au trăit în deceniile ’50-
’60, când se consolida informatica pe plan mondial și când s-au construit primele
calculatoare electronice din generațiile I-III”, se arată în obiectivele acestui proiect
de o mare complexitate.
Pentru elaborarea volumelor acestui proiect s-a lansat un apel la
contribuții, în luna mai 2018. S-a așteptat de la un public larg aceste contribuții ce
au putut fi: articole și opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și
dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică,

evoluția și dezvoltarea industriei de calculatoare din România, descrierea unor
evenimente prin poze, scheme etc. A rezultat un cuprins de teme și subiecte
structurate în 12 capitole, discutate cu autorii de articole: http://www.c3.cniv.ro/
?q=2018/iir.
VOLUMUL I, intitulat „Contextul internațional la apariția și evoluția
calculatoarelor”, abordează următoarele teme: Conceptul de Computing - istoric și
evoluție; Cronologia tehnicii de calcul – istoric și evoluție; Raport al ACM
Curriculum Committee on Computer Science, USA, 1968 (Gr. C. Moisil); Raport
„Situația și perspectivele evoluției calculatoarelor”, Europa, 1966 (W. K. De Bruijn);
Apariția și evoluția: sistemelor de calcul, societății informaționale, limbajelor de
programare, sistemelor de operare, bazelor de date, rețelelor de calculatoare; Ideile
inovatoare ale apariției sistemului Internet; From recursivity to the Turing
universal machine and Horn clauses.
VOLUMUL II, intitulat „Contextul național privind fondarea și evoluția
informaticii românești”, abordează următoarele teme: În anul centenar 2018/2019,
întâlnirea generațiilor de informaticieni; Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii
și al Informaticii; Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor (Gr. C.
Moisil); Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești; Solomon Marcus,
matematicianul de frontieră și al interdisciplinarității; Victor Toma, pionierul
construirii calculatoarelor românești; Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii
informaticii din România; Dan D. Farcaș, matematicianul pionier al rețelelor
neuronale; Etape în fondarea și evoluția informaticii românești; Instruirea în știința
calculatoarelor, perioada 1955-1970; Rolul Academiei R. S. România în dezvoltarea
informaticii în țara noastră (Grigore C. Moisil); PLUB (Programming Language of
the University of Bucharest) – un proiect al anilor ’70 la Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB); Teze de doctorat românești de informatică,
cibernetică și calculatoare; Programe și strategii de informatizare în România.
Volumele sunt bine structurate, redactate îngrijit și oferă un tablou general
privind apariția, consolidarea și dezvoltarea informaticii din Romania, abordarea
realizându-se conform conceptului de Computing, ce astăzi caracterizează mașinile
de calcul (calculatoare) prin componeta hardware și componenta software. În
concluzie, sunt de acord cu publicarea volumelor în forma actuală.
PARTEA a II-a
REFERAT privind lucrarea
„ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEŞTI. APARIŢIE, DEZVOLTARE ŞI IMPACT.

Oameni, instituţii, concepte şi tehnologii”, Editor coordonator Dr. Marin Vlada
Aceasta se prezintă ca o lucrare amplă, o carte în două volume: primul

volum este intitulat „Contextul internaţional la apariţia şi evoluţia calculatoarelor”,
al doilea referindu-se la „Contextul naţional privind fondarea și evoluția informaticii
româneşti”. Vom găsi aici: o istorie a ştiinţei calculatoarelor în lume; o istorie a
introducerii informaticii în şcoala românească; mărturisirile celor care au creat
istoria domeniului, prin implicarea în dezvoltarea informaticii româneşti, a celei
teoretice, dar şi a construcţiei de calculatoare.
În decursul anului 2018, un seminar de Istoria Matematicii şi Informaticii,
dedicat Centenarului Marii Uniri, organizat de Divizia de Istoria Ştiinţei a
Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei
Române (DIS/CRIFST), a dat ocazia unor specialişti să prezinte activitatea
desfăşurată de-a lungul anilor, ca informaticieni la Facultatea de Matematică –
Informatică, la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), sau la
Institutul de Fizică Atomică, (IFA), prin care au contribuit la formarea generaţiilor
de matematicieni – informaticieni şi de ingineri. Acest seminar de la Academia
Română a fost şi un impuls pentru alcătuirea prezentelor volume.
Ceea ce prezicea Profesorul Grigore C. Moisil cu peste 60 de ani în urmă,
spunându-ne că „toate meseriile […] de la inginerie la muzicologie, de la fizica
atomică la turism, de la istorie la medicină (vor folosi) calculatoarele”, se realizează
astăzi şi în România. Facultăţile de matematică şi cele inginereşti au pregătit
specialişti, atât pentru utilizarea şi construcţia calculatoărelor, cât şi pentru
dezvoltarea teoriei informaticii.
Cu programul de învăţământ pentru disciplina numită Informatică, pentru
care a militat profesorul Moisil, reuşind să-l impună în facultăţi şi în Centrul de
Calcul al UB, iniţial condus de marele profesor, s-a ajuns în situaţia că „astăzi, în
România, industria software şi tehnologia informației sunt considerate ca fiind
dintre cele mai dezvoltate şi performante sectoare” (citat din carte, vol. I, capitolul
„Prefaţă şi Argumente”).
Performanţele şi importanţa informaticii pentru economia românească au
la bază un mare număr de cercetări, din care au rezultat concepte şi teorii
ştiinţifice originale, reflectate în cele 144 de titluri date în bibliografie şi în cele
peste 400 de cărţi de specialitate, publicate până în anul 2000 şi amintite la
sfârşitul cărţii.
Editorul, Dr. Marin Vlada, cu peste 40 de ani de activitate în domeniul
dezvoltării software-ului şi cel al învăţământului superior de informatică, fiind şi
autorul majorităţii capitolelor, a studiat şi cercetat peste 15 ani „fenomenul”
informaticii mondiale şi pe cel al informaticii româneşti.
Istoria Informaticii româneşti şi a eforturilor celor care s-au implicat în dezvoltarea

ştiinţei de care beneficiază întreaga societate merită a fi cunoscută. În plus,
parcurgerea paginilor celor 2 volume este o lectură cuceritoare, nu doar pentru
specialişti ai domeniului, reprezentând şi un act de cultură generală. Editorul
promite și alte volume. Recomand publicarea celor două volume în forma actuală.
Prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan,

Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei al Academiei
Române
PARTEA a III-a
Prof. Dr. Ion Văduva1,

25 aprilie 2019, București
Este un efort lăudabil din partea prietenului Marin Vlada, un fost student și
doctorand eminent al meu, de a întreprinde această muncă notabilă și serioasă, de
a colecta date și a le intrepreta, despre Istoria Informaticii în România, care
cuprinde o perioadă de peste 60 ani. Sunt date despre instituții, unități de
cercetare, constructori de calculatoare românești, conferințe, colocvii și
simpozioane, și ce este mai important, despre oameni (oameni de știință, profesori,
cercetători, ingineri, economiști etc.) care și-au dăruit multă energie pentru
dezvoltarea informaticii și a învățământului de informatică în România. În acest
sens, figura centrală este Acad. Prof. Grigore C. Moisil, un adevărat vizionar, căruia
volumul de față îi dedică multe pagini și aprecieri binemeritate. În anii '50 Gr. C.
Moisil a ținut primele conferințe legate de apariția și dezvoltarea calculatoarelor, a
adunat în jurul său specialiști, ca ing. Victor Toma (primul constructor al
calculatoarelor românești din seria CIFA de la Institutul de Fizică Atomică – IFA),
profesori din București și din țară, care au devenit ulterior pionieri în învățământul
superior de calculatoare, sau cercetători în domeniul informaticii.
Printre realizările lui Moisil, care au demarat începuturile informaticii la
noi, remarcăm ca deosebite: contribuția românească în teoria algebrică a
automatelor (inițial prin logica matematică: 1933/1934, apoi prin teoria algebrică a
automatelor: 1949), înființarea Secției de Mașini de Calcul la Facultatea de
Matematică și Fizică din București (în anul 1959) și înființarea Centrului de Calcul
al Universității din București (CCUB), în anul 1962. În cadrul Catedrei de Algebră și
Logică de la Facultate și la Centrul de Calcul, ce funcționa în facultate, au crescut și
s-au format primele cadre didactice care au predat primele cunoștințe despre
1
Prof. Dr. Ion Văduva, promoția 1960, Facultatea de Matematică-Fizică, Universitatea din București,
succesorul acad. Gr. C. Moisil la conducerea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), cu
doctorat la acad. Gheorghe Mihoc și Master of Science în Automatic Computation la Institute of Science and
Technology, Universitatea din Manchester din Marea Britanie.
mașinile de calcul, din care menționăm pe Prof. Leon Livovschi, Prof. Constantin
Popovici, Prof. Paul Constantinescu (primul Director adjunct al CCUB), apoi
asistenții (deveniți ulterior profesori) ca: Octavian Bâscă, Horia Georgescu,
Adrian Atanasiu, Nicolae Țăndăreanu, Virgil Cazănescu, Luminița State, precum și
primii cercetători ai CCUB ca: Stelian Niculescu, Maria Lovin, Sofonea Liviu,
Petre Preoteasa, Matei Bogdan și alții, pe care nu-i mai amintesc și care sunt bine
menționați în volumul de față.
Către sfârșitul anilor '60 s-au realizat progrese importante privind
dezvoltarea informaticii în țară prin dotarea cu tehnică modernă de calcul
(calculatoare SUA din seria IBM 360/30, la CCUB, la Întreprinderea „Tractorul
Brașov”, la ASE București) și un calculator englez ICT (International Computers
and Tabulators, devenit ulterior ICL - International Computers Limited) la Direcția
Centrală de Statistică, pentru prelucrarea Recensământului General, din anul 1966.
În iulie 1969, datorită unor neînțelegeri cu Comisia Guvernamentală de
informatică (dominată exclusiv de ingineri!), Acad. Gr. C. Moisil a demisionat de la
conducerea CCUB. Întrucât eu mă întorsesem din Anglia cu o diplomă de Master
of Science (by Research in Automatic Computation) obținută la Universitatea din
Manchester, am fost numit Director Tehnic la CCUB, în februarie 1970, Director
fiind Acad. Nicolae Teodorescu, Decanul Facultății de Matematică-Mecanică.
Urmând sfaturile înțelepte ale Acad. Gr. C. Moisil, am continuat planul de
dezvoltare pentru CCUB din toate punctele de vedere, urmărind în special
direcțiile moderne de cercetare și ideile lui Moisil privind utilizarea calculatoarelor
electronice în rezolvarea problemelor din întreaga economie.
Persoane vizionare, Acad. Gr. C. Moisil, împreună cu Prof. Mircea Malița,
pe atunci Ministru al Învățământului, și-au pus problema dezvoltării
învățământului universitar de informatică. La Institutele Politehnice erau secții de
Automatică, unde se învățau în special, probleme hardware despre calculatoare.
Întrucât, subsemnatul era Conferențiar la Facultatea de Matematică și deținea
(part time) funcția de Secretar științific la Ministerul Învățământului cu probleme de
informatică, am primit sarcina, împreună cu D-l Prof. Dragoș Vaida (Director în
Minister), să proiectăm și să elaborăm un program de învățământ de informatică.
Acad. Nicolae Teodorescu, Decanul facultății, a fost entuziasmat de această idee.
Împreună cu colegii din facultate și cu alți colaboratori am alcătuit un plan de
învățământ care cuprindea cursurile de bază ca: limbaje de programare, baze de
date, tehnici de compilare și compilatoare, tehnici de elaborare a algoritmilor,
metode numerice și cursuri de matematică necesare. Erau prevăzute ore de Curs,
Seminar și Laborator, scheletul disciplinelor de bază fiind păstrat și astăzi. Pentru a
fi pus în aplicare, acest program trebuia să aibă aprobarea Consiliului Profesoral al
Facultății de Matematică.
Un fapt puțin cunoscut este următorul: după expuneri ale conținutului
cursurilor, făcute de mine, câte o oră în cel puțin 5 ședințe lunare de Consiliu
Profesoral, planul nu a fost aprobat. Deși unii profesori influenți, în vârstă,
susțineau acest demers (de ex. Prof. Mihail Neculce), multe cadre didactice,
majoritatea tinere, ripostau că se „modifică profilul facultății”! Mai mult, vociferau
că ne amestecăm cu inginerii! (ca fiind un lucru rău). Deși, argumentam că

Informatica, pe lângă conținutul practic, are un fundament matematic deosebit,
majoritatea cadrelor didactice manifestau repulsie față de acestă idee. Printre
cadrele didactice existau unele slogane ca: „informatică=trombomatică”. Supus la
vot, în toate ședințele de Consiliu Profesoral, planul a fost respins. La ultima
ședință de Consiliu Profesoral, din luna iunie 1972, cînd s-a supus din nou la vot,
foarte mulți membri ai Consiliului Profesoral au ieșit din sală, cvorumul fiind
asigurat de o singură persoană, regretatul Acad. Prof. Gheorghe Marinescu, care s-a
abținut și, astfel, planul a căzut la vot. Întrebat de Decanul Acad. Nicolae
Teodorescu de ce se abține, Prof. Marinescu a răspuns calm: „nu am înțeles”.
Cu toate acestea, Planul de învățământ a fost transmis prin D-l Dragoș
Vaida la Ministrul M. Malița, care a emis Ordinul de înființare a Secțiilor de
Informatică la Facultățile de Matematică din cele 5 Universități din țară, începând
cu vara anului 1972. După acest episod, Ministrul Mircea Malița a fost schimbat din
funcție. Conform acestui plan de învățământ, prima serie de studenți a absolvit
informatica. Apoi, în anul 1973, planul a fost reformat, în sensul că primii 2 ani de
facultate formau un trunchi comun, care prevedea în primii doi ani un singur curs
comasat de Bazele informaticii cu 6 ore pe săptămână de Curs, Seminar și
Laborator. Mai mult, durata studiilor de 4 ani a făcut ca ultimul semestru din anul
IV să fie mai scurt cu o lună, necesar pregătirii de către studenți a lucrării de
diplomă/licență. Cifrele de școlarizare la informatică au scăzut în cinci ani, de la 60
la 25. Prin anii 1976 s-a introdus un an de specializare (anul V), dar care funcționa
numai cu 10 studenți. Totuși, Sectia de Informatică a funcționat anual cu 25 dintre
cei mai buni studenți, deoarece absolvenții acestei secții erau cei mai căutați pe
piața muncii, la Centrele de Calcul, Institutele de Cercetări etc. În perioada 1972-
1992 s-au elaborat cursuri consistente pentru disciplina „Bazele informaticii” de
către toți titularii, din care se remarcă manualele publicate în edituri de prestigiu,
de către Prof. Leon Livovschi și Horia Georgescu, cursul lui Nicolae Țăndăreanu,
precum și manualele de exerciții scrise de O. Bâscă și Petre Preoteasa. Pentru
disciplinele predate în anii III și IV, titularii cursurilor au elaborat manuale
consistente pentru toate disciplinele de informatică. Situația aceasta s-a menținut
până după anii '90. Până la urmă, Consiliului Facultății (format majoritar din
matematicieni puri), a ajuns la o concluzie, și în anul 1992 a schimbat denumirea
Facultății în „Facultatea de Matematică și Informatică”.
Azi, în facultate s-a micșorat mult volumul Secției de Matematică. Secția de
Informatică are un plan de învățământ modern și, în plus, funcționează și o Secție
de Tehnologia Informației (domeniul de licență Calculatoare și Tehnologia
Informației – inginerie de 4 ani), înființată de departamentul CREDIS-IDD
(învățământ deschis la distanță) al Universității, în anul 2005. În anul 2011, această
secție a fost transferată la Facultatea de Matematică și Informatică, ca urmare a
noii Legi a Educației Naționale – apărută în anul 2011, și prin pensionarea
conducătorului acesteia, Prof. Dr. Marin Popa.
Prin urmare, astăzi funcționează în facultate cele 2 secții cu profil de
Informatică, foarte căutate de studenți, și anume: Secția de Informatică (Licență
Informatică – 3 ani) și Secția de Tehnologia Informației (Licență Calculatoare și

Tehnologia Informației – inginerie de 4 ani). Cea de-a treia Secție este cea de
Matematică-Informatică, mai puțin căutată, deoarece în cei 3 ani de studii, nu se
poate asigura o pregătire solidă, iar la modulele de MASTER (de 1-2 ani), cifrele de
școlarizare sunt mult reduse.
Fiind onorat de participarea ca autor la acest proiect național, alături de alți
pioneri ai informaticii românești, mulțumim tuturor autorilor ce au raspuns
inițiativei prof. Marin Vlada privind elaborarea unei Istorii a informaticii românești.
PARTEA a IV-a
Prof. Dr. Stelian Niculescu2,

15 aprilie 2019, București
În anul 1968, acad. Grigore C. Moisil – atunci, Director al Centrului de

Calcul al Universității din București – a acordat un interviu pentru Radio România,
în sala calculatorului IBM 360/30, ce era în expoziție la Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB) și care urma să fie achiziționat de țara noastră.
La acest interviu am fost prezent și eu, în calitatea de angajat al CCUB. „Acum vreo
37 de ani (adică în anul 1931) am început să învăț matematica de la început.
Începutul înseamnă Logica matematică. De Logica matematică, am aflat acu’ vreo 19
ani (adică în anul 1949, de la ing. Leon Livovschi, devenit ulterior Profesor la
Facultatea de matematică a Universității București), se aplica la automate și
automatele cele mai importante, cele care joacă un rol mai viu în lumea noastră de
astăzi, sunt calculatoarele electronice. Iată de ce m-ai găsit astăzi aici” (lângă
calculatorul IBM 360/30)” spunea profesorul Gr. C. Moisil.
Anul trecut, în primăvara anului 2018, când am aflat de la prof. Marin
Vlada, că a demarat proiectul ROINFO (Romanian Informatics) privind „Istoria
informaticii românești”, imediat mi-am amintit de activitatea mea de la Centrul de
Calcul al Universității din București (CCUB) și că am avut șansa vieții mele de a fi
în preajma acad. Gr. C. Moisil, chiar în perioada de pionierat a informaticii
românești. De asemenea, i-am mulțumit prof. M. Vlada pentru inițiativa sa,
deoarece era mare nevoie să se descrie și să se explice „fenomenul informaticii
românești” așa cum îi place lui să definească această perioadă de pionierat în
domeniul informaticii din România.
Proiectul național ROINFO (2018-2020) „Realizări românești în domeniul
Informaticii”, un proiect complex și ambițios, își propune să elaboreze studii și
cercetări pentru a descrie și explica „fenomenul” apariției, evoluției și dezvoltării
informaticii în România. Personal, ne-am întâlnit de mai multe ori pentru a discuta
despre obictivele volumelor „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și
2
Prof. Dr. Stelian Niculescu, promoția 1962, secția „Mașini de calcul”, Facultatea de Matematică-Fizică,
Universitatea din București, student al acad. Gr. C. Moisil și cu doctorat la acad. Solomon Marcus.
impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”. A reușit, în urma

apelului de pe pagina Web a proiectului ROINFO (http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-
info), să organizeze „Intâlnirea generațiilor de informaticieni”, în ziua de 23 august
2018, la o locație din apropierea Casei Universitarilor. De asemenea, pe 9 ianuarie
2019, cu ocazia zilei de naștere a lui Gr. C. Moisil, la Facultatea de Matematică și
Informatică din Bucuresti – amf. S. Haret, a reușit să organizeze „Omagierea lui Gr.
C. Moisil” (http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/gen-info) prin evidențierea contribuțiilor
acad. Grigore C. Moisil la construirea primului calculator românesc CIFA 1 – de la
Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele, București, și la apariția și
dezvoltarea informaticii în România. Cu această ocazie, mulțumim prof. M. Vlada
pentru că, în prezența unui numeros public – profesori, cercetători, matematicieni,
informaticieni, fizicieni, chimiști, economiști, sociologi etc. (unii cunoscându-l
direct pe profesorul Moisil), miercuri, 9 ianuarie 2019, în Amfiteatrul „Spiru Haret”
al Facultății de Matematică și Informatică, s-a organizat o conferință de omagiere a
academicianului Grigore C. Moisil.
La acea conferință, am relatat că ,la începutul anului II (1958), am remarcat
un afiș la avizierul din holul facultății care anunța reluarea Seminarului „Teoria
algebrica a mecanismelor automate”, coordonat de Profesorul Gr. C. Moisil. În
cadrul Seminarului se dezbăteau teme precum elemente logice ale calculatoarelor,
dispozitive de memorie, echipamente periferice etc. La seminarii a fost prezentat
Proiectul CIFA (Calculator al Institutului de Fizică Atomică București) Ing. Victor
Toma. Proiectul a fost prezentat de Profesor la Congresul matematicienilor de la
Dresda în 1957. A fost bine apreciat și în plan internațional (G. R. Stibiz: Toma
Victor, «Proiectul calculatorului CIFA»), Math. Review, Junne, 1958, pag. 698).
Mi-a făcut o mare plăcere sa întâlnesc colegi cu care am lucrat în anii de pionierat
în informatica din România.
România a fost prima țară din Europa de Est (după fosta URSS) și în
primele 10 din lume care și-a construit cu forțe proprii un calculator electronic,
primul calculator fiind CIFA 1, în anul 1957 (anul acesta – 2019 se aniversează 70 de
ani de la crearea IFA, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele, București).
Menționăm că, recent, a apărut articolul M. Vlada, Proiectul ROINFO3 2018/2019 –
60 de ani de informatică românească, STUDII ŞI COMUNICĂRI / DIS, vol. XI, 2018,
Academia Romănă.
În încheiere, remarcăm structura volumelor I-II: cap. 1. „Contextul
internațional la apariția și evoluția calculatoarelor”, cap. 2 „Contextul național
privind fondarea informaticii românești”. De menționat este faptul că autorul, încă
de la început, a declarat că abordează subiectele din punctul de vedere al
conceptului de Computing – istoric și evoluție (hardware și software).
Lucrare este dedicată Centenarului Marii Uniri din anul 1918 și este
elaborată în memoria acad. Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești.
Sloganul proiectului RONFO: „Istoria adevărată și relevantă este descrisă de cei care
au trăit-o”.
3
M. Vlada, http://studii.crifst.ro/doc/2018/2018_04_05.pdf, http://studii.crifst.ro/2018.php.
Fiind onorat de participarea ca autor la acest proiect național, alături de alți

pioneri ai informaticii românești, mulțumim prof. M. Vlada pentru inițiativa
elaborării unei Istorii a informaticii românești, și pentru utilizarea diverselor
metode și evenimente în a atrage câți mai mulți autori, care să descrie evenimente,
oameni, apariția unor instituții de informatică, rezultate obținute în utilizarea
calculatorului, schimbări și progrese în instituțiile de învățământ, introducerea
utilizării calculatoarelor în toate domeniile economice etc.
Toate aceste descrieri și explicații sub sloganul „fenomenul informaticii
românești” vor fi, în viitor, un reper important pentru generațiile viitoare privind
înțelegerea apariției și dezvoltării informaticii din România.
***
2
Contextul național
privind fondarea și
evoluția informaticii
românești
MOTTO:
„Trebuia să descoperim o meserie nouă, să aflăm ce înseamnă „a programa la
calculator”. Știam că vom avea un calculator; la IFA, calculatorul CIFA 3,
care se construia pentru Centrul nostru de calcul. Ce trebuie să facă un
matematician la un Centru de calcul ? Centrul de calcul a căutat, încă din 1963,
să învețe pe alții Știința calculatoarelor.”
Gr. C. Moisil, extras din prefața la cartea Stelian Niculescu,
„Ïnițiere în FORTRAN”, Editura Tehnică, 1972
„Știinta calculatoarelor, în țara noastră își are originile în anume preocupări ale
matematicienilor. ... Matematicienii din țara noastră au înțeles că dintre
diferitele tipuri de automate finite, calculatoarele sunt fără îndoială cele mai
importante. La un moment dat într-o statistică făcută de alții (Gavrilov M.A.), se
vedea că Școala de la București era a treia din lume în acest domeniu de cercetare
după URSS și SUA și acest lucru a fost subliniat. … Plecând de la teorie, de la
logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea”
Gr. C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București
(CCUB), AMC nr. 13-14, 1970
„Greu nu e să ai dreptate, greu e să convingi pe alţii.

Nu întotdeauna e greu, ci numai când ai dreptate.
Şi mai ales e greu să convingi pe cei care spun că s-au convins”
Grigore Moisil
CUPRINS
2.1 În anul centenar 2018/2019, întâlnirea generațiilor de informaticieni

(M. Vlada, S. Niculescu, A. Atanasiu, M. Popa) ............................................ 25
2.2 Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii (M. Vlada,
E. Otlăcan, Adrian Adăscăliței) ..................................................................... 82
2.3 Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor (Gr. C. Moisil)... 96
2.4 Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești (M. Vlada, Afrodita
Iorgulescu, Ion Văduva, Ioana Moisil, Gheorghe Mihoc, Constantin
Ottescu, Grigore C. Moisil, Virgil Emil Căzănescu, Radu Homescu) ........... 117
2.5 Solomon Marcus, matematicianul de frontieră și al interdisciplinarității
(M. Vlada, Cătălin Mamali, Liviu Ornea, Solomon Marcus) ........................ 158
2.6 Victor Toma, pionierul construirii calculatoarelor românești
(Marin Vlada, Galina Toma, Gheorghe Samoilă) .......................................... 174
2.7 Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România (Emil
Cătinaş, Ion Păvăloiu) ................................................................................... 178
2.8 Dan D. Farcaș, matematicianul pionier al rețelelor neuronale (M. Vlada) .. 195
2.9 Etape în fondarea și evoluția informaticii românești (M. Vlada).................. 203
2.10 Instruirea în știința calculatoarelor, perioada 1955-1970 (Gr. C. Moisil,
I. Văduva, M. Vlada, S. Niculescu, Constantin P. Popovici, I. Tomescu,
Adrian Atanasiu, H. Georgescu, I. Popescu) ................................................. 225
2.11 Rolul Academiei R. S. România în dezvoltarea informaticii în țara noastră
(Grigore C. Moisil, Victor Toma, Alexandru Rosetti, Boris Cazacu,
Gheorghe Mihoc) ........................................................................................... 256
2.12 PLUB (Programming Language of the University of Bucharest) – un
proiect al anilor ’70 la Centrul de Calcul al Universității din București
(CCUB) (T. Bălănescu, Ș. Gavrilă, M. Gheorghe, R. Nicolescu) .................... 292
2.13 Teze de doctorat românești de informatică, cibernetică și calculatoare
(M. Vlada) ...................................................................................................... 306
2.14 Programe și strategii de informatizare în România (Vasile Baltac,
Dragoș Vaida, Florin Diac, Ion Ivan, Dan D. Farcaș, Radu Jugureanu,
Marin Vlada, Grigore Albeanu) ..................................................................... 366
2.1 În an centenar 2018/2019,
întâlnirea generațiilor de informaticieni
Nevoia de calculator, argumente și acțiuni actuale
Marin Vlada,
Universitatea din București
În primăvara anului 2018, la Academia Română au avut loc Conferinţele

„Începuturile Informaticii” – Universitatea din Bucureşti, prin Divizia de Istoria Ştiinţei
(DIS) a Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST).
În cadrul Ciclului de Conferinţe dedicat Centenarului Marii Uniri „Istoria
Matematicii şi a Informaticii în România” Divizia de Istoria Ştiinţei (DIS) a Comitetului
Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Luni 7 mai 2018 și Luni
4 iunie 2018, orele 15-18, în Sala de Consiliu a Academiei Române (Calea Victoriei, nr.
125) au avut loc conferinţele:
 „Începuturile informaticii la Universitatea din Bucureşti” de Prof. Dr. Virgil
Căzănescu, Universitatea din Bucureşti
 „Grigore C. Moisil – Profesorul nostru” de Prof. Dr. Eufrosina Otlăcan,
Academia Română, DIS/CRIFST
 „Pionieratul nostru în informatică” – IFA,Uuniversitate, ASE, 1957-1973” de
Prof. D. Vaida.
Comitetul de organizare al CRIFST (Academia Română): Prof. univ. dr. Eufrosina
Otlăcan, DIS/CRIFST, Conf. univ. dr. Cătălin Ioniţă, DLMFS/CRIFST.
Grigore C. Moisil a prevăzut viitorul calculatoarelor în societate şi, de aceea, în

februarie 1962 – după ce, în anul univ. 1959/1960 înființase secția de „Mașini de calcul”
la Facultatea de Matematică și Fizică, a înfiinţat Centrul de Calcul al Universităţii din
Bucureşti (CCUB), primul cu acest profil din ţară. Obiectivele acestuia erau: stimularea
cercetării în domeniul calculatoarelor, pregătirea profesorilor şi cercetătorilor pentru
utilizarea calculatorului în activitatea lor, colaborarea specialiştilor din toate domeniile
de activitate pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea metodelor de calcul oferite
de calculator, intensificarea colaborării internaţionale pentru introducerea
calculatorului în ştiinţă, tehnică, economie etc.
În cadrul conferințelor au avut loc discuții despre Istoria Informaticii românești:
 Acad. Gheorghe Păun, Întrebare: Există „preistoria” informaticii românești
dincolo de matematicianul Gabriel Sudan (1927)?
Răspunsul acad. Gh. Păun: „Certificatul de naștere” al calculatoarelor este teza de
doctorat (1936) a lui Alain Turing, prin ideea mașinii universale (deci, programabile, date
+ programe scrise în același loc, pe bandă) și teorema de existență a unei asemenea
mașini. John von Neumann a declarat explicit că a fost influențat de ideile lui Turing.
Dar, nu e nicio contradicție cu matematicianul român Gabriel Sudan, ce și-a dat

doctoratul cu David Hilbert. Eu vorbesc despre „preistoria” informaticii (românești),
căutând rezultate care astăzi pot fi citite ca fiind de informatică. De pildă, Teoria
limbajelor formale este parte a informaticii teoretice; șirurile Thue și extensii ale lor sunt
studiate mult în Teoria limbajelor formale, iar șirurile Thue au fost introduse la începutul
secolului 20 (ca rezultat al iterării de morfisme pe V^*).
Asta înseamnă că Teoria limbajelor formale are
începuturile acum 120 de ani, fără ca asta să extindă
informatica însăși până acolo (chiar dacă, la 1900, Hilbert
vorbea despre rezolvarea „mecanică”, deci algoritmică, a
ecuațiilor diofantice, apoi a întrebat explicit „ce înseamnă
a calcula mecanic?”).
Prezentare de carte: ROMANIAN CIVILIZATION. Supp.
1 – „One Hundred Romanian in Theoretical Computer
Scientists”, Editura Academiei Române, 2018, Edited by
Svetlana COJOCARU, Chişinău, Corresponding Member
of the Academy of Sciences of Moldova, Acad. Gheorghe
PĂUN, Curtea de Argeş, Prof. Univ. Dr. Dragoş VAIDA,
Bucharest.
Contents (Name page)

1. Alhazov, Artiom 13 34. Grigoraş, Gheorghe 115 67. Pătraşcu, Mihai 217
2. Aman, Bogdan 16 35. Grigorescu, Elena 118 68. Păun, Paul Andrei 220
3. Andrei, Neculai 18 36. Iftene, Adrian 120 69. Păun, Gheorghe 223
4. Atanasiu, Adrian Constantin B. 37. Ilie, Lucian 123 70. Pârv, Bazil 227
5. Balcan, Nina-Florina 26 38. Ionescu, Armand-Mihai 125 71. Petcu, Dana 231
6. Bălănescu, Tudor 29 39. Iorgulescu, Afrodita 127 72. Petre, Ion 233
7. Băutu, Elena 32 40. Ipate, Florentin Eugen 130 73. Pop, Horia Florin 237
8. Boian, Florian Mircea 34 41. Istrail, Sorin 133 74. Popa, Alexandru 241
9. Bonchiş, Cosmin 37 42. Istrate, Gabriel 138 75. Popescu, Andrei 243
10. Calude, Cristian Sorin 39 43. Ivanov, Sergiu 140 76. Rezuş, Adrian 246
11. Calude, Elena 44 44. Jebelean, Tudor 142 77. Rogojin, Iurie 249
12. Cărăuşu, Alexandru 47 45. Kari, Lila 145 78. Rogojin, Vladimir 253
13. Câmpeanu, Cezar 50 46. Lefticaru, Raluca-Elena 148 79. Rudeanu, Sergiu 255
14. Ceterchi, Rodica 53 47. Leuştean, Ioana Gabriela 151 80. Sburlan, Dragoş-Florin 257
15. Chira, Camelia 56 48. Leuştean, Laurenţiu 153 81. Simovici, Dan 259
16. Ciobanu, Gabriel 58 49. Lucanu, Dorel 156 82. State, Luminiţa-Doina 261
17. Cojocaru, Svetlana 62 50. Luchian, Henri 159 83. Stoean, Cătălin-Liviu 264
18. Curticăpean, Radu Cristian 65 51. Manea, Florin-Silviu 162 84. Stoean, Ruxandra 268
19. Czeizler, Eugen 67 52. Marcu, Daniel 166 85. Streinu, Ileana 271
20. Czibula, Gabriela 70 53. Marcus, Solomon 169 86. Şerbănuţă, Traian Florin 274
21. Czibula, István-Gergely 73 54. Masalagiu, Cristian-Dumitru 87. Ştefănescu, Alin 276
22. Diaconescu, Răzvan 76 55. Mateescu, Alexandru 176 88. Ştefănescu, Doru 279
23. Dinu, Petrişor Liviu 79 56. Măruşter, Ştefan 179 89. Ştefănescu, Gheorghe 282
24. Dobrescu, Radu Nicolae 81 57. Mercaş, Robert 182 90. Tîrnăucă, Cristina 286
25. Dumitrescu, Sorina 85 58. Mihalcea, Rada Flavia 185 91. Tomescu, Ioan 289
26. Dziţac, Ioan 88 59. Mitrana, Victor 189 92. Trăuşan-Matu, Ştefan 293
27. Enea, Constantin 92 60. Moisil, Grigore C. 193 93. Ţâmbulea, Leon 297
29. Farcaş, Dezideriu Dan 96 61. Moisil, Ioana I. 197 94. Ţiplea, Ferucio Laurenţiu 300
29. Frenţiu, Militon 99 62. Moldovan, Grigor 200 95. Ţuţu, Ionuţ 303
30. Gaindric, Constantin 102 63. Negru, Viorel 204 96. Vaida, Dragoş Alexandru 305
31. Georgescu, George 107 64. Nicolescu, Radu 207 97. Văduva, Ion 309
32. Gheorghe, Marian 109 65. Orman, Gabriel V. 210 98. Verlan, Sergey 313
33. Gramatovici, Radu Valer 113 66. Pavel, Ana Brânduşa 213 99. Zaharie, Daniela 316
100. Zimand, Marius 319
 „Pionieratul nostru în informatică – IFA,

Universitate, ASE, 1957-1973” de Prof. D.
Vaida:
- Primii pași. Istoria științei – matematică sau
informatică – ca știință propriu-zisă
- Istoria informaticii, primele dezvoltări.
Articolul prof. Gr. C. Moisil (1970)
- Informatica a început în România la IFA –
Laboratorul de mașini electronice de calcul (1957)
- Universitatea din București, prima Școală de
informatică din România (1960)
- Pionieratul românesc în informatică, termeni și
precizări.
„În anul univ. 1933-1934, Gr. C. Moisil a început la
Universitatea din Iași primele cursuri de Logică si
teoria demonstrației. Primele idei privind
aplicațiile au apărut în anul 1949 și primele cicluri
de lecții în București privind modelele și metodele
descoperite, s-au desfășurat în anii 1953 și 1954.
Teoria algebrică a circuitelor de comutație a
început să fie predatăționând Seminarul de Logica
Matematică (1955). În acest cadru s-au format
primii matematicieni, repartizați la Institutul de
Fizică Atomică (IFA) al Academiei, Laboratorul de Mașini de calcul. Centrul de calcul al
Universității din București (CCUB) a fost înființat în februarie 1962. Localul Centrului
de Calcul a fost luat în primire în toamna anului 1963, iar calculatorul CIFA-2 a fost
instalat în anul 1964. În primăvara lui 1957, Gr. C. Moisil a organizat la facultate, în
sala 1, două cicluri de lecții. Primul se referea la calculatoarele digitale și era prezentat
de ing. Victor Toma, care pe atunci construia la IFA calculatorul CIFA (Calculatorul
Institutului de Fizică Atomică al Academiei). Ciclul al doilea se referea la calculatoarele
analogice, prezentate de prof. Ing. Edmond Nicolau.” Prof. Dr. Dragoș Vaida.
 MECIPT de la Timișoara, MECIPT-1, „Maşina Electronică de Calcul a

Institutului Politehnic din Timişoara” (azi Universitatea Politehnica Timişoara) –
Dan Farcaș
„Am avut privilegiul să lucrez la acest calculator între anii 1962 şi 1967. Calculatorul
MECIPT-1 avea un singur tip de memorie – cea operativă (azi i-am spune RAM). Numai
că această memorie se găsea pe un tambur magnetic, precursorul discului. Ea a fost
obţinută de la un institut din Ungaria care dispunea în acel moment de mai multe astfel
de echipamente, fabricate pe baza licenţei calculatorului sovietic M-3. Operaţia s-a
realizat în cadrul colaborării dintre Academiile de ştiinţă din România şi Ungaria, prin
intervenţia academicianului Grigore C. Moisil.”
„În fiecare an, între 1963 şi 1966, în luna iulie, la iniţiativa profesorului Moisil, la
MECIPT-1 s-a efectuat şi practica a circa 30 de studenţi care terminaseră anul 4 al
facultăţilor de matematici. În primul an au venit studenţi de la Bucureşti, Cluj şi Iaşi, în
anul următor de la Bucureşti şi Cluj, apoi numai de la Bucureşti.”
„Primul loc în care mi-am expus aceste rezultate a fost, în primăvara 1967, la „colectivul
de bionică”, în nu mai puţin de cinci şedinţe succesive. În martie 1967, aranjasem pentru
mine o lună de specializare la Bucureşti, desigur la Centrul de Calcul al Universităţii,
condus de Grigore Moisil şi de adjunctul său, Paul Constantinescu. Imediat după sosire,
profesorul Moisil a fost primul care mi-a arătat – cu vădită plăcere – exemplarul din
revista germană EIK în care apăruse articolul meu.”
Sursa: Dan D. Farcaş, Informatica de sănătate din România. 50 de ani de istorie trăită, 2014.
 Prof. Univ. Dr. Ion Văduva

„În anul 1966, Profesorul Moisil a ținut conferințe,
seminarii și a adunat în jurul lui oameni din toate
profesiile ce puteau să beneficieze de informatică. A
ținut multe conferințe, iar la Congresul
matematicienilor români din anul 1956, a cunoscut
somități în multe domenii ale matematicii din toată
lumea și, ca urmare a acestui fapt, în anul 1959 a
înființat o secție de „Mașini de calcul” la
Facultatea de Matematică, iar în anul 1962 a
înființat Centrul de Calcul al Universității din
București (CCUB), ce avea atunci 4 sau 5 oameni,
și pentru că nu exista calculator, aveau obligația numai să se pregătească, să se
documenteze, și atunci când vom putea avea un calculator, să poată să progreseze.”
Sursa: M. Vlada, Ciclul „Istoria Informaticii românești”: Prof. I. Văduva și prof. Emil Virgil
Căzănescu despre acad. Prof. Gr. C. Moisil, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom, 2018, video
– https://youtu.be/srNY67Pj8sE
 Ciclul „Istoria Informaticii românești”:

Prof. E. Căzănescu despre acad. Grigore
C. Moisil (10 ianuarie 1906 – 21 mai
1973)
„Începuturile informaticii la Universitatea din
Bucureşti” de Prof. Dr. Virgil Căzănescu,
Universitatea din Bucureşti. Divizia de Istoria
Ştiinţei (DIS) a Comitetului Român pentru Istoria
şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), Luni 7
mai 2018, orele 15-18, în Sala de Consiliu a
Academiei Române (REF. – http://www.agora.ro/) Video, https://youtu.be/mlpAl31-ewo.
Întâlnirea generațiilor de informaticieni
 Anul 2018, 6 iulie. La Casa Universitarilor, Stelian Niculescu cu Marin Vlada,

lucrând la „Informatica în Romania”. Proiectul ROINFO dedicat Centenarului
Marii Uniri: „Istoria informaticii românești” (etapa I (Istoria informaticii)
2018/2019, etapa II (Informaticieni români, CV-uri) 2019/2020) –
http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info (următoarea imagine).
 Contributori la volumul „ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI” – Proiectul național

ROINFO dedicat Centenarului Marii Uniri: „Realizări românești în domeniul Informaticii” –
http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info (întâlnirea de lucru de la Casa universitarilor, JOI, 23 August
2018, ora 18.00):
Prof. dr. Stelian NICULESCU, Dr. Mat. Dan FARCAȘ, Prof. dr. Ion VĂDUVA, Prof. dr. Virgil
CĂZĂNESCU, Prof. dr. Adrian ATANASIU, Prof. dr. Nicolae POPOVICIU, Prof. dr. Marin
POPA, Prof. dr. Eduard RĂDĂCEANU, Dr. Fiz. Radu HOMESCU, Dr. Mat. Lucian SPIRIDON,
Dr. Mat. Gheorghe RADU, Conf. dr. Eugen ZAHARESCU, Prof. Mat. Radu JUGUREANU,
Conf. dr. Marin VLADA.
Bibliografie
1. M. Vlada, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii”: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva,
D. Farcaș, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt, 2018.
2. M. Vlada, Ciclul „Istoria Informaticii românești”: Prof. I. Văduva și prof. E. Căzănescu despre acad. Gr.
C. Moisil, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom.
3. Agora, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii la Universitatea din Bucureşti”,
http://www.agora.ro/stire/conferinte-la-academia-romana-inceputurile-informaticii-la-universitatea-din-
bucuresti.
4. A. Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (coordonatori/eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi
în domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical
Computer Science, Ed. Academiei, 2007.
5. Gh. Păun (ed.), Moisil – 110, Editura Tiparg, Pitești, 2016.

6. M. Vlada, Grigore C. Moisil, Computer Pioneer Award and the father of Romanian Computer Science,
http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil, 2018.
7. M. Vlada, Alumni – Promoţia 1978 Informatică, martoră la fondarea informaticii româneşti,
http://prof.unibuc.ro/mateinfo78/.
Anexă
Acad. Gr. C. Moisil1, omagiat în Amf. S. Haret – 60 de ani de la înființarea secției

„Mașini de Calcul” la Universitatea din București
ANUNȚ ȘI INVITAȚIE
Miercuri, 9 ianuarie 2019, Facultatea de Matematică și Informatică organizează,

la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de calcul”, o conferință de omagiere a
academicianului Grigore C. Moisil. Evenimentul va avea loc începând cu ora 12:00 în
Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică (str. Academiei, nr. 14).
În cadrul conferinței vor fi prezentate secvențe audio-video care să reflecte
personalitatea profesorului Grigore C. Moisil, va fi făcută o prezentare a lucrării „Istoria
informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii
și tehnologii”, ce este în curs de elaborare pentru publicare, iar participanții la eveniment
pot afla mai multe detalii cu privire la cariera și la viața academicianului Grigore C. Moisil.
Printre participanții la conferință se regăsesc persoane care l-au cunoscut pe
vizionarul ce a introdus informatica în România: prof. univ. dr. Ioana Moisil, prof. univ.
dr. Stelian Niculescu, dr. Dan Farcaș, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof. univ. dr.
Afrodita Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr. Nicolae Popoviciu,
prof. univ. dr. Radu Homescu, prof. univ. dr. Eduard Rădăceanu.
De asemenea, la eveniment vor lua parte și prof. univ. dr. Dragoș Vaida, prof.
univ. dr. Ion Văduva, prof. univ. dr. Constantin P. Popovici, acad. Gheorghe Păun, prof.
uni. Dr. Ioan Tomescu, prof. univ. dr. Sergiu Rudeanu, prof. univ. dr. Ioan Cuculescu,
prof. univ. dr. George Dincă, prof. univ. dr. Virgil Căzănescu, prof. univ. dr. Adrian
Atanasiu, prof. univ. dr. Horia Georgescu, prof. univ dr. Ileana Popescu, prof. univ. dr.
Denis Enăchescu, prof. univ. dr. Tudor Bălănescu, prof. univ. dr. Liliana Popescu, prof.
univ. dr. Marin Popa, Mihail Cherciu, Matei Bogdan și Maria Lovin.
În anul universitar 1959-1960, acad. Grigore C. Moisil a înființat secția „Mașini
de Calcul” la Facultatea de Matematică și Fizică din cadrul Universității din București.
Specializarea „Mașini de Calcul” era urmată de studenți în ultimii doi ani de studii (în
acea vreme studiilor la matematică durau 5 ani).
„Trebuia să descoperim o meserie nouă, să aflăm ce înseamnă «a programa la
calculator». Știam că vom avea un calculator; la IFA, calculatorul CIFA 3, care se
construia pentru Centrul nostru de calcul. Ce trebuie să facă un matematician la un
Centru de calcul? Centrul de calcul a căutat, încă din 1963, să învețe pe alții Știința
calculatoarelor”, nota Grigore. C. Moisil în prefața cărții lui Stelian Niculescu, „Inițiere
în FORTRAN”, Editura Tehnică, 1972.
Mai multe informații cu privire la începuturile informaticii românești pot fi
accesate la adresa web: http://c3.cniv.ro/?q=2018/moisil2019.
1
Academicianul Grigore C. Moisil, omagiat la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de Calcul” la
Universitatea din București – https://www.unibuc.ro/2019/academicianul-grigore-c-moisil-omagiat-la-60-de-
ani-de-la-infiintarea-sectiei-masini-de-calcul-la-universitatea-din-bucuresti/.
COMUNICAT DE PRESĂ
BUCUREȘTI 15 IANUARIE 2019, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din București, membru titular al Comitetului
Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS),
Academia Română, membru în Comitetul de redacție al revistei „Studii și Comunicări”,
Academia Română, http://prof.unibuc.ro/vlada.
 Grigore C. Moisil (10 ian. 1906-21 mai 1973), fondatorul informaticii
românești.
 Acad. Grigore C. Moisil, vizionarul ce este fondatorul informaticii românești,
omagiat în Amf. S. Haret, Facultatea de Matematică și Informatică.
 Contribuțiile acad. Grigore C. Moisil la construirea primului calculator
românesc CIFA 1 – de la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele,
București, și la apariția și dezvoltarea informaticii în România.
În prezența unui public numeros – profesori, cercetători, matematicieni,
informaticieni, fizicieni, chimiști, economiști, sociologi etc. (unii cunoscându-l direct pe
profesorul Moisil), miercuri 9 ianuarie 2019, în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de
Matematică și Informatică, s-a organizat o conferință de omagiere a academicianului
Grigore C. Moisil.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectul ROINFO (Romanian Informatics,
http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info) evidențiind în acest an 60 de ani de la înființarea secției
„Mașini de calcul” la Facultatea de Matematică și Fizică din cadrul Universității din
București. Cei prezenți au primit câte un steguleț cu imaginea lui Moisil și sloganul „60
de ani de informatică românească”, precum și o foaie privind „Începuturile informaticii

românești”.
În deschiderea conferinței, în cuvântul său conf. dr. Marin Vlada, coord.
Proiectului ROINFO a scos în evidență contribuțiile acad. Grigore C. Moisil la
construirea primului calculator românesc CIFA 1 – de la Institutul de Fizică Atomică
(IFA) – Măgurele, București, și la apariția și dezvoltarea informaticii în România. În
articolul „Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB)”, AMC
nr. 13-14, 1970 Gr. C. Moisil afirma „La un moment dat într-o statistică făcută de alții,
se vedea că Școala de la București era a treia din lume în acest domeniu de cercetare
după URSS și SUA și acest lucru a fost subliniat”.
„Prin ideile, direcțiile și acțiunile lui Moisil, sintetizate prin: colaborarea cu ing. Leon
Livovschi în utilizarea algebelor Booleene la studiul automatelor cu contacte și relee
(anul 1949); publicarea cărții „Teoria algebrică a mecasnismelor automate” (1959);
înființarea secției Mașini de Calcul la Universitatea din București (1959); înființarea
Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB) (1962); dotarea cu un
calculator american IBM 360/30 la CCUB (1968); înființarea de secții de informatică la
unele universități din România și apariția liceelor de informatică (1970), profesorul
Moisil și-a capătat statutul de fondator al informaticii românești”, afirmă Marin Vlada în
alocuțiunea sa.
În mesajul său, conf. dr. Radu Gramatovici – Decan, a scos în evidență
personalitatea acad. Grigore C. Moisil și rezultatele remarcabile în domeniile matematicii
și ale informaticii. „Vă mulțumim că participați la acest eveniment dedicat lui Moisil.
Mulțumesc prof. Vlada pentru organizarea de amploare a acestei întâlniri pentru
omagierea acad. Gr. C. Moisil. De asemenea, să-i mulțumim pentru inițiativa de a scrie o
carte despre istoiria informaticii românești, deoarece această istorie trebuie cunoscută și
recuperată. Anual, la 10 ianuarie –ziua de naștere a acad. Gr. C. Moisil, la Casa
Universitarilor se întâlnește „grupul Moisil”, discipoli ai lui Moisil și unele persoane ce
vor să-l cinstească în acest fel pe marele savant, care în anul 1996, post mortem, a fost
decorat cu medalia „Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society”. Avem
datoria și răspunderea de a cinsti cum se cuvine memoria acad. Gr. C. Moisil, creator de
școli cu care România se mândrește. Vă invit ca în fiecare an, la 10 ianuarie, să cinstim
memoria acad. Moisil”.
Au fost prezentate secvențe audio-video care să reflecte personalitatea
profesorului Grigore C. Moisil:
 prezentarea de la RADIO IAȘI, Grigore C. Moisil – vizionarul care a
introdus informatica în România –
https://www.youtube.com/watch?v=ciG9PUjsSIs&t=54s,
http://www.radioiasi.ro/eu-aleg-romania/personalitatea-zilei/grigore-moisil-
vizionarul-care-a-introdus-informatica-in-romania/ (5 min.)
 Ascultă Vocea lui Grigore Moisil la Radio România Cultural –
https://www.youtube.com/watch?v=ZB4SpaWntPU (1,45 min.)
 TVR Cultural, Imagini si prezentare Gr. Moisil –
https://www.youtube.com/watch?v=NcRwsQyz4L0 (5,28 min.)
 TVR, Interviu cu Grigore C. Moisil,
https://www.youtube.com/watch?v=BJgv9WeqiTM la care a fost de față
Prof. Stelian Niculescu (8,26 minute).
Video – partea de început (30 min.) – Ref.: https://youtu.be/SEav0F5WES0: M. Vlada, R.

Gramatovici, prezentare participanți (parțial) – înregistări de ing. Dănuț Șerban, Comitetul
Român de Filosofia și Istoria Științei și Tehnicii (CRIFST), Academia Română,
http://www.acad.ro/crifst/crifst_cond.htm.
În continuare, fiecare participant s-a prezentat prin numele, promoția și instituția

absolvită, după care s-au prezentat secvențe audio-video care au reflectat personalitatea
profesorului Grigore C. Moisil.
 Conf. dr. Marin Vlada a prezentat lucrarea “Fenomenul” informaticii
românești – secvențe cu explicații, IDEILE ȘI DIRECȚIILE LUI MOISIL
(forma pdf a prezentarii) – https://www.slideshare.net/MarinVlada/grigore-c-
moisil-omagiat-n-amf-s-haret-2019 ,
 Prof. dr. Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români – student al
acad. Gr. C. Moisil (promoția 1962 la secția Mașini de Calcul) a prezentat
lucrarea „Cinstim memoria Profesorului Moisil” (forma pdf a prezentării) –
https://www.slideshare.net/MarinVlada/cinstim-memoria-profesorului-
moisil-by-prof-dr-stelian-nuculescu-2019 .
De asemenea, coord. Proiectului ROINFO (http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info),

conf. dr. Marin Vlada – ca editor, a realizat o prezentare a lucrării „Istoria informaticii
românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și

tehnologii”, ce este în curs de elaborare pentru publicare. Evenimentul s-a încheiat prin
invitarea la discuții a celor prezenți.
Printre participanții la acest eveniment s-a aflat și ing. Dănuț Șerban, membru
CRIFST, Academia Română (http://www.acad.ro/crifst/crifst_cond.htm) ce a venit cu
broșura „Expoziția omagială Grigore C. Moisil, 1906-1973, 70 de ani de la naștere”
Muzeul „Deltei Dunării”, Tulcea. 1976. Aceasta apoate fi accesată aici (cu amabilitatea
ing. Dănuț Șerban): Despre începuturile informaticii românești la adresa: http://
c3.cniv.ro/?q=2018/moisil2019.
Primele rezultate în cadrul proiectului ROINFO 2018-2020

Promoțiile secției „MAȘINI DE CALCUL”
Marin Vlada,
Reconstituirea promoțiile începând cu anul 1960 și continuând cu anul 1970.
Promoțiile secției „MAȘINI DE CALCUL”

Secția „MAȘINI DE CALCUL” (specializare de 2 ani, în ultimii 2 din cei 5 ani de studii),
1959-1970:
 1959 – Grigore C. Moisil înființează secția „MAȘINI DE CALCUL”.
 1960, 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970.
Cei care au avut admitere în anul 1970, după 3 ani, au mai avut opțiunea pentru secția
„MAȘINI DE CALCUL”? Probabil că da.
 Promoția 1970 (absolvire, anul I în 1965) – Luminița State, Bâscă Octavian,
Adrian Atanasiu, Nicolae Țăndareanu, Ileana Popescu, Cherciu Mihail, Ioan
Roșca, Liliana Popescu (de la algebră).
 Promoția 1971 (absolvire, anul I în 1966) – Tudor Bălănescu, Radu Nicolescu,
Ștefan Ștefănescu – Mașini de calcul; Ioana Moisil – Elasticitate, Popa Marin –
Cercetări operaționale.
 Promoția 1972 (absolvire, anul I în 1967) – probabil ultima promoție cu 5 ani de
facultate (a fost și ultima promoție de liceu cu 11 clase) – secția MAȘINI DE
CALCUL: Șerban Gavrilă, Irina Zamfirescu, Vasile Bontaș, Dan Ralescu.
GRUPELE secției „MAȘINI DE CALCUL”. FACULTATE DE MATEMATICĂ,

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI (perioada 1959-1970)
O foaie matricola: Examenul de stat la disciplina Mașini de calcul – anul V, anul absolvirii 1961
Exemplu: Examenul de stat la disciplina Mașini de calcul, anul absolvirii 1961,

îndrumător Grigore C. Moisil, sesiunea iunie 1961, materia de bază: Mașini de calcul,
materia facultativă: Analiză matematică, Lucrare de diplomă (Nota ed.: Mulțumim
conducerii Facultății de Matematică și Informatică – Decan, Conf. Dr. Radu Gramatovici,
pentru informațiile din arhiva facultății privind grupele secției de Mașini de calcul) .
O foaie matricolă: disciplinele din anul IV (1959-1960)

Grupa Mașini de calcul 1959-1961 Grupa Mașini de calcul 1960-1962
Numele și prenumele Numele și prenumele

1. ALEXANDRESCU MIRA-ANCA
1. ALĂMOREANU GABRIELA-ZOIȚA 2. BACALU IOAN
2. BĂDESCU DOINA 3. CHIJIC CRISTINA-MARIANA
3. GHEORGHE GHEORGHIȚĂ 4. GNOIU GEORGETA
4. GRECU RODICA 5. IONESCU CONSTANTIN-CRIȘAN
5. ISTRATE ION 6. LULEA CONSTANTINA
6. MARTIN GABRIEL 7. NAE MARIA
7. PETRU MIRCEA-VALERIU 8. NICULESCU STELIAN
8. ZVERCA MARIANA-ZOE 9. PĂSAT EMILIA
10. POPESCU EMILIA
11. PREFAC ION
12. SCHATZ WERNER
13. TEODORESCU ALEXANDRU

1. BANU S. ȘTEFAN
1. CĂCIULESCU JEAN 2. BURLACU P. GALINA
2. CĂRUȚAȘU 3. CHIRICĂ I. LAURIAN-MIRCEA
3. CIUPITU EUGENIU 4. CIOCHINĂ CONSTANTIN
4. DAMIAN NICOLAE 5. DRĂGUȘIN M. CONSTANTIN
5. DUMITRESCU NICULAE 6. DUȚĂ P. LUCIAN DOREL
6. ICHIM ION 7. EFTIMIE Z. RADU-ANTON
7. MARTA RALUCA 8. GEORGESCU G. VIORICA-MIOARA
8. MEDINȚU RADU 9. GRIGORE M. FLORICA
9. PAU VERONICA 10. IOSIFESCU V. MARIA ADELA
10. ROȘCA IULIA-IOANA-ZOE-ANTONIA ALEXANDRA VICTORIA
11. SANDU IULIAN 11. MACARIE G. PETRE
12. SOFONEA LIVIU 12. MATEESCU N. MARGARETA-DINA
13. STOIAN MARIA 13. MATEI A. DIDINA
14. TÂRNĂCOP MARGARETA 14. MIHĂILESCU I. VIOREL
15. ȚUȚUIANU LUISA AURELIA 15. MITITELU M. ȘTEFAN
16. PREPELIȚĂ A. VALERIU-GHEORGHE
17. RADU N. RADU
18. ȘCHIOP I. ALEXANDRA
19. STEMATE I. IULIAN
20. TEODOR G. DOINA

1. AMZUICĂ A. DAN-EMILIAN 1. BĂLĂȘOIU G. VERONICA
2. BUDILEANU I. ILIE 2. BUCUR V. VASILICA
3. BURGHEL A. MARIA 3. CĂZĂNESCU V. VIRGIL-EMIL
4. CARAGEA C. CĂLINA 4. CHIRCA Ș. NATALIA-ȘTEFANIA
5. CIOBANU I. GHEORGHE 5. COSOR G. MARIA
6. COCORA D. DAN 6. COSTAN I. DĂNUȚ-RADU-DUMITRU
7. DAFINA G. ANGHEL 7. DRĂGHICI P. MARIN

8. DRĂGAN I. PETRE 8. GÎDIUȚĂ D. AURELIA
9. ENE T. DUMITRU 9. JUNESCH W. GERHARD
10. GEORGESCU G. VIRGINIA 10. MARINESCU L. LIVIU-SORIN
11. IANCU I. MATEI 11. MEMET A. HELA
12. LAZĂR M. ION 12. MOJA I. AURELIA-EUGENIA
13. MĂRGĂRITESCU N. VASILE 13. MOJEA I. VICTORIA
14. MASGRAS V. VASILE 14. MORARU I. MARGARETA
15. MIRICĂ N. ȘTEFAN 15. NEACȘU D. ION
16. MIRICESCU G. STELIANA 16. POPOVICIU I. NICOLAE
17. NICOLAE I. PETRE 17. RIGANUI C.I MIHAI-ALEX-FLORIN
18. OTLĂCAN P. PETRE 18. ȘCHIOPU V. ECATERINA
19. PLEȘ I. EUGENIA-CORNELIA 19. ȘTEFAN C. DUMITRU
20. POPESCU O. RADU
21. PREDA G. MARGARETA
22. RAICEA C. LIANA-ALEXANDRA
23. RUSU M. GHEORGHE
24. SANDU N. DUMITRU
25. SICOIE I. CORNELIU
26. ȚITIMEAUA I. NICOLAE
27. TOMESCU I. ION
28. TOMESCU T. LILIANA-CONSTANȚA
29. VACALIUC V.F. IOSIF

1. ALCEA I. TRAIAN 1. BĂDULESCU G. GRIGORE
2. ALEXANDRU G. NICULINA 2. BÂȘCU D. ANA-MARIA
3. BUTACIU V. NICOLAE 3. CONSTANTINESCU V. MARIANA-
4. COCAN M. MOISE MIHAELA
5. DIACONESCU C. RADU 4. DĂRĂMUȘ G. ELEONORA
6. FIAMBOLI T. GABRIEL 5. DOBRIN G. GABRIELA-RODICA
7. GANEA G. EMILIA 6. DODESCU A. GHEORGHE
8. GEORGESCU A. HORIA IOAN 7. DUMA S. MARIN
9. HRISTU VASILE NICOLAI 8. GĂLĂȚEANU S. BETTY-NORA
10. IGNAT V. ION 9. GEORGESCU P. ANA
11. IOSUB M. ILEANA 10. HRIN A. MIRCEA
12. MARINESCU C. ION-MIRCEA 11. IORGOVICI Ș. ANCA-SABINA
13. PHLEPS G. DIETER GERHARD 12. ISER D. LILIANA
14. PODARU M. VASILE 13. LEPĂDATU C. NICULAIE-CORNEL
15. PREOTEASA N. PETRE 14. MARCUS I. FELICIA
16. PURCĂREAȚĂ M. ELIZA 15. MARINCOVICI G. RUXANDRA
17. STANCU M. IOAN 16. OERIU I. ANCA
18. STĂNCULESCU R. IRINA 17. PETRESCU D. MARGARETA
19. VASILE F. DUMITRU 18. POPESCU-BREASTA G. MARIA-EUGENIA
19. RÂȘNOVEANU N. MARIANA
20. RÎMBU N. REVIȘOARA
21. ȘTEFAN F. ELENA
22. VÂLCEANU V. ELENA

1. BOICESCU G. VLAD-NICOLAE 1. ASTRAHANȚEV P. DIMITRIE
2. CERNAT V. ADRIANA 2. BARDAN I. VIRGIL-ION
3. CIBIAN F. DORU-RADU 3. BÂSCĂ C. OCTAVIAN
4. CREȚU I. SILVIU 4. BEJENARU I. ELENA
5. CRIȘAN V. VICTOR 5. CHERCIU A. MIHAIL-BOGDAN-AURELIU
6. DANCIU Ș. ȘTEFAN 6. CIUCĂ G. ION
7. DRĂGAN A. ANDREI 7. DINCĂ G. IOAN
8. FANCKENFLUG E. MARIANA 8. DRAGNEA I. ELENA
9. FORSCHMIDT W. MARGARETA 9. DRANGA M. MIHAI
10. HENDOREANU G. EMIL 10. FILIPOIU Ș. ALEXANDRU
11. IORGULESCU A. AFRODITA 11. GAVRILĂ V. NICULAI
12. LAMBERT L. MAGDALENA 12. GEORGESCU G. MIHAI-EMILIAN
13. NAPOTESCU I. LIANA-ANCA 13. HOLBAN E. MARIA-MAGDALENA
14. OLTEANU O. DOINA 14. IONIȚĂ I. MARIA
15. PETRESCU P. IOANA-MARIA 15. IORGULESCU A. ECATERINA-ANGELA
16. PETRONIUA DOINA-MARIA-RAINA 16. KIVU M. ILEANA
17. POPOVICI A. ALEXANDRU 17. LEU I. NICOLAE-ADRIAN
18. RIZEA G. CONSTANTIN-VASILE- 18. MĂGUREANU C. IULIAN
MĂRGĂRIT 19. MURGULESCU N. MIHAI-CORNELIU
19. SĂNDULESCU A. ALICE-DOINA 20. NIȚĂ I. SORIN-CRISTIAN
20. SCFARȚ I. LYANA 21. PĂUNESCU C. FLORIN
21. STREMTAN F. NICOLAE 22. POPP V. HORIA-LIVIU
22. STURDZA G. MIHAI 23. RADU I. LUMINIȚA-DOINA
23. VASILESCU S. NICOLAE-EUGEN 24. ROȘCA G. IOAN
25. ROȘCULEȚ V. DAN-MIHAIL
26. RUSU V. AURELIAN
27. SUSOI A. AMALIA-GABRIELA
28. ȚĂNDĂREANU I. NICOLAE
29. ȚÎRLEA N. ILEANA
30. TURDEANU L. LUCIAN

1. AZILOV K. PAVEL 1. ADNAN M. SIUFI
2. BADEA D. LORI 2. AMIN D. SABBOURA
3. BĂLĂNESCU D. TUDOR 3. BADEA D. GEORGETA-ECATERINA
4. BREABĂN T. ANCUȚA-NATALIȚA 4. BĂDUȚ C. GHEORGHE
5. CHIȚU-MILITARU G. PETRE 5. BANTAȘ T. VASILE
6. DINCĂ M. GHEORGHE 6. BEHAREH ASFANROȘI
7. DOBOȘ C. GHEORGHE 7. DAVID D. DUMITRU
8. GEORGESCU M. IULIAN 8. DIMA D. DUMITRACHE
9. GHERGHINĂ I. GRAȚIA-STELIANA- 9. GAVRILĂ C. ȘERBAN-ILIE
MIHAELA 10. HERESCU C. ȘTEFAN
10. NICOLESCU I. RADU 11. IVO DUMITROV JELEZOV
11. PAIUC P. FLORENTIN 12. LĂZĂRESCU R. OANA
12. PAVEL G. EVA 13. MIHALASCU D. MARILENA-ADRIANA
13. SCÎNTEIA N. CONSTANTIN 14. MUSTAFA HARVAT
14. SIMION J. ANDREI 15. NEGRUȚIU T. RADU-IONEL

15. STAN A. EMIL 16. PAVELIU N. FLORICA-AURICA
16. ȘTEFĂNESCU V. ȘTEFAN-CORNELIU 17. PETRONE M. IOANA
17. VASILESCU I. NICOLAE 18. POPA T. CORNELIA-IOANA
18. VLAD M. NICOLAE 19. POPESCU-SPINENI I. SABINA-ILEANA
19. VOINESCU N. RODICA 20. RALESCU Ș. DAN-ANDREI
21. SĂNDULESCU D. MINERVA-ELENA
22. ȘERBĂNATI I. LUCA-DAN
23. ZAMFIRESCU M. IRINA
Observație. Pe site-ul Facultății de Matematică și Informatică de la Universitatea

din București sunt prezentate câteva promoții de absolvenți – http://fmi.unibuc.ro/ro/
prezentare/promotii/: 1966, 1967, 1970, 1971, 1978 Informatică, 1981, 1984, 1989
Matematică-Mecanică, 1994, 1995, 2008.
Promoția „MAȘINI DE CALCUL” 1962
Prof. dr. Stelian Niculescu,

Universitatea Politehnica București
Grupa de „Maşini de calcul”, promoţia 1962 (a II-a) – Facultatea de Matematică din

București [1, 2, 3].
Grupa Mașini de calcul 1960-1962.
1. ALEXANDRESCU MIRA-ANCA
2. BACALU IOAN
3. CHIJIC CRISTINA-MARIANA
4. GNOIU GEORGETA
5. IONESCU CONSTANTIN-CRIȘAN
6. LULEA CONSTANTINA
7. NAE MARIA
8. NICULESCU STELIAN
9. PĂSAT EMILIA
10. POPESCU EMILIA
11. PREFAC ION
12. SCHATZ WERNER
13. TEODORESCU ALEXANDRU
Fotografie (mai jos) pe treptele clădirii din Str. Negustori 9, București, primul
sediu al Centrului de Calcul al Universității din Bucuresti (CCUB), înființat de acad.
Prof. Grigore C. Moisil, în anul 1962 (din fotografie lipsesc Profesorul Gr. C. Moisil,
director CCUB și Conf. Paul Constantinescu, dir. Adjunct). Absolvenții secției Mașini de
calcul (ani IV-V).
În fotografie apar: Anca Alexandrescu-Barsănescu, Constantina Lulea-Ioan,
Stelian Niculescu, Alexandru Teodorescu; Ingineri electroniști: Maria Roceric-Lovin, Ion
Filotti ; Tehnician electronist Dorin Rădulescu; Operator calculator Ina Barac-Niculescu;
Secretar Olga Vitu.
Selecție din CV despre Stelian Niculescu
Stelian Niculescu, student al acad. Grigore C. Moisil la

secția de „Mașini de calcul” – Universitatea din București, este unul
din primii informaticieni români. La absolvirea facultății, a fost unul
dintre primii patru cercetători matematicieni angajați la Centrul de
Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de Gr. C.
Moisil în februarie 1962.
Născut la 13 octombrie 1937, în comuna Stoenești, județul

Olt, a absolvit școala primară (cu 3 ani întârziere, din motive
medicale) și gimnaziu în satul natal, iar apoi Școala medie Nr.1 din
Caracal (azi, Colegiul Național „Ioniță Assan”), în anul 1957.
 În perioada 1957-1962 a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității

din București, cu durata de 5 ani, ultimii doi ani la secția de Mașini de calcul, înființată de
Gr. C. Moisil, în anul 1959.
 În perioada 1962-1970 a fost cercetător la Centrul de Calcul al Universității din București
(CCUB) ce funcționa la Facultatea de Matematica. În anul 1963, CCUB a fost dotat cu
calculatorul CIFA-3 – primul calculator de producție românească, special construit pentru
CCUB, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) Bucuresti. Profesorul Gr. C. Moisil dorea să
demonstreze că metodele și tehnicile folosite prin utilizarea calculatoarelor electronice
vor fi foarte utile în diverse domenii de activitate științifică, tehnică și economică:
matematică, fizică, inginerie, chimie, muzică etc.
 În perioada 1962-1970 a absolvit cursuri postuniversitare în străinătate: „Școala IBM” din
Sindelfingen, Germania Federală, destinată formării experților în pregătirea cadrelor
pentru informatică (mai-decembrie 1968), cu bursă IBM obținută prin concurs (pregătire
orientată pentru calculatoare IBM) și Școala „Compagnie International pour
l’Informatique” (C.I.I.) din Paris, destinată formării experților în pregătirea cadrelor
pentru informatică (mai-noiembrie 1970), cu bursă C.I.I. obținută prin concurs (pregătire
orientată pentru calculatoare franțuzești).
 În perioada 1971-1991 a fost cercetător-informatician la Institut Central de Informatică
(I.C.I.), unde avea răspunderi privind instruirea cadrelor pentru domeniul Informaticii,
ocupând pe rând, prin concurs, posturile de cercetător științific III, II și I. A deținut și
funcții de conducere: Șef de Laborator cercetare – Biblioteca Națională de Programe, Șef
al Sectorului Formarea și perfecționarea cadrelor pentru informatică.
 Anul 1980 – Doctor în științe matematice la Facultatea de Matematică-Mecanică,
Universitatea din București cu titlul „Drumuri în grafuri. Aspecte Computaționale”, cond.
Științific acad. Gr. C. Moisil și finalizare cu prof. dr. Solomon Marcus.
 În perioada 1991-1994 a fost Inspector general pentru Informatică, prin concurs organizat
de Ministerul Învățământului.
 În perioada 1994-2005 a fost cadru didactic universitar la Departamentul Științe
Inginerești (D.S.I.), Universitatea Politehnica din București, azi, Facultatea de Științe
Inginerești cu predare în limbi ștrăine (F.I.L.S.).
 A obținut Premiul de Excelență IDG România (1998), pentru rezultatele obținute cu
echipele românești la Olimpiadele interne/internaționale de Informatică și pentru întreaga
activitate de instruire a multor generații de informaticieni și utilizatori de informatică.
Este inclus în „Dicționarul Specialiștilor” („WHO’S WHO”) în știința și tehnica
românească, Editura Tehnică, vol. I, 1996, pagina 254.
Cărți publicate de Stelian Niculescu.

1. Stelian Niculescu, Noțiuni de informatică, Manual pentru școli profesionale, școli de
maiștri, licee industriale, Editura Didactică și Pedagogică, 1971 (primul manual de
informatică destinat învățământului preuniversitar).
2. Stelian Niculescu, Inițiere în FORTRAN, Editura Tehnică, 1972.
3. Stelian Niculescu, Ileana Trandafir, Programarea la calculatoare electronice – COBOL,
Manual pentru Licee economice, Editura Didactică și Pedagogică,1974.
4. Stelian Niculescu, Noțiuni de prelucrare automata a datelor, Editura Didactică și
Pedagogică, 1975.
5. Stelian Niculescu, Ioana Moisil, Mihai Radu, Dumitrescu, Limbaje de programare,
Manual pentru licee industriale anul II, școli postliceale, Editura Didactică și
Pedagogică, 1977.
6. N. Nediță, Stelian Niculescu, C. Zidaroiu, Tematici aplicate în tehnica de calcul, Editura
Didactică și Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a XI-a, 1977.
7. N. Nediță, Stelian Niculescu, C. Zidaroiu, Tematici aplicate în tehnica de calcul, Editura
Didactică și Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a XII-a, 1977.
8. Stelian Niculescu, Mihai Radu Dumitrescu, Algoritmi și metode de reprezentare, Editura
Didactică și Pedagogică, Manual clasa a-IX-a, 1978.
9. M. Jitaru, St. Niculescu, C. Macarie, Îndrumator de limbaje de programare (16 Limbade
de programare), Editura Tehnică, 1978.
10. Stelian Niculescu, Algoritmi, Editura Tehnică ,1979.
11. Stelian Niculescu, FORTRAN – Inițiere în programarea structurată, Editura
Tehnică,1979.
12. Stelian Niculescu, Dan Petre Golesteanu, Macroprocesoare și Limbaje extensibile,
Editura Științifică și Enciclopedică, 1982.
13. Marin Nicolae, Stelian Niculescu, Programare în mod text – Turbo – C, Editura Tehnică,
1995.
14. Stelian Niculescu, Sorin Eftene, Programarea calculatoarelor, Editura Didactică și

Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a X-a, 1997.
15. Stelian Niculescu, Rodica Pintea, Tehnologia informației, Editura Didactică și
Pedagogică, Manual pentru clasa IX-a, 1999.
16. Stelian Niculescu, Emanuela Cerchez, Dana Lica, Marinel Șerban, Dorin Manz, Doru
Popescu Anastasiu, Anca Voicu și Emil Onea, Bacalaureat și atestat, Editura L&S, 1999.
17. Stelian Niculescu, Lucian Butnaru, Vasile Butnaru, Informatică, Manual clasa a IX-a,
Editura Didactică și Pedagogică, 1999.
18. Stelian Niculescu, Vasile Butnaru, Marius Vlad, Informatică, Manual clasa a X-a,
Editura TEORA, 2000.
Selecție din CV despre Alexandru Teodorescu
Născut la 6 august 1940 în comuna Lăpusata, județul

Vâlcea. Școala primară și gimnazială absolvite în comuna natală.
Absolvent al liceului „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea.
Cursurile Facultații de Matematică – Fizică a Universității din
Bucuresti, Secția „Mașini de Calcul” – înființată în 1959 (a II-a
promoție 1962), în perioada 1957-1962. Împreună cu trei colegi
(Anca Alexandrescu, Constantina Lulea și Stelian Niculescu) a fost
repartizat la Catedra de Algebră condusă de Profesorul Gr. C. Moisil.
La început, a activat în sediul provizoriu al CCUB din Str.
Negustori, Nr. 9, de unde au început „căutările” de utilizatori din
diverse domenii de activitate: matematică, fizică, inginerie, chimie,
muzică și altele.
DOCTORAT: Doctorand în disciplina „Lingvistică Matematică”. Desfașurarea doctoratului în

disciplina „LINGVISTICA MATEMATICĂ”, conducător stiințific prof. doctor docent Solomon
Marcus; Au fost susținute examenele „Limbaje Formale”, „Teoria Limbajelor de Programare” și
„Capitole speciale de Matematică”, cât și două referate privind unele aspecte teoretice asupra
Modelelor pentru Baze de Date. Nu a fost susținută lucrarea finală.
FORME DE INSTRUIRE ȘI FORMARE CONTINUĂ: Specializare în URSS la Universitatea

Lomonosov din Moscova, septembrie-decembrie 1968 (schimb de experiență, inițiere în Sisteme
de Operare, perfecționare în Analiză Numerică); Specializare în FRANȚA la firma
„COMPAGNIE INTERNATIONALE POUR ĽINFORMATIQUE”, mai-noiembrie 1970 (în
scopul pregătirii viitorilor instructori pentru calculatoarele FELIX); Calculatoare personale
(MS-DOS, Windows și WORD); Sistemul de operare Windows 98; Limbajul VISUAL BASIC;
Produsul Microsoft ACCESS; Operare cu WINDOWS, WORD, EXCEL, ACCESS în activitatea
de birotică; Produsul PARADOX nivelele 1 și 2; Limbajul PASCAL nivelele 1 și 2.
ÎNCADRĂRI PROFESIONALE, GRADE PROFESIONALE:

 În perioada 1962-1970: matematician în cadrul Centrului de Calcul al Universității din
București, participând la organizarea activității de informatică în universitate, având ca
principale atribuții: cercetare, organizarea activității la calculator, cursuri și seminarii de
informatică;
 În perioada 1970-1989: cercetător științific III, programator II și III, expert instructor
principal în cadrul Institutului Central de Informatică București (ICI), participând la
activitatea de instruire în informatică și activitatea de cercetare, având ca principale
atribuții: susținere de cursuri, teme de cercetare, realizare de produse program;
 În perioada 1990-2003: expert instructor și coordonator al Rețelei Naționale de
Pregătire în Informatică, în cadrul CPI S.A. București, participând la activitatea de
instruire, având ca principale atribuții: susținere cursuri, teme de cercetare, activitate de
coordonare a instruirii în cadrul Rețelei.
 Membru al Asociației Naționale a Experților Formatori în Informatică; Membru
consultant, asociat al Centrului Superior de Logică și Științe Comparate din Bologna,
Italia.
ACTIVITATEA ȘI EXPERIENȚA DE FORMATOR:

 Perioada 1962-1970: salariat la Centrul de Calcul al Universității București (CCUB) –
Curs general de programare la calculatoare tip CIFA, ținut la Institutul de Energetică
București în anul 1964; Seminar de calculatoare, ținut la Facultatea de Matematică-
Mecanică, în anii 1964 și 1965; Curs de programare, ținut la solicitarea Ministerului
Chimiei și Petrolului, în 1988; Curs de Analiză Numerică ținut la solicitarea
Ministerului Forțelor Armate în 1969, Curs de Sisteme de Operare ținut la Institutul
Politehnic Galați, în 1969.
 Perioada 1971-1991: salariat la ICI în cadrul Centrului de Pregătire în Informatică –
Cursuri de limbaj ASSIRIS și SGF ținute, între anii 1971-1988; Cursuri de Exploatarea
Echipamentelor de Calcul; Curs de Teoria limbajelor de programare în 1975; Cursuri și
seminarii de Scheme Logice și Sisteme de Prelucrare Automată a Datelor; Lecții de
FORTRAN la Liceul pentru Informatică București între 1971-1974; Cursuri și seminarii
de COBOL și FORTRAN pe FELIX; Lecții de Baze de Date la Institutul Politehnic
București; Cursuri și seminarii de SGBD SOCRATE; Cursuri și seminarii de Utilizare
Minicalculatoare; Cursuri de limbaj MACRO; Cursuri de dBASE III PLUS; Cursuri de
limbaj BASIC.
CĂRȚI PUBLICATE, CURSURI: Sistemul Felix C-256. Limbajul ASSIRIS, Al. Teodorescu,
I. Catona, C. Popescu, Editura Academiei, 1974; Programarea la Calculatoare Electronice,
M. Jitaru și Al. Teodorescu, Editura Didactică și Pedagogică, 1975; Sisteme de Prelucrare a
datelor, Cr. Mircescu, Al. Teodorescu, Mihai Jitaru și Eugen Diatcu, Editura Didactică și
Pedagogică, 1978; Limbaje de Programare: ASSIRIS, M. Jitaru, Al. Teodorescu, Editura Didactică
și Pedagogică, 1978; Lectii de ACCESS, Al. Teodorescu, Editura Albatros, 2002; Lectii de
ACCESS, Al. Teodorescu, Editura Albatros, 2005; Analiză Numerică, Al. Teodorescu, Iulian
Popovici, Centrul de documentare al Industriei Chimice și Petroliere; Analiză Numerică,
Al. Teodorescu, Analiză Numerică, Universitatea București, 1971; GBD-uri Relaționale, Sistemul
Dbase III PLUS, Al. Teodorescu, CPI, 1991; Limbajul Pascal, Al. Teodorescu, CPI, 1993; Foxpro
2.5, Al. Teodorescu, CPI, 1994; Baze de date și Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date,
Al. Teodorescu, E. Curigut, C. Macarie, ICI, 1982; ASSIRIS: Operații de Intrare/Ieșire la Nivel de
Bază și Fizic, Al. Teodorescu, M. Iach, M. Jitaru, ICI, 1983; Limbaj Macro, Al. Teodorescu,
M. Jitaru, A. Constantinescu, ICI, 1988.
Actualitate. Proiectul ROINFO la Cercul de Informatică „Programare cu răbdare” la Bacău
Actualitate, Anul 2019 – Proiectul ROINFO la Cercul

de Informatică „Programare cu răbdare” la Bacău, Amf. „S.
Marcus” de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău.
Eveniment organizat de Asociația EduSoft, în cadrul proiectului
„Programare cu răbdare” (coord. Lect. Dr. Bogdan Pătruț) –
https://programarecurabdare.ro/. Sâmbătă, 6 aprilie 2019, ora 10,
Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău (amf. Solomon
Marcus). Toate grupele au participat la o întâlnire excepțională
cu domnii profesori:
 prof. univ. dr. Stelian Niculescu, fost profesor la
Universitatea Politehnica din București, pionier al
informaticii din România, fiind din a II-a promoție a
secției „Mașini de calcul” înființată de profesorul Gr.
C. Moisil, în anul 1960, discipol al academicianului
Grigore C. Moisil (http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian,
https://stelianniculescu.wordpress.com/ ) – Copilăria informaticii românești așa cum
cum am trait-o. Amintiri, descrieri și exemple.
 conf. univ. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti, coordonator al proiectelor de
e-Learning CNIV & ICVL,
Centrul de Cercetări în
Informatică, Facultatea de
Matematică şi Informatică
(www.c3.cniv.ro, www.c3.icvl.eu),
membru titular CRIFST
(Comitetul Român de Istoria și
Filosofia Științei și Tehnicii),
Academia Română (http://prof.
unibuc.ro/vlada/) – Algoritmică
& Programare. Rezolvarea
problemelor: de la enunțuri și
idei, la concepte și soluții.
Referințe
[1] M. Vlada, Pagini din istoria informaticii românești: Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni
români, http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian.
[2] S. Niculescu „Copilăria informaticii românești așa cum cum am trait-o. Amintiri, descrieri și exemple” –
https://www.slideshare.net/MarinVlada/s-niculescu-ppt-bacau-2019.
[3] S. Niculescu - youtube, https://youtu.be/UiGdukciohw.
[4] M. Vlada, Conferința „Copilăria informaticii românești” la Bacău, http://mvlada.blogspot.com/
2019/04/conferinta-copilaria-informaticii.html.
[5] M. Vlada, Pagini din istoria informaticii românești: Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni
români, http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian.
[6] Marturiile Prof. Dr. Stelian Niculescu despre fondarea informaticii romanesti, 2018,
https://youtu.be/5_tJr_-z5_Y
Prof. dr. Emeritus Adrian Atanasiu,

Promoţia 1970 a Facultăţii de Matematică, Universitatea din Bucureşti, secţia

Maşini de Calcul a fost una din cele mai bune promoţii de profil. Conform carierelor
urmate de absolvenţi, peste 50% sunt doctori în matematici (în ţară sau străinătate). Din
datele pe care le avem la dispoziţie:
 42% din promoţie a lucrat în cercetare, fiind 9 profesori universitari,
2 cercetători ştiinţifici principali (echivalent profesor), un conferenţiar şi un
lector.
 S-au primit pentru cercetare 4 premii ale Academiei Române.
 S-au obţinut două brevete de invenţie şi 42 certificate de inovaţie.
Pagina Web: http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html.
Profesorii de specialitate ai promoţiei 1970 „Maşini de calcul”:

Grigore C. Moisil – profesor, academician, Constantin P. Popovici – conferenţiar, Sergiu
Rudeanu – conferenţiar, Ion Filloti – cercetător ştiinţific, Anca Bârsănescu – asistent,
Virgil Căzănescu – asistent, Marigena Eftimie – asistent, Horia Georgescu – asistent,
Maria Lovin – analist de sisteme, Stelian Niculescu – analist de sisteme, Nicolae
Popoviciu – analist de sisteme, Liviu Sofonea – analist de sisteme.
Conducerea Facultăţii (1965-1970) – DECAN: Acad. Prof. Nicolae Teodorescu;

PRODECANI: Prof. Romulus Cristescu; Prof. Viorica Ionescu; Lector Valter Olaru;
SECRETARIAT: Secretar şef: Nelu Prodan, Marcel Bottescu, Secretar an: Anca Mateescu.
RECTORUL UNIVERSITAŢII BUCUREŞTI: Acad. Gheorghe Mihoc.
DASCĂLII NOŞTRI (1965-1970)
ALGEBRĂ ANALIZĂ NUMERICĂ

Ionel Bucur – profesor Bernard Bereanu – conferenţiar
Gheorghe Galbură – profesor Liviu Todor – conferenţiar
Ion Ion – conferenţiar Gabriela Licea – asistent
Nicolae Radu – conferenţiar Anton Ştefănescu – asistent
Alexandru Solian – conferenţiar
Viorica Ionescu – conferențiar ARITMETICĂ ŞI FUNDAMENTE
Nicolae Popescu – cercetător ştiinţific Mihai Neculcea – profesor
Vasile Anghel – asistent Abraham Hollinger – conferenţiar
Mircea Becheanu – asistent Dragomira Postolache-Baz – asistent
Constantin Năstăsescu – asistent
Maria Zamfir – asistent ASTRONOMIE
Nicolae Dinulescu – profesor
ANALIZĂ MATEMATICĂ Constantin Drâmbă – profesor
Miron Nicolescu – acad. Profesor Gheorghe Călin Popovici – profesor
Marinescu – acad.profesor George Stănilă – cercetător ştiintific
Cabiria Andreian Cazacu – profesor Ieronim Mihăilă – lector
Romulus Cristescu – profesor Petre Chirtop – asistent
Nicolae Dinculeanu – profesor Camelia Ciudin-Podlovski – asistent
Ciprian Foiaş – profesor Nicolae Marinescu – asistent

Solomon Marcus – profesor Elena Piticu – asistent
Nicu Boboc – conferenţiar
Ion Colojoară – conferenţiar ECUAŢII
Lia Aramă – asistent Nicolae Teodorescu – acad. Profesor
Gheorghe Bucur – asistent Aristide Halanay – profesor
Eugen Câmpu – asistent Veronica Teodorescu – conferenţiar
Constantin Crăciun – asistent Valter Olariu – lector
Stelian Găină – asistent Gunther Bach – asistent
Gheorghe Grigore – asistent Viorel Iftimie – asistent
Gheorghe Mocanu – asistent Ştefan Mirică – asistent
Grigore Arsene – asistent Eliferie Rogai – asistent
Liliana Soos-Vărban – asistent Gheorghe Tudor – asistent
Mihai Şabac – asistent
Ecaterina Vişinescu. – asistent FIZICĂ
Aurel T. Nicolau – profesor
MAŞINI DE CALCUL Petre Rădulescu – profesor
Grigore C. Moisil – acad, profesor Achim Marinescu – conferenţiar
Constantin Popovici – conferenţiar Elena Georgescu – lector
Sergiu Rudeanu – conferenţiar Elena Decu – asistent
Ion Filloti – cercetător ştiinţific Ion Licea – asistent
Anca Bârsănescu – asistent Nicolae Secăreanu – asistent
Virgil Căzănescu – asistent Nicolae Topliceanu – asistent
Marigena Eftimie – asistent MECANICĂ
Horia Georgescu – asistent Caius Iacob – acad. Profesor
Maria Lovin – analist de sisteme Nicolae Cristescu – profesor
Stelian Niculescu – analist de sisteme Stefan Gheorghiţă – profesor
Nicolae Popoviciu – analist de sisteme Lazăr Dragoş – conferenţiar
Liviu Sofonea – analist de sisteme Simona Popp – conferenţiar
Liviu Solomon – conferenţiar
EDUCAŢIE FIZICĂ Petre P. Teodorescu – conferenţiar
Victor Ionescu – conferenţiar George Dincă – lector
Nicolae Bălan – asistent Iulian Beju – asistent
Veronica Pădureanu – asistent Galina Camenschi – asistent
Teodor Petrescu – asistent Ana Draga-Ducaru – asistent
Ion Tudoran – asistent Nicolae Marcov – asistent
Nicolae Şandru – asistent
GEOMETRIE
Gheorghe Vrănceanu – acad.profesor ŞTIINŢE SOCIALE
Nicolae Mihăileanu – profesor Nicolae Dima – conferenţiar
Teodor Hanganu – conferenţiar Ionel Iancu – conferenţiar
Kostache Teleman – conferenţiar Constanţa Oprescu-Alexe – lector
Petre Mocanu – conferenţiar Marin Călin – asistent
Dumitru Smaranda – lector Marin Dobre – asistent
Eugenia Cosma – asistent Gheorghe Lupaş – asistent
Ioana Drăghici – asistent Dan Marţian – asistent
Lupu Leţ – asistent Vasile Tonoiu – asistent
Adriana Turtoi – asistent Marin Ţurlea – asistent
PROBABILITĂŢI LIMBI STRĂINE

Gheorghe Mihoc – acad. Profesor Ana Antoniu-Pieret – lector
Octav Onicescu – acad.profesor Alexandru Bolintineanu – lector
George Ciucu – profesor Romulus Căplescu – lector
Ion Cuculescu – conferenţiar Ivan Petrescu – lector
Silviu Guiaşu – conferenţiar Aurel Tita – lector
Traian Lişcu – conferenţiar
Virgil Craiu – lector
Nicolae Micu – lector
Grupele de la Facultatea de Matematică București, anul absolvirii 1970: Grupa 501 –

Analiză, Grupa 502 – Algebră, Grupa 503 – Geometrie (Nota ed. Perjeriu N. Emil,
absolvent la această grupă), Grupa 504 – Ecuaţii, Grupa 505 – Probabilităţi, Grupa 506 –
Maşini de calcul, Grupa 507 – Mecanica fluidelor, Grupa 508 – Elasticitate, Grupa 509 –
Astronomie.
Grupa de „Maşini de calcul”, promoţia 1970
Domenii de Titluri ştiinţifice

Poză Nume Ultima funcţie
interes şi onoruri
- Premiul Grigore
Moisil al
- Limbaje formale
Academiei
Atanasiu - Securitatea Profesor,
Române (2010)
Adrian informaţiei Universitatea
- Profesor
Constantin - Combinatorică din Bucureşti
Emeritus
pe cuvinte
- Doctorat în
matematici
- Premiul Gh.
Murgoci al
Analist
Academiei
programator I la
Române (1982)
Prelucrare Prospecţiuni SA
- Membru de
Bardan de date în Bucureşti şi
Onoare EAGE
Virgil prospecțiuni consultant la
- Membru de
Geofizice Western
Onoare SEG
Geophysical
- Doctorate în
London
inginerie şi
matematici
Conferenţiar,
-Limbaje de
Universitatea
Bâscă programare - Doctorat în
din Bucuresti și
Octavian -Sisteme de matematici
Universitatea
operare
din Piteşti
Consiliul
- Aplicaţii
Ignat Naţional al
informatice
(Băjenaru) Audiovizualului,
- Limbaje de
Liliana Şef serviciu
programare
informatică.
Cherciu - Limbaje de
Mihail programare Lector Univ. - Doctorat în
Bogdan - Software Bucureşti matematici
Aureliu Engineering
- Cercetător
ştiinţific
Aplicaţii principal gr. I - Doctorat în
Ciucă Ion
informatice Institutul de matematici
Tehnică de
Calcul (ITC)
Răbâncă Centrul de
Analist
(Dragnea) Calcul, Direcţia
programator
Elena de Statistică
Profesor,
Filipoiu Universitatea - Doctorat în
Alexandru Politehnica matematici
Bucureşti
- Gavrilă
Nicolae
- Academia
Georgescu Analist
Militară
Mihai programator
Bucureşti
Centrul de
Hendoreanu Analist
Calcul, SIDEX
Emil Programator
Galaţi
Popa
(Holban)
IROMA
Maria
Magdalena
Enăchescu Profesor ASE,

- Doctorat în
(Ioniţă) Matematică Catedra de
matematici
Maria Matematică
Profesor
Vasilescu Colegiul
(Iorgulescu) Matematică Naţional I. L. - 1 brevet invenţie
Angela Caragiale
Bucureşti
Silvestre
AXA Paris, - Doctorat în
(Kivu)
Franţa matematici
Ileana
- Leu Nicolae
Adrian
Cercetător
- Criptografie
ştiinţific
- Sisteme de - 1 brevet invenţie
Măgureanu principal gr. I,
transmitere şi - 42 certificate
Iulian Institutul de
prelucrare inovaţie
Cercetări al
automată a datelor
Armatei.
Profesor
Murgulescu Transmisiunea Universitatea - Doctorat în
-
Mihai Informatiei Montreal, matematici
Canada
- Modele de
prognoză
Director Centrul
- Analiză
de Calcul - Doctorat în
Niţă Sorin economică la
Ministerul matematici
Centrul de Calcul
Economiei
al Min.
Economiei
-Sisteme de
operare
- Premiul “Traian
-Rețele de
Vuia” al
calculatoare LAN,
Academiei
WAN
INTRAROM Române (1984)
Păunescu -Sisteme cu
SA, Business - Doctorat în
Florin prelucrare
Development matematici
distribuită și
aplicate (Univ.
paralelă
“Pierre et Marie
-Sisteme
Currie”, Paris)
informatice
- Fiabilitate
- Economie
matematică Profesor
Popovici - Econometrie Universitatea - Doctorat în
Alexandru - Eseistică literară Româno- matematici
- Filosofie Americană
- Istorie
Dispeceratul
Popp Horia
Energetic
Liviu
Naţional
- Inteligenţă
artificială
- Metode statistice
Profesor Univ. - Doctorat în
în prelucrarea
State (Radu) din Piteşti matematici
semnalelor
Luminiţa
- Teoria
informaţiei
- Metode
numerice şi
variaţionale
Profesor, Univ. - Doctorat în
Roşca Ion - Modelare
din Bucureşti matematici
matematică
- Geometria
spaţiilor normate
- Roşculeţ
Dan Mihai
Centrul de
Rusu Analist calcul,
Aurelian Programator Ministerul
Economiei
Sturdza
Mihai
Programator
Petre (Susoi)
Programator gradul I,
Amalia
ICEMENERG
- Turdeanu
Lucian
- Baze de
cunoştinţe,
Ţăndăreanu Profesor Univ. - Doctorat în
abordări algebrice
Nicolae din Craiova matematici
- Limbaje
formale, automate
- Baze de date
Popescu Profesor,
- Simulare și - Doctorat în
(Ţârlea) Universitatea
metode Monte matematici
Elena din Bucureşti
Carlo
Disciplinele la Facultatea de Matematică-Mecanică 1965-1970
În primii 3 ani disciplinele au fost identice pentru toți studenții.
Anul I: Anul II:

1. Aritmetică și elemente de teoria 1. Analiză matematică
numerelor 2. Fizică generală (electricitate, optica,
2. Analiză matematică I, II fizica nucleara) I, II
3. Socialism științific 3. Teoria curbelor și suprafețelor
4. Geometrie analitică și elemente de 4. Ecuații diferențiale și integrale I, II
algebră liniară 5. Algebră liniară
5. Fizică generală (mecanică, caldură) 6. Teoria funcțiilor de variabilă complexă
6. Algebră 7. Mecanică
7. Limba straină 8. Materialism dialectic și istoric
8. Educație fizică 9. Limba straină
Anul III: Disciplinele la grupa de „Mașini de Calcul”
1. Introducere în astronomie Anul IV:
2. Ecuațiile fizicii matematice I, II 1. Analiză numerică
3. Mecanică 2. Analiză funcțională și aplicații
4. Pedagogie 3. Mașini de calcul și teoria programării
5. Geometrie diferențială 4. Calculul probabilităților
6. Teoria funcțiilor de variabila reala și 5. Programare liniară și aplicații
topologie generală 6. Practică în producție
7. Limba straină Ultimii 2 ani au fost de specializare, pe 9 directii.
Anul V (un semestru; sem. 2 a fost dedicat lucrării de licență):

1. Istoria matematicii
2. Teoria algebrică a mecanismelor automate (cu prof. Moisil)
3. Teoria algoritmilor (curs special)
4. Algebra logicii (curs special) (cu prof. Moisil)
5. Capitol special de mașini și teoria programării (curs special)
6. Practica pedagogică.
Întâlniri ale promoţiei 1970

Prof. dr. Marin Popa2

Absolvenții acestei promoții de la Facultatea de Matematică din București au

avut concurs de admitere în anul 1966 (prof. Tudor Bălănescu afirmă că încă din anul I ar
fi fost admitere pe grupe de specializări. Nota ed.), iar după 3 ani de studii au optat
pentru următorii 2 ani de specializare (durata studiilor era de 5 ani) pentru următoarele
grupe: Gr. 144 Analiză matematică, Gr. 145 Algebră, Gr. 146 Geometrie, Gr. 147 Ecuații
funcționale, Gr. 148 Astronomie, Gr. 149 Teoria probabilităților și statisică, Gr. 150
Mașini de calcul, gr. 151 Mecanica fluidelor, Gr. 152 Elasticitate, Gr. 153 Cercetări
operaționale.
Pagina Web site FMI: http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia_1971/ .
2
Absolvent al grupei 153 „Cercetări operaționale”, 1971
Mașini de Calcul
Poză Nume și prenume / Informații
1. Azalov Pavel
Dr. Associate Professor of Computer Science,

Engineering - Penn State - Hazleton
http://www.hn.psu.edu/
2. Badea Lori
Programator, Institutul de studii şi proiectări

energetice (ISPE) Bucureşti, CS I –
Institutul de matematică Academia Română
3. Bălănescu Tudor
Universitatea din Pitești,

Facultatea de Matematică și Informatică,
Departamentul de informatică
4. Breabăn Ancuţa (Pourtier)
Cercetător, Informatique-productique imagerie

medicale, Univ. Blasé Pascal, Clermont-Ferrad.
Manager, Ets. Pourtier Section Informatique France
5. Chiţu Militaru Petre
Cercetător științific principal I, Doctor în științe

inginerești
- 6. Drăgan Andrei
Analist programator – Academia Militară

- 7. Dranga Mihai
Profesor Univ., Institutul Politehnic București
8. Gherghina Graţia (Scînteie)
Analist programator – Manager CONEX
9. Nicolescu Radu
Senior Lecturer Dr., Department of Computer Science,

University of Auckland, Campus Tamaki, New
Zealand
10. Paiuc Florentin
Analist programator, Istitutul de cercetări pentru

inginerie tehnologică, Profesor Bucureşti
11. Pavel Eva (Peană)
Analist Programator – Bursa de valori Bucureşti
12. Scînteie Constantin
Analist programator – Manager TRANSELECTRICA,

Bucuresti
13. Simion Andrei
Matematician – CN Pompieri
14. Stan Emil
Profesor, Academia de Poliţie Bucureşti
15. Ştefănescu Ştefan
Conf. universitar Dr., Facultatea de Matematică,

Universitatea Bucureşti
16. Văetuş Anca-Cristina (Pascu)
Maître de Conférences, Département Pluridisciplinaire

d’Informatique, Universite de Bretagne Occidentale,
Brest, France
17. Vasilescu Nicolae
Analist programator – Registrul Auto Român
- 18. Vlad Nicolae
Analist programator – Academia Militară
19. Voinescu Rodica (Cherciu)
Profesor – Liceul Teoretic Naţional din Bucureşti
Promoția 1975, prima promoție a Secției de informatică a Facultății de Matematică,

Universitatea Al. I. Cuza din Iași
În anul 1971, a fost concurs de admitere pentru anul I la secția de Informatică – pentru
prima dată înființată la 5 universități din România. Au fost admiși 60 de studenți, din care
au absolvit un număr de 45 (Nota ed. Mulțumim pentru aceste informații d-lui Iancu Ilie,
promoția 1975 Informatică Iași, director Editura Matrix Rom).
GRUPA 205 GRUPA 206 GRUPA 207

1. Barcov Nina 1. Antohe (Lepădatu) Anica 1. Andrieş Mircea-Călin
2. Başcău (Filipov) Maria 2. Armencia Rodica 2. Boroleanu Janeta
3. Croitoru Cornelius 3. Budeliţă (Relea) Domnica 3. Carp (Timohe-Tumac)
Roxana
4. Gâlea Iuliana Eliza 4. Burlacu Călin Dan 4. Cichi Marilena
5. Ghioc (Constantin) 5. Caşu Gheorghe 5. Corhan Ioan Gheorghe
Ecaterina Eugenia
6. Istrail Sorin 6. Chiriac (Pupăză) Valeria 6. Ilie Iancu

7. Lăcătuşu Sorin 7. Ciobâcă Gheorghe 7. Nedelcu George
8. Pantelimon Cornel 8. Cozlovschi (Tălâmbă) 8. Petrariu Maria
Camelia Doina
9. Pintilie Constantin 9. Crulicovschi (Pletea) Ariadna 9. Pleşu Mitică
Lucia
10. Pînzaru (Schneider) 10. Hatneanu Dumitru 10. Scrighin Igor Modest
Mariana
11. Răducanu Gheorghe 11. Onica Pavel Costel 11. Sichitiu Rodica
12. Rotaru Gheorghe 12. Pîrcălabu Aurica 12. Statache Costică
13. Timişescu Ilie 13. Poroch (Creţu) Viorica 13. Tălâmbă Vasile
14. Ursu Ilie Marian 14. Sorici Severian 14. Tiliciu (Ilie) Victoria
15. Todiruţ (Balan) Maria Draga 15. Zamfir (Rusti) Corina
16. Zbanţ Marionela
Despre Facultatea de Informatică din Iași (unica facultate de Informatică din România)
„Interesul în informatică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi datează din perioada
1958-1960, când Profesorul Adolf Haimovici a iniţiat o serie de conferinţe pe „Matematici aplicate
şi Informatică”. În 1960, Profesorul Adolf Haimovici a ţinut primul curs de „Elemente de
informatică”, în timp ce în 1961 Profesorul Costică Cazacu introduce în cursul său de „Matematici
Complementare”, Elemente de Teorie a programării şi Teoria jocurilor. În 1962, cursul de „Maşini
Calculabile” a fost adăugat la curricula Facultăţii de Matematică. Prima carte românească în acest
domeniu a fost „Calculatoare Universale şi Teoria programării”, publicată în 1968.
 Catedra de maşini calculabile a fost întemeiată în 1965, ca parte a Facultăţii de
Matematică; cu prima promoţie în 1970. În 1971 şi-a schimbat numele în Informatică, iar
în 1972 Profesorul Adolf Haimovici a devenit primul şef de catedră al acestui departament
nou.
 În 1990, Catedra de Informatică a fost împărţită în două noi departamente: Catedra de
informatică şi Catedra de matematici aplicate. În 1991-1992 primul a devenit Facultatea
de Informatică, cu două catedre: Catedra de Informatică (cu durata studiilor de 4 ani) şi
Colegiul de Tehnologia Informaţiei (cu durata studiilor de 3 ani).
Din anul 1995, funcţionează cursurile de master în Sisteme Distribuite. Mai târziu, s-au adăugat
două noi programe de Master: Lingvistică Computaţională şi Optimizare Computaţională.
Acum, Facultatea de Informatică numără peste 1500 de studenţi şi are 50 de membri în personalul
academic” (Sursa: https://www.info.uaic.ro/prezentare/).
Prezentare generală –Facultatea oferă specializare în Informatică, studii de 3 ani pentru

licenţiere. La nivel de master, sunt disponibile sase programe de tip Master:
1. Sisteme Distribuite
2. Inginerie Software
3. Optimizare Computaţională
4. Lingvistică Computaţională
5. Securitatea Informației
6. Studii avansate în informatică.
Site-ul Facultății de Informatică din Iași, https://www.info.uaic.ro/prezentare/
Promoțiile secției de „INFORMATICĂ”
Marin Vlada,
Apariția secției de Informatică la Facultatea de Matematică este rezultatul unor

acțiuni și schimbări privind utilizarea mașinilor de calcul (calculatoarelor) în rezolvarea
problemelor din știință și tehnică, precum și din toate domeniile economiei naționale:
 Informatica în Romania își are izvoarele, mai înainte, prin anul 1954, când
s-au pus bazele secției de “Mașini de Calcul”, prin cursul liber „Teoria algebrică a
mecanismelor automate” ținut de acad. Grigore C. Moisil la Facultatea de
Matematică (sala 1). De asemenea, în anul 1956 Grigore C. Moisil devine
președintele Comisiei de Automatizări a Academiei Române, iar ulterior, în anul
1965 devine președintele Comisiei de Cibernetică a Academiei Române (acad.
Solomon Marcus (1925-2016) a făcut aceste observații în anul 2013, în amf.
Spiru Haret de la Facultatea de Matematică și Informatică, la întâlnirea aniversară
a promoției 1978 – Informatică).
 Acad. Grigore C. Moisil a înființat secția „Mașini de Calcul” în anul univ.
1959/1960 la Facultatea de Matematică și Fizică – Universitatea din București,
care era urmată de studenți în ultimii doi ani de studii (în acea vreme studiilor la
matematică durau 5 ani). Această secție a funcționat în perioada 1959-1971, 12
ani până în anul 1971, când s-a înființat secția de Informatică, cu admitere din
anul I.
 Anul 1962, Grigore C. Moisil înființează, la Facultatea de Matematică, Centrul

de Calcul, cu statut de Laborator pe lângă Catedra de Algebră condusă de Gr. C.
Moisil, ce va deveni Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB),
primul cu acest profil din ţară și care va avea un rol important în formarea de
informaticieni în România. Acesta va funcționa la Facultatea de Matematică
aproape 31 de ani, până în anul 1993, când s-a desființat.
În România anilor 1965-1975 (după ce la conducerea țării a venit Nicolae
Ceaușescu, secretar general al PCR), în domeniul utilizarii de „echipamente moderne de
calcul și de automatizarea prelucrării datelor” s-au adoptat următoarele programe și
strategii (Programe naționale de pionierat privind utilizarea tehnicii de calcul, Strategia
privind informatizarea României):
1. Anii 1966-1970 – S-au creat Comisia Guvernamentală pentru dotarea cu echipamente
de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi
Tehnologie (CNST), Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC), „Primul program de
informatizare în România” (1967) ; Anul 1968, s-a înființat Fabrica de calculatoare
București, licenţă franceză IRIS 50 – Felix 256/512, calculator de generația a III-a;
Anul 1970, s-a înfiinţat Institutul Central de Informatică (ICI).
2. Anul 1967 – „Programul de dotare a economiei naționale cu echipamente moderne
de calcul și de automatizarea prelucrării datelor”, primul program de informatizare a
României elaborat de colectivul de specialiști: profesorul Mihai Drăgănescu,
profesorul Mircea Petrescu, Nicolae Costake, Vlad Iancovici, Ștefan Bârlea, Emil
Mitescu, Cornel Mihulecea, Edmond Nicolau, Radu Sipoș, Simion Florea și Nicolae
Sucitulescu.
3. Anul 1971 – „Programul cu privire la sistemul național de informatică și conducere”,
program dezbătut și aprobat în ședința Comitetului Politic Executiv al PCR, din
octombrie 1971. La vremea respectivă programul era în concordanță cu ceea ce se
prefigura pentru dotarea județelor cu tehnică de calcul, și când datele de intrare erau
introduse cu cartele perforate, iar teleprelucrarea avea caracter de pionierat.
Centralizările se efectuau prin metodele convenționale, destul de greoaie în acea
vreme, prin transportul/ deplasarea cartelelor perforate sau a benzilor magnetice, iar în
cazuri excepționale prin folosire telexului sau a telefonului. Menționăm că unele
echipamente de calcul și cartelele perforate erau din import.
4. Anul 1972 – „Hotărârea CC al PCR cu privire la perfecționarea sistemului
informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de
prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în
perioada 1971-1980”, adoptată în aprilie 1972, un program revoluționar privind
informatizarea în România.
Secția de „INFORMATICĂ” (secție/specializare

de 4 ani, începând cu anul I):
 Anul 1971 – se înființează secția
INFORMATICĂ (admitere în anul I) –
Exemplu: Prof. dr. Denis Enachescu (în
imaginea alaturată), promoția 1975
(absolvire 4 ani) – a se vedea foaia
matricolă de mai jos,
Prof. dr. Cristian Calude

(https://www.cs.auckland.ac.nz/%7Ecristian/cris.public/criscvA.pdf). După absolvire
era un an de specializare cu admitere.
Anul 2015. Susținerea unei teze de doctorat,

Școala doctorală, Facultatea de Matematică și
Informatică (Sala 1): drd. Andrei Olariu.
În prim plan: Prof. dr. Victor Mitrana, Prof. dr. Ioan Tomescu …
(Prof. dr. Denis Enăchescu citește referatul de doctorat, Sursa: Andrei Olariu, http://andrei.olariu.org/)
Discipline de informatică: Anul I – Bazele programării calculatoarelor I–II, Tehnici

numerice de calcul, Algebra logicii și teoria numerelor, Algebră liniară și aplicații,
Structuri și sisteme de calcul automat, Practică productivă; Anul II – Algoritmi numerici
I–II, Organizarea, planificarea si conducerea unităților economice, Limbaje de
programare, Structuri de date și sisteme de programare, Practică productivă; Anul III –
Analiză numerică I–II, Teoria simulării discrete, Teoria sistemelor, Practică productivă;
Anul IV – Funcții recursive și mașini Turing I-II, Programare matematică, Sisteme
informaționale I-II, Limbaje formale și tehnici de complilare, Logică și metodologie,
Procese stochastice, Practică productivă.
 Anul 1972 – Concurs de admitere comun pentru MATEMATICĂ și

INFORMATICĂ; anii I și II au fost comuni, apoi în anul al 3-lea s-au separat 4
grupe de informatică + cele de matematică + mecanică; specializare informatică
1976/1977.
 Anul 1973 – Concurs de admitere pentru INFORMATICĂ; băieții merg 8 luni în
armată (pentru prima dată s-a început perioada ca stagiul militar să nu se mai
efectueze după absolvirea facultății, ci după concursul de admitere) și vor intra în
anul I, în anul 1974, seria C: 115 studenți; promoția INFORMATICĂ 1978 (după
absolvire a fost și anul V de specializare, doar 2 grupe; în anul univ. 1978/1979;
au fost 2 grupe de 6 studenți). Colegi promoția 1977 – Rodica Ceterchi, Mihaela
Malița, Ileana Streinu, Marian Gheorghe.
 Anul 1974 – Concurs de admitere 2 grupe de INFORMATICĂ; băieții au mers în

armată (9 luni), după concursul de admitere – încorporabili; de aceea, numărul de
locuri la concursul de admitere erau separate: locuri pentru cei încorporabili și
locuri pentru cei neîncorporabili. Băieții ce au avut concurs de admitere în anul
1973, au efectuat stagiul militar și au început anul I în anul univ. 1974/1975.
Grupele de studiu (anul IV, 110 studenți) anul univ. 1977/1978: Informatică
teoretică (gr.131), Analiză numerică (gr.132), Cercetări operaționale (gr.133),
Probabilități și statistică (gr.134). După absolvirea celor 4 ani, în anul univ.
1978/1979, s-au organizat 2 grupe (câte 6 locuri) pentru anul V de specializare:
“Limbaje specializate”, “Cercetări operaționale”.
 Anul 1975 – Concurs de admitere 2 grupe de INFORMATICĂ; fetele au

concurat pe circa 15 locuri; au început anul I cu băieții veniți din armată si care
au avut admiterea în anul 1974 (Exemplu Prof. dr. Gheorghe Ștefănescu). După
absolvirea celor 4 ani, în anul univ. 1979/1980, s-a organizat o grupa (7 locuri)
pentru anul V, numită „Limbaje specializate”
 Anul 1982 – „Un moment dificil din istoria învățământului informaticii, In
memoriam, Doamna Profesor CABIRIA ANDREIAN CAZACU (19 februarie 1928
– 22 mai 2018)” Prof. dr. Dragoș Vaida (22.05 2018, mesaj e-mail, mai jos).
Îmi amintesc de un moment dificil din istoria învățământului informaticii, în

cadrul celui de matematică, și de o luptă comună pentru supraviețuire. În timpul
mandatului de Decan al Doamnei Profesor la Facultatea de Matematică, deci în intervalul
(1976–1984), probabil între 1979 și 1981, au sosit la facultate cifrele de școlarizare
pentru anul care urma, în care informatica nu mai apărea. Această eliminare însemna
„stingerea” informaticii la Matematică, cu consecințe grave pentru întregul domeniu. Era
necesară o reacție de ordinul a trei zile, altfel planul de școlarizare era adoptat prin
Hotărâre de Guvern și nu se mai putea îndrepta nimic. Doamna Decan m-a chemat și pe
loc a hotărât să facă o intervenție la Ministrul Învățământului, fără ședințe de catedră sau
de Consiliu profersoral prealabile.
Am redactat intervenția pentru semnătura Directorului General al Institutului

Central de Matematică. S-a semnat așa cum trebuia și am plecat cu intervenția pentru
avizare la Ministerul Învățământului și la Institutul Central de Informatică. Profesorul
Mihai Drăgănescu se afla la Academia de Științe Sociale și Politice (str. Onești), într-o
consfătuire. La sfârșitul reuniunii, m-am aflat în ușa pe care ieșea Angelo Miculescu,
viceprim-ministru. În cuvinte de om speriat, i-am spus ce urgență am și dânsul,
înțelegător și politicos, s-a dat înapoi. Dacă ieșea urma șirul participanților și devenea
nesigură interceptarea și, deci, obținerea semnăturii. Era o participare numeroasă, printre
cei prezenți l-am remarcat pe Valter Roman. Nu înțeleg ce puteau avea în comun
persoanele menționate și de ce consfătuirea fusese la subsol. La minister, Doamna Decan
și-a exprimat poziția, în puține cuvinte, zâmbind dar fără echivoc sau ezitare. Se vedea o
trăsătură de caracter pe care o observ și în natura unitară, coerentă, neabătuta a operei, un
exemplu de urmat oricînd dar mai ales azi (când asistăm la incoerență, exemplu, regiunile
cu mai multe capitale, în care vom circula cu o hârtie între capitalele de diferite sorturi și
culori – Nota ed.: în România se discuta o propunere despre configurarea de regiuni).
Ministrul a aprobat demersul cu o concluzie neașteptată: „Înțeleg că trebuie să
tranformăm ceea ce este rău în ceva mai puțin rău”, atitudine surprinzătoare la un
membru al Comitetului Politic Executiv PCR. Răul a fost evitat dar premizele aveau să
rămână.
 Anul 2005 – Introducerea în România a procesului Bologna (Domeniul de licență

Informatică, 3 ani specializarea Informatică, 2 ani Master, 3 ani Doctorat).
Promoția „INFORMATICĂ” 1978, martoră la fondarea informaticii românești 3
La Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, în toamna anului 1974, 115

studenţi au început anul universitar în cadrul seriei C Informatică (4 grupe), având un
program de studii special pentru Informatică. Anul IV a avut următoarele grupe de
specializări: Informatică teoretică (131), Analiză
numerică (133), Cercetări operaţionale (132),
Probabilităţi şi statistică (134). După absolvire,
aceştia au fost angajaţi la diverse locuri de activitate:
Centre Teritoriale de Calcul, Institute de Cercetări,
Ministere, Învăţamânt şi Cercetare, Centre de Calcul
ale diverselor uzine, fabrici etc. Astăzi, absolvenţii
din anul 1978 îşi desfăşoară activitatea atât în ţară, cât
şi în străinătate (SUA, Canada, Germania, Austria,
Grecia, Israel), în următoarele domenii: IT, cercetare,
învăţământ superior, finanţe, bănci, administraţie,
telecomunicaţii. Un număr de 9 absolvenţi sunt
doctori în matematică/informatică (Catargiu Dumitru,
Crăciunean Vasile, Dima Nelu, Ioniţă Angela,
Marinoiu Cristian, Răbâea Adrian, Stoleru Anca,
Vianu Victor, Vlada Marin).
3
Promoțiile Facultății de Matematica și Informatică, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotia_1978/.
Profesorii universitari ai acestei generaţii de informaticieni au fost: Solomon Marcus,

Livovschi Leon, Mircea Maliţa, Popovici Constantin, Văduva Ion, Tomescu Ioan,
Cuculescu Ion, Vaida Dragoş, Andreian Cazacu Cabiria (Decan), Dincă George
(Prodecan), Nicolae Radu (Prodecan), Viorel Iftimie, Petre P. Teodorescu, Mocanu
Petre, Gavril Sâmboan, Liviu Nicolescu, Niţă Constantin, Vraciu Constantin, Mocanu
Petre, Ichim Ion, Craiu Virgil, Florea Dorel, Mihnea Georgeta, Sireţchi Gheorghe, Anton
Ştefănescu, Constantin Tudor, Gabriela Licea, Dumitrecu Monica, Sergiu Rudeanu,
Virgil Căzănescu, Georgescu Horia, Bâscă Octavian, Atanasiu Adrian, State Luminiţa,
Ion Roşca, Popescu Ileana, Popescu Liliana.
Evenimente și acțiuni:
 Anul 1978, luna iunie, Absolvirea, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de
Matematică, Specializarea INFORMATICĂ; Grupele de studiu (anul IV)
1977/1978: Informatică teoretică (gr. 131), Analiză numerică (gr.132), Cercetări
operaţionale (gr.133), Probabilităţi şi statistică (gr.134); Anul V – 2 grupe de
specializări 1978/1979: Limbaje specializate (Litman Irin, Macoviciuc Ioan,
Popescu Gabriel, Popescu Daniel, Stoleru Anca, Vlada Marin); Grupa Cercetări
operaţionale (Barasch Mariana, Butnăreanu Ariana, Ivănescu, Octav,
Radoslovescu Ion, Răbâea Adrian) – Despre Promoția INFORMATICĂ 1978:
Broșura 1978 informatică (PDF),
http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1978info/brosura1978info.pdf,
http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1978info/prezentare78.ppt,
http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1978info/pliant1978info.pdf;
 Anul 1988, 29-30 octombrie, Întâlnirea de 10 ani la

Facultatea de Matematică;
 Anul 2003, 6-7 septembrie, Întâlnirea de 25 ani la
Facultatea de Matematică şi Informatică;
 Anul 2004, Iniţiativa Promoţiei 1978 „Sprijin pentru
învăţământul de informatică la Facultatea de
Matematică şi Informatică, Universitatea din
Bucureşti”: 2 (două) Burse de studiu: Croitoru Elena
9,27 (anul IV, informatică) şi Neacşu Valeriu Ioan 9.56
(anul I, matemematică-informatică), 1 (una) Bursă
socială: Varzariu Darie-Vasile (anul I, informatică).
Ref.:
http://fmi.unibuc.ro/ro/initiativa_promotiei_19
78_info/
 Anul 2008, 6 – 7 septembrie,
Întâlnirea de 30 ani la Facultatea de
Matematică şi Informatică;
 Anul 2013, 21 septembrie, Întâlnirea
de 35 ani la Facultatea de Matematică
şi Informatică;
 Anul 2018, 7 septembrie. Întâlnirea de
40 de ani.
Mărturisiri
Astăzi, când îmi amintesc perioada petrecută în anii de liceu (1968-1973), unii din cei
mai frumoşi ani din viaţă, trebuie să evidenţiez emoţia şi nerăbdarea cu care aşteptam să
citesc tabletele lui Gr. C. Moisil din „Contemporanul”4, ce apăreau săptămânal sub
4
Revista Contemporanul, înfiinţată în 1881, este o publicaţie naţională de cultură, politică şi ştiinţă, în
paginile căreia se găsesc cele mai proaspete ştiri privind evenimentele culturale, sociale şi politice din
genericul «Ştiinţă şi Umanism». Aceste scrieri ale lui Moisil şi „căutările mele” prin
universul problemelor de matematică, m-au îndreptat, în acea perioada, către un
„necunoscut ce însemna calculator, matematică, informatică, roboţi”. În vara anului 1972
am primit scrisoare de la acad. Grigore C. Moisil (scrisă la Sinaia) ca răspuns al unei
scrisori primite de la mine, prin care îmi exprimasem dorinţa să scriu o culegere de
probleme de matematică. Îmi explica faptul că o astfel de culegere se poate elabora doar
de un profesor, după o vastă activitate didactică cu elevii săi. Nu am scris o astfel de
culegere de matematică, în schimb, după ce am căpătat experiență în domeniul
informaticii (activitate profesională îmbinată cu o activitate didactică), am scris cărți în
acest domeniu, prima carte într-un domeniu nou al programării automate pentru grafica
pe calculator „Grafică automată în limbajul FORTRAN 77 și aplicații”, TIPOGRAFIA
UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, ediția I (1988), 245 pag. (în colaborare cu Adrian
Posea). Eram angajat – din anul 1983, ca cercetător-programator la Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB), de la Facultatea de Matematică – fondat de acad.
Grigore C. Moisil în anul 1962. Imaginea alăturată este coperta ediției a II-a din anul 1990.
În anii de liceu, la începutul anilor 1970 nu
știam nimic despre Informatică și nu văzusem un
calculator. Știam despre utilizarea calculatorului în
rezolvarea diverselor probleme din scrierilor lui Gr. C.
Moisil ce apăreau săptămânal în revista „Contemporanul”.
Într-adevăr, eram pasionat de matematică și eram un
rezolvitor al problemelor din Gazeta matematică,
activitate care mi-a consolidat formarea profesională
și pentru care am fost premiat de Gazeta matematică.
De asemenea, din anul 1972 am publicat probleme
propuse în Gazeta matematică. Nu numai eu, dar și
mulți alții – azi oameni de știință, profesori,
cercetatori, ingineri, economiști etc. – reconosc că
revista Gazeta matematică a avut un rol important în
cariera lor și care le-a schimbat viața. Din pasiune
pentru matematică, și pentru ca am fost influențat de
scrierile lui Moisil, fără să știu nimic despre
Informatică, am dat admitere la Facultatea de
Matematică din București, în vara anului 1973 (în mai 1973 aflam cu tristețe moartea
acad. Grigore C. Moisil, acesta a murit la 21 mai 1973, la Otawa, în Canada).
Anul 1973 a fost un an special pentru Facultatea de Matematica, deoarece au fost
scoase la concurs un număr record de locuri pentru Informatică: 100 sau 114 locuri.
Locurile de admitere erau în comun cu cele de la matematică. După concursul de
admitere, toți cei admiși au primit o scrisoare de la secretariatul Facultății de Matematică
prin care li se cereau să opteze pentru matematică sau informatică. Am optat pentru
informatică. A mai fost ceva în acea vară 1973. În acei ani, 1972-1973, autoritățile
române au luat diverse măsuri de informatizare (dotarea cu tehnică de calcul și pregatirea
de specialiști pentru aceste schimbări din economie). Surpriză: nu am început anul I de
România şi din străinătate. De asemenea, veţi fi la curent cu apariţiile editurii Contemporanul, care vă pune la
dispoziţie un protofoliu variat de cărţi de calitate, atât romane şi cărţi de beletristică, cât şi volume de
filosofie, eseu, poezie şi artă, https://www.contemporanul.ro/istoric.
facultate la 1 octombrie 1973, așa cum era obișnuit, ci ni s-a comunicat că vom merge 8
luni de zile (ulterior, în anul următor vor fi 9 luni) să satisfacem stagiu militar
obligatoriu. Prin Decretul 499/august 1973, s-a trecut la o formă de organizare unitară a
activităţii de informatică, ca instrument al dezvoltării economice; printr-un alt decret se
instituia stagiul militar termen redus 9 luni, după concursul de admitere în facultate.
Era obișnuit, până atunci, să se efectueze stagiu militar obligatoriu după obsolvirea
facultății (6 luni).
Îmi amintesc că printre lucrurile necesare la încorporare, am luat câteva numere
din Gazeta matematică și cursul Ion Colojoara de Analiză matematică. La armată,
unitatea militara era specializată în topografie și geodezie; unele activități mi-au fost utile.
De exemplu, am învățat unele lucruri privind ridicarea unei hărți topografice: rezolvarea
de sisteme de ecuații, reprezentarea curbelor de nivel, utilizarea unei mașini mecanice
pentru operații cu numere mari etc. În toamna anului 1974, am început anul universitar
alături de cei 115 colegi de la informatică, studenţi în cadrul seriei C Informatică
(4 grupe), având un program de studii special pentru Informatică. A fost prima serie de
informatică cu așa număr mare de studenți. Au urmat în anii urmatori o grupa sau 2 grupe.
Utilizarea sistemelor de calcul a schimbat lumea și continuă să influențeze
aproape fiecare aspect al vieții cotidiene, inclusiv în medicină și asistență medicală, în
afaceri și finanțe, în educație și formare continuă, în știință și tehnologie, în politică și
guvernare etc. Prin apariția calculatorului și a noilor tehnologii de prelucrare a
informațiilor și a cunoștințelor, științele au realizat salturi mari în acumularea de
descoperiri. Prin urmare, știința este un generator de cunoștințe obținute prin activitatea
domeniilor de știință ce adaugă, de fiecare dată, la fondul comun al științei, informații noi
și revizuiri ale unor cunoștințe vechi, realizând astfel o dezvoltare permanentă a științei.
Științele constituie un tezaur al umanității printr-un ansamblu sistematic de informații
despre natură, societate și gândire. E nevoie să cunoaștem evoluția în știință, pentru a
studia stadiul prezent și a face proiectare spre viitor. (M. Vlada, Informatică aplicată.
Modele de aproximare, software şi aplicaţii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2012).
Promoția 1978,
Întâlnirea de 10
ani, anul 1988
Întâlnirile din anii 1988, 2003, 2008, 2013 și 2018.

Acad. Solomon Marcus (1925-2016), prezent la întâlnirile Promoției Informatică 1978

In memoriam, Dinu Toiba
Dinu Toiba (26 oct. 1954 – 4 feb. 2011)
Curriculum Vitae – de la absolvirea facultății:

 1974-1978, secția de Informatică, Facultatea de Matematică a Universității din
București (promoția 1978 Informatică)
 1978-1982, Analist, programator, inginer de sistem, Centrul de Calcul al
Ministerului Turismului, București
 1983-1984, Inginer de sistem, programator, Automotive Industries, Nazareth, Israel
 1984-1985, Programator de sistem, Kontahal, Tel Aviv, Israel
 1985-1986, Antreprenor, Inginer de sistem, analist, programator, Lee Raz, Tel
Aviv, Israel
 1986-1989, Proprietar, analist,
programator, suport tehnic, Universal
Micro Systems (UMS), Ramat Gan,
Israel
 1986-1989, Programator,
analist, LIMS Ltd, Tel Aviv, Israel (în
paralel cu UMS)
 1989-1990, Asociat, director,
programator, analist, LIMS Ltd, Tel
Aviv, Israel
 1990-2011, Vice CEO, Director,
Major Share Holder, LIMS Ltd, Tel
Aviv Israel
 1990-2011 Vicepresedinte, sef departament R&D, analist, programator, LIMS

(USA) Inc, Hollywood, Florida, USA (societate controlată de LIMS Ltd)
- Purtător de cuvânt, lector și prezentator la mai multe conferințe și seminarii
internaționale legate de lumea laboratoarelor (SUA, FRANȚA, GERMANIA,
OLANDA, BELGIA)
- Autor al mai multor articole tehnice și pachete de programe legate de
implementarea sistemelor informatice în laboratoare.
- Stare civilă până în anul 2011: Căsătorit, 2 fete (17 și 14 ani, în anul 2003)
Article.
Dinu Toiba, “Creating Rich Web-Based LIMS With Programmable XML Technologies”,
Reprinted from American Laboratory, STARLIMS Corp., Hollywood, FL, USA,
September 2005
„This article examines currently available Internet deployment options andillustrates the historical
development of LIMS software from standard client/server technology through Web-enabled solutions to the
arrival of rich, scalable Web-based LIMS applications. This technology is illustrated by the version 10 Web-
based LIMS application (STARLIMS Corp., Hollywood, FL). Conclusion: Impressive advances in the
technology continuum over the past few years have ushered in an era of demand for enterprise-wide LIMS
data availability. This data availability, coupled with the emergence of rich, fullfeatured Web-based LIMS, is
facilitating timely enterprise action, reducing the total cost of ownership, and enabling multisite
organizations to conform to best practices.”
Referințe
1. http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotia_1978/
2. http://mvlada.blogspot.ro/2008/06/promotia-1978-informatica.html
3. http://www.agora.ro/stire/intalnirea-promotiei-1978-informatica
4. http://www.agora.ro/stire/alumni-promotia-1978-informatica-martora-la-fondarea-informaticii-romanesti
5. Marin Vlada, ACAD. SOLOMON MARCUS ȘI PROMOȚIA 1978 INFORMATICĂ, MARTORI LA
FONDAREA INFORMATICII ROMÂNEȘTI, Studii și cercetări, Academia Romănă, 2016,
http://studii.crifst.ro/doc/2016/2016_03_01.pdf
6. Marin Vlada, Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești, Conferinţa
Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XIV-a, 2016, http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/
documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lucrarea1.pdf
7. Vlada M., Începuturile informaticii româneşti, http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/
8. Vlada M., Informatica la Universitatea din Bucureşti, www.unibuc.ro/prof/vlada_m (pdf)
9. Vlada M. , Leon Livovschi, un pionier al informaticii românești- http://www.c3.cniv.ro/?q=2015/leon
10. Vlada M. , Octavian Bâscă, un pionier al informaticii românești-http://www.c3.cniv.ro/?q=2015/obasca
11. Vlada M., Prof. Dr. Nicolae Țăndăreanu, un pionier al informaticii românești,http://mvlada.
blogspot.ro/2016/06/prof-dr-nicolae-tandareanu-un-pionier.html
12. Vlada M., Prof. Dr. Ileana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni,
http://mvlada.blogspot.ro/2016/06/prof-dr-ileana-popescu-un-formator-al.html
2.2 Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii
Românul Ștefan Odobleja (13 oct. 1902 – 4 sept. 1978)
Marin Vlada, Universitatea din București,

Eufrosina Otlăcan, CRIFST – Academia Română,
Adrian Adăscăliței, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași
În acest an – 2018, se împlinesc 40 de ani de

la moartea lui Ştefan Odobleja (13 oct. 1902 –
4 sept. 1978), medic militar și filosof, membru
post-mortem al Academiei Române, și 80 de
ani de la publicarea la Paris, de către Librairie
Malonie, a cărții sale, „Psichologie
consonantiste”, 1938, 1939 (The Consonantist
Psychology) [1].
În imaginea alăturată : Ștefan Odobleja
(dreapta), în curtea Mănăstirii Argeșului.
Cartea în două volume – un tratat de
înalt nivel ştiinţific privind concepţia
sistemică şi cibernetică asupra lumii vii şi nevii, de 900 de pagini și 300 de desene
realizate de autor – este o lucrare de pionierat în știința ciberneticii, fapt pentru care
românul Odobleja este considerat părintele ciberneticii generalizate. Noua știință a fost
numită Cibernetică, în anul 1948, după ce, 10 ani de la apariția cărții lui Odobleja,
matematicianul american Norbert Wiener publică „Cybernetics or Control and
Communication in the Animal and the Machine”, carte apărută în același timp la Paris și
New York. Cibernetica a contribuit la apariția primelor calculatoare electronice, după
anul 1945, și la dezvoltarea Informaticii (Computer Science) și a Inteligenței artificiale.
Cele două imagini de mai jos sunt capturi ale articolului [1].
Pe plan mondial, matematicianul american de origine maghiară, John von
Neumann (1903 – 1957), este autorul structurii calculatorului modern prin „Von Neumann
architecture”, din raportul tehnic „First Draft of a Report on the EDVAC” din anul 1945,
arhitectură ce s-a bazat pe lucrările matematicianului britanic Alan Mathison Turing
(1912-1954). Acest lucru a fost recunoscut de către Neumann, ce a descris așa-numita
mașină abstractă Turing (Computing Machine) astfel: „On Computable Numbers, with an
Application to the Entscheidungsproblem”, Proceedings of the London Mathematical
Society, 2 42: 230–65, 1936. În anul 1943, Turing a construit, pentru benefiiciile armatei
britanice, Colossus: primul calculator electronic digital pentru decriptarea codurilor
germane, iar în perioada 1945-1946 contribuie la prototipul maşinii de calcul „Automatic
Computing Engine”, realizată fizic mai târziu, în anul 1950. În anul 1946, Turing a
prezentat o lucrare ce reprezintă primul proiect detaliat al unui calculator cu program

stocat. În prezent, această arhitectură este recunoscută şi valabilă.
Alan Turing a fost extrem de influent în dezvoltarea ştiinţei calculatorului,

oferind o formalizare a conceptelor de „Algoritm” şi „Computing” prin definirea maşinii
Turing, ce a jucat un rol important în crearea calculatorului modern. În anul 1930, a
definit conceptul de maşină universală ce stă la baza revoluţiei științei calculatorului
(Computer Science). În anul 1945, Turing a fost un pionier al construirii unui calculator
electronic, în paralel cu proiectul lui John von Neumann (EDVAC Report 1945). Dar,
adevăratul rol important al lui Turing a fost în înțelegerea ştiinţifică a funcţionării minţii
omului, ce a condus la celebrul «Test Turing» pentru a defini inteligenţa maşinilor de
calcul (calculatorului) şi la previziuni pentru secolul XXI.
De asemenea, celebrul matematician Alan Turing a făcut istorie, deoarece astăzi
este considerat a fi unul din precursorii Informaticii şi al Inteligenţei Artificiale. Pe plan
mondial, este recunoscută contribuţia lui Turing asupra dezvoltării diverselor ştiinţe şi
discipline: matematică, ştiinţa calculatorului (computer science), informatică,
bioinformatică, calculatoare şi tehnologia informaţiei, morfogeneza (morphogenesis,
mathematical biology), inteligenţa artificială, filozofia şi restul lumii ştiinţfice.
România acelor ani, înainte și după cel de-Al II-lea Război Mondial, era
conectată la activitatea științifică și tehnică privind apariția noilor științe: Cibernetica și
Informatica, prin eforturile științifice ale comunității mondiale, la construirea sistemelor
de calcul (computer systems). În deceniul ’60, România era considerată între primele țări
din lume (după SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa, Japonia, Austria, Olanda, Italia,
Danemarca) privind cercetările și eforturile pentru construirea calculatorului electronic.
Școala românească de matematică s-a dezvoltat sub influența matematicienilor români ce
și-au susținut doctoratele cu prestigioși matematicieni din Franța, Germania, Italia. De
exemplu, matematicianul Gabriel Sudan (1899-1977) a publicat în anul 1927 (înaintea lui
W. Ackermann, 1928), prima funcție recursivă ce nu este primitiv recursivă. „The
Romanian School of Mathematics developed under the influence of the Romanian
mathematicians [32, 37] who took their doctorates in the following countries (in 1860 the
University of Iasi was founded, and in 1864, the University of Bucharest):
 France – the first doctors in mathematics in Paris: Spiru Haret (1878), David
Emmanuel (1879), Constantin Gogu (1882) and Nicolae Coculescu (1895),
followed by Gheorghe Țițeica (1899), Dimitrie Pompeiu (1905), Traian Lalescu
(1908), Constantin Popovici (1908), Simion Stoilow (1916), Miron Nicolescu
(1928), Alexandru Ghika (1929), Alexandru Froda (1929), Nicolae Teodorescu
(1931), Tiberiu Popoviciu 1935), Caius Iacob (1935);
 Germany – Alexander Myller (1906), Victor Vâlcovici (1913), Gabriel Sudan
(1925), Dan Barbilian (1929);
 Italy – Octav Onicescu (1920), Gheorghe Vrănceanu (1924), Gheorghe Mihoc
(1930), Ion Creangă (1930), Mendel Haimovici (1932)” [3,4].
Teoriile lui Odobleja sunt citate și astăzi. În anul 1995, s-a desfășurat în Spania,
la Palma de Mallorca, Congresul de Cibernetică Generală și Biocibernetică. Un autor
francez, George A. Pordea din Biarritz (fost deputat în Parlamentul European din partea
Franței), a prezentat comunicarea «Le nationalisme entant que concept moral et socio-
politique. Quelques données fondamentales d’une vision épurée en function de la théorie
générale des systèmes». Acesta se referă la teoria lui Odobleja și face observația că, pe
plan conceptual, naționalismul merge pe lanțul percepție, recepție, emoție, memorie, fiind
întărit de experiență și educație, la care se adaugă imaginația, raționamentul, fixația și

comunicarea. Autorul afirmă: „Ca identificare a ființei cu națiunea din care face parte,
naționalismul se înscrie – în perspectiva mecanismelor de comunicare și control – în seria
de legi psihice, mai ales ale senzațiilor, afectivităilor și fixațiilor; fiind caracterizat prin
legile funcțiilor gnoseologice, el se manifestă în dreptul public și, de aceea, în morala
economico-socialã și politicã. Patriotismul se definește ca dragostea de patrie, aceasta
fiind o entitate complexă, care cuprinde solul pe care trăiește o comunitate umanã unitã
de originile, trecutul istoric, cultura, valorile și aspirațiile sale. Naționalismul și
patriotismul reprezintă, în consecință, concepții apropiate, mai exact, juxtapuse.
Revoluționarii francezi de la 1789 au fost primii numiți patrioți.” [1].
România se poate mândri cu contribuția oamenilor de știință romăni, matematicieni și
ingineri, în câteva domenii ale cercetării științifice privind fundamentele teoriei
calculabilității, fundamentele ciberneticii, teoria algebrică a mecanismelor automate,
logica matematică aplicată la construirea și utilizarea primelor calculatoare electronice
din România, un rol primordial având acad. Grigore C. Moisil (1906-1973), considerat
fondatorul informaticii românești, împreună cu inginerii ce au construit și dezvoltat
industira de calculatoare românești.
Referințe
1. M. Vlada, E. Otlăcan, A. Adăscăliței, Ciclul „Istoria Informaticii românești” : Românul Ștefan
Odobleja (13 oct. 1902 – 4 sept. 1978), precursor al Ciberneticii și al Inteligenței artificiale,
http ://www.c3.cniv.ro/?q=2018/odobleja , 2018.
2. Eufrosina Otlăcan, Despre naționalism și cibernetica lui Ștefan Odobleja,Curtea de la Arges , Anul IX,
Nr. 5(90), Mai 2018, pag. 16-17, 2018, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/IX_5_90/IX_5_90.pdf
3. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and
Artificial Intelligence, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL
2017), Ed. Universității din București, 2017.
4. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal
machine and Horn clauses, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning
(ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017.
5. Marin Vlada, 2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa
Artificială, Lucrările Cnferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV 2012), Ed. Universității din
București, 2012.
Ştefan Odobleja:
A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence
Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei 1
The article describes the contribution of the Romanian scientist Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) to
the emergence, development and development of Cybernetics, whose ideas and concepts meant the
emergence and development of computer science. The scientific activity of Stefan Odobleja, a
military physician, makes his ideas, results and visions a precursor to Cybernetics and Artificial
Intelligence. His major work “Psychologie consonantiste”, first published in 1938 and 1939, in
Paris, established many of the major themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking
1
Proceeding of The 12th International Conference on Virtual Learning ICVL 2017, October 28, 2017,
pp. 27-43, online http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper2.pdf
systems ten years before the work of Norbert Wiener (1894-1964)-mathematician, published, in
1948. Odebleja’s contributions are all the more important if he is considered to be a physician,
because they have created ideas and concepts complementary to some ideas introduced by N.
Wiener. It can be appreciated that during 1920-1940 the ideas and studies on Cybernetics
appeared, the science that laid the system concept (for man and the car), the structure of the
systems (control and communication between the components of a system) and which led to the
construction of the systems computing (computer system). Dr. Stefan Odobleja was recognized as a
precursor of Cybernetics at the 4th International Cybernetics Congress, held in Amsterdam in
August 1978. His Communication “Diversity and Unity in Cybernetics” was presented at the
Congress by Dr. Stelian Bajureanu. After the presentation of Odobleja’s work, the participants
chanted “40 Years of Cybernetics,” although they were celebrating “30 Years of Cybernetics” and
mathematician Norbert Wiener.
1. Cybernetics, Science of systems, Structures and Models
Motto:
“The Art of Creation is a Global Art: The Art of Thinking”
Ștefan Odobleja (1902-1978).
“Thanks to the psycho-physical reversibility,

we can materialize the act of creation. Undoubtedly,
the inventive machine has not yet been created,
but we can see its creation soon.”
Stefan Odobleja, “Consonant Psychology”, Paris [8]
“By trying to build machines that simulate and reproduce human brain activity,
and because the most important computational models were made
by simulating the activity of the nervous system,
it can be said that Informatics was born as a chapter
of the medical sciences”
Solomon Marcus (1925-2016) [17].
Human thinking has invented the sciences. Science is a model and philosophy of thought.
In 2014, Solomon Marcus describes “The 10 Human Needs” where the number 2 need is
expressed as: “The need for refreshment. As we daily need to refresh our body through
rest and movement and the use of water and soap, we need a refreshment of our mind,
our senses and our psyches.”[17]
Man’s adaptation to nature and his survival in nature, depending on the area and
time, forced man to organize not only survival, but rather to organize his experiences,
learn from the obstacles with which he confronted, and especially to plan their future
activities. All this is done through thought, as a manifestation and normal functioning of
the brain. For these reasons, there are no two “identical” people with the same thoughts,
primarily because there is no single criterion to compare two “thoughts”.
“The automated models of the 1940s, the Turing machine of the 1930s and the electronic
computer produced by John von Neumann and his team in 1948, looked at the nervous
system. ”In my book (Grammars and Finite Automats from 1964) there is a great chapter
about the neural system, as it is modeled by S. C. Kleene’s finite automata and grammar.
... Things continued through everything that followed in the disciplines cognitive and
Artificial Intelligence, so we published the article “The Human Brain, Many Hypotheses
– Few Clarifications” in the “Academica” journal of the Romanian Academy” S. Marcus [18].
Today, it can be appreciated that there are three significant periods in the
emergence and evolution of Informatics, and in the construction of computers:
1. Period 1920-1940 (Fundamentals and Concepts), in which: the ideas and
concepts of calculus theory were grounded; recursive functions were studied;
formal systems have been defined and the limits of calculability have been
established; the concept of algorithm has been finalized as a support for a
computing machine (Turing machine or Post machine). During this period, the
ideas and studies on Cybernetics 2, the science that laid the concept of the
system (for Man and the Machinery), and the system science (control and
communication between the components of a system), science that led to the
construction of computing systems;
2. Period 1940-1960 (Design and Implementation), in which: ideas and concepts
of calculus theory were implemented; computer systems and peripheral
equipments (based on research and results in several areas: systems, data
structures, electronic circuits, memories and storage devices, algorithms and
programming languages) were built;
3. Period 1960-1980 (Hardware and Software Performance, Interactivity).
During this period: an explosive development of the computing equipment
occurred – due to the appearance of the microprocessor; high performance
operating systems 3 (UNIX, DOS, RSX-11M, etc.) have been obtained;
programming languages 4 have been developed (Algol, Fortran, Cobol, Simula,
Pascal, C, etc.); intelligent / expert systems, generated by the Artificial
Intelligence languages (List, Prolog, etc.) appeared.
Analyzing the development of ideas, theories, concepts, and building of computing

systems, one can assert that there are two important directions in computer evolution:
 Hardware Component – represented by systems (computing units –
microprocessor, storage units – memory, communication units-bus), electronic
circuits (equipments), Input / Output devices;
 Software Component – represented by algorithms, languages and programs
(operating systems, programming languages, computer systems and applications).
Cybernetics has helped define a schematic scheme for a cybernetic system that applies to
all hardware and software components: INPUT  PROCESSING  OUTPUT (fig. 1).
PROCESSING
INPUT OUPUT
Fig. 1. The unified / general scheme of a cybernetic system
2
“Cybernetics is a transdisciplinary approach for exploring regulatory systems—their structures, constraints,
and possibilities.”, https://en.wikipedia.org/wiki/Cybernetics
3
On August 4, 2017, there were 611 operating systems (including versions) and 656 Linux distributions,
http://www.operating-system.org/betriebssystem/_english/os-liste.htm
4
On August 4, 2017, updated list https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_programming_languages
Time has shown that this scheme of a cybernetic system shapes the structure and
functioning of the most important concepts in Informatics:
 Computer system (computer) – where INPUT = input devices and input data,
OUTPUT = output devices and output data, and PROCESS = execution of
programs using operating system, microprocessor and memory;
 Algorithm – where INPUT = input data, OUTPUT =
output data, and PROCESS = computation process
represented by pseudo-code;
 Program – where INPUT = input data, OUTPUT =
output data, and PROCESS = computational
instructions represented in a programming language;
 Information System (Problem Solving) – where
INPUT = input data, OUTPUT = output data, and
PROCESS = procedures and instructions represented
in a programming language.
These aspects were not realized if calculability problems

(calculus theory) and problems related to the development of computer systems
(cybernetic systems) of the electronic computer were not elucidated [12].
In this context, the invention and construction of the modern / digital computer was
possible through the emergence of new sciences and new products:
 Computer Science and Cybernetics5;
 Languages and Algorithms;
 Input/Output Devices;
 Memory and storage environments.
In the field of Cybernetics, Romania is represented by the
scientist Ştefan Odobleja (1902-1978) – a military medical
professional, being one of the precursors of the Generalized
Theoretical Cybernetics and Artificial Intelligence, the author of
the 2 volume „Consonant Psychology” published in Paris for the
first time date in 1938 (volume I) and then in 1939 (volume II).
The paper has set out many of the major themes on cybernetics
and thinking systems (introduced the concept of feedback, with
the meaning of reversible links or reverse links, provided the
telecommunication model, as well as the ideas on automation of thinking – which
underlies Artificial Intelligence). From this point of view, Stefan Odobleja was a real
visionary for a new thinking – algorithmic thinking, which led to the emergence of
computers. An important role in the two volumes is that, for the world premiere, the
concepts of System and Model are introduced. As a discipline, Cybernetics (the name
comes from the Greek “cybernetos” meaning “stormy”) was established by Norbert
Wiener, Warren McCulloch and Walter Pitts (“A Logical Calculus of the Ideas Immanent
in Nervous Activity”, 1943), Arturo Rosenblueth and others such as W. Ross Ashby
5
The roots of the cybernetic theory: "Ştefan Odobleja (1902–1978) was a Romanian scientist, one of the
precursors of cybernetics. His major work, Psychologie consonantiste, first published in 1938 and 1939, in
Paris, established many of the major themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking systems ten
years before the work of Norbert Wiener(1894-1964) was published, in 1948." [12]
(“Design of Brain, 1952), mathematician Alan Turing and W. Gray Walter (one of the
first to build autonomous robots from animal behavior study).
“Cybernetics is a homogenous and coherent scientific complex, a science resulting from
the blending of at least two sciences – psychology and technology; it is a general and
integrative science, a crossroads of sciences, involving both animal and car psychology. It
is not just a discipline, circumscribed in a narrow and strictly defined field, but a complex
of disciplines born of psychology and centered on it, branched out as branches of a tree in
its stem. It is a stepwise synthesis, a suite of multiple, often reciprocal, modeling;
syntheses and modeling in which, as a priority, and as a great importance, the modeling
of psychology on the technique and then the modeling of the technique on psychology.
Cybernetics is an intellectual symphony, a symphony of ideas and sciences.” Stefan
Odobleja6, 1978 [11].
Fig. 2. The book’s cover: Ștefan Odobleja “Psychologie consonantiste“, Paris, 1938 [8]
Below are some of Stefan Odobleja’s ideas:

 The first thought that Thinking has, Thought is to meet.
 The law of reversibility is fundamental and defines life by reversibility: life is a
vicious circle of actions and reciprocal reactions. A complex reversibility of
physicochemical phenomena, a reversible couple of actions and reactions. A
complex phenomenon where each partial phenomenon is, successively, either a
cause or an effect.
 The possibility of automating the human thinking process and developing
mechanisms to transfer this process to a machine are precursor ideas of Artificial
Intelligence.
6
https://en.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Odobleja
 The logic of resonance would have, after Odobleja, four subordinate disciplines:
geometry of logic, kinematics of logic, logic dynamics, and logic mechanics.
Thus, the forms of thinking, conceived in the act, in the process of their exercise
(logical-psychological), were to find a geometrical (spatialized) representation.
The ideas are extracted from “Psychology and Neurophysiology”, the works being a
world premiere. These thoughts were accomplished ten years before the publication of the
work of mathematician Norbert Wiener (1894-1964) [2, 23].
With an admirable scientific belief, in the two volumes of 1938, Ștefan Odobleja strongly
supports the reality of the concrete facts, crystallized around and with the consonant
theory: rigorous duality, symmetry, dichotomy, binarity, bivalence, bipolarity, correlation
with the opposition, alternation , circularity or reversibility, selectivity, specificity,
transformations and retreats, actions and reactions, attractions and repulsions, agreements
and disagreements, unions and deductions, etc. Odobleja comes to establish the essential
relationships between scientific concepts, expressed in the form of laws – known
resonance laws or consonant laws. These were, in short, the logical premises of consonant
psychology. The possibility of mechanizing the processes of thought, materialized in the
scientific-consonant fields, was a natural consequence of their logical-psychological
analysis [8,9].
Odobleja’s “The Logic of Resonance” project, a project with an impressive grandeur: “By
comparing it with traditional and mathematical logic, we find that Odobleja defines its
object of study in the traditional sense (the classical forms of thought: notion, judgment,
syllogism); but the method is conceived (geometric and physical modeling) in the sense
of physical-mathematical sciences. The logic of resonance would have, after Odobleja,
four subordinate disciplines: geometry of logic, kinematics of logic, logic dynamics, and
logic mechanics. Thus, the forms of thinking, conceived in the act, in the process of their
exercise (logical-psychological), were to find a geometrical (spatialized) representation.
This creates the premise of the corporalization of thought, its embodiment in the patterns
of geometrical sketches. If the geometry of logic or geometric logic, as Odobleja
sometimes called it, was the external, pictorial-schematic moment of thought, the
kinematic logic had to be the sculptural, rigid-bodied moment. The dynamics of logic
would represent the animation of this inert golem7, which would be nothing more than
artificial thinking, modeled on the image and the likeness of the natural one, except that it
could not be carried out by itself except in the last moment, that of automation . “Acad.
Alexandru Surdu [19].
7
In Jewish folklore, a golem is an animated anthropomorphic being that is magically created entirely from
inanimate matter (specifically clay or mud). The word was used to mean an amorphous, unformed material in
Psalms and medieval writing.
2. Odobleja’s Contribution to the Fundamentals of Cybernetics and Artificial

Intelligence
“The ideas of the “Great lonely person” who was the Romanian scientist Stefan Odobleja, could
not impose themselves because – as we have previously shown – he was not lucky to enjoy any
scientific community, a strong enough institution and a favorable social context, as well.”
Nicolae Jurcău, 1998 [2]
At the time, Stefan Odobleja was aware that his ideas were advanced to contemporaries
and expected the latest technology to confirm. Ștefan Odobleja was aware of the
originality of his ideas and therefore addressed the international scientific world. In 1937,
the International Military Medicine Congress was held in Bucharest, where Dr. Stefan
Odobleja received the “General Dr. Alexandru Papiu, physician “ award, with the work
“La phonoscopie” published by Gaston Doin & Cie Publishing House, Paris. He also
launched a prospectus announcing that “Consonant Psychology” is in print in Paris. On
that occasion, being present at the Congress, William Seaman Bainbridge, chief medical
officer of the 7th American Mediterranean Fleet, announced this book appearance in the
United States, and a summary was published in the American Psychological Abstract.
“It is known that it is harder for you to convince yourself of a truth than to find it, because
truth has been found most often through intuition, if not through a hazard. While someone
else’s belief requires, in order to produce, the deductive way, with heavy and numerous
syllogisms. Moreover, for the one who found it, the truth seems to it to be simple and
manifest, while for others we have to erase their previous opinions, a process that is
always disagreeable, and which opposes opposition through a very natural reaction,
whose roots go beyond psychological and even biological, for physical phenomena are
already dominated by the conflict of action and inertia. “ Ştefan Odobleja from the
preface of the work “La Phonoscopie” published by Ed Gaston Doin & Cie, Paris (1935)
and translated into Romanian in 2011 [7].
After World War II, Romania was under the influence of the USSR and isolated
from the free world, and Cybernetics was considered a reactionary science that “the
imperialists used to destroy the revolutionary conquests of socialism.” For Romania, only
after 1968, began an international opening period. At the International Cybernetics and
Systems Congress, held in Bucharest in 1975, Odobleja participated with the work
“Consonancial Psychology”, which he was able to present, with the approval of the Chief
of the Cybernetics Department, Dr. Aldo Masturzo of Italy (Editor, Cybernetic Medicine,
International Society of Cybernetic Medicine), although some Romanian specialists have
been reserved under the influence of the politicians of the time –
https://www2.gwu.edu/~asc/key_journals.html.
In an interview in 2013, the son of the scientist, Mr. Stefan Odobleja Jr., says that
due to his illness, Stefan Odobleja did not attend the 4 th International Cybernetics
Congress, held in Amsterdam in August 1978. His communication “Diversity and Unity
in Cybernetics” was presented at the Congress by Dr. Eng. Stelian Bajureanu (in 1975, he
gave his doctorate in Cybernetics, being among the first doctoral theses in the world in
the field of Cybernetics). After the presentation of Odobleja’s work, the participants
chanted “40 Years of Cybernetics”, although in reality they only commemorated “30
Years of Cybernetics”. In addition, the mathematician Norbert Wiener was celebrated.
With this event of recognition of the Romanian priority on Cybernetics, who led the
Congress, J. Rosse came to Romania and awarded “Norbert Wiener” medal to Nicolae
Ceausescu, the political leader of Romania, for the special merits in Cybernetics of
Romanian Researchers. [13]
In 1979, the Romanian Academy Publishing House published the collective work
“Romanian Precursors of Cybernetics”, a book in which the merits of Stefan Odobleja
are acknowledged, and in 1981, the Romanian Academy consecrated the work “Odobleja
between Ampere and Wiener” has been distributed around the world [13] [4,5,9].
Fig. 3. Reviews, Handbook of Phonoscopy, pag 534 din British Medical J. 1936 Mar 14 [14]
Stephen Odobleja died in September 1978. As a sign of recognition of his entire opera, in
connection with Ştefan Odobleja, we recall:
 he was elected post-mortem member of the Romanian Academy;
 since 2005, the village of Valea Hoţului, from Izvorul Aneştilor, Mehedinţi
county, where he was born, is called “Ștefan Odobleja”;
 In his memory there is the “Ștefan Odobleja” Memorial House in his native village;
 The Foundation “Ştefan Odobleja” from Drobeta Turnu Severin was founded, led
by his son, eng. Ştefan Odobleja Jr.;
 The Romanian Post edited an envelope in 1988 (when it was 50 years since the
publication of the book “Psychology Consonantiste”, Paris) and a stamp in 2011.
Fig. 4. Envelope 1988 edited by Poșta Română (50 years since 1938) and stamp 2011
Ștefan Odobleja’s ideas and thinking are today sources of insight for many researchers in
various fields of science.
For example, in an article published in the journal Laser Therapy (2014) by a
team of physicians, it shows [16]: “The Romanian scientist Odobleja Ştefan (1902–1978),
the founder of cybernetics, defined for the first time in the world the psyche as a system.
“The psyche is a system consisting of multiple elements: dynamic, reversible and
associated”. The reverse connection termed by Odobleja “vicious circle” or reversible
link is then identified in different psychic processes. Affectivity is a vicious circle, directly
subordinated to the great circle: the life. Knowledge is a small vicious circle, directly
subordinated to the affectivity, and through it, to the life”. Assoc. Prof. Dr. Dragos
Cârneci states that emotion is not a function of the brain, but a label that refers to a set of
its functions. The brain does not have a system that mediate emotion, but subsystems that
mediate fear, anger, disgust or pleasure. In the 1980s Le Doux, studying the adverse
conditioning to auditory stimuli, showed the existence of two neural pathways involved in
the mechanism of this conditioning, regarded as one of the phobias mechanisms in
psychiatric diseases. The two pathways are: a path that link the thalamus directly to the
amygdala (1) and another path leaving the thalamus to the primary auditory cortex (2)”.
Ștefan Odobleja (1902-1978) is the author of a remarkable work – Psyhologie
consonantiste, Librairie Maloine, vol.I, 1938; vol. II, 1939, considered to be one of the
forerunners of the present-day cybernetics and the founder of a general cybernetics as a
theory of the laws of consonance between the sciences. Essentially, this is an original
work of the foundations of a science consist of establishing its logical concepts, their
geometrical model, their definition and classification, establishing their common laws.
The consonantiste psyhology and the present-day cybernetics are different not only by
generality. The latter is the outcome of a neopositivist foundation of sciences, which is
algebrical, symbolical and logical – mathematical, while the consonantiste psychology is
geometrical, figurative an logical – classical. On the basis of the letters Odobleja tried to
develop a logic called “the logic of resonance”, that is a logic of the common substratum,
in resonance or consonance with the conceptual contest of sciences.
Unlike the formalist-symbolic orientation of the contemporary logicians,

Odobleja considers thinking in development, as a psychological process belonging to
human’s activity in general and to the scientifically one in particular. His logic does not
apply to the forms of thinking already set, but to their becoming. Thus in Odobleja’s
opinion, the mechanization of thinking does not imply a device for reproduction thought
already conceived but a device for effective reasoning, for producing thought. According
to Odobleja, there is a creative artificial thinking which implies, similarly to the
consonance laws of sciences, a geometrical positioning in space of the results of thinking,
their physical (kinematical and dynamical) model, and finally a mechanization of these
processes. Each of these phases has its own counterpart in the real of logic, i.e.:
geometrical logic, kinematical logic, dynamical logic and mechanical logic.
This was a vast project, which Odobleja had no time to accomplish. But he left us a bulky
manuscript, about 15.000 pages, with a lot of notes, drawings, sketches and a few pages
to be published [13].
Conclusions
The ideas of the “Great lonely person” who was the Romanian scientist Ștefan Odobleja
could not impose themselves because – as we have previously shown – he was not lucky
to enjoy any scientific community, a strong enough institution and a favorable social
context, as well [2]:
The reversibility law (feedback) is present at the interpretation of all the domains that
Stefan Odobleja approached.
Examples (The examples might continue):
● Psycho-physiology: “The intellectual exercise develops the brain and its

development incites to the development of the intelligence”;
● Psycho-pathology: “Between the cerebral structure and the cerebral function,
between the cerebral pressure and mental disorder there is reversibility and
reciprocity of determination, The lesion produces disorder and the mental
disorder produces lesion”;
● Language: “The image evokes the spoken word; in its turn, the spoken word
evokes the image”;
● Sociology: “The functioning of a society determines its structure but (the
structure) influences, in its turn, upon the functioning”; philosophy: “Any
philosophy is the crop of the past experience, in its turn any philosophy
determines the experiments and behaviors in future”;
● Aesthetics: “Art is the product and the expression of the individual and society
which comprises him; in is turn, art influences the individual and the society”.
References
[1] BDM Soft (2015): CHC61 Competition, Odobleja precursor al Ciberneticii IEEE Computer Society’s
Web Programming Competition Unsung Heroes,http://www.bdmsoft.com/ieeecontest/index1.php,
accessed 2017.
[2] Nicolae Jurcău (1998): “Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and Norbert Weiner. Common
and Different Features”, Twentieth World Congress of Philosophy, in Boston, Massachusetts from
August 10-15, 1998, Boston University http://www.bu.edu/wcp/MainComp.htm, accessed 2017.
[3] Ştefan Lăpădat (2003): „Ştefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate”, Camera
Deputaţilor, http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5543&idm=1,41&idl=1(Romanian.
[4] Colectiv (1979) : „Precursori români ai ciberneticii“, Editura Academiei României (Romanian).
[5] Colectiv (1981): „Odobleja between Ampere and Wiener“, Editura Academiei Române.
[6] John von Neumann (1945): EDVAC Report 1945, The John von Neumann Architecture of Computer
Systems, http://www.wps.com/projects/EDVAC/, accsessed 2017.
[7] Ștefan Odobleja (1935) : „La Phonoscopie“ Ed. Gaston Doin & Cie, Paris.
[8] Ștefan Odobleja (1938, 1939): «Psychologie consonantiste», Paris: Publishing House Librairie Maloine.
[9] Ștefan Odobleja (1983): Cybernetique generale. Psychologie Consonantiste, Sciences des Sciences, St.
Odobleja – 1938 Editions Nagard, 875 p., Montreak-Paris-Lugoj-Roma-Pelham N.Y.
[10] Ștefan Odobleja (1982): Consonantist Psychology (first published in French), Scientific and
Encyclopaedic Publishing House (Romanian).
[11] Ștefan Odobleja (1978), Psihologia consonantista și cibernetică. Editura „Scrisul Românesc”, Craiova.
[12] Ștefan Odobleja (1984, 2003): Introducerea în logica rezonanţei, Scrisul Românesc Craiova, 1984 (ed.
I), 2003 (ed. II) (Romanian).
[13] Ștefan Odobleja Jr. (2013): „Tatăl meu era un vizionr, un om al viitorului” (Romanian),
http ://www.gds.ro/Actualitate/2012-07-14/Stefan+Odobleja+Jr.%3ATatal+meu+a+fost+un+vizionar%2
C+un+om+al+viitorului/, accessed 2017.
[14] British Medical Journal (1936) Mar 14; 1(3923): 531–534, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/
articles/PMC2458113/pdf/brmedj06831-0019b.pdf, accessed 2017.
[15] Br Med J. (1936) Apr 25; 1(3929): S189–S248. Book of British Medical Association, https://www.ncbi.
nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2458392/pdf/brmedj06837-0049.pdf, accessed 2017.
[16] Dan G. Siposan, Octavian Florin Aliu (2014): “Adjusting the light in the limit conditions of
consciousness by the means of ascending reticular activating system (ARAS) and of subordinated systems
Part 1: Introduction and Aims”, Laser Therapy. 2014 Mar 27; 23(1): 31–40. Accessed 2017.
[17] Marcus Solomon (2014): “10 nevoi umane”, https://hyperliteratura.ro/10-nevoi-umane-solomon-marcus/,
accessed 2017 (Romanian).
[18] Marcus Solomon (2015): “Cît de greu e să fii om!”, Convorbiri Literare, Uniunea Scriitorilor,
http://convorbiri-literare.ro/?p=4911, accessed 2017 (Romanian).
[19] Alexandru Surdu (2013): “Ștefan Odobleja – logica rezonanţei”, http://www.art-emis.ro/stiinta/1568-
stefan-odobleja-logica-rezonantei.html , accessed 2017 (Romanian).
[20] Wobbe Vegter (2009): CyberHeroes, http://wvegter.hivemind.net/abacus/CyberHeroes/Odobleja.htm,
accessed 2017.
[21] Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei (2012): “2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul
Turing la Inteligenţa Artificială”, In Lucrările celei de-a X-a Conferinta de Invatamant Virtual, Editura
Universității din București, ISSN 1842-4708, 2012, pag. 41-51 (in romanian).
[22] Marin Vlada (2010): New Technologies in Education and Research. Models and Methodologies,
Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing, ISBN 978-3-8433-6391-4.
[23] Norbert Wiener (1948): “Cybernetics, or Control and Communication in the Animal and the Machine”
Cambridge: MIT Press.
[24] Norbert Wiener (1972): Sunt matematician. Editura Politica, București (Romanian).
[25] Norbert Wiener (1966): Cibernetica sau știința comenzii și conducerii la ființe și mașini, Editura
științifică, București (Romanian).
2.3 Contribuția românescă în teoria algebrică a automatelor
Acad. Grigore C. Moisil1
Motto:
„Pentru noi, o carte de matematică modernă va conține întotdeauna și
surâsul lui Moisil. Acel surâs de neuitat, a cărui absență e ca o cicatrice a
inteligenței. Una dintre acele cicatrici de pe chipul încercat al inteligenței
care ne aduc aminte că există oameni pe care iubindu-i, ne scutim de
tristețea de a orbecăi la întâmplare. Dragostea pentru ei ne luminează
drumul.”
Octavian Paler, România literară, 15 mai 1981.
1
Articol preluat din revista AMC-Automatică, Metrologie, Calculatoare, nr. 13-14, Editura Tehnică, 1970.
Scanată și postată online http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri.
2.4 Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești
Marin Vlada1
Motto:
„Matematica nu înseamnă calcul. Calculul este făcut de maşinile de calcul.
Matematicii îi aparţine fantezia, imaginaţia, demonstraţia.
Toate au un caracter pur uman şi nu pot fi făcute decât de oameni.”
Gr. C. Moisil (Inf. 15 Mai 1967)
„Avem nevoie însă de mult mai mulţi matematicieni –
unii pentru a pregăti munca la maşinile de calcul,
alţii pentru a elabora teoriile ce vor sta la baza aplicaţiilor viitoare.
Iată de ce îndemn pe toţi tinerii: Învăţaţi matematica pentru a înţelege
fizica, economia, biologia şi multe alte ştiinţe.”
Gr. C. Moisil (Scânteia Tineretului, 31 Decembrie 1965)
Grigore C. Moisil (10.01.1906 – 21.05.1973) – 1996 Computer Pioneer Award

“For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of
Computing, and support of the first Romanian computers2”.
“Grigore C. Moisil pioneered the application of mathematical logic to computer science.

In the 1950s, Moisil developed a new structural theory of finite automata and proposed
what he called “The trivalent Lukasziewiczian algebras applied to the logic of switching
circuits,” an important contribution to the development of computer science in those
early years. Moisil was a professor of mathematical logic and computer science in the
University of Bucharest, and taught in various universities of Europe and North America.
His early contributions were in mathematics, and later he devoted his scientific activity to
mathematical logic and computer science. Some of Moisil’s books had a great impact on
the beginning of computer science development: Încercări Vechi și Noi în Logica
Neoclasică [New and Old Approaches in Neoclassic Logic], 1953; Teoria Algebrica a
Mecanismelor Automate [Algebraic Theory of Automata], 1959; and Circuite cu
Tranzistori [Transistorized Circuits], 1961. These books were translated into several
languages, including Russian and Czech. In 1950, Moisil was the key figure in promoting
computer science and cybernetics in Romanian academic, university, and high school
circles. This was at a time when Romania was heavily influenced by Soviet political
dominance. At that time, the official Philosophical Dictionary, translated from Russian
1
http://mvlada.blogspot.com/2016/06/grigore-c-moisil-1996-computer-pioneer.html
2
https://www.computer.org/web/awards/pioneer-grigore-moisil
and published in 1953, still described cybernetics as a “reactionary bourgeois science

directed against working class.” Despite this, he used his scientific authority to
personally encourage Romanian scientists to build the first computers that appeared in
1957 and 1961.
He was a member of the Academy of Romania, of the Academy of Bologna, and of the
International Institute of Philosophy. Moisil died in 1973”.
 Grigore C. Moisil pioneered the application of mathematical logic to computer science. In
the 1950s, Moisil developed a new structural theory of finite automata and proposed what
he called “The trivalent Lukasziewiczian algebras applied to the logic of switching
circuits” an important contribution to the development of computer science in those early
years.
 “In 1996, the IEEE Computer Society granted him posthumously the Computer Pioneer
Award, in recognition of his merits as founder of computer science, along with other
thirty-two scientists among whom E.W.Dijkstra, H.H. Aitken, J.F.Forester, K.Zuse and
D.A.Huffman.[24] Solomon Marcus (1925-2016), one of the outstanding personalities of
the Romanian culture and mathematical world, wrote: Moisil’s heritage belongs to the
Romanian culture and the new generations deserve to know this unusual personality.”
Ioana I. Moisil, ICCCC 2016
Source: ICCCC 2016 – dedicated to the 110th anniversary of Grigore C. Moisil, 6th
International Conference on Computers Communications and Control – IEEE & Agora
University of Oradea http://dzitac.ro/files/icccc/PreprintProcICCCC2016.pdf.
A fost odată… Grigore Moisil
Selecție de Prof. Dr. Afrodita Iorgulescu3,

Academia de Sudii Economice, 10 ianuarie, 2016
Grigore C. Moisil s-a născut la 10 ianuarie 1906 la Tulcea şi a murit la 21 mai 1973 la
Ottawa, Canada. Familia Moisil, pomenită în documente încă din anul 1758, este
originară din comunele Maieru şi Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Originile lui Moisil:

 Străbunicul lui Gr. C. Moisil, bunicul tatălui, pe nume tot Grigore Moisil (1816-
1891), paroh la Năsăud şi vicar „episcopesc” pentru districtul Rodnei, a fost unul
din aprigii susţinători ai drepturilor românilor.
 Constantin Moisil (1867-1958), tatăl, cărturar şi erudit în domeniul arheologiei şi
numismaticii, este şi un iniţiator, în ţara noastră, în discipline auxiliare ale
istoriei: paleografie, heraldică, medalistică, sigilografie. Constantin Moisil se
căsătoreşte la Tulcea, în anul 1901, cu Elena, institutoare, fiica învăţătorului
Hristofor şi a Caterinei Nicolescu. La Tulcea se nasc primii trei copii ai familiei
Moisil: Grigore în 1906, Florica în 1909, Ioan în 1910. Ultimul băiat, Gheorghe,
se naşte în 1917, la Vaslui. Toţi cei trei fraţi au intrat în învăţământul universitar;
sora lor a fost cercetătoare la Biblioteca Academiei şi s-a căsătorit cu arheologul
Emil Condurachi, academician.
 „Tatăl meu (cu care am intrat în Academie în aceeaşi săptămână a anului 1948 –
însă ca membru corespondent din 1912), spune Grigore Moisil, arheologul şi
numismatul Moisil, a fost dintre aceia care voiau să practice o istorie mai
precisă decât istoria poetică din vremea lui. Îi datorez, poate, nu numai că am
devenit matematician, dar şi că am încercat să fac o matematică mai puţin aridă
decât se obişnuieşte.” (Viaţa Studenţească, 15 Februarie 1967).
 „Mama era profesoară, dar n-avea încredere în pedagogie, aşa cum o învăţase la
şcoala de institutori. Inventase pentru mine o altă pedagogie. N-a început prin a
mă învăţa să scriu şi să citesc, ci să socotesc. Voia să mă facă să nu-mi fie
teamă de matematică.” (Femeia, 1964, nr. 5, p. 9).
 „Exista pe atunci (nu ştiu de nu cumva mai există şi azi) o reţinere faţă de
matematică, a foarte multor elevi. Mama, mai ales, a început să mă facă să
înţeleg mai întâi matematica, gândirea matematică, raţiunea matematică, şi să
mă facă să cred că matematica nu e grea.” (Almanahul Educaţiei, 1969).
 În jurul anilor 1958, numărul academicienilor din familia Moisil era atât de
numeros, încât fuseseră porecliţi „clanul Moisililor”: Constantin Moisil, tatăl,
istoric; Gr. C. Moisil, fiul, matematician; Constantin Daicoviciu, nepot (căsătorit
cu Lucia Bugnariu, nepoata lui Constantin Moisil), istoric; Virgil Vătăşanu,
nepot (căsătorit cu Elena Bugnariu, nepoata lui Constantin Moisil, sora celei
dintâi), istoric de artă; Tudor Bugnariu, nepot, sociolog; Emil Condurachi,
ginere, arheolog.
3
Textul a fost selectat din cartea doamnei Viorica Moisil (8 iulie 1913 – 14 august 2010), soţia lui Grigore
C. Moisil, intitulată “A fost odată … Grigore Moisil”, apărută la Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2002.
Copilăria și educația:
 Grigore C. Moisil, „Grigri”, cum îl alinta mama lui şi cum va rămâne toată viaţa
pentru rude şi prieteni, se dovedeşte foarte repede a fi un copil de o inteligenţă
neobişnuită, de o curiozitate niciodată satisfăcută. Era un copil precoce şi, în
anumite apucături, chiar matur. Era slăbuţ şi răcea foarte uşor.
 În anul 1910, Constantin Moisil este transferat profesor de istorie la liceul „Matei
Basarab” din Bucureşti. Se mută cu familia în capitala ţării, unde va rămâne până
la sfârşitul vieţii. Peste 2 ani, Grigore Moisil, în vârstă de 7 ani, intra elev în clasa
întâi la Şcoala primară de băieţi nr. 19. În această şcoală va urma primele patru
clase.
 Începând de la vârsta de 7 ani, Grigore Moisil începe să noteze fapte şi impresii
personale în caietele de clasă, în mici calendare universale sau în carnete speciale.
Primele însemnări sunt doar de câteva rânduri, dar pe măsură ce anii trec, ele
capătă forma unor adevărate jurnale.
 În 1916 izbucneşte războiul şi familia Moisil se refugiază la Vaslui, unde
Constantin Moisil işi continuă munca de profesor la liceul „Mihai Kogălniceanu”
din localitate, timp de doi ani. Grigore Moisil este anti-german, filo-francez şi
foarte patriot.
 În 1922, Constantin Moisil este numit directorul general al Arhivelor Statului.
Familia Moisil se mută în locuinţa din incinta Arhivelor de pe cheiul Dâmboviţei,
unde va locui timp de aproape două decenii. Grigore Moisil publică în „Gazeta
Matematică” primul său articol original de matematică: Teoreme asupra
triunghiului.
 În vara anului 1923, Grigore Moisil dă examen particular de clasa a VIII-a la
Liceul Ortodox din Bucureşti. Este absolvent. Ce să urmeze? „Pe vremea mea,
cine era „bun la matematici”, trebuia să devină inginer. Eu am terminat liceul
cu un an mai devreme decât se obişnuia. Eram slab şi atunci mama nu m-a lăsat
să mă înscriu la Politehnică unde se zicea că „e mai greu”. M-am înscris la
facultate la matematici. În toamna următoare am dat examen la Politehnică, am
intrat, dar nu chiar cel dintâi, al patrulea.” (Alm. Ed. 1969).
Absolvirea învățământului superior și activitatea de matematician:

 În toamna anului 1924, Grigore Moisil dă examen de intrare şi la Şcoala
Politehnică din București. Va urma cursurile şcolii numai câţiva ani şi n-o va
termina niciodată.
 La Facultatea de Matematică, studentul Moisil a avut ca profesori pe D. Pompeiu,
G. Ţiţeica, A. Davidoglu şi Tr. Lalescu. „Profesorii noştri erau cunoscuţi în toată
lumea şi noi ne mândream cu faptul că Pompeiu şi Ţiţeica ţineau cursuri în
străinătate. … Pe scurt, exista o viaţă matematică pe care o trăiam. Pornind de
aici, datoria noastră era să mergem mai departe.” (Contemporanul, 17 Iunie
1955). Profesorul D. Pompeiu este însă cel care i-a fost cu adevărat mentor nu
numai în ale matematicii, ci şi în anumite reguli de viaţă.
 În toţi anii de facultate, Grigore Moisil îşi completează cultura generală audiind
nu numai cursuri de istoria artei la actuala Bibliotecă Centrală Universitară din
Calea Victoriei, ci şi pe cele ale lui Iorga, Gusti, Vianu.
 În anul 1926, Grigore Moisil îşi dă licenţa în matematici şi rămâne student numai
la Şcoala Politehnică.
 În 5 iunie 1929, Grigore Moisil îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Ştiinţe
din Bucureşti, cu lucrarea: „La mécanique analytique des systèmes continues”,
având în comisie pe profesorii Pompeiu, Ţiţeica şi Davidoglu. În 1930, încă
student la Politehnică, îşi face armata. „După ce mi-am luat doctoratul au trecut
doi ani şi jumătate până când am avut un post. Pe atunci nu exista „repartizare”.
… Am fost, după doi ani şi jumătate de încercări, numit conferenţiar la Iaşi, dar
totodată căpătasem o bursă a Fundaţiei Rockefeller pentru a studia cu profesorul
Volterra la Roma. Am fost numit la Iaşi şi am plecat la Roma.” (Sec. XX. 10,
1973).
 „Eu am fost numit conferenţiar în 1931, toamna. Din 4 iunie 1929 până în
noiembrie 1931 am stat. Doctor. Adică am lucrat matematică, dar slujbă n-am
avut.” (Ind. Şi Cert., p. 181).
Prima pagina din teza de doctorat (1929). Sursa: dr. Ing. Viorel Gaftea
 La 13 iunie 1931, Grigore Moisil se reîntoarce la Bucureşti pentru a-şi ţine

examenul de docenţă, cu lucrarea: „Sur une classe de systèmes d’équations aux
derives partielles”. Luarea docenţei îi asigură plecarea la Roma.
 „În toamna lui 31 – povesteşte Grigore Moisil în 1967 – am fost numit
conferenţiar la Universitatea din Iaşi. Însă primul an – şi asta cred că ar fi bine
să o facă toţi noii numiţi, profesori, conferenţiari etc. – primul an eu am avut
concediu. Meseria mea de profesor, eu am început-o cu un an de concediu. Cu un
concediu pe care l-am petrecut la Roma cu o bursă Rockefeller.” (Înregistrare
Studioul Sahia).
 Întors de la Roma, în toamna anului 1932, Grigore C. Moisil se mută definitiv la

Iaşi, unde-şi ia postul de conferenţiar în primire. Profesorul Myller fiind
împotriva „navetiştilor”, stabilirea în acest oraş fusese o condiţie pusă
candidatului la postul de conferenţiar. La Iaşi, Grigore Moisil a trăit 10 ani.
Această perioadă a vieţii lui a fost de mare importanţă pentru creaţia sa ştiinţifică
şi pentru desăvârşirea personalităţii sale. „La Iaşi era o extraordinară densitate
de oameni deştepţi pe metru pătrat”, spunea el.
 În 1935, Gr. C. Moisil este titularizat ca profesor şi începe primul curs de algebră
abstractă modernă nu numai din Iaşi, ci din ţară, cursul de Logică şi teoria
demonstraţiei. Anii petrecuţi la Iaşi au fost 10 ani buni, cum îi plăcea să spună.
Atunci s-a căsătorit cu Lucia Partenie, s-a despărţit de ea şi s-a căsătorit cu
Viorica Constante.
 Gr. C. Moisil a fost timp de 41 de ani profesor. De-a lungul atâtor ani a ţinut
multe cursuri, multor serii de studenţi. Pe toţi i-a învăţat matematica pe care o vor
preda, pe unii i-a învăţat şi cum s-o predea: „Nu te bâlbâi în faţa studenţilor, dacă
nu eşti sigură de ceva. Mai bine spune că nu ştii, că vei cerceta, că te vei
documenta, decât să încerci să încropeşti ceva. Tineretul nu se lasă înşelat.”
 Declararea războiului, la 22 iunie 1941, îi găseşte la Breaza, unde se află cu
familia. Este concentrat dar nu este trimis pe front.
 În acei ani de război, Gr. Moisil şi-a dat seama că începe să se angajeze politic.
Nu fusese până atunci înscris în nici un partid. Prietenii lui din Iaşi, în frunte cu
Al. Myller, erau toţi oameni „de stânga”, aveau vederi liberale, şi priveau cu
simpatie şi speranţă ideile noi susţinute de clasa muncitoare. Încetul cu încetul
Grigore C. Moisil avea să se îndrepte spre partidul comunist.
 În 1942, se crează la Bucureşti prima catedră de analiză superioară şi logică
matematică, la care este încadrat Grigore C. Mosil. Se mută la Bucureşti, unde va
rămâne până la sfârşitul vieţii. La vârsta de 30 ani, puterea sa de muncă era
enormă. Putea lucra 30 de ore în şir fără să doarmă, doar cu scurte pauze pentru
mese. Îi plăcea să lucreze noaptea: „Eu lucram noaptea, numai noaptea. Am sa
vă spun de ce. Noaptea are perspective. Noaptea nu se termină. Ziua te cheamă
la o şedinţă etc. Ziua se termină, e întreruptă.” (Înregistrare de la o şedinţă a
Academiei, aprilie 1973).
 În 1945, se instaurează guvernul dr. Petru Groza. Partidul Comunist susţine ideea
de a se trimite ca reprezentanţi în străinătate profesori de universitate, puternice
personalităţi, oameni de încredere. Astfel, Simion Stoilow pleacă la Paris, Tudor
Vianu la Belgrad, Mihai Ralea la Washington, Iorgu Iordan la Moscova, Grigore
C. Moisil la Ankara. Grigore Moisil pleacă în martie 1946 ambasador în Turcia.
Este membru al P.C.R. Va rămîne acolo doi ani şi jumătate.
 În 1948 se întoarce în ţară, la catedra lui de la Universitate. Este anul în care se
organizează Academia în noua ei formă. Este ales membru activ. În acelaşi an se
înfiinţează Institutul de matematică al Academiei. Grigore C. Moisil este numit
şef de secţie pentru algebră aplicată.
 În anul 1949 este ales şi preşedinte al Societăţii de matematică din ţară, post
onorific pe care-l va ocupa toată viaţa. În perioada 1948-1952 este profesor şi la
Institutul de Geologie şi Tehnică Minieră, unde are de furcă cu rectorul, speriat
de spiritul său original şi neconformist.
 Din anul 1949 începe o nouă etapă în activitatea sa de cercetare. Un şir lung de
lucrări în domeniul ecuaţiilor cu derivate parţiale. Dar tot în aceeaşi epocă predă
un curs de Mecanica mediilor continue deformabile. Odată cu anii maturităţii
apar cu tărie calităţile lui de şef de şcoală. „Marea calitate a unui şef de şcoală
este de a fi bucuros atunci când este depăşit de elevii săi, spunea profesorul.”
(Tribuna, 22 Februarie 1968). Astfel, începând din 1949, ia naştere în jurul lui
şcoala de teoria algebrică a mecanismelor automate. Pentru că profesorul
constata cu intensă bucurie cum studiul algebrei logicii, teorie abstractă la care
lucrase ani de zile, îşi găseşte aplicare în practică, în circuitele cu contacte şi relee
care, la rândul lor, sunt întrebuinţate în automatică şi electronică. „Mi-am dat
seama că tot ce învăţasem şi gândisem în algebra logicii poate fi valorificat în
tehnică” (Magazin, 14 August 1965). „Logica matematică este o disciplină care
se aplică în inginerie” (A.M.C., 13-14, 1970).
 În 1956 este numit preşedintele Comisiei de automatizare, până în anul 1965,
când odată cu scindarea ei trece ca preşedinte al Comisiei de Cibernetică. În
cadrul comisiei de automatizare, sprijină înfiinţarea Catedrei de Automatică şi
crearea secţiei de Automatică de la Institutul Politehnic.
 În 1961, este ales membru în comitetul executiv al Federaţiei Internaţionale de
Control Automat „IFAC” şi în 1963, preşedinte al Comisiei pentru „Teoria
algebrică a sistemelor cu relee şi automate finite” a aceleiaşi federaţii. „Toată
matematica se aplică, dar nu pot să ştiu când se aplică şi nu pot s-o fac ca să se
aplice. Dacă voi face numai matematică care să se aplice, acea matematică se va
aplica poate azi, dar nu se va mai aplica mâine şi nu trebuie ca azi să omoare pe
mâine” (Viaţa Economică, 22 Noiembrie 1968).
 Din 1955 călatoreşte mult. Ia parte la congrese de matematică pură, de
matematică aplicată, automatică, filozofia ştiinţei, în toate ţările Europei, în
America şi Japonia. Între anii 1953 şi 1973 ţine conferinţe sau participă la
congrese, cu comunicări, în Anglia (Cambridge, Londra, Edinbourg), Belgia
(Bruxelles, Louvain, Liège, Gand), Berlin Vest, Bulgaria (Sofia, Varna), Canada
(Montréal), Cehoslovacia (Praga, Bratislava, Brno, Liblice), Elveţia (Lausanne,
Bâle, Zürich), Franţa (Paris, Lyon, Toulouse, Poitiers, Clermont-Ferrant, Lille,
Saint-Avolt, Grenoble), Finlanda (Helsinki), RDG (Berlin, Dresda), RFG (Bonn),
Grecia (Atena), Italia (Milano, Varenna, Bologna, Padova, Torino, Parma, Roma,
Urbino, Bari, Napoli, Messina, Siracusa, Palermo), RSF Iugoslavia (Belgrad,
Sarajevo, Herceg-Novi, Dubrovnic, Novi-Sad), Japonia (Tokio), Olanda
(Amsterdam), Polonia (Varşovia, Cracovia, Gdansk, Gdynia, Wroclaw, Poznan,
Krynica, Torun), Suedia (Stockholm), Turcia (Ankara, Istambul), Ungaria
(Budapesta, Szeged, Tihany), URSS (Moscova, Leningrad, Novosibirsk, Kiev,
Riga, Minsk, Chişinău), SUA (New York, Stanford, Detroit, Michigan). „Dar
astăzi, pe lângă întâlnirea prin lucrări, se poate realiza mult mai eficient
întâlnirea la colocvii şi simpozione, şi e de prevăzut că popoarele care nu vor şti
să utilizeze turismul ştiinţific vor rămâne în urmă” (România Pitorească, Ianuarie
1973). Îi plăcea să călătorească. În ţările străine frecventa bibliotecile, muzeele,
spectacolele şi se plimba mult pe jos, ceea ce nu reuşea decât prea puţin să facă
acasă.
Promovarea matematicii și a utilizării calculatoarelor. Preocupările științifice,

didactice și ințiativele lui Grigore C. Moisil
 În anul 1962, Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul al Universităţii
(CCUB), unde este director onorofic până în 1969, eminenţa cenuşie, cum se
amuza intitulându-se. Prima maşină folosită a fost cea digitală a ing. Victor I.
Toma „CIFA 1”, înlocuită în 1968 de un calculator IBM/360. Aici a învăţat
limbajele de programare şi disciplinele ce le stau la bază, algebra abstractă, logica
matematică, algebrele booleene, prima echipă de învăţământ care predă astăzi
informatica la Facultatea de matematici din Bucureşti, sau la alte centre de
învăţământ: prof. Constantin P. Popovici, Sergiu Rudeanu, Leon Livovschi, Paul
Constantinescu, Dragoş Vaida, Mariana Coroi-Nedelcu, Gh. Ionin etc.
 Interesul lui Grigore Moisil pentru filologie revine odată cu apariţia
calculatoarelor şi a limbajelor de programare. Îl preocupă economia matematică.
Încă din 1960, elevii săi lucrează la aplicaţiile matematicii în problema
transporturilor. Dar şi aplicaţiile matematicii în ştiinţele umaniste, în istorie,
arheologie, muzică, grafică, ca şi în medicină şi pedagogie stârnesc imaginaţia sa
creatoare. „Matematica nu înseamnă calcul. Calculul este făcut de maşinile de
calcul. Matematicii îi aparţine fantezia, imaginaţia, demonstraţia. Toate au un
caracter pur uman şi nu pot fi făcute decât de oameni.” (Inf. 15 Mai 1967). Ca
urmare a interesului crescând al nematematicienilor pentru matematică, Grigore
Moisil începe în anul 1970 un şir de lecţii Matematica pentru ştiinţele umaniste la
laboratorul de semiotică al Facultăţii de filologie din Bucureşti.
 În anul 1971 părăseşte Catedra de Teoria algebrică a mecanismelor automate pe
care o deţinea din 1967 la Facultatea de matematici şi trece profesor la Facultatea
de Filozofie şi Drept. La vârsta de 65 de ani, începe o serie de cursuri cu totul noi
şi originale de Fundamentele matematicii, Logica propoziţiilor, Cercetare
operaţională. Căci, din 1966 se reîntorsese la studiile de logică. El este cel care a
introdus învăţământul informaticii la Facultatea de matematică din Bucureşti.
 Nici învăţământul mediu nu a rămas în afara sferei lui de interese. Ca preşedinte
al Societăţii de ştiinţe matematice din România este în contact cu profesorii de
liceu. În 1965 propune înfiinţarea unor clase speciale de matematică, în 1968 ţine
el însuşi un curs experimental de logică matematică la liceul „Petru Groza” din
Bucureşti; tot în 1968 deschide primele cursuri post-universitare de informatică.
Cere înfiinţarea unor cursuri post-liceale de programatori. Se duce prin licee să
dezbare pe copii de teama matematicii, să le arate importanţa informaticii,
ciberneticii, să le explice noile meserii legate de apariţia calculatorului. Îi iubea
pe aceşti copii. Socotea întrebările lor mult mai judicioase decât ale multor
oameni mari, închistaţi în vechile lor concepţii şi incapabili de adaptare. „Avem
nevoie însă de mult mai mulţi matematicieni – unii pentru a pregăti munca la
maşinile de calcul, alţii pentru a elabora teoriile ce vor sta la baza aplicaţiilor
viitoare. Iată de ce îndemn pe toţi tinerii: Învăţaţi matematica pentru a înţelege
fizica, economia, biologia şi multe alte ştiinţe.“ (Scânteia Tineretului, 31
Decembrie 1965).
 În 1970 Gr. Moisil deschide rubrica „Ştiinţă şi umanism” la Contemporanul,
rubrică pe care o continuă până la moarte. Tirajul Contemporanului creşte odată
cu apariţia eseurilor sale.
 Viaţa de toate zilele a profesorului Moisil se desfăşura în mijlocul cărţilor. Casa

din Strada Armenescă, nr. 14, locuită de el timp de 28 de ani, de la întoarcerea sa
din Ankara, era înţesată de ele, dar şi de dosare, manuscrise, extrase, fişe, reviste,
împrăştiate pe toate mesele, uneori pe scaunele şi canapelele casei. Nimeni n-
avea voie să se atingă de ele. Cel mai adesea lucra întins pe pat, în pijama şi
halat. Iubea cărţile, dar nu ca bibliofil sau colecţionar. Pentru conţinutul lor de
idei şi spirit. Cărțile sunt făcute să circule şi le împrumuta cu uşurinţă. Topuri
întregi de hârtie erau folosite la elaborarea lucrărilor lui matematice. A scris toata
viaţa cu creionul, în afara ultimilor ani, când folosea pixuri. Avea deci nevoie de
gume şi ascuţitori.
 A fost un om dezinteresat. Învăţa tineretul să nu muncească pentru bani.
Pretindea că munca făcută cu plăcere e mai rentabilă decât cea în scopuri
materiale. „Eu cred că omul trebuie să caute să găseasca plăcere în munca lui“
(Inf., 19 Martie 1970). În anul 1963 a încasat cea mai mare sumă de bani din viaţa
lui. Premiul de stat, 50.000 lei. Cu aceşti bani a cumpărat la Breaza o casă unde
şi-a petrecut până la sfârşitul vieţii lunile de vară. Lucra pe veranda casei sau la o
masă în grădină. Pe cât era de vesel şi de optimist în viaţa de toate zilele, pe atât
devenea de irascibil şi violent în faţa prostiei omeneşti şi încăpăţânării în prostie.
Spunea adevărul în faţă şi se mărginea la acesta. Era de o cinste fundamentală: nu
minţea, nu făgăduia în zadar, nu admitea compromisuri, nu era linguşitor. Din
contră.
 La 23 aprilie 1973 a plecat într-o călătorie de o lună şi jumătate în Canada şi
Statele Unite cu asentimentul medicului său (suferea de astm cardiac). A murit la
Ottawa, în seara zilei de 21 mai, în fotoliu.
Marea bucurie a vieţii lui a fost de a face matematică, ori de câte ori era amărât, şi
ori de câte ori era vesel. A scris nenumărate articole şi 17 cărţi.
***
 În anul 1996, I.E.E.E. (Institutul de Electrică şi Electronică din Baltimore,

Maryland U.S.A.) i-a atribuit premiul de pionier în informatică (Computer
Pioneer). Medalia de bronz comemorativă a fost înmânată doamnei Viorica
Moisil de directorul Institului la o ceremonie ce a avut loc la palatul Victoria în
15 aprilie 1998.
 În anul 1999, la A.S.E. Bucureşti, Asociaţia pentru Promovarea Învăţământului
de Informatică Economică a instituit Premiul Gr. C. Moisil, însoţit de o medalie
aurită cu chipul lui Moisil, care se atribuie anual unei personalităţi ştiinţifice care
a sprijinit învăţământul de informatică economică; primul premiu a fost atribuit în
1999 pentru anul 1998.
 Există licee purtând numele „Grigore C. Moisil” în următoarele 12 oraşe din ţară:
Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Oneşti, Bacău, Deva, Tulcea, Bistriţa, Satu-Mare,
Galaţi, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu. Există o stradă în Bucureşti cu numele
„Grigore C. Moisil” (fostă „prelungirea Maicii Domnului”).
Despre Grigore C. Moisil

 „Alături de Simion Stoilow, Miron Nicolescu şi Gheorghe Vrănceanu,
Gr.C. Moisil făcea parte din pleiada de mari profesori matematicieni de care
Universitatea din Bucureşti s-a bucurat începând cu deceniul al cincilea al
secolului nostru; acei distinşi profesori care, împreună cu unii străluciţi
predecesori, aveau să devină marii şefi de şcoală ai matematicii româneşti.
Gr. C. Moisil a format nu o şcoală, ci câteva şcoli (printre care una de mecanică,
una de logică matematică şi una de teoria algebrică a mecanismelor automate).
Acest lucru se explică prin fecunditatea ideilor sale, prin măiestria cu care ştia
să prezinte nu o matematică „gata făcută”, ci una care se construia în prezenţa
auditoriului şi în care problemele deschise, aspectele susceptibile de a fi
ameliorate erau totdeauna sublini-ate. Gândirea sa era esenţialmente deschisă,
în conformitate cu observaţia pe care atât de pregnant a formulat-o undeva:
<Nicio problemă nu are graniţe. Orice răspuns are multe>”. Solomon Marcus,
Din gândirea matematică românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1975.
 „Gr. C. Moisil a militat pentru introducerea calculatoarelor în învăţământ şi în
viaţa socială. Lui i se datorează înfiinţarea, în 1957, a catedrei de teoria
algebrică a mecanismelor automate; din catedra de algebră, al cărei şef era
Gr. C. Moisil, s-a desprins noua catedră, în frunte cu Gr. C. Moisil însuşi. Această
catedră avea să devină apoi catedra de informatică. Tot lui Gr. C. Moisil i se
datorează crearea în 1962 a Centrului de calcul al Universităţii din Bucureşti,
unul din primele centre de calcul din ţara noastră (astăzi, din păcate, dispărut).
Şef de catedră, director al Centrului de calcul, Gr. C. Moisil a depus peste tot o
muncă neobosită şi eficientă. Cei care l-au cunoscut îşi amintesc că Gr. C. Moisil
a fost şi un om de o rară, am putea spune uimitoare generozitate, care nu a
precupeţit nimic pentru a ajuta nu numai pe numeroşii săi elevi, ci şi pe oricine
venea la el şi avea dreptate.” Sergiu Rudeanu, 1996 (Text reprodus după articolul
(format print): Sergiu Rudeanu, 90 de ani de la naşterea matematicianului
Grigore C. Moisil, Gazeta Matematică, nr. 1, 1996 și forma online (html)).
 „Grigore C. Moisil, un matematician cu o mare forţă de creaţie, a ales pentru
lucrările şi cursurile sale subiecte din cele mai diferite domenii: mecanică,
automatică, fizică, informatică. Dar ceea ce se situează în centrul preocupărilor
sale este logica; în timpul său, aceasta respinge atât principiul contradicţiei:
nicio propoziţie nu poate fi şi adevărată şi falsă, cât şi principiul terţului exclus:
orice propoziţie este adevărată sau falsă. La începutul anilor ’50, Moisil se simte
ofensat şi insultat de o campanie ideologică a partidului împotriva
„formalismului” ce ar domina în universităţi, în care este citat nominal şi
acuzator numele său. Formalismul era condamnat ca o abatere de la ştiinţa
„sănătoasă”, orientată spre realizări în folosul poporului. Moisil nu s-a antrenat
în discuţie şi, consecvent propriului său dicton, „eu nu conving, ci demonstrez”,
a pus la cale o replică intelectuală de proporţii pe care am numit-o „răzbunarea
lui Moisil”. Într-o suită de comunicări ştiinţifice, intitulată Întrebuinţarea
logicilor trivalente în teoria mecanismelor automate, care apare în 15 lucrări,
între 1955 şi 1959, el demonstrează cum o logică formală, şi neclasică pe
deasupra, rezolvă probleme esenţiale pentru industrie, iar în 1959, le
încununează cu o carte Teoria algebrică a mecanismelor automate, tradusă la

Moscova, New York şi Praga. Urmează seria monografiilor Academiei şi, apoi,
volumele de sinteză cum este „Teoria algebrică a schemelor de contacte şi
relee”. Discuţia s-a stins prin anii ’60, atacanţii au dispărut şi logica formală şi-
a demonstrat, fără replică, resursele pentru tehnică, economie şi industrie.
Moisil a continuat însă să-şi reverse energia într-o sferă mai largă. În
Contemporanul, apărea cronica sa săptămânală, nelipsită de umorul care
delecta un public numeros, ştergându-i prejudecăţile ce le-ar fi putut nutri
împotriva matematicii şi calculatoarelor. Dar ecoul era mai larg: se dovedea în
secţiile şi catedrele de informatică nou create în universităţi. Au apărut liceele şi
concursurile de informatică pentru elevi. În acei ani, Universitatea din Bucureşti
se număra printre primele zece din lume înfiinţate în învăţământul superior.
Numele lui Moisil era de notorietate globală. În 1957, fusesem prezent la New
York, când profesorul Moisil acceptase invitaţia IBM-ului, firma dominantă în
materie de calculatoare, de a conferenţia în faţa specialiştilor săi despre
noutăţile aduse de dezvoltarea logicii”. Mircea Malița, Opuşi inseparabili în
gândirea românească. Grigore C. Moisil, Discurs de Recepţie în Academia
Română, rostit la 30 octombrie 2009 (reproducere după A. Iorgulescu, S. Marcus,
S. Rudeanu, D. Vaida (eds.) : Grigore C. Moisil şi continuatorii săi/Grigore C. Moisil
and His Followers, Ed. Academiei, Bucureşti, 2007).
 „L-am cunoscut pe prof. Moisil în toamna anului 1952, cu ocazia unei reuniuni
organizate de Academie la casa de odihnă de la Căciulaţi. […] Proiectul logic al
mult discutatei maşini CIFA-1, calculatorul electronic al Institutului de Fizică
Atomică, a fost prezentat la Simpozionul internaţional de tehnică de calcul care a
avut loc la Dresda, în noiembrie 1955. Era primul calculator electronic realizat
în ţările foste socialiste. Delegaţia română la simpozion era formată din prof.
Moisil şi subsemnatul, în calitate de autor al comunicării. La Dresda a ajuns
însă numai prof. Moisil, eu fiind probabil considerat prea tânăr pentru a primi o
viză pentru R.D.G., într-o perioadă în care comunicaţia între R.D.G. şi R.F.G.
era practic nestingherită. La întoarcerea sa, prof. Moisil mi-a relatat:
<Comunicarea era lungă, avea şi multe proiecţii şi în plus era în limba engleză.
A citit-o un localnic intonând rar fiecare cuvânt. Bineînţeles că a depăşit durata
celor 30 de minute acordate. După acest timp lectorul a consultat sala dacă
doreşte să continue prezentarea sau să se oprească, având în vedere că mai sunt
n pagini. Şi toată lumea a răspuns la unison că să continue prezentarea>. Iar
prof. Moisil a comentat: <Aceasta a fost un semn că lucrarea a fost interesantă
şi că a fost apreciată de specialiştii prezenţi>. Victor Toma (reproducere după A.
Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (eds.) : Grigore C. Moisil şi continuatorii
săi/Grigore C. Moisil and His Followers, Ed. Academiei, Bucureşti, 2007).
 „L-am văzut şi ascultat pentru prima dată – nici măcar la televizor nu aveam cum
să-l văd mai devreme, din lipsă de televizor – pe la sfârşitul anului şcolar 1965-
66, la finala Olimpiadei naţionale de matematică, în sala de festivităţi a unui
liceu bucureştean, nu mai ştiu care, unul central, înaaalt, cu o sală maaare,
impresionantă, cu podium şi cu o masă lungă pe podium, cu mulţi profesori
importanţi la masă şi cu Moisil la mijloc. A trecut o eternitate de atunci, eram în
primul an de liceu, îmi amintesc doar că nu-mi mai amintesc nimic în afară de
faptul că, la un moment dat, Moisil a desfăşurat peste masa din faţa sa două
afişe, unul colorat frumos şi unul… complet alb. Din primul afiş ne privea un
tânăr, un ochelarist voios şi inteligent, se vedea asta şi de departe din sală,
despre care Moisil ne-a spus, cu vocea-i grrravă, ceva de genul următor:
<Credeţi că de frumos a ajuns tânărul ăsta pe afiş? Nu, domnilor, ci pentru că e
un mare informatician, a realizat cutare lucru, a demonstrat că etc., etc. Iar aici –
semn spre afişul-foaie-albă – e loc pentru fotografiile voastre. Pentru că
informatica vă aşteaptă, veţi face informatică mai mult decât credeţi etc., etc.
Afişul acesta e pregătit pentru voi, trebuie doar să faceţi ceva serios în
informatică>. Nu mai ştiu ce făcuse sau cine era tipul din primul afiş, nu
garantez exactitatea cuvintelor anterioare, îmi amintesc doar mesajul – şi cred
că atunci era pentru prima dată când auzeam cuvântul informatică. Patru ani
mai târziu, la facultate, prezenţa – directă şi indirectă – a lui Moisil era simţită
permanent şi pretutindeni în legătură cu informatica. Cred că începusem şi să-l
citesc, prin ziare, prin cărţi. Ne erau profesori şi asistenţi elevi şi colaboratori ai
săi (prof. Constantin Popovici – sub conducerea căruia am scris şi diploma din
anul IV, prof. Ileana Popescu), la seminarii mergeam la Centrul de calcul al
universităţii, cel creat de Moisil cu vreo şapte-opt ani mai devreme, în strada
Ştefan Furtună, un loc cu foarte mulţi tineri care semănau cu cel din afişul
amintit mai devreme, mai ales când îi vedeam – prin geam, că nu era voie
înăuntru – cu halate pe ei, manevrând discurile-bidoane, mari şi grele de date,
apăsând butoane, hrănind din când în când cititorul de cartele şi privind cu mare
înţelegere cearşafurile care ieşeau cu zgomot din imprimantă. În anul patru am
avut un curs de compilatoare cu prof. Dragoş Vaida, un alt elev-colaborator al
lui Moisil, şi un curs de lingvistică matematică, cu prof. Solomon Marcus. Atunci
am aflat de faimosul în epocă mariaj între lingvistică şi informatică, materializat,
de pildă, în primele încercări de traducere auto-mată, făcute de Erika Nistor sub
privirile lui Moisil, sau în revista Cahiers de Linguistique Théorique et
Appliquée, co-iniţiată de acelaşi Moisil”. Gheorghe Păun, Nevoia de Moisil
(reproducere după A. Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (eds.): Grigore
C. Moisil şi continuatorii săi/Grigore C. Moisil and His Followers, Ed.
Academiei, Bucureşti, 2007).
Acad. Gr. C. Moisil (10 ian.1906 – 21 mai 1973), promotorul informaticii

românești
Prof. univ. dr. Ion Văduva4,
Interviu despre acad. Gr. C. Moisil, 7 mai 2018, Academia Română
„În ianuarie din acest an s-au împlinit 112 ani de la nașterea marelui nostru profesor,
profesor de matematică, apreciat în toată lumea, acad. Grigore C. Moisil. Pe 21 mai din
acest an se împlinesc 45 de ani de la decesul a cestuia. Profesorul Moisil a fost o
somitate în multe domenii ale matematicii, dar în ceea ce privește Informatica, nu cred că
4
Întregul interviu la adresele: https://youtu.be/ffAJSW4abzc, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom.
Sursa: http://www.agora.ro/stire/prof-i-vaduva-despre-acad-gr-c-moisil-10-ian1906-21-mai-1973-promotorul-
informaticii-romane-ti.
a existat un alt om, un alt promotor al informaticii care să propage cu atât entuziasm și
atâta tenacitate, idei și rezultate legate de dezvoltarea informaticii.
El este acela care a simțit, încă din anii ’50, că Informatica, atunci la început pe plan
mondial, va avea un viitor de netăgăduit în dezvoltarea societății omenești. Încă din anii
’50 a organizat conferințe legate de creația calculatoarelor, care începuseră să apară și
la noi – la IFA (Institutul de Fizică Atomică), Magurele, calculatoarele CIFA 1 până la
CIFA 4, și tot atunci pe plan mondial, începuseră să apară firme de calculatoare, cum ar
fi firma KDF din Anglia, firma IBM din America. Firma KDF din Anglia a venit și la noi
în țară cu un calculator (KDF.9, English Electric- Very high speed data processing
system for Commerce, Industry, Science5, în anul 1966. Profesorul Moisil a ținut
conferințe, seminarii, și a adunat în jurul lui oameni din toate profesiile, ce puteau să
beneficieze de informatică.
A ținut multe conferințe, iar la Congresul matematicienilor români din anul 1956, a
cunoscut somități în multe domenii ale matematicii din toată lumea, și ca urmare a
acestui fapt, în anul 1959 a înființat o secție de «Mașini de calcul» la Facultatea de
Matematică, iar în anul 1962 a înființat Centrul de Calcul al Universității din București
(CCUB), ce avea atunci 4 sau 5 oameni, și pentru că nu exista calculator, aveau
obligația numai să se pregătească, să se documenteze, și atunci când vom putea avea un
calculator, să poată să progreseze.
În anul 1968, datorită prestigiului acad. Moisil impus în fața conducerii statului de
atunci, firma IBM a organizat o expoziție cu un calculator IBM 360/30. Acest calculator
a fost instalat în locația din str. Mircea Vulcănescu (atunci Ștefan Furtună). Cu această
ocazie, mulți oameni din București, de la diverse întreprinderi – doritori, urmau – cum le
numea Moisil, „cursuri libere”, cursuri libere la care venea oricine să învețe să
programeze și foarte mulți oameni au învățat să programeze...”.
Astăzi, acad. Gr. C. Moisil este considerat fondatorul informaticii romanești, fiind primul
român, recunoscut internațional în domeniul informaticii, premiat cu Computer Pioneer
Award of Computer Society (IEEE – 1996) – http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil.
Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești – 112 ani de la naștere
Recent, la 10 ianuarie 2018, s-au împlinit 112 ani de la nașterea acad. Grigore C. Moisil
(1906-1973), astăzi considerat fondatorul informaticii românești, cu contribuții majore la
dezvoltarea matematicii și informaticii, militant pentru utilizarea calculatoarelor în toate
domeniile societății românești.
Savant de renume mondial, matematicianul Grigore C. Moisil a prevăzut viitorul

computerelor în societate şi de aceea, în februarie 1962-după ce înființase secția de
„Mașini de calcul” la Facultatea de Matematică și Fizică, a înfiinţat Centrul de Calcul al
Universităţii din Bucureşti (CCUB), primul cu acest profil din ţară. Obiectivele acestuia
erau: stimularea cercetării în domeniul calculatoarelor, pregătirea profesorilor şi
cercetătorilor pentru utilizarea calculatorului în activitatea lor, colaborarea specialiştilor
5
http://s3data.computerhistory.org/brochures/englishelectric.kdf9.1961.102641284.pdf
din toate domeniile de activitate pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea

metodelor de calcul oferite de calculator, intensificarea colaborării internaţionale pentru
introducerea calculatorului în ştiinţă, tehnică, economie etc.
Acad. Prof. dr. Solomon Marcus (1925-2016) îşi aminteşte despre Grigore C. Moisil:
„Pentru Moisil, Matematica a fost mai mult decât un domeniu de cercetare. A fost un mod
de a vedea lumea, de a-şi trăi viaţa. Avea capacitatea de a injecta gândire matematică în
orice fenomen pe care îl observa”.
„Asocierea domeniilor Logică – Automatică – Informatică: Profesorul Gr. C. Moisil mi-a

spus că această asociere îi exprimă viziunea asupra informaticii.” Afirmă prof. univ. dr.
Dragoș Vaida, Facultatea de Matematică și Informatică din București.
De asemenea, Ion Ștefan Filotti (Paris) spune: „Moisil era un adevărat profesor, un
profesor înnăscut, căruia îi plăcea să fie profesor, dar care te învăța un stil de viață și nu
neapărat o materie anume. Moisil preda o metodă sau, mai bine zis, atitudinea lui față de
viață și de lucruri. Aceasta era o atitudine de matematician și de artist, care nu suporta
tehnicienii înguști, birocrații și dobitocii. Împotriva acestora era îndreptată arma
incendiară a umorului său, mai ales când încercau să se amestece în domeniile sacre în
care nu aveau ce face: știința, facultatea, Academia. Strategia lui Moisil era de a-și
învălui adversarul în ridicol. Moisil a obținut în felul acesta victorii aparent imposibile
asupra îngustimii de spirit și prostiei. Cum hazul lui Moisil nu era cu adevărat răutăcios,
prostii și puternicii aveau impresia că devin inteligenți în vecinãtatea lui și-i deveneau
aliați. Această metodă, pe care Moisil a practicat-o cu o mare măiestrie, a funcționat cu
o eficacitate rară. Uimitoarea inteligență a lui Moisil era recunoscută de toți.”
„Încă din prima jumătate a decadei anilor 1950, Acad. Prof. Grigore C. Moisil, ca un
adevărat vizionar, a prevăzut viitorul computerelor în societate. În acest sens, el a
subliniat importanţa logicii matematice şi a teoriei mecanismelor automate în construcţia
calculatoarelor. În anul 1959, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor
români de la Bucureşti (din anul 1956), acad. Grigore Moisil (1906-1973), profesor de
algebră la Facultatea de Matematică şi Fizică din Bucureşti, a înfiinţat pentru prima
dată în ţară specializarea „Maşini de calcul”, în această facultate” afirmă prof. univ. dr.
Ion Văduva, Facultatea de Matematică și Informatică din București.
„Astăzi, Gr. C. Moisil este cunoscut prin activitatea sa științifică transdisciplinară,

contribuțiile sale la fondarea și dezvoltarea unor școli pentru dezvoltarea științelor,
promovarea teoriilor și metodelor matematice în rezolvarea problemelor pentru
societate, și mai ales pr„omovarea apariției unei noi științe – Informatica, prin utilizarea
calculatorului în multe domenii ale științei, tehnicii și societății, încurajarea elevilor,
studenților și tinerilor cercetători pentru a milita și a înțelege că matematica face parte
integrantă din cultură, iar valorile umaniste sunt indispensabile oricărui om” spune conf.
univ. dr. Marin Vlada de la Universitatea din București.
Selecție de cărți și articole despre activitatea științifică a acad. Grigore C. Moisil (Sursa:
ht

Limbă

M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M. Vlada Istoria Informaticii Românești, Vol. II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT

OAMENI, INSTITUȚII, CONCEPTE, TEORII ȘI TEHNOLOGII

Lucrare dedicată Centenarului Marii Uniri din anul 1918

În memoria acad. GRIGORE C. MOISIL, fondatorul informaticii românești

Reproducerea integrală sau parţială, cu scop comercial, precum și alte

ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI

Editura Matrix Rom București

Prof. Dr. Eufrosina Otlăcan, Vicepreşedinte Divizia Istoria Ştiinţei (DIS) –

Copertă: Sigrid Iuhas, Bogdan Jugureanu; DTP: Marin Vlada

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Vlada, Marin (ed.)

„Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii

M. Vlada, eLSE 2005, CNIV 2010

M. Vlada, Informatică aplicată, 2012

1. Adrian Adăscăliței, 82, 85 22. Grigore C. Moisil, 96, 139, 228,

Cuvânt introductiv .................................................................................................... 13

2. Contextul național privind fondarea și evoluția informaticii românești . 23

Bibliografie generală .................................................................................................. 461

2.1 În anul centenar 2018/2019, întâlnirea generațiilor de informaticieni (M. Vlada,

• Contribuția Centrului de statistică matematică (Gheorghe Mihoc) .............................. 287

În anul 2018, Academia Română a inițiat „Programul Academiei Române de

Alăturându-ne acestor inițiative și programe, Proiectul național ROINFO

dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică,

REFERAT privind lucrarea

„ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEŞTI. APARIŢIE, DEZVOLTARE ŞI IMPACT.

Aceasta se prezintă ca o lucrare amplă, o carte în două volume: primul

Istoria Informaticii româneşti şi a eforturilor celor care s-au implicat în dezvoltarea

Prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan,

Prof. Dr. Ion Văduva1,

că ne amestecăm cu inginerii! (ca fiind un lucru rău). Deși, argumentam că

Informatică – 3 ani) și Secția de Tehnologia Informației (Licență Calculatoare și

Prof. Dr. Stelian Niculescu2,

În anul 1968, acad. Grigore C. Moisil – atunci, Director al Centrului de

impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”. A reușit, în urma

Fiind onorat de participarea ca autor la acest proiect național, alături de alți

„Greu nu e să ai dreptate, greu e să convingi pe alţii.

2.1 În anul centenar 2018/2019, întâlnirea generațiilor de informaticieni

Nevoia de calculator, argumente și acțiuni actuale

În primăvara anului 2018, la Academia Română au avut loc Conferinţele

Grigore C. Moisil a prevăzut viitorul calculatoarelor în societate şi, de aceea, în

Dar, nu e nicio contradicție cu matematicianul român Gabriel Sudan, ce și-a dat

Contents (Name page)

 „Pionieratul nostru în informatică – IFA,

 MECIPT de la Timișoara, MECIPT-1, „Maşina Electronică de Calcul a

 Prof. Univ. Dr. Ion Văduva

 Ciclul „Istoria Informaticii românești”:

Întâlnirea generațiilor de informaticieni

 Anul 2018, 6 iulie. La Casa Universitarilor, Stelian Niculescu cu Marin Vlada,

 Contributori la volumul „ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI” – Proiectul național

5. Gh. Păun (ed.), Moisil – 110, Editura Tiparg, Pitești, 2016.

Acad. Gr. C. Moisil1, omagiat în Amf. S. Haret – 60 de ani de la înființarea secției

Miercuri, 9 ianuarie 2019, Facultatea de Matematică și Informatică organizează,

de ani de informatică românească”, precum și o foaie privind „Începuturile informaticii

Video – partea de început (30 min.) – Ref.: https://youtu.be/SEav0F5WES0: M. Vlada, R.

În continuare, fiecare participant s-a prezentat prin numele, promoția și instituția

De asemenea, coord. Proiectului ROINFO (http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info),

românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și

Primele rezultate în cadrul proiectului ROINFO 2018-2020

Promoțiile secției „MAȘINI DE CALCUL”

Reconstituirea promoțiile începând cu anul 1960 și continuând cu anul 1970.

Promoțiile secției „MAȘINI DE CALCUL”