1.

Echipamente de măsurare a emisiilor poluante la autovehicule

Măsurarea concentraţiei de oxid de carbon şi a dioxidului de carbon

Emisiile de CO şi CO2 din gazele de evacuare pot fi determinate utilizând metoda

absorbţiei energiei radiante nedispersive prin spectrul de radiaţii infraroşu şi care se bazează
pe principiul absorbţiei selective a energiei radiante în spectrul infraroşu la diferite lungimi de
undă caracteristice fiecărei substanţe. Această metodă poate fi folosită şi la măsurarea
concentraţiei de HC şi NOx. Radiaţia infraroşie este absorbită de CO la lungimea de undă de
4,7 m, iar de CO2 la 4,3 m. Analizorul NDIR (Non Dispersive Infrared Radiation) (figura
1.1) dispune de două tuburi paralele, aceste tuburi au pereţi reflectorizanţi şi ele sunt
străbătute de câte un fascicul de radiaţii infraroşu. Aceste fascicule au o bandă largă de
lungimi de undă. Proba de gaze arse de analizat traversează tubul de măsură situat pe traiectul
fasciculului infraroşu. Tubul de referinţă este traversat de azot şi el nu absoarbe radiaţii
infraroşu. Fasciculele sunt emise de două surse generatoare de radiaţii infraroşu de putere
egală ajung în câte o cameră receptoare după ce au traversat tubul de măsură şi tubul de
referinţă. Cele două camere sunt umplute cu gaze de analizat şi sunt separate de o membrană
metalică. Radiaţia infraroşie este absorbită numai în banda de absorbţie specifică gazului
receptor, deci într-o manieră selectivă. Diferenţa de energie absorbită determină o diferenţă de
temperatură şi de presiune între cele două camere receptoare. Această diferenţă de presiune
este transformată într-o diferenţă de tensiune, care este proporţională cu concentraţia
compusului care se determină, CO sau CO2, dar tot atât de bine poate fi determinată
concentraţia de HC sau NOx.

Figura 1.1 Măsurarea concentraţiilor de CO şi CO2 cu sistemul NDIR, unde:

1- sursă de curent continuu; 7 - gaz de eşapament;
2- amplificator; 8 - incintă de măsurare;
3- stabilizator de tensiune; 9 - incintă de referinţă;
4- cameră de colectare; 10- incintă de filtrare;
5- membrană metalică; 11- diafragmă antrenată de motor;
6 - diafragmă; 12- surse luminoase.
 Măsurarea concentraţiei oxizilor de azot

Regulamentele internaţionale recomandă la măsurarea oxizilor de azot metoda

chemiluminiscenţei.
Analizorul cu chemiluminiscenţă îşi bazează funcţionarea pe faptul că oxidul de azot
(NO) reacţionează cu ozonul (O3) de unde rezultă NO2 marcat electric care, prin descărcare,
produce o cuantă de lumină roşie. Această emisie luminoasă poate fi măsurată cu precizie.
Aparatul (figura 1.2) dispune de o cameră de reacţie în care se introduce proba de
analizat şi ozonul, unde se generează molecule NO 2 încărcate electric şi unde are loc
descărcarea. Senzorul fotoelectric transformă impulsurile luminoase în curent electric.

Figura 1.2 Schema analizorului bazat pe fenomenul de chemiluminescenţă; semnificaţia

notaţiilor este următoarea:
1- pompă de vid; 9 - tub capilar;
2- filtru molecular; 10- cameră de reacţie;
3- tubulatură de referinţă; 11- filtru optic;
4- regulator de debit; 12- fotoamplificator;
5- filtru; 13- amplificator;
6 -aer; 14- sistem de afişare;
7- oxigen; 15- gaze de evacuare;
8 –generator de ozon; 16 –convertizor NO2  NO.

Camera de reacţie este vidată cu ajutorul unei pompe de vid iar pe timpul funcţionării
volumul acesteia este menţinută la temperatură constantă.
Analizorul dispune de un generator de ozon. Aerul sau oxigenul este trecut printr-un
reactor în care sunt plasaţi doi electrozi alimentaţi de la o sursă de înaltă tensiune între care au
loc descărcări electrice. Aproximativ 2% din oxigenul trecut prin descărcările electrice dintre
electrozi este transformat în ozon.
În gazele de evacuare există pe lângă NO şi cantităţi importante de NO2 .
Pentru măsurarea concentraţiei de NO2 analizorul dispune de un reactor încălzit electric
la temperatura de 650-700°C. Proba de gaze arse este trecută prin acest reactor; NO2 disociază
în totalitate în NO, după care proba este analizată prin chemiluminiscenţă.
 Măsurarea concentraţiei de hidrocarburi

Concentraţia de hidrocarburi din gaze de evacuare ale motoarelor se determină cu

analizorul FID (Flame Ionization Detector).
Funcţionarea analizorului (figura 1.3) se bazează pe faptul că atomii de carbon pot fi
separaţi la temperatură ridicată în ioni pozitivi şi electroni liberi. Vaporii de apă din gazele de
evacuare pot vicia măsurătoarea, pentru a elimina această influentă probă gaze de evacuare se
încălzeşte până la 190°C, iar analizorul devine HFID (Heated Flame Ionozation Detection).

Figura 1.3 Sistemul pentru determinarea conţinutului de hidrocarburi prin detecţie de ioni în
flacără ionizată (FID): 1-sistem de afişare; 2-arzător; 3-ieşire; 4-hidrogen; 5- aer; 6-gaze
etalon; 7-gaze de eşapament.

Proba de analizat este amestecată cu aer şi este arsă într-o flacără dată de un amestec
format de H2 (40%) şi He (60%).
În zona flăcării sunt plasate două plăci, una încărcată pozitiv, iar cealaltă negativ. Ionii
pozitivi şi negativi se vor separa pe plăci, generând un curent proporţional cu numărul de
atomi de carbon, curent care va fi amplificat şi măsurat.

Măsurarea concentraţiei de particule

Măsurarea cantităţii de particule emise se realizează prin metoda gravimetrică.

Gazele de evacuare traversează un filtru şi masa acestor particule este determinată prin
cântărirea filtrului ( filtru gol – filtru cu particule).
Înainte şi după preluarea probei filtrele sunt menţinute în etuve cu atmosferă controlată
(umiditate, temperatură constantă); măsurarea se realizează tot în etuvă pentru a elimina
influenţa umidităţii asupra măsurării.
Gazele sunt diluate cu aer după preluare. Diluţia se poate realiza printr-un sistem
principal sau printr-un sistem în deviaţie.
În general, se foloseşte preluarea la volum constant (CVS – Constant Volume
Sampling). La acest sistem se măsoară volumul constant de gaze arse şi aer şi se prelevează
proba supusă măsurării. Masa emisiilor de particule este apoi calculată cunoscând masa
particulelor prelevate, debitul probei şi debitul amestecului.
 Filtrele utilizate pot influenţa măsurarea, prin reţinerea vaporilor de apă şi de
hidrocarburi din gazele de evacuare.
Filtrele utilizate pentru reţinerea particulelor sunt confecţionate din fibre de sticlă
acoperite cu fluorcarbon sau teflon, sau filtre tip membrană din fluorcarbon.
La măsurarea particulelor se utilizează mai multe filtre montate în serie, dispuse la o
distanţă de maxim 100 mm.
Microbalanţa utilizată trebuie să aibă domeniul de măsurare de 0…5 mg.
Condiţiile climatice din camera sau etuva de măsurare trebuie să înscrie în limitele
următoare: temperatura 20-30 °C, umiditatea 35-55%.

Măsurarea emisiilor de fum

Pentru măsurarea densităţii fumului emis de motoare s-au dezvoltat două metode de
măsurare: a) metoda filtrării gazelor şi b) metoda măsurării radiaţiei luminoase absorbite de
gazele arse.
Metoda filtrării gazelor constă în trecerea unei cantităţi de gaze arse printr-un filtru.
Filtrul este apoi supus unei analize optice în comparaţie cu un filtru curat.
Valorile obţinute se încadrează în scara Bacharach care are 10 nivele de înnegrire a
hârtiei de filtru curate (figura 1.4).

Figura 1.4 Determinarea concentraţiei fumului din gazele de evacuare ale motoarelor
Diesel prin metoda filtrării (BOSCH); semnificaţia notaţiilor este următoarea:
1- gaze de eşapament; 6 - resort;
2- hârtie filtru; 7 - baterie;
3- piston; 8 – sursă de lumină;
4- cameră de colectare; 9 – sistem de afişare;
5- poziţia pistonului după colectarea probei; 10- celulă fotoelectrică;
 Metoda de măsurare a gradului de absorbţie a luminii are ca principiu de măsurare
comparaţia transparenţei unei coloane de gaze de o lungime prestabilită cu o coloană de aer
curat de aceeaşi lungime (figura 1.5).

Figura 1.5 Fummetrul HARTRIDGE

Unde: 1-separator de apă; 2- supapă; 3- intrarea gazelor de evacuare; 4- sursă

luminoasă; 5- tub de fum; 6- fotoelement; 7- tub calibrat; 8- poziţie de măsurare; 9- poziţie de
calibrare; 10- ieşirea gazelor de evacuare; 11- ventilator; 12- aer.

Analizorul de gaze portabil model GA-21plus

Analizorul de gaze portabil model GA-21plus se poate utiliza pentru determinarea

nivelului de poluare instantaneu din gazele de evacuare. Se pot analiza gazele provenite din
arderea combustibililor de orice fel: benzine, motorine, alcool etilic, alcool metilic, uleiuri
vegetale, kerosen, petrol, combustibili gazoși - GPL, CNG, cărbuni, lemne, etc.
Modelul GA-21plus dispune de: senzori de O2 și CO, NO, SO2, H2S, H2, calcularea NOx
și CO2, test de particule PM; sonda de prelevare; software pentru PC. Măsoară temperatura
ambientală și temperatura gazelor de ardere, presiunea, tirajul și presiunea diferențială.
Opțional se poate măsura viteza de curgere a gazelor (cu ajutorul unui tub Pitot). Toate
rezultatele sunt afișate pe display numeric sau grafic. Se poate programa medierea măsurărilor
(10 sec - 60 min). Rezultatele se pot stoca în memoria instrumentului (maxim 1024 de seturi
de date organizate în 10 bănci de date), pot fi transmise către un PC, folosind interfața RS232
și software-ul, sau pot fi printate la imprimanta incorporată în aparat.
GA-21 plus este un analizor de gaze de ardere multi-funcțional. Senzorii electrochimici
sunt utilizați pentru măsurarea concentratiei gazului. Instrumentul poate fi echipat cu între 2 și
4 din acești senzori. Toate analizoarele sunt dotate cu senzori O2 și CO, celule suplimentare de
gaz care trebuie să fie alese atunci când instrumentul este ordonat.
Analizorul are următoarele caracteristici:
- Sistemul este portabil.
- Funcţionează cu un număr de cel puțin 9 senzori de gaze dintre care maxim 2 să fie cu
măsurare în infraroşu (IR) iar ceilalţi electrochimici.
 - Senzorii de măsurare sunt capabili să măsoare concentraţia cel putin a următoarele gaze
rezultate în urma combustiei, inclusiv a gazelor rezultate din motoare cu ardere internă: O 2,
CO, NO, NO2, SO2, H2S, H2, COhigh, CO2;
- Este capabil să măsoare temperatura ambientală şi temperatura gazelor de ardere;
- Este capabil să măsoare presiunea şi tirajul gazelor în galeriile/tuburile/coșurile de
evacuare precum şi presiuni diferenţiale ale gazelor de ardere;
- Este capabil să măsoare viteza de curgere a gazelor;
- Este capabil sa condiţioneze probele de gaz cu ajutorul unei unităţi de racire/ uscare cu
sistem de evacuare a condensului;
- Calculează concentraţia de dioxid de carbon CO2 și de oxizi de azot NOx precum şi
concentraţiile de masă absolute şi relative a gazelor de combustie;
- Calculează parametrii relevanţi ai combustiei: debitul la evacuare, excesul de aer, eficienţa
combustiei, pierderile la evacuare;
- Sistemul este prevăzut cu cel puţin 3 intrări analogice fiecare pentru: curent/tensiune,
termocuplu şi termistor;
- Sistemul este dotat cu software specific compatibil cu echipamentul de măsurare şi cu
compatibilitate lingvistică internaţională;
- Software-ul permite:
1. recalibrarea de zero automată a instumentelor la pornire;
2. o listă (baza de date incorporata) cu minim 20 de combustibili uzuali definiţi;
3. definirea de către utilizator a cel putin încă 10 combustibili în vederea analizei
gazelor rezultate în urma arderii;
4. compensarea abaterilor termice de măsurare;
5. programarea tuturor parametrilor.
- Sistemul este echipat cu afişaj numeric sau grafic (care să permită reprezentarea de
diagrame);
- Sistemul permite programarea medierii datelor măsurate cel puțin în intervalul: 20
secunde-60 minute;
- Sistemul este dotat cu o memorie de stocare proprie a instrumentului pentru cel puțin 1000
de seturi de date cu posibilitatea de organizare în mai multe bănci de date care să poate fi
transmise din memoria interni către un computer, printr-o interfață compatibilă, și să
permită listarea datelor pe o imprimantă incorporată;
- Sistemul prezintă următoarele capacităţi ale hardware-ului:
1. reglare electronică a debitului pompei;
2. sistem integrat pentru reper temporal: calendar şi ceas;
3. imprimantă încorporată;
4. sistem de alimentare acumulatori sau priză la 230V/50Hz;
5. display cu cristale lichide cu dimensiuni de minim 60x60 mm cu iluminare de fond;
6. sondă de prelevare cu filtre;
7. termocuplu;
8. separator de condens;
9. interfaţă compatibilă cu echipamentul și pachet software multifuncţional dedicat,
pentru PC;
- Instrumentul permite înregistrarea datelor şi parametrilor la intervale de timp setate de
utilizator cu posibilitatea afişării grafice a variaţiei lor în timp;
- Sistemul satisface următoarele caracteristici tehnice:
1. Alimentare:
- La priză (230V / 50Hz).
- Cu baterii re-încărcabile (acumulatori).
2. Temperatura de operare: cel puțin în intervalul: 50C  450C;
 3. Temperatura de stocare: cel puțin în intervalul: -150C  500C;
4. 2 intrări pentru sonde de temperatură (1 termocuplu si 1 termistor);
5. Imprimantă încorporată de mare viteză, cu capacități grafice.
6. Interfață compatibilă și soft compatibil Windows, pentru comunicarea cu un PC;
7. Linia de prelevare include filtre pentru reţinerea umidităţii şi particulelor;
8. Dimensiuni maxime: W x D x H: 500 x 250 x 250 mm.

Figura 1.6 Analizorul de gaze Madur, Model GA-21plus

Echipamentul funcționează împreună cu Software-ul Madur care permite afișarea

rapoartelor memorate și prezentarea rezultatelor determinate experimental sub formă tabelară
și grafică. Programul este compatibil cu software-urile Microsoft. Testele sunt salvate în
format de bază de date Microsoft Acces. În următoarea figură este prezentată o pagină de
lucru în Software-ul Madur.
Figura 1.7 Pagină de lucru a softului Madur pentru un test

Figura 1.8 Diagrama bloc a analizorului Model GA-21plus

 GA - 21 plus este controlat de un microprocesor. Display-ul ușor de citit
LCD, are tastatură și capacitatea de printare, permțând operatorului să comunice
cu instrumentul cu ușurință și să facă măsurători pe stand sau direct la țeava de
eșapament a autovehiculului.
Memoria EEPROM folosită permite stocarea unor mari cantități de date.
Cu echipamentul se pot face măsurători pe 18 combustibili diferiți.
Pompa de gaz intern atrage gazul în GA – 21 plus și o trece prin camerele de gazare.
Celulele de măsurare funcționează cel mai bine cu un debit de 90 l/h, care
este compensată în mod automat pentru restricții de debit sau de scăderi de
tensiune a bateriei.
Temperatura ambientală este măsurată de analizor pentru analiza
înfluenței acesteia asupra nivelului de poluare.
Senzorul de temperatură a gazelor de ardere se află în conducta sondei de
gaz și este conectată la panoul frontal al analizorului. Acest senzor este un
termocuplu NiCr - Ni în versiunea sondei standard. Domeniul de măsurare este
de 50 - 800 ºC în versiunea standard.
O sondă specială de gaz cu PtRh - Pt termocuplu poate fi de asemenea
utilizată, cu un interval de până la 1600 ºC. Temperatura gazelor arse
corespunzătoare de măsurare este cel mai important factor pentru calcularea
corectă a pierderilor.
Modul de înregistrare continuă a emisiilor poluante este prezentat în figura 2.9. În figura
2.10 este prezentată fereastra cu parametrii înregistrați într-o linie (valorile
medii pe intervalul de măsurare: 10 secunde).
În fereastra de afișare a valorilor înregistrate se pot citi, pe lângă valorile
emisiilor poluante și următorii parametrii:
- Temperatura gazelor de ardere (T gas);
- Temperatura ambientală (T amb);
- Coeficientul de exces de aer (lambda);
- Ora la care s-a realizat măsurătoarea.

Figura 1.9 Pagina de lucru Madur GA 21 plus - reprezentare grafică în

modul de măsurare continuu cu salvarea datelor din 10
în 10 secunde