Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Autorii articolelor din acest volum pot valorifica parțial sau integral
propriile contribuții, fără a cere acordul editorului, doar prin indicarea
corectă a sursei.
ISTORIA ADEVĂRATĂ ȘI RELEVANTĂ ESTE DESCRISĂ DE CEI CARE AU TRĂIT-O
Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii
A c a d e m i a R o m â nă
MARIN VLADA
(editor coordonator)
VOLUMUL II
Capitolul 2
Contextul național privind fondarea informaticii românești
004
ISBN 978-606-25-0494-6
ISBN VOL. II 978-606-25-0498-4
MOTTO
Mediile din natură sunt guvernate de Limbaje. Omul a inventat calculatorul, limbajele şi
ştiinţele pentru cunoaştere. Prin intermediul calculatorului se prelucrează informaţiile şi
cunoştinţele. Pentru reprezentarea şi prelucrarea informaţiilor calculatorul utilizează limbajele
artificiale. Acest fapt dovedeşte că limbajele au fost inventate nu numai pentru comunicarea
informaţiilor, ci mai ales pentru prelucrarea lor. Prin urmare, Limbajele sunt instrumente ale
gândirii, iar ştiințele sunt modele şi reprezentări virtuale ale cunoaşterii.
Informatica a devenit o ştiinţă deoarece utilizează metode, tehnici şi instrumente proprii pentru
investigarea obiectelor şi proceselor pe care le defineşte şi cu care operează. Tezaurul ştiinţific al
Informaticii este rezultatul unor simbioze de cunoştinţe şi cercetări provenite şi de la alte ştiinţe
(matematică, cibernetică, microelectronică, fizică, chimie etc.), şi care prin metode şi tehnici
proprii, şi utilizînd echipamente speciale (sisteme de calcul, dispozitive input/output) prelucrează
informaţii şi cunoştinţe pe care trebuie să le interpreteze, să le transforme şi să le comunice.
CAPITOLUL 2
• „Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama” (Solomon Marcus) ....... 167
• Un discipol care mi-a devenit mentor: Vasile Ene (1957-1998) (Solomon Marcus) ..... 172
2.6 Victor Toma, pionierul construirii calculatoarelor românești (Marin Vlada, Galina
Toma, Gheorghe Samoilă) ............................................................................................................. 174
• Academicianul Victor Toma, părintele calculatoarelor electronice în România
(Institutului de Fizică Atomică – IFA) .............................................................................. 174
2.7 Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România (Emil Cătinaş,
Ion Păvăloiu).................................................................................................................................................. 178
• Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România (Emil Cătinaş) ....... 178
• Amintiri despre cum au contribuit acad. Tiberiu Popoviciu şi Institutul de Calcul la
fondarea informaticii din România (Ion Păvăloiu) ......................................................... 190
2.8 Dan D. Farcaș, matematicianul pionier al rețelelor neuronale (M. Vlada) ........................ 195
• Dan D. Farcaș – de la calculatorul MECIPT-1 (Timișoara) la gândirea pluralistă
(Marin Vlada) ..................................................................................................................... 195
2.9 Etape în fondarea și evoluția informaticii românești (M. Vlada)........................................ 203
2.10 Instruirea în știința calculatoarelor, perioada 1955-1970 (Gr. C. Moisil, I. Văduva, M. Vlada,
S. Niculescu, Constantin P. Popovici, I. Tomescu, Adrian Atanasiu, H. Georgescu, I. Popescu) ..... 225
• Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București (Gr. C. Moisil).............. 228
• Construirea unui calculator și utilizarea calculatoarelor la rezolvarea problemelor
(Gr. C. Moisil) ..................................................................................................................... 230
• Rezolvarea problemelor din economie și aplicațiile calculatoarelor (Gr. C. Moisil).... 231
• Cursuri organizate de Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) în
perioada 1963-1969 (Gr. C. Moisil) .................................................................................... 235
• Seminarii științifice organizate de Centrul de Calcul al Universității din București
(CCUB) în perioada 1963-1969 (Gr. C. Moisil) ................................................................. 235
• Expoziții și cursuri de calculatoare organizate de Centrul de Calcul al Universității
din București (CCUB) în perioada 1963-1969 (Gr. C. Moisil) ......................................... 236
• Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), pionierat în Informatica
din România (I. Văduva) ................................................................................................... 237
• Anul 1968 – „Bucuria achiziționării sistemului de calcul IBM 360/30” (S. Niculescu) . 240
• Începuturile informaticii în România (Constantin P. Popovici)..................................... 245
• Secția de Informatică a Facultății de Matematică din București (Ioan Tomescu) ....... 248
• Sisteme informatice pentru unităţi economice (Adrian Atanasiu) ............................... 250
• Secția de Informatică este continuatoarea secției de Mașini de calcul (Horia
Georgescu) .......................................................................................................................... 253
• Am predat cu mare placere și dăruire, primind de la studenți energie și o minunată
„tinerețe” sufletească (Ileana Popescu) ............................................................................ 255
2.11 Rolul Academiei R. S. România în dezvoltarea informaticii în țara noastră
(Grigore C. Moisil) ........................................................................................................................................ 256
• Colocviul „Pregătirea cadrelor pentru informatică” (Gr. C. Moisil)............................... 256
• Construcția primelor calculatoare electronice din țara noastră la Institutul de
Fizică al Academiei (Victor Toma) ................................................................................... 258
• Contribuția adusă de Institutul de Matematică al Academiei (Gr. C. Moisil) .............. 264
• Contribuția Comisiei de Automatizări și Comisiei de Cibernetică în introducerea
informaticii în R.S.R. (Gr. C. Moisil)................................................................................. 272
• Contribuția adusă de Comisia de lingvistica matematică a Academiei R.S.R. (Gr. C.
Moisil, Alexandru Rosetti) ................................................................................................. 274
• Contribuția Centrului de cercetări fonetice și dialectale (Alexandru Rosetti,
Boris Cazacu) ...................................................................................................................... 282
• Colaborarea dintre Institutul de Matematică și Institutul de Arheologie
(Gr. C. Moisil) ..................................................................................................................... 285
12 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
PARTEA a II-a
Române
PARTEA a III-a
Este un efort lăudabil din partea prietenului Marin Vlada, un fost student și
doctorand eminent al meu, de a întreprinde această muncă notabilă și serioasă, de
a colecta date și a le intrepreta, despre Istoria Informaticii în România, care
cuprinde o perioadă de peste 60 ani. Sunt date despre instituții, unități de
cercetare, constructori de calculatoare românești, conferințe, colocvii și
simpozioane, și ce este mai important, despre oameni (oameni de știință, profesori,
cercetători, ingineri, economiști etc.) care și-au dăruit multă energie pentru
dezvoltarea informaticii și a învățământului de informatică în România. În acest
sens, figura centrală este Acad. Prof. Grigore C. Moisil, un adevărat vizionar, căruia
volumul de față îi dedică multe pagini și aprecieri binemeritate. În anii '50 Gr. C.
Moisil a ținut primele conferințe legate de apariția și dezvoltarea calculatoarelor, a
adunat în jurul său specialiști, ca ing. Victor Toma (primul constructor al
calculatoarelor românești din seria CIFA de la Institutul de Fizică Atomică – IFA),
profesori din București și din țară, care au devenit ulterior pionieri în învățământul
superior de calculatoare, sau cercetători în domeniul informaticii.
Printre realizările lui Moisil, care au demarat începuturile informaticii la
noi, remarcăm ca deosebite: contribuția românească în teoria algebrică a
automatelor (inițial prin logica matematică: 1933/1934, apoi prin teoria algebrică a
automatelor: 1949), înființarea Secției de Mașini de Calcul la Facultatea de
Matematică și Fizică din București (în anul 1959) și înființarea Centrului de Calcul
al Universității din București (CCUB), în anul 1962. În cadrul Catedrei de Algebră și
Logică de la Facultate și la Centrul de Calcul, ce funcționa în facultate, au crescut și
s-au format primele cadre didactice care au predat primele cunoștințe despre
1
Prof. Dr. Ion Văduva, promoția 1960, Facultatea de Matematică-Fizică, Universitatea din București,
succesorul acad. Gr. C. Moisil la conducerea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), cu
doctorat la acad. Gheorghe Mihoc și Master of Science în Automatic Computation la Institute of Science and
Technology, Universitatea din Manchester din Marea Britanie.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 17
mașinile de calcul, din care menționăm pe Prof. Leon Livovschi, Prof. Constantin
Popovici, Prof. Paul Constantinescu (primul Director adjunct al CCUB), apoi
asistenții (deveniți ulterior profesori) ca: Octavian Bâscă, Horia Georgescu,
Adrian Atanasiu, Nicolae Țăndăreanu, Virgil Cazănescu, Luminița State, precum și
primii cercetători ai CCUB ca: Stelian Niculescu, Maria Lovin, Sofonea Liviu,
Petre Preoteasa, Matei Bogdan și alții, pe care nu-i mai amintesc și care sunt bine
menționați în volumul de față.
Către sfârșitul anilor '60 s-au realizat progrese importante privind
dezvoltarea informaticii în țară prin dotarea cu tehnică modernă de calcul
(calculatoare SUA din seria IBM 360/30, la CCUB, la Întreprinderea „Tractorul
Brașov”, la ASE București) și un calculator englez ICT (International Computers
and Tabulators, devenit ulterior ICL - International Computers Limited) la Direcția
Centrală de Statistică, pentru prelucrarea Recensământului General, din anul 1966.
În iulie 1969, datorită unor neînțelegeri cu Comisia Guvernamentală de
informatică (dominată exclusiv de ingineri!), Acad. Gr. C. Moisil a demisionat de la
conducerea CCUB. Întrucât eu mă întorsesem din Anglia cu o diplomă de Master
of Science (by Research in Automatic Computation) obținută la Universitatea din
Manchester, am fost numit Director Tehnic la CCUB, în februarie 1970, Director
fiind Acad. Nicolae Teodorescu, Decanul Facultății de Matematică-Mecanică.
Urmând sfaturile înțelepte ale Acad. Gr. C. Moisil, am continuat planul de
dezvoltare pentru CCUB din toate punctele de vedere, urmărind în special
direcțiile moderne de cercetare și ideile lui Moisil privind utilizarea calculatoarelor
electronice în rezolvarea problemelor din întreaga economie.
Persoane vizionare, Acad. Gr. C. Moisil, împreună cu Prof. Mircea Malița,
pe atunci Ministru al Învățământului, și-au pus problema dezvoltării
învățământului universitar de informatică. La Institutele Politehnice erau secții de
Automatică, unde se învățau în special, probleme hardware despre calculatoare.
Întrucât, subsemnatul era Conferențiar la Facultatea de Matematică și deținea
(part time) funcția de Secretar științific la Ministerul Învățământului cu probleme de
informatică, am primit sarcina, împreună cu D-l Prof. Dragoș Vaida (Director în
Minister), să proiectăm și să elaborăm un program de învățământ de informatică.
Acad. Nicolae Teodorescu, Decanul facultății, a fost entuziasmat de această idee.
Împreună cu colegii din facultate și cu alți colaboratori am alcătuit un plan de
învățământ care cuprindea cursurile de bază ca: limbaje de programare, baze de
date, tehnici de compilare și compilatoare, tehnici de elaborare a algoritmilor,
metode numerice și cursuri de matematică necesare. Erau prevăzute ore de Curs,
Seminar și Laborator, scheletul disciplinelor de bază fiind păstrat și astăzi. Pentru a
fi pus în aplicare, acest program trebuia să aibă aprobarea Consiliului Profesoral al
Facultății de Matematică.
Un fapt puțin cunoscut este următorul: după expuneri ale conținutului
cursurilor, făcute de mine, câte o oră în cel puțin 5 ședințe lunare de Consiliu
Profesoral, planul nu a fost aprobat. Deși unii profesori influenți, în vârstă,
susțineau acest demers (de ex. Prof. Mihail Neculce), multe cadre didactice,
majoritatea tinere, ripostau că se „modifică profilul facultății”! Mai mult, vociferau
18 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
PARTEA a IV-a
2
Prof. Dr. Stelian Niculescu, promoția 1962, secția „Mașini de calcul”, Facultatea de Matematică-Fizică,
Universitatea din București, student al acad. Gr. C. Moisil și cu doctorat la acad. Solomon Marcus.
20 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
3
M. Vlada, http://studii.crifst.ro/doc/2018/2018_04_05.pdf, http://studii.crifst.ro/2018.php.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 21
***
2
Contextul național
privind fondarea și
evoluția informaticii
românești
MOTTO:
„Trebuia să descoperim o meserie nouă, să aflăm ce înseamnă „a programa la
calculator”. Știam că vom avea un calculator; la IFA, calculatorul CIFA 3,
care se construia pentru Centrul nostru de calcul. Ce trebuie să facă un
matematician la un Centru de calcul ? Centrul de calcul a căutat, încă din 1963,
să învețe pe alții Știința calculatoarelor.”
Gr. C. Moisil, extras din prefața la cartea Stelian Niculescu,
„Ïnițiere în FORTRAN”, Editura Tehnică, 1972
„Știinta calculatoarelor, în țara noastră își are originile în anume preocupări ale
matematicienilor. ... Matematicienii din țara noastră au înțeles că dintre
diferitele tipuri de automate finite, calculatoarele sunt fără îndoială cele mai
importante. La un moment dat într-o statistică făcută de alții (Gavrilov M.A.), se
vedea că Școala de la București era a treia din lume în acest domeniu de cercetare
după URSS și SUA și acest lucru a fost subliniat. … Plecând de la teorie, de la
logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea”
Gr. C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București
(CCUB), AMC nr. 13-14, 1970
Marin Vlada,
Universitatea din București
„Primul loc în care mi-am expus aceste rezultate a fost, în primăvara 1967, la „colectivul
de bionică”, în nu mai puţin de cinci şedinţe succesive. În martie 1967, aranjasem pentru
mine o lună de specializare la Bucureşti, desigur la Centrul de Calcul al Universităţii,
condus de Grigore Moisil şi de adjunctul său, Paul Constantinescu. Imediat după sosire,
profesorul Moisil a fost primul care mi-a arătat – cu vădită plăcere – exemplarul din
revista germană EIK în care apăruse articolul meu.”
Sursa: Dan D. Farcaş, Informatica de sănătate din România. 50 de ani de istorie trăită, 2014.
Bibliografie
1. M. Vlada, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii”: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva,
D. Farcaș, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt, 2018.
2. M. Vlada, Ciclul „Istoria Informaticii românești”: Prof. I. Văduva și prof. E. Căzănescu despre acad. Gr.
C. Moisil, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom.
3. Agora, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii la Universitatea din Bucureşti”,
http://www.agora.ro/stire/conferinte-la-academia-romana-inceputurile-informaticii-la-universitatea-din-
bucuresti.
4. A. Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (coordonatori/eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi
în domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical
Computer Science, Ed. Academiei, 2007.
30 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
Anexă
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 31
ANUNȚ ȘI INVITAȚIE
1
Academicianul Grigore C. Moisil, omagiat la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de Calcul” la
Universitatea din București – https://www.unibuc.ro/2019/academicianul-grigore-c-moisil-omagiat-la-60-de-
ani-de-la-infiintarea-sectiei-masini-de-calcul-la-universitatea-din-bucuresti/.
32 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
COMUNICAT DE PRESĂ
BUCUREȘTI 15 IANUARIE 2019, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din București, membru titular al Comitetului
Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS),
Academia Română, membru în Comitetul de redacție al revistei „Studii și Comunicări”,
Academia Română, http://prof.unibuc.ro/vlada.
Grigore C. Moisil (10 ian. 1906-21 mai 1973), fondatorul informaticii
românești.
Acad. Grigore C. Moisil, vizionarul ce este fondatorul informaticii românești,
omagiat în Amf. S. Haret, Facultatea de Matematică și Informatică.
Contribuțiile acad. Grigore C. Moisil la construirea primului calculator
românesc CIFA 1 – de la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele,
București, și la apariția și dezvoltarea informaticii în România.
În prezența unui public numeros – profesori, cercetători, matematicieni,
informaticieni, fizicieni, chimiști, economiști, sociologi etc. (unii cunoscându-l direct pe
profesorul Moisil), miercuri 9 ianuarie 2019, în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de
Matematică și Informatică, s-a organizat o conferință de omagiere a academicianului
Grigore C. Moisil.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectul ROINFO (Romanian Informatics,
http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info) evidențiind în acest an 60 de ani de la înființarea secției
„Mașini de calcul” la Facultatea de Matematică și Fizică din cadrul Universității din
București. Cei prezenți au primit câte un steguleț cu imaginea lui Moisil și sloganul „60
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 33
Marin Vlada,
Universitatea din București
O foaie matricola: Examenul de stat la disciplina Mașini de calcul – anul V, anul absolvirii 1961
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 39
1. ALEXANDRESCU MIRA-ANCA
2. BACALU IOAN
3. CHIJIC CRISTINA-MARIANA
4. GNOIU GEORGETA
5. IONESCU CONSTANTIN-CRIȘAN
6. LULEA CONSTANTINA
7. NAE MARIA
8. NICULESCU STELIAN
9. PĂSAT EMILIA
10. POPESCU EMILIA
11. PREFAC ION
12. SCHATZ WERNER
13. TEODORESCU ALEXANDRU
Fotografie (mai jos) pe treptele clădirii din Str. Negustori 9, București, primul
sediu al Centrului de Calcul al Universității din Bucuresti (CCUB), înființat de acad.
Prof. Grigore C. Moisil, în anul 1962 (din fotografie lipsesc Profesorul Gr. C. Moisil,
director CCUB și Conf. Paul Constantinescu, dir. Adjunct). Absolvenții secției Mașini de
calcul (ani IV-V).
În fotografie apar: Anca Alexandrescu-Barsănescu, Constantina Lulea-Ioan,
Stelian Niculescu, Alexandru Teodorescu; Ingineri electroniști: Maria Roceric-Lovin, Ion
Filotti ; Tehnician electronist Dorin Rădulescu; Operator calculator Ina Barac-Niculescu;
Secretar Olga Vitu.
44 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
pentru informatică (mai-noiembrie 1970), cu bursă C.I.I. obținută prin concurs (pregătire
orientată pentru calculatoare franțuzești).
În perioada 1971-1991 a fost cercetător-informatician la Institut Central de Informatică
(I.C.I.), unde avea răspunderi privind instruirea cadrelor pentru domeniul Informaticii,
ocupând pe rând, prin concurs, posturile de cercetător științific III, II și I. A deținut și
funcții de conducere: Șef de Laborator cercetare – Biblioteca Națională de Programe, Șef
al Sectorului Formarea și perfecționarea cadrelor pentru informatică.
Anul 1980 – Doctor în științe matematice la Facultatea de Matematică-Mecanică,
Universitatea din București cu titlul „Drumuri în grafuri. Aspecte Computaționale”, cond.
Științific acad. Gr. C. Moisil și finalizare cu prof. dr. Solomon Marcus.
În perioada 1991-1994 a fost Inspector general pentru Informatică, prin concurs organizat
de Ministerul Învățământului.
În perioada 1994-2005 a fost cadru didactic universitar la Departamentul Științe
Inginerești (D.S.I.), Universitatea Politehnica din București, azi, Facultatea de Științe
Inginerești cu predare în limbi ștrăine (F.I.L.S.).
A obținut Premiul de Excelență IDG România (1998), pentru rezultatele obținute cu
echipele românești la Olimpiadele interne/internaționale de Informatică și pentru întreaga
activitate de instruire a multor generații de informaticieni și utilizatori de informatică.
Este inclus în „Dicționarul Specialiștilor” („WHO’S WHO”) în știința și tehnica
românească, Editura Tehnică, vol. I, 1996, pagina 254.
CĂRȚI PUBLICATE, CURSURI: Sistemul Felix C-256. Limbajul ASSIRIS, Al. Teodorescu,
I. Catona, C. Popescu, Editura Academiei, 1974; Programarea la Calculatoare Electronice,
M. Jitaru și Al. Teodorescu, Editura Didactică și Pedagogică, 1975; Sisteme de Prelucrare a
datelor, Cr. Mircescu, Al. Teodorescu, Mihai Jitaru și Eugen Diatcu, Editura Didactică și
Pedagogică, 1978; Limbaje de Programare: ASSIRIS, M. Jitaru, Al. Teodorescu, Editura Didactică
și Pedagogică, 1978; Lectii de ACCESS, Al. Teodorescu, Editura Albatros, 2002; Lectii de
ACCESS, Al. Teodorescu, Editura Albatros, 2005; Analiză Numerică, Al. Teodorescu, Iulian
Popovici, Centrul de documentare al Industriei Chimice și Petroliere; Analiză Numerică,
Al. Teodorescu, Analiză Numerică, Universitatea București, 1971; GBD-uri Relaționale, Sistemul
Dbase III PLUS, Al. Teodorescu, CPI, 1991; Limbajul Pascal, Al. Teodorescu, CPI, 1993; Foxpro
2.5, Al. Teodorescu, CPI, 1994; Baze de date și Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date,
Al. Teodorescu, E. Curigut, C. Macarie, ICI, 1982; ASSIRIS: Operații de Intrare/Ieșire la Nivel de
Bază și Fizic, Al. Teodorescu, M. Iach, M. Jitaru, ICI, 1983; Limbaj Macro, Al. Teodorescu,
M. Jitaru, A. Constantinescu, ICI, 1988.
Referințe
[1] M. Vlada, Pagini din istoria informaticii românești: Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni
români, http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian.
[2] S. Niculescu „Copilăria informaticii românești așa cum cum am trait-o. Amintiri, descrieri și exemple” –
https://www.slideshare.net/MarinVlada/s-niculescu-ppt-bacau-2019.
[3] S. Niculescu - youtube, https://youtu.be/UiGdukciohw.
[4] M. Vlada, Conferința „Copilăria informaticii românești” la Bacău, http://mvlada.blogspot.com/
2019/04/conferinta-copilaria-informaticii.html.
[5] M. Vlada, Pagini din istoria informaticii românești: Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni
români, http://c3.cniv.ro/?q=2018/stelian.
[6] Marturiile Prof. Dr. Stelian Niculescu despre fondarea informaticii romanesti, 2018,
https://youtu.be/5_tJr_-z5_Y
Conferenţiar,
-Limbaje de
Universitatea
Bâscă programare - Doctorat în
din Bucuresti și
Octavian -Sisteme de matematici
Universitatea
operare
din Piteşti
Consiliul
- Aplicaţii
Ignat Naţional al
informatice
(Băjenaru) Audiovizualului,
- Limbaje de
Liliana Şef serviciu
programare
informatică.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 53
Cherciu - Limbaje de
Mihail programare Lector Univ. - Doctorat în
Bogdan - Software Bucureşti matematici
Aureliu Engineering
- Cercetător
ştiinţific
Aplicaţii principal gr. I - Doctorat în
Ciucă Ion
informatice Institutul de matematici
Tehnică de
Calcul (ITC)
Răbâncă Centrul de
Analist
(Dragnea) Calcul, Direcţia
programator
Elena de Statistică
Profesor,
Filipoiu Universitatea - Doctorat în
Alexandru Politehnica matematici
Bucureşti
- Gavrilă
Nicolae
- Academia
Georgescu Analist
Militară
Mihai programator
Bucureşti
Centrul de
Hendoreanu Analist
Calcul, SIDEX
Emil Programator
Galaţi
54 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
Popa
(Holban)
IROMA
Maria
Magdalena
Profesor
Vasilescu Colegiul
(Iorgulescu) Matematică Naţional I. L. - 1 brevet invenţie
Angela Caragiale
Bucureşti
Silvestre
AXA Paris, - Doctorat în
(Kivu)
Franţa matematici
Ileana
- Leu Nicolae
Adrian
Cercetător
- Criptografie
ştiinţific
- Sisteme de - 1 brevet invenţie
Măgureanu principal gr. I,
transmitere şi - 42 certificate
Iulian Institutul de
prelucrare inovaţie
Cercetări al
automată a datelor
Armatei.
Profesor
Murgulescu Transmisiunea Universitatea - Doctorat în
-
Mihai Informatiei Montreal, matematici
Canada
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 55
- Modele de
prognoză
Director Centrul
- Analiză
de Calcul - Doctorat în
Niţă Sorin economică la
Ministerul matematici
Centrul de Calcul
Economiei
al Min.
Economiei
-Sisteme de
operare
- Premiul “Traian
-Rețele de
Vuia” al
calculatoare LAN,
Academiei
WAN
INTRAROM Române (1984)
Păunescu -Sisteme cu
SA, Business - Doctorat în
Florin prelucrare
Development matematici
distribuită și
aplicate (Univ.
paralelă
“Pierre et Marie
-Sisteme
Currie”, Paris)
informatice
- Fiabilitate
- Economie
matematică Profesor
Popovici - Econometrie Universitatea - Doctorat în
Alexandru - Eseistică literară Româno- matematici
- Filosofie Americană
- Istorie
Dispeceratul
Popp Horia
Energetic
Liviu
Naţional
- Inteligenţă
artificială
- Metode statistice
Profesor Univ. - Doctorat în
în prelucrarea
State (Radu) din Piteşti matematici
semnalelor
Luminiţa
- Teoria
informaţiei
56 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
- Metode
numerice şi
variaţionale
Profesor, Univ. - Doctorat în
Roşca Ion - Modelare
din Bucureşti matematici
matematică
- Geometria
spaţiilor normate
- Roşculeţ
Dan Mihai
Centrul de
Rusu Analist calcul,
Aurelian Programator Ministerul
Economiei
Sturdza
Mihai
Programator
Petre (Susoi)
Programator gradul I,
Amalia
ICEMENERG
- Turdeanu
Lucian
- Baze de
cunoştinţe,
Ţăndăreanu Profesor Univ. - Doctorat în
abordări algebrice
Nicolae din Craiova matematici
- Limbaje
formale, automate
- Baze de date
Popescu Profesor,
- Simulare și - Doctorat în
(Ţârlea) Universitatea
metode Monte matematici
Elena din Bucureşti
Carlo
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 57
2
Absolvent al grupei 153 „Cercetări operaționale”, 1971
60 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 61
Mașini de Calcul
62 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
1. Azalov Pavel
2. Badea Lori
3. Bălănescu Tudor
- 6. Drăgan Andrei
9. Nicolescu Radu
Matematician – CN Pompieri
În anul 1971, a fost concurs de admitere pentru anul I la secția de Informatică – pentru
prima dată înființată la 5 universități din România. Au fost admiși 60 de studenți, din care
au absolvit un număr de 45 (Nota ed. Mulțumim pentru aceste informații d-lui Iancu Ilie,
promoția 1975 Informatică Iași, director Editura Matrix Rom).
Despre Facultatea de Informatică din Iași (unica facultate de Informatică din România)
„Interesul în informatică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi datează din perioada
1958-1960, când Profesorul Adolf Haimovici a iniţiat o serie de conferinţe pe „Matematici aplicate
şi Informatică”. În 1960, Profesorul Adolf Haimovici a ţinut primul curs de „Elemente de
informatică”, în timp ce în 1961 Profesorul Costică Cazacu introduce în cursul său de „Matematici
Complementare”, Elemente de Teorie a programării şi Teoria jocurilor. În 1962, cursul de „Maşini
Calculabile” a fost adăugat la curricula Facultăţii de Matematică. Prima carte românească în acest
domeniu a fost „Calculatoare Universale şi Teoria programării”, publicată în 1968.
Catedra de maşini calculabile a fost întemeiată în 1965, ca parte a Facultăţii de
Matematică; cu prima promoţie în 1970. În 1971 şi-a schimbat numele în Informatică, iar
în 1972 Profesorul Adolf Haimovici a devenit primul şef de catedră al acestui departament
nou.
În 1990, Catedra de Informatică a fost împărţită în două noi departamente: Catedra de
informatică şi Catedra de matematici aplicate. În 1991-1992 primul a devenit Facultatea
de Informatică, cu două catedre: Catedra de Informatică (cu durata studiilor de 4 ani) şi
Colegiul de Tehnologia Informaţiei (cu durata studiilor de 3 ani).
Din anul 1995, funcţionează cursurile de master în Sisteme Distribuite. Mai târziu, s-au adăugat
două noi programe de Master: Lingvistică Computaţională şi Optimizare Computaţională.
Acum, Facultatea de Informatică numără peste 1500 de studenţi şi are 50 de membri în personalul
academic” (Sursa: https://www.info.uaic.ro/prezentare/).
1. Sisteme Distribuite
2. Inginerie Software
3. Optimizare Computaţională
4. Lingvistică Computaţională
5. Securitatea Informației
6. Studii avansate în informatică.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 67
Marin Vlada,
Universitatea din București
În prim plan: Prof. dr. Victor Mitrana, Prof. dr. Ioan Tomescu …
(Prof. dr. Denis Enăchescu citește referatul de doctorat, Sursa: Andrei Olariu, http://andrei.olariu.org/)
3
Promoțiile Facultății de Matematica și Informatică, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotia_1978/.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 73
Evenimente și acțiuni:
Anul 1978, luna iunie, Absolvirea, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de
Matematică, Specializarea INFORMATICĂ; Grupele de studiu (anul IV)
1977/1978: Informatică teoretică (gr. 131), Analiză numerică (gr.132), Cercetări
operaţionale (gr.133), Probabilităţi şi statistică (gr.134); Anul V – 2 grupe de
specializări 1978/1979: Limbaje specializate (Litman Irin, Macoviciuc Ioan,
Popescu Gabriel, Popescu Daniel, Stoleru Anca, Vlada Marin); Grupa Cercetări
operaţionale (Barasch Mariana, Butnăreanu Ariana, Ivănescu, Octav,
Radoslovescu Ion, Răbâea Adrian) – Despre Promoția INFORMATICĂ 1978:
Broșura 1978 informatică (PDF),
http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1978info/brosura1978info.pdf,
http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1978info/prezentare78.ppt,
http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1978info/pliant1978info.pdf;
Ref.:
http://fmi.unibuc.ro/ro/initiativa_promotiei_19
78_info/
Anul 2008, 6 – 7 septembrie,
Întâlnirea de 30 ani la Facultatea de
Matematică şi Informatică;
Anul 2013, 21 septembrie, Întâlnirea
de 35 ani la Facultatea de Matematică
şi Informatică;
Anul 2018, 7 septembrie. Întâlnirea de
40 de ani.
Mărturisiri
Astăzi, când îmi amintesc perioada petrecută în anii de liceu (1968-1973), unii din cei
mai frumoşi ani din viaţă, trebuie să evidenţiez emoţia şi nerăbdarea cu care aşteptam să
citesc tabletele lui Gr. C. Moisil din „Contemporanul”4, ce apăreau săptămânal sub
4
Revista Contemporanul, înfiinţată în 1881, este o publicaţie naţională de cultură, politică şi ştiinţă, în
paginile căreia se găsesc cele mai proaspete ştiri privind evenimentele culturale, sociale şi politice din
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 75
genericul «Ştiinţă şi Umanism». Aceste scrieri ale lui Moisil şi „căutările mele” prin
universul problemelor de matematică, m-au îndreptat, în acea perioada, către un
„necunoscut ce însemna calculator, matematică, informatică, roboţi”. În vara anului 1972
am primit scrisoare de la acad. Grigore C. Moisil (scrisă la Sinaia) ca răspuns al unei
scrisori primite de la mine, prin care îmi exprimasem dorinţa să scriu o culegere de
probleme de matematică. Îmi explica faptul că o astfel de culegere se poate elabora doar
de un profesor, după o vastă activitate didactică cu elevii săi. Nu am scris o astfel de
culegere de matematică, în schimb, după ce am căpătat experiență în domeniul
informaticii (activitate profesională îmbinată cu o activitate didactică), am scris cărți în
acest domeniu, prima carte într-un domeniu nou al programării automate pentru grafica
pe calculator „Grafică automată în limbajul FORTRAN 77 și aplicații”, TIPOGRAFIA
UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, ediția I (1988), 245 pag. (în colaborare cu Adrian
Posea). Eram angajat – din anul 1983, ca cercetător-programator la Centrul de Calcul al
Universității din București (CCUB), de la Facultatea de Matematică – fondat de acad.
Grigore C. Moisil în anul 1962. Imaginea alăturată este coperta ediției a II-a din anul 1990.
În anii de liceu, la începutul anilor 1970 nu
știam nimic despre Informatică și nu văzusem un
calculator. Știam despre utilizarea calculatorului în
rezolvarea diverselor probleme din scrierilor lui Gr. C.
Moisil ce apăreau săptămânal în revista „Contemporanul”.
Într-adevăr, eram pasionat de matematică și eram un
rezolvitor al problemelor din Gazeta matematică,
activitate care mi-a consolidat formarea profesională
și pentru care am fost premiat de Gazeta matematică.
De asemenea, din anul 1972 am publicat probleme
propuse în Gazeta matematică. Nu numai eu, dar și
mulți alții – azi oameni de știință, profesori,
cercetatori, ingineri, economiști etc. – reconosc că
revista Gazeta matematică a avut un rol important în
cariera lor și care le-a schimbat viața. Din pasiune
pentru matematică, și pentru ca am fost influențat de
scrierile lui Moisil, fără să știu nimic despre
Informatică, am dat admitere la Facultatea de
Matematică din București, în vara anului 1973 (în mai 1973 aflam cu tristețe moartea
acad. Grigore C. Moisil, acesta a murit la 21 mai 1973, la Otawa, în Canada).
Anul 1973 a fost un an special pentru Facultatea de Matematica, deoarece au fost
scoase la concurs un număr record de locuri pentru Informatică: 100 sau 114 locuri.
Locurile de admitere erau în comun cu cele de la matematică. După concursul de
admitere, toți cei admiși au primit o scrisoare de la secretariatul Facultății de Matematică
prin care li se cereau să opteze pentru matematică sau informatică. Am optat pentru
informatică. A mai fost ceva în acea vară 1973. În acei ani, 1972-1973, autoritățile
române au luat diverse măsuri de informatizare (dotarea cu tehnică de calcul și pregatirea
de specialiști pentru aceste schimbări din economie). Surpriză: nu am început anul I de
România şi din străinătate. De asemenea, veţi fi la curent cu apariţiile editurii Contemporanul, care vă pune la
dispoziţie un protofoliu variat de cărţi de calitate, atât romane şi cărţi de beletristică, cât şi volume de
filosofie, eseu, poezie şi artă, https://www.contemporanul.ro/istoric.
76 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
facultate la 1 octombrie 1973, așa cum era obișnuit, ci ni s-a comunicat că vom merge 8
luni de zile (ulterior, în anul următor vor fi 9 luni) să satisfacem stagiu militar
obligatoriu. Prin Decretul 499/august 1973, s-a trecut la o formă de organizare unitară a
activităţii de informatică, ca instrument al dezvoltării economice; printr-un alt decret se
instituia stagiul militar termen redus 9 luni, după concursul de admitere în facultate.
Era obișnuit, până atunci, să se efectueze stagiu militar obligatoriu după obsolvirea
facultății (6 luni).
Îmi amintesc că printre lucrurile necesare la încorporare, am luat câteva numere
din Gazeta matematică și cursul Ion Colojoara de Analiză matematică. La armată,
unitatea militara era specializată în topografie și geodezie; unele activități mi-au fost utile.
De exemplu, am învățat unele lucruri privind ridicarea unei hărți topografice: rezolvarea
de sisteme de ecuații, reprezentarea curbelor de nivel, utilizarea unei mașini mecanice
pentru operații cu numere mari etc. În toamna anului 1974, am început anul universitar
alături de cei 115 colegi de la informatică, studenţi în cadrul seriei C Informatică
(4 grupe), având un program de studii special pentru Informatică. A fost prima serie de
informatică cu așa număr mare de studenți. Au urmat în anii urmatori o grupa sau 2 grupe.
Utilizarea sistemelor de calcul a schimbat lumea și continuă să influențeze
aproape fiecare aspect al vieții cotidiene, inclusiv în medicină și asistență medicală, în
afaceri și finanțe, în educație și formare continuă, în știință și tehnologie, în politică și
guvernare etc. Prin apariția calculatorului și a noilor tehnologii de prelucrare a
informațiilor și a cunoștințelor, științele au realizat salturi mari în acumularea de
descoperiri. Prin urmare, știința este un generator de cunoștințe obținute prin activitatea
domeniilor de știință ce adaugă, de fiecare dată, la fondul comun al științei, informații noi
și revizuiri ale unor cunoștințe vechi, realizând astfel o dezvoltare permanentă a științei.
Științele constituie un tezaur al umanității printr-un ansamblu sistematic de informații
despre natură, societate și gândire. E nevoie să cunoaștem evoluția în știință, pentru a
studia stadiul prezent și a face proiectare spre viitor. (M. Vlada, Informatică aplicată.
Modele de aproximare, software şi aplicaţii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2012).
Promoția 1978,
Întâlnirea de 10
ani, anul 1988
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 77
Article.
Dinu Toiba, “Creating Rich Web-Based LIMS With Programmable XML Technologies”,
Reprinted from American Laboratory, STARLIMS Corp., Hollywood, FL, USA,
September 2005
„This article examines currently available Internet deployment options andillustrates the historical
development of LIMS software from standard client/server technology through Web-enabled solutions to the
arrival of rich, scalable Web-based LIMS applications. This technology is illustrated by the version 10 Web-
based LIMS application (STARLIMS Corp., Hollywood, FL). Conclusion: Impressive advances in the
technology continuum over the past few years have ushered in an era of demand for enterprise-wide LIMS
data availability. This data availability, coupled with the emergence of rich, fullfeatured Web-based LIMS, is
facilitating timely enterprise action, reducing the total cost of ownership, and enabling multisite
organizations to conform to best practices.”
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 81
Referințe
1. http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotia_1978/
2. http://mvlada.blogspot.ro/2008/06/promotia-1978-informatica.html
3. http://www.agora.ro/stire/intalnirea-promotiei-1978-informatica
4. http://www.agora.ro/stire/alumni-promotia-1978-informatica-martora-la-fondarea-informaticii-romanesti
5. Marin Vlada, ACAD. SOLOMON MARCUS ȘI PROMOȚIA 1978 INFORMATICĂ, MARTORI LA
FONDAREA INFORMATICII ROMÂNEȘTI, Studii și cercetări, Academia Romănă, 2016,
http://studii.crifst.ro/doc/2016/2016_03_01.pdf
6. Marin Vlada, Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești, Conferinţa
Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XIV-a, 2016, http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/
documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lucrarea1.pdf
7. Vlada M., Începuturile informaticii româneşti, http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/
8. Vlada M., Informatica la Universitatea din Bucureşti, www.unibuc.ro/prof/vlada_m (pdf)
9. Vlada M. , Leon Livovschi, un pionier al informaticii românești- http://www.c3.cniv.ro/?q=2015/leon
10. Vlada M. , Octavian Bâscă, un pionier al informaticii românești-http://www.c3.cniv.ro/?q=2015/obasca
11. Vlada M., Prof. Dr. Nicolae Țăndăreanu, un pionier al informaticii românești,http://mvlada.
blogspot.ro/2016/06/prof-dr-nicolae-tandareanu-un-pionier.html
12. Vlada M., Prof. Dr. Ileana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni,
http://mvlada.blogspot.ro/2016/06/prof-dr-ileana-popescu-un-formator-al.html
2.2 Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii
Teoriile lui Odobleja sunt citate și astăzi. În anul 1995, s-a desfășurat în Spania,
la Palma de Mallorca, Congresul de Cibernetică Generală și Biocibernetică. Un autor
francez, George A. Pordea din Biarritz (fost deputat în Parlamentul European din partea
Franței), a prezentat comunicarea «Le nationalisme entant que concept moral et socio-
politique. Quelques données fondamentales d’une vision épurée en function de la théorie
générale des systèmes». Acesta se referă la teoria lui Odobleja și face observația că, pe
plan conceptual, naționalismul merge pe lanțul percepție, recepție, emoție, memorie, fiind
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 85
Referințe
1. M. Vlada, E. Otlăcan, A. Adăscăliței, Ciclul „Istoria Informaticii românești” : Românul Ștefan
Odobleja (13 oct. 1902 – 4 sept. 1978), precursor al Ciberneticii și al Inteligenței artificiale,
http ://www.c3.cniv.ro/?q=2018/odobleja , 2018.
2. Eufrosina Otlăcan, Despre naționalism și cibernetica lui Ștefan Odobleja,Curtea de la Arges , Anul IX,
Nr. 5(90), Mai 2018, pag. 16-17, 2018, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/IX_5_90/IX_5_90.pdf
3. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and
Artificial Intelligence, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL
2017), Ed. Universității din București, 2017.
4. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal
machine and Horn clauses, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning
(ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017.
5. Marin Vlada, 2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa
Artificială, Lucrările Cnferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV 2012), Ed. Universității din
București, 2012.
Ştefan Odobleja:
A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence
The article describes the contribution of the Romanian scientist Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) to
the emergence, development and development of Cybernetics, whose ideas and concepts meant the
emergence and development of computer science. The scientific activity of Stefan Odobleja, a
military physician, makes his ideas, results and visions a precursor to Cybernetics and Artificial
Intelligence. His major work “Psychologie consonantiste”, first published in 1938 and 1939, in
Paris, established many of the major themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking
1
Proceeding of The 12th International Conference on Virtual Learning ICVL 2017, October 28, 2017,
pp. 27-43, online http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper2.pdf
86 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
systems ten years before the work of Norbert Wiener (1894-1964)-mathematician, published, in
1948. Odebleja’s contributions are all the more important if he is considered to be a physician,
because they have created ideas and concepts complementary to some ideas introduced by N.
Wiener. It can be appreciated that during 1920-1940 the ideas and studies on Cybernetics
appeared, the science that laid the system concept (for man and the car), the structure of the
systems (control and communication between the components of a system) and which led to the
construction of the systems computing (computer system). Dr. Stefan Odobleja was recognized as a
precursor of Cybernetics at the 4th International Cybernetics Congress, held in Amsterdam in
August 1978. His Communication “Diversity and Unity in Cybernetics” was presented at the
Congress by Dr. Stelian Bajureanu. After the presentation of Odobleja’s work, the participants
chanted “40 Years of Cybernetics,” although they were celebrating “30 Years of Cybernetics” and
mathematician Norbert Wiener.
Motto:
“The Art of Creation is a Global Art: The Art of Thinking”
Ștefan Odobleja (1902-1978).
“By trying to build machines that simulate and reproduce human brain activity,
and because the most important computational models were made
by simulating the activity of the nervous system,
it can be said that Informatics was born as a chapter
of the medical sciences”
Solomon Marcus (1925-2016) [17].
Human thinking has invented the sciences. Science is a model and philosophy of thought.
In 2014, Solomon Marcus describes “The 10 Human Needs” where the number 2 need is
expressed as: “The need for refreshment. As we daily need to refresh our body through
rest and movement and the use of water and soap, we need a refreshment of our mind,
our senses and our psyches.”[17]
Man’s adaptation to nature and his survival in nature, depending on the area and
time, forced man to organize not only survival, but rather to organize his experiences,
learn from the obstacles with which he confronted, and especially to plan their future
activities. All this is done through thought, as a manifestation and normal functioning of
the brain. For these reasons, there are no two “identical” people with the same thoughts,
primarily because there is no single criterion to compare two “thoughts”.
“The automated models of the 1940s, the Turing machine of the 1930s and the electronic
computer produced by John von Neumann and his team in 1948, looked at the nervous
system. ”In my book (Grammars and Finite Automats from 1964) there is a great chapter
about the neural system, as it is modeled by S. C. Kleene’s finite automata and grammar.
... Things continued through everything that followed in the disciplines cognitive and
Artificial Intelligence, so we published the article “The Human Brain, Many Hypotheses
– Few Clarifications” in the “Academica” journal of the Romanian Academy” S. Marcus [18].
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 87
Today, it can be appreciated that there are three significant periods in the
emergence and evolution of Informatics, and in the construction of computers:
1. Period 1920-1940 (Fundamentals and Concepts), in which: the ideas and
concepts of calculus theory were grounded; recursive functions were studied;
formal systems have been defined and the limits of calculability have been
established; the concept of algorithm has been finalized as a support for a
computing machine (Turing machine or Post machine). During this period, the
ideas and studies on Cybernetics 2, the science that laid the concept of the
system (for Man and the Machinery), and the system science (control and
communication between the components of a system), science that led to the
construction of computing systems;
2. Period 1940-1960 (Design and Implementation), in which: ideas and concepts
of calculus theory were implemented; computer systems and peripheral
equipments (based on research and results in several areas: systems, data
structures, electronic circuits, memories and storage devices, algorithms and
programming languages) were built;
3. Period 1960-1980 (Hardware and Software Performance, Interactivity).
During this period: an explosive development of the computing equipment
occurred – due to the appearance of the microprocessor; high performance
operating systems 3 (UNIX, DOS, RSX-11M, etc.) have been obtained;
programming languages 4 have been developed (Algol, Fortran, Cobol, Simula,
Pascal, C, etc.); intelligent / expert systems, generated by the Artificial
Intelligence languages (List, Prolog, etc.) appeared.
Cybernetics has helped define a schematic scheme for a cybernetic system that applies to
all hardware and software components: INPUT PROCESSING OUTPUT (fig. 1).
PROCESSING
INPUT OUPUT
2
“Cybernetics is a transdisciplinary approach for exploring regulatory systems—their structures, constraints,
and possibilities.”, https://en.wikipedia.org/wiki/Cybernetics
3
On August 4, 2017, there were 611 operating systems (including versions) and 656 Linux distributions,
http://www.operating-system.org/betriebssystem/_english/os-liste.htm
4
On August 4, 2017, updated list https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_programming_languages
88 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
Time has shown that this scheme of a cybernetic system shapes the structure and
functioning of the most important concepts in Informatics:
Computer system (computer) – where INPUT = input devices and input data,
OUTPUT = output devices and output data, and PROCESS = execution of
programs using operating system, microprocessor and memory;
Algorithm – where INPUT = input data, OUTPUT =
output data, and PROCESS = computation process
represented by pseudo-code;
Program – where INPUT = input data, OUTPUT =
output data, and PROCESS = computational
instructions represented in a programming language;
Information System (Problem Solving) – where
INPUT = input data, OUTPUT = output data, and
PROCESS = procedures and instructions represented
in a programming language.
5
The roots of the cybernetic theory: "Ştefan Odobleja (1902–1978) was a Romanian scientist, one of the
precursors of cybernetics. His major work, Psychologie consonantiste, first published in 1938 and 1939, in
Paris, established many of the major themes of cybernetics regarding cybernetics and thinking systems ten
years before the work of Norbert Wiener(1894-1964) was published, in 1948." [12]
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 89
(“Design of Brain, 1952), mathematician Alan Turing and W. Gray Walter (one of the
first to build autonomous robots from animal behavior study).
“Cybernetics is a homogenous and coherent scientific complex, a science resulting from
the blending of at least two sciences – psychology and technology; it is a general and
integrative science, a crossroads of sciences, involving both animal and car psychology. It
is not just a discipline, circumscribed in a narrow and strictly defined field, but a complex
of disciplines born of psychology and centered on it, branched out as branches of a tree in
its stem. It is a stepwise synthesis, a suite of multiple, often reciprocal, modeling;
syntheses and modeling in which, as a priority, and as a great importance, the modeling
of psychology on the technique and then the modeling of the technique on psychology.
Cybernetics is an intellectual symphony, a symphony of ideas and sciences.” Stefan
Odobleja6, 1978 [11].
Fig. 2. The book’s cover: Ștefan Odobleja “Psychologie consonantiste“, Paris, 1938 [8]
6
https://en.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Odobleja
90 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
The logic of resonance would have, after Odobleja, four subordinate disciplines:
geometry of logic, kinematics of logic, logic dynamics, and logic mechanics.
Thus, the forms of thinking, conceived in the act, in the process of their exercise
(logical-psychological), were to find a geometrical (spatialized) representation.
The ideas are extracted from “Psychology and Neurophysiology”, the works being a
world premiere. These thoughts were accomplished ten years before the publication of the
work of mathematician Norbert Wiener (1894-1964) [2, 23].
With an admirable scientific belief, in the two volumes of 1938, Ștefan Odobleja strongly
supports the reality of the concrete facts, crystallized around and with the consonant
theory: rigorous duality, symmetry, dichotomy, binarity, bivalence, bipolarity, correlation
with the opposition, alternation , circularity or reversibility, selectivity, specificity,
transformations and retreats, actions and reactions, attractions and repulsions, agreements
and disagreements, unions and deductions, etc. Odobleja comes to establish the essential
relationships between scientific concepts, expressed in the form of laws – known
resonance laws or consonant laws. These were, in short, the logical premises of consonant
psychology. The possibility of mechanizing the processes of thought, materialized in the
scientific-consonant fields, was a natural consequence of their logical-psychological
analysis [8,9].
Odobleja’s “The Logic of Resonance” project, a project with an impressive grandeur: “By
comparing it with traditional and mathematical logic, we find that Odobleja defines its
object of study in the traditional sense (the classical forms of thought: notion, judgment,
syllogism); but the method is conceived (geometric and physical modeling) in the sense
of physical-mathematical sciences. The logic of resonance would have, after Odobleja,
four subordinate disciplines: geometry of logic, kinematics of logic, logic dynamics, and
logic mechanics. Thus, the forms of thinking, conceived in the act, in the process of their
exercise (logical-psychological), were to find a geometrical (spatialized) representation.
This creates the premise of the corporalization of thought, its embodiment in the patterns
of geometrical sketches. If the geometry of logic or geometric logic, as Odobleja
sometimes called it, was the external, pictorial-schematic moment of thought, the
kinematic logic had to be the sculptural, rigid-bodied moment. The dynamics of logic
would represent the animation of this inert golem7, which would be nothing more than
artificial thinking, modeled on the image and the likeness of the natural one, except that it
could not be carried out by itself except in the last moment, that of automation . “Acad.
Alexandru Surdu [19].
7
In Jewish folklore, a golem is an animated anthropomorphic being that is magically created entirely from
inanimate matter (specifically clay or mud). The word was used to mean an amorphous, unformed material in
Psalms and medieval writing.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 91
“The ideas of the “Great lonely person” who was the Romanian scientist Stefan Odobleja, could
not impose themselves because – as we have previously shown – he was not lucky to enjoy any
scientific community, a strong enough institution and a favorable social context, as well.”
Nicolae Jurcău, 1998 [2]
At the time, Stefan Odobleja was aware that his ideas were advanced to contemporaries
and expected the latest technology to confirm. Ștefan Odobleja was aware of the
originality of his ideas and therefore addressed the international scientific world. In 1937,
the International Military Medicine Congress was held in Bucharest, where Dr. Stefan
Odobleja received the “General Dr. Alexandru Papiu, physician “ award, with the work
“La phonoscopie” published by Gaston Doin & Cie Publishing House, Paris. He also
launched a prospectus announcing that “Consonant Psychology” is in print in Paris. On
that occasion, being present at the Congress, William Seaman Bainbridge, chief medical
officer of the 7th American Mediterranean Fleet, announced this book appearance in the
United States, and a summary was published in the American Psychological Abstract.
“It is known that it is harder for you to convince yourself of a truth than to find it, because
truth has been found most often through intuition, if not through a hazard. While someone
else’s belief requires, in order to produce, the deductive way, with heavy and numerous
syllogisms. Moreover, for the one who found it, the truth seems to it to be simple and
manifest, while for others we have to erase their previous opinions, a process that is
always disagreeable, and which opposes opposition through a very natural reaction,
whose roots go beyond psychological and even biological, for physical phenomena are
already dominated by the conflict of action and inertia. “ Ştefan Odobleja from the
preface of the work “La Phonoscopie” published by Ed Gaston Doin & Cie, Paris (1935)
and translated into Romanian in 2011 [7].
After World War II, Romania was under the influence of the USSR and isolated
from the free world, and Cybernetics was considered a reactionary science that “the
imperialists used to destroy the revolutionary conquests of socialism.” For Romania, only
after 1968, began an international opening period. At the International Cybernetics and
Systems Congress, held in Bucharest in 1975, Odobleja participated with the work
“Consonancial Psychology”, which he was able to present, with the approval of the Chief
of the Cybernetics Department, Dr. Aldo Masturzo of Italy (Editor, Cybernetic Medicine,
International Society of Cybernetic Medicine), although some Romanian specialists have
been reserved under the influence of the politicians of the time –
https://www2.gwu.edu/~asc/key_journals.html.
In an interview in 2013, the son of the scientist, Mr. Stefan Odobleja Jr., says that
due to his illness, Stefan Odobleja did not attend the 4 th International Cybernetics
Congress, held in Amsterdam in August 1978. His communication “Diversity and Unity
in Cybernetics” was presented at the Congress by Dr. Eng. Stelian Bajureanu (in 1975, he
gave his doctorate in Cybernetics, being among the first doctoral theses in the world in
the field of Cybernetics). After the presentation of Odobleja’s work, the participants
chanted “40 Years of Cybernetics”, although in reality they only commemorated “30
Years of Cybernetics”. In addition, the mathematician Norbert Wiener was celebrated.
92 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
With this event of recognition of the Romanian priority on Cybernetics, who led the
Congress, J. Rosse came to Romania and awarded “Norbert Wiener” medal to Nicolae
Ceausescu, the political leader of Romania, for the special merits in Cybernetics of
Romanian Researchers. [13]
In 1979, the Romanian Academy Publishing House published the collective work
“Romanian Precursors of Cybernetics”, a book in which the merits of Stefan Odobleja
are acknowledged, and in 1981, the Romanian Academy consecrated the work “Odobleja
between Ampere and Wiener” has been distributed around the world [13] [4,5,9].
Fig. 3. Reviews, Handbook of Phonoscopy, pag 534 din British Medical J. 1936 Mar 14 [14]
Stephen Odobleja died in September 1978. As a sign of recognition of his entire opera, in
connection with Ştefan Odobleja, we recall:
he was elected post-mortem member of the Romanian Academy;
since 2005, the village of Valea Hoţului, from Izvorul Aneştilor, Mehedinţi
county, where he was born, is called “Ștefan Odobleja”;
In his memory there is the “Ștefan Odobleja” Memorial House in his native village;
The Foundation “Ştefan Odobleja” from Drobeta Turnu Severin was founded, led
by his son, eng. Ştefan Odobleja Jr.;
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 93
The Romanian Post edited an envelope in 1988 (when it was 50 years since the
publication of the book “Psychology Consonantiste”, Paris) and a stamp in 2011.
Fig. 4. Envelope 1988 edited by Poșta Română (50 years since 1938) and stamp 2011
Ștefan Odobleja’s ideas and thinking are today sources of insight for many researchers in
various fields of science.
For example, in an article published in the journal Laser Therapy (2014) by a
team of physicians, it shows [16]: “The Romanian scientist Odobleja Ştefan (1902–1978),
the founder of cybernetics, defined for the first time in the world the psyche as a system.
“The psyche is a system consisting of multiple elements: dynamic, reversible and
associated”. The reverse connection termed by Odobleja “vicious circle” or reversible
link is then identified in different psychic processes. Affectivity is a vicious circle, directly
subordinated to the great circle: the life. Knowledge is a small vicious circle, directly
subordinated to the affectivity, and through it, to the life”. Assoc. Prof. Dr. Dragos
Cârneci states that emotion is not a function of the brain, but a label that refers to a set of
its functions. The brain does not have a system that mediate emotion, but subsystems that
mediate fear, anger, disgust or pleasure. In the 1980s Le Doux, studying the adverse
conditioning to auditory stimuli, showed the existence of two neural pathways involved in
the mechanism of this conditioning, regarded as one of the phobias mechanisms in
psychiatric diseases. The two pathways are: a path that link the thalamus directly to the
amygdala (1) and another path leaving the thalamus to the primary auditory cortex (2)”.
Ștefan Odobleja (1902-1978) is the author of a remarkable work – Psyhologie
consonantiste, Librairie Maloine, vol.I, 1938; vol. II, 1939, considered to be one of the
forerunners of the present-day cybernetics and the founder of a general cybernetics as a
theory of the laws of consonance between the sciences. Essentially, this is an original
work of the foundations of a science consist of establishing its logical concepts, their
geometrical model, their definition and classification, establishing their common laws.
The consonantiste psyhology and the present-day cybernetics are different not only by
generality. The latter is the outcome of a neopositivist foundation of sciences, which is
algebrical, symbolical and logical – mathematical, while the consonantiste psychology is
geometrical, figurative an logical – classical. On the basis of the letters Odobleja tried to
develop a logic called “the logic of resonance”, that is a logic of the common substratum,
in resonance or consonance with the conceptual contest of sciences.
94 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
Conclusions
The ideas of the “Great lonely person” who was the Romanian scientist Ștefan Odobleja
could not impose themselves because – as we have previously shown – he was not lucky
to enjoy any scientific community, a strong enough institution and a favorable social
context, as well [2]:
The reversibility law (feedback) is present at the interpretation of all the domains that
Stefan Odobleja approached.
References
[1] BDM Soft (2015): CHC61 Competition, Odobleja precursor al Ciberneticii IEEE Computer Society’s
Web Programming Competition Unsung Heroes,http://www.bdmsoft.com/ieeecontest/index1.php,
accessed 2017.
[2] Nicolae Jurcău (1998): “Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and Norbert Weiner. Common
and Different Features”, Twentieth World Congress of Philosophy, in Boston, Massachusetts from
August 10-15, 1998, Boston University http://www.bu.edu/wcp/MainComp.htm, accessed 2017.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 95
[3] Ştefan Lăpădat (2003): „Ştefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate”, Camera
Deputaţilor, http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5543&idm=1,41&idl=1(Romanian.
[4] Colectiv (1979) : „Precursori români ai ciberneticii“, Editura Academiei României (Romanian).
[5] Colectiv (1981): „Odobleja between Ampere and Wiener“, Editura Academiei Române.
[6] John von Neumann (1945): EDVAC Report 1945, The John von Neumann Architecture of Computer
Systems, http://www.wps.com/projects/EDVAC/, accsessed 2017.
[7] Ștefan Odobleja (1935) : „La Phonoscopie“ Ed. Gaston Doin & Cie, Paris.
[8] Ștefan Odobleja (1938, 1939): «Psychologie consonantiste», Paris: Publishing House Librairie Maloine.
[9] Ștefan Odobleja (1983): Cybernetique generale. Psychologie Consonantiste, Sciences des Sciences, St.
Odobleja – 1938 Editions Nagard, 875 p., Montreak-Paris-Lugoj-Roma-Pelham N.Y.
[10] Ștefan Odobleja (1982): Consonantist Psychology (first published in French), Scientific and
Encyclopaedic Publishing House (Romanian).
[11] Ștefan Odobleja (1978), Psihologia consonantista și cibernetică. Editura „Scrisul Românesc”, Craiova.
[12] Ștefan Odobleja (1984, 2003): Introducerea în logica rezonanţei, Scrisul Românesc Craiova, 1984 (ed.
I), 2003 (ed. II) (Romanian).
[13] Ștefan Odobleja Jr. (2013): „Tatăl meu era un vizionr, un om al viitorului” (Romanian),
http ://www.gds.ro/Actualitate/2012-07-14/Stefan+Odobleja+Jr.%3ATatal+meu+a+fost+un+vizionar%2
C+un+om+al+viitorului/, accessed 2017.
[14] British Medical Journal (1936) Mar 14; 1(3923): 531–534, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/
articles/PMC2458113/pdf/brmedj06831-0019b.pdf, accessed 2017.
[15] Br Med J. (1936) Apr 25; 1(3929): S189–S248. Book of British Medical Association, https://www.ncbi.
nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2458392/pdf/brmedj06837-0049.pdf, accessed 2017.
[16] Dan G. Siposan, Octavian Florin Aliu (2014): “Adjusting the light in the limit conditions of
consciousness by the means of ascending reticular activating system (ARAS) and of subordinated systems
Part 1: Introduction and Aims”, Laser Therapy. 2014 Mar 27; 23(1): 31–40. Accessed 2017.
[17] Marcus Solomon (2014): “10 nevoi umane”, https://hyperliteratura.ro/10-nevoi-umane-solomon-marcus/,
accessed 2017 (Romanian).
[18] Marcus Solomon (2015): “Cît de greu e să fii om!”, Convorbiri Literare, Uniunea Scriitorilor,
http://convorbiri-literare.ro/?p=4911, accessed 2017 (Romanian).
[19] Alexandru Surdu (2013): “Ștefan Odobleja – logica rezonanţei”, http://www.art-emis.ro/stiinta/1568-
stefan-odobleja-logica-rezonantei.html , accessed 2017 (Romanian).
[20] Wobbe Vegter (2009): CyberHeroes, http://wvegter.hivemind.net/abacus/CyberHeroes/Odobleja.htm,
accessed 2017.
[21] Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei (2012): “2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul
Turing la Inteligenţa Artificială”, In Lucrările celei de-a X-a Conferinta de Invatamant Virtual, Editura
Universității din București, ISSN 1842-4708, 2012, pag. 41-51 (in romanian).
[22] Marin Vlada (2010): New Technologies in Education and Research. Models and Methodologies,
Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing, ISBN 978-3-8433-6391-4.
[23] Norbert Wiener (1948): “Cybernetics, or Control and Communication in the Animal and the Machine”
Cambridge: MIT Press.
[24] Norbert Wiener (1972): Sunt matematician. Editura Politica, București (Romanian).
[25] Norbert Wiener (1966): Cibernetica sau știința comenzii și conducerii la ființe și mașini, Editura
științifică, București (Romanian).
2.3 Contribuția românescă în teoria algebrică a automatelor
Motto:
„Pentru noi, o carte de matematică modernă va conține întotdeauna și
surâsul lui Moisil. Acel surâs de neuitat, a cărui absență e ca o cicatrice a
inteligenței. Una dintre acele cicatrici de pe chipul încercat al inteligenței
care ne aduc aminte că există oameni pe care iubindu-i, ne scutim de
tristețea de a orbecăi la întâmplare. Dragostea pentru ei ne luminează
drumul.”
Octavian Paler, România literară, 15 mai 1981.
1
Articol preluat din revista AMC-Automatică, Metrologie, Calculatoare, nr. 13-14, Editura Tehnică, 1970.
Scanată și postată online http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 97
98 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 99
100 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 101
102 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 103
104 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 105
106 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 107
108 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 109
110 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 111
112 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 113
114 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 115
116 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
2.4 Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești
Marin Vlada1
Motto:
„Matematica nu înseamnă calcul. Calculul este făcut de maşinile de calcul.
Matematicii îi aparţine fantezia, imaginaţia, demonstraţia.
Toate au un caracter pur uman şi nu pot fi făcute decât de oameni.”
Gr. C. Moisil (Inf. 15 Mai 1967)
„Avem nevoie însă de mult mai mulţi matematicieni –
unii pentru a pregăti munca la maşinile de calcul,
alţii pentru a elabora teoriile ce vor sta la baza aplicaţiilor viitoare.
Iată de ce îndemn pe toţi tinerii: Învăţaţi matematica pentru a înţelege
fizica, economia, biologia şi multe alte ştiinţe.”
Gr. C. Moisil (Scânteia Tineretului, 31 Decembrie 1965)
1
http://mvlada.blogspot.com/2016/06/grigore-c-moisil-1996-computer-pioneer.html
2
https://www.computer.org/web/awards/pioneer-grigore-moisil
118 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
Grigore C. Moisil s-a născut la 10 ianuarie 1906 la Tulcea şi a murit la 21 mai 1973 la
Ottawa, Canada. Familia Moisil, pomenită în documente încă din anul 1758, este
originară din comunele Maieru şi Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Copilăria și educația:
Grigore C. Moisil, „Grigri”, cum îl alinta mama lui şi cum va rămâne toată viaţa
pentru rude şi prieteni, se dovedeşte foarte repede a fi un copil de o inteligenţă
neobişnuită, de o curiozitate niciodată satisfăcută. Era un copil precoce şi, în
anumite apucături, chiar matur. Era slăbuţ şi răcea foarte uşor.
În anul 1910, Constantin Moisil este transferat profesor de istorie la liceul „Matei
Basarab” din Bucureşti. Se mută cu familia în capitala ţării, unde va rămâne până
la sfârşitul vieţii. Peste 2 ani, Grigore Moisil, în vârstă de 7 ani, intra elev în clasa
întâi la Şcoala primară de băieţi nr. 19. În această şcoală va urma primele patru
clase.
Începând de la vârsta de 7 ani, Grigore Moisil începe să noteze fapte şi impresii
personale în caietele de clasă, în mici calendare universale sau în carnete speciale.
Primele însemnări sunt doar de câteva rânduri, dar pe măsură ce anii trec, ele
capătă forma unor adevărate jurnale.
În 1916 izbucneşte războiul şi familia Moisil se refugiază la Vaslui, unde
Constantin Moisil işi continuă munca de profesor la liceul „Mihai Kogălniceanu”
din localitate, timp de doi ani. Grigore Moisil este anti-german, filo-francez şi
foarte patriot.
În 1922, Constantin Moisil este numit directorul general al Arhivelor Statului.
Familia Moisil se mută în locuinţa din incinta Arhivelor de pe cheiul Dâmboviţei,
unde va locui timp de aproape două decenii. Grigore Moisil publică în „Gazeta
Matematică” primul său articol original de matematică: Teoreme asupra
triunghiului.
În vara anului 1923, Grigore Moisil dă examen particular de clasa a VIII-a la
Liceul Ortodox din Bucureşti. Este absolvent. Ce să urmeze? „Pe vremea mea,
cine era „bun la matematici”, trebuia să devină inginer. Eu am terminat liceul
cu un an mai devreme decât se obişnuia. Eram slab şi atunci mama nu m-a lăsat
să mă înscriu la Politehnică unde se zicea că „e mai greu”. M-am înscris la
facultate la matematici. În toamna următoare am dat examen la Politehnică, am
intrat, dar nu chiar cel dintâi, al patrulea.” (Alm. Ed. 1969).
În anul 1926, Grigore Moisil îşi dă licenţa în matematici şi rămâne student numai
la Şcoala Politehnică.
În 5 iunie 1929, Grigore Moisil îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Ştiinţe
din Bucureşti, cu lucrarea: „La mécanique analytique des systèmes continues”,
având în comisie pe profesorii Pompeiu, Ţiţeica şi Davidoglu. În 1930, încă
student la Politehnică, îşi face armata. „După ce mi-am luat doctoratul au trecut
doi ani şi jumătate până când am avut un post. Pe atunci nu exista „repartizare”.
… Am fost, după doi ani şi jumătate de încercări, numit conferenţiar la Iaşi, dar
totodată căpătasem o bursă a Fundaţiei Rockefeller pentru a studia cu profesorul
Volterra la Roma. Am fost numit la Iaşi şi am plecat la Roma.” (Sec. XX. 10,
1973).
„Eu am fost numit conferenţiar în 1931, toamna. Din 4 iunie 1929 până în
noiembrie 1931 am stat. Doctor. Adică am lucrat matematică, dar slujbă n-am
avut.” (Ind. Şi Cert., p. 181).
Prima pagina din teza de doctorat (1929). Sursa: dr. Ing. Viorel Gaftea
Din anul 1949 începe o nouă etapă în activitatea sa de cercetare. Un şir lung de
lucrări în domeniul ecuaţiilor cu derivate parţiale. Dar tot în aceeaşi epocă predă
un curs de Mecanica mediilor continue deformabile. Odată cu anii maturităţii
apar cu tărie calităţile lui de şef de şcoală. „Marea calitate a unui şef de şcoală
este de a fi bucuros atunci când este depăşit de elevii săi, spunea profesorul.”
(Tribuna, 22 Februarie 1968). Astfel, începând din 1949, ia naştere în jurul lui
şcoala de teoria algebrică a mecanismelor automate. Pentru că profesorul
constata cu intensă bucurie cum studiul algebrei logicii, teorie abstractă la care
lucrase ani de zile, îşi găseşte aplicare în practică, în circuitele cu contacte şi relee
care, la rândul lor, sunt întrebuinţate în automatică şi electronică. „Mi-am dat
seama că tot ce învăţasem şi gândisem în algebra logicii poate fi valorificat în
tehnică” (Magazin, 14 August 1965). „Logica matematică este o disciplină care
se aplică în inginerie” (A.M.C., 13-14, 1970).
În 1956 este numit preşedintele Comisiei de automatizare, până în anul 1965,
când odată cu scindarea ei trece ca preşedinte al Comisiei de Cibernetică. În
cadrul comisiei de automatizare, sprijină înfiinţarea Catedrei de Automatică şi
crearea secţiei de Automatică de la Institutul Politehnic.
În 1961, este ales membru în comitetul executiv al Federaţiei Internaţionale de
Control Automat „IFAC” şi în 1963, preşedinte al Comisiei pentru „Teoria
algebrică a sistemelor cu relee şi automate finite” a aceleiaşi federaţii. „Toată
matematica se aplică, dar nu pot să ştiu când se aplică şi nu pot s-o fac ca să se
aplice. Dacă voi face numai matematică care să se aplice, acea matematică se va
aplica poate azi, dar nu se va mai aplica mâine şi nu trebuie ca azi să omoare pe
mâine” (Viaţa Economică, 22 Noiembrie 1968).
Din 1955 călatoreşte mult. Ia parte la congrese de matematică pură, de
matematică aplicată, automatică, filozofia ştiinţei, în toate ţările Europei, în
America şi Japonia. Între anii 1953 şi 1973 ţine conferinţe sau participă la
congrese, cu comunicări, în Anglia (Cambridge, Londra, Edinbourg), Belgia
(Bruxelles, Louvain, Liège, Gand), Berlin Vest, Bulgaria (Sofia, Varna), Canada
(Montréal), Cehoslovacia (Praga, Bratislava, Brno, Liblice), Elveţia (Lausanne,
Bâle, Zürich), Franţa (Paris, Lyon, Toulouse, Poitiers, Clermont-Ferrant, Lille,
Saint-Avolt, Grenoble), Finlanda (Helsinki), RDG (Berlin, Dresda), RFG (Bonn),
Grecia (Atena), Italia (Milano, Varenna, Bologna, Padova, Torino, Parma, Roma,
Urbino, Bari, Napoli, Messina, Siracusa, Palermo), RSF Iugoslavia (Belgrad,
Sarajevo, Herceg-Novi, Dubrovnic, Novi-Sad), Japonia (Tokio), Olanda
(Amsterdam), Polonia (Varşovia, Cracovia, Gdansk, Gdynia, Wroclaw, Poznan,
Krynica, Torun), Suedia (Stockholm), Turcia (Ankara, Istambul), Ungaria
(Budapesta, Szeged, Tihany), URSS (Moscova, Leningrad, Novosibirsk, Kiev,
Riga, Minsk, Chişinău), SUA (New York, Stanford, Detroit, Michigan). „Dar
astăzi, pe lângă întâlnirea prin lucrări, se poate realiza mult mai eficient
întâlnirea la colocvii şi simpozione, şi e de prevăzut că popoarele care nu vor şti
să utilizeze turismul ştiinţific vor rămâne în urmă” (România Pitorească, Ianuarie
1973). Îi plăcea să călătorească. În ţările străine frecventa bibliotecile, muzeele,
spectacolele şi se plimba mult pe jos, ceea ce nu reuşea decât prea puţin să facă
acasă.
124 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
Marea bucurie a vieţii lui a fost de a face matematică, ori de câte ori era amărât, şi
ori de câte ori era vesel. A scris nenumărate articole şi 17 cărţi.
***
faptul că, la un moment dat, Moisil a desfăşurat peste masa din faţa sa două
afişe, unul colorat frumos şi unul… complet alb. Din primul afiş ne privea un
tânăr, un ochelarist voios şi inteligent, se vedea asta şi de departe din sală,
despre care Moisil ne-a spus, cu vocea-i grrravă, ceva de genul următor:
<Credeţi că de frumos a ajuns tânărul ăsta pe afiş? Nu, domnilor, ci pentru că e
un mare informatician, a realizat cutare lucru, a demonstrat că etc., etc. Iar aici –
semn spre afişul-foaie-albă – e loc pentru fotografiile voastre. Pentru că
informatica vă aşteaptă, veţi face informatică mai mult decât credeţi etc., etc.
Afişul acesta e pregătit pentru voi, trebuie doar să faceţi ceva serios în
informatică>. Nu mai ştiu ce făcuse sau cine era tipul din primul afiş, nu
garantez exactitatea cuvintelor anterioare, îmi amintesc doar mesajul – şi cred
că atunci era pentru prima dată când auzeam cuvântul informatică. Patru ani
mai târziu, la facultate, prezenţa – directă şi indirectă – a lui Moisil era simţită
permanent şi pretutindeni în legătură cu informatica. Cred că începusem şi să-l
citesc, prin ziare, prin cărţi. Ne erau profesori şi asistenţi elevi şi colaboratori ai
săi (prof. Constantin Popovici – sub conducerea căruia am scris şi diploma din
anul IV, prof. Ileana Popescu), la seminarii mergeam la Centrul de calcul al
universităţii, cel creat de Moisil cu vreo şapte-opt ani mai devreme, în strada
Ştefan Furtună, un loc cu foarte mulţi tineri care semănau cu cel din afişul
amintit mai devreme, mai ales când îi vedeam – prin geam, că nu era voie
înăuntru – cu halate pe ei, manevrând discurile-bidoane, mari şi grele de date,
apăsând butoane, hrănind din când în când cititorul de cartele şi privind cu mare
înţelegere cearşafurile care ieşeau cu zgomot din imprimantă. În anul patru am
avut un curs de compilatoare cu prof. Dragoş Vaida, un alt elev-colaborator al
lui Moisil, şi un curs de lingvistică matematică, cu prof. Solomon Marcus. Atunci
am aflat de faimosul în epocă mariaj între lingvistică şi informatică, materializat,
de pildă, în primele încercări de traducere auto-mată, făcute de Erika Nistor sub
privirile lui Moisil, sau în revista Cahiers de Linguistique Théorique et
Appliquée, co-iniţiată de acelaşi Moisil”. Gheorghe Păun, Nevoia de Moisil
(reproducere după A. Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (eds.): Grigore
C. Moisil şi continuatorii săi/Grigore C. Moisil and His Followers, Ed.
Academiei, Bucureşti, 2007).
„În ianuarie din acest an s-au împlinit 112 ani de la nașterea marelui nostru profesor,
profesor de matematică, apreciat în toată lumea, acad. Grigore C. Moisil. Pe 21 mai din
acest an se împlinesc 45 de ani de la decesul a cestuia. Profesorul Moisil a fost o
somitate în multe domenii ale matematicii, dar în ceea ce privește Informatica, nu cred că
4
Întregul interviu la adresele: https://youtu.be/ffAJSW4abzc, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom.
Sursa: http://www.agora.ro/stire/prof-i-vaduva-despre-acad-gr-c-moisil-10-ian1906-21-mai-1973-promotorul-
informaticii-romane-ti.
ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT 129
a existat un alt om, un alt promotor al informaticii care să propage cu atât entuziasm și
atâta tenacitate, idei și rezultate legate de dezvoltarea informaticii.
El este acela care a simțit, încă din anii ’50, că Informatica, atunci la început pe plan
mondial, va avea un viitor de netăgăduit în dezvoltarea societății omenești. Încă din anii
’50 a organizat conferințe legate de creația calculatoarelor, care începuseră să apară și
la noi – la IFA (Institutul de Fizică Atomică), Magurele, calculatoarele CIFA 1 până la
CIFA 4, și tot atunci pe plan mondial, începuseră să apară firme de calculatoare, cum ar
fi firma KDF din Anglia, firma IBM din America. Firma KDF din Anglia a venit și la noi
în țară cu un calculator (KDF.9, English Electric- Very high speed data processing
system for Commerce, Industry, Science5, în anul 1966. Profesorul Moisil a ținut
conferințe, seminarii, și a adunat în jurul lui oameni din toate profesiile, ce puteau să
beneficieze de informatică.
A ținut multe conferințe, iar la Congresul matematicienilor români din anul 1956, a
cunoscut somități în multe domenii ale matematicii din toată lumea, și ca urmare a
acestui fapt, în anul 1959 a înființat o secție de «Mașini de calcul» la Facultatea de
Matematică, iar în anul 1962 a înființat Centrul de Calcul al Universității din București
(CCUB), ce avea atunci 4 sau 5 oameni, și pentru că nu exista calculator, aveau
obligația numai să se pregătească, să se documenteze, și atunci când vom putea avea un
calculator, să poată să progreseze.
În anul 1968, datorită prestigiului acad. Moisil impus în fața conducerii statului de
atunci, firma IBM a organizat o expoziție cu un calculator IBM 360/30. Acest calculator
a fost instalat în locația din str. Mircea Vulcănescu (atunci Ștefan Furtună). Cu această
ocazie, mulți oameni din București, de la diverse întreprinderi – doritori, urmau – cum le
numea Moisil, „cursuri libere”, cursuri libere la care venea oricine să învețe să
programeze și foarte mulți oameni au învățat să programeze...”.
Astăzi, acad. Gr. C. Moisil este considerat fondatorul informaticii romanești, fiind primul
român, recunoscut internațional în domeniul informaticii, premiat cu Computer Pioneer
Award of Computer Society (IEEE – 1996) – http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil.
Recent, la 10 ianuarie 2018, s-au împlinit 112 ani de la nașterea acad. Grigore C. Moisil
(1906-1973), astăzi considerat fondatorul informaticii românești, cu contribuții majore la
dezvoltarea matematicii și informaticii, militant pentru utilizarea calculatoarelor în toate
domeniile societății românești.
5
http://s3data.computerhistory.org/brochures/englishelectric.kdf9.1961.102641284.pdf
130 MARIN VLADA (ed. coord.), Proiectul ROINFO 2018-2020
Acad. Prof. dr. Solomon Marcus (1925-2016) îşi aminteşte despre Grigore C. Moisil:
„Pentru Moisil, Matematica a fost mai mult decât un domeniu de cercetare. A fost un mod
de a vedea lumea, de a-şi trăi viaţa. Avea capacitatea de a injecta gândire matematică în
orice fenomen pe care îl observa”.
De asemenea, Ion Ștefan Filotti (Paris) spune: „Moisil era un adevărat profesor, un
profesor înnăscut, căruia îi plăcea să fie profesor, dar care te învăța un stil de viață și nu
neapărat o materie anume. Moisil preda o metodă sau, mai bine zis, atitudinea lui față de
viață și de lucruri. Aceasta era o atitudine de matematician și de artist, care nu suporta
tehnicienii înguști, birocrații și dobitocii. Împotriva acestora era îndreptată arma
incendiară a umorului său, mai ales când încercau să se amestece în domeniile sacre în
care nu aveau ce face: știința, facultatea, Academia. Strategia lui Moisil era de a-și
învălui adversarul în ridicol. Moisil a obținut în felul acesta victorii aparent imposibile
asupra îngustimii de spirit și prostiei. Cum hazul lui Moisil nu era cu adevărat răutăcios,
prostii și puternicii aveau impresia că devin inteligenți în vecinãtatea lui și-i deveneau
aliați. Această metodă, pe care Moisil a practicat-o cu o mare măiestrie, a funcționat cu
o eficacitate rară. Uimitoarea inteligență a lui Moisil era recunoscută de toți.”
„Încă din prima jumătate a decadei anilor 1950, Acad. Prof. Grigore C. Moisil, ca un
adevărat vizionar, a prevăzut viitorul computerelor în societate. În acest sens, el a
subliniat importanţa logicii matematice şi a teoriei mecanismelor automate în construcţia
calculatoarelor. În anul 1959, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor
români de la Bucureşti (din anul 1956), acad. Grigore Moisil (1906-1973), profesor de
algebră la Facultatea de Matematică şi Fizică din Bucureşti, a înfiinţat pentru prima
dată în ţară specializarea „Maşini de calcul”, în această facultate” afirmă prof. univ. dr.
Ion Văduva, Facultatea de Matematică și Informatică din București.