OTELURI CU PROPRIETATI SPECIALE- POTECASU F

CARACTERIZAREA ŞI UTILIZAREA
OŢELURILOR PENTRU AUTOMATE
STAS 1350-89; STAS 11521-80

Sunt oţeluri destinate prelucrării pe maşini unelte automate. Caracteristica

principală a acestor oţeluri constă în faptul că formează aşchii întrerupte, care
pot fi eliminate de către lichidul de răcire în timpul aşchierii pe MU fără operator.
Această proprietate este asigurată de conţinutul de sulf (<0,25%), fosfor
(<0,15%), sau plumb (<0,25%), elemente care contribuie la creşterea
aşchiabilităţii, a calităţii suprafeţei aşchiate şi a productivităţii operaţiei de
aşchiere.
Ele se livrează sub formă de bare laminate la cald sau trase la rece, având
secţiunea rotundă, patrată sau hexagonală.
Sulful în aceste oţeluri dă naştere la sulfuri de mangan care apar sub formă
de incluziuni alungite în sensul de laminare şi contribuie la fragmentarea şi
detaşarea uşoară a aşchiilor. Fosforul îmbunătăţeşte duritatea şi rezistenţa,
micşorează plasticitatea şi totodată favorizează obţinnerea prin aşchiere a unei
suprafeţe netede şi lucioase.
Plumbul se găseşte în oţel sub formă de particule infime care se topesc în
timpul aşchierii, diminuându-se rezistenţa, coeficientul de frecare şi efortul de
tăiere, contribuind astfel la creşterea durabilităţii sculelor de până la 4 ori.
Oţelurile pentru automate se simbolizează prin litere AUT, urmate de cifre
care indică conţinutul în C în sutimi de procent sau după principiul compoziţiei
chimice la care întotdeauna apare plumbul.
Oţelurile pentru automate pot fi cementate (AUT9, AUT 12, AUT20, ISMnlOPb)
respectiv pot fi îmbunătăţite (AUT30, AUT40Mn, 38Cr5Pb).
Deformabilitatea la cald a acestor oţeluri este scazută datorită fragilităţii la
cald imprimată de prezenţa S şi P. Deformabilitatea la rece este satisfăcătoare.
Aceste oţeluri nu sunt sudabile, au rezistenţa la oboseală mică şi tenacitate
scăzută la temperaturi negative. De asemenea au rezistenţă mecanică scăzută la
temperaturi înalte.

Utilizările oţelurilor pentru automate sunt date în tabel:

Marca Utilizări specifice

AUT9 Piese de dimensiuni mici, slab solicitate mecanic cu duritate mare
AUT 12superficială şi calitatea sup. bună: şuruburi, piuliţe, prezoane, rondele,
ştifturi.
AUT20 Piese de dimensiuni mici mediu solicitate mecanic: axe, tije, şcite
de presiune, şuruburi şi piuliţe cu demontări frecvente.
AUT30 Piese de dimensiuni mici pentru maşini unelte, vehicule rutiere,
aparatură de uz casnic, bucşe, bolţuri, opritori, piese cu filet tratate.
AUT40Mn Piese de dimensiuni mici şi mijlocii solicitate puternic cu duritate
mare şi suprafaţa curată după tratament termic: şuruburi de mişcare
pentru MU, arbori corelaţi, cuplaje cu gheare, bucşe, axe.
 OTELURI CU PROPRIETATI SPECIALE- POTECASU F

38Cr5Pb Piese de dimensiuni mici şi mijlocii, puternic solicitate mecanic din

construcţia autoturismelor DACIA.

Caracterizarea şi utilizarea oţelurilor pentru deformare plastică la

rece

Oţelurile din această familie se caracterizează printr-un conţinut scăzut în C

(max.0,10%) şi Si (max.0,03%) pentru a avea oţeluri cu bună deformabilitate la
rece şi se livrează de obicei sub formă de produse plate (table şi benzi) - cu
grosime de până la 3 mm. Se simbolizează prin litera A urmată de cifrele 1 ... 5.
Mărcile A1, A2, A3 (STAS 9485-80) sunt destinate ambutisării obişnuite
adânci şi foarte adânci în industria de autovehicule, MA, articole de menaj,
ambalaje metalice pentru produse chimice, mărcile A4 si A5 (STAS 11318-80)
pentru ambutisarea adâncă şi foarte adâncă a caroseriilor auto, vase şi articole
de menaj, iar marca A3CK (STAS 11509-80) este pentru jenţi auto şi alte piese
de ambutisare medie.
Importanţă deosebită pentru comportarea la deformare plastică la rece a
otelurilor prezintă calitatea suprafeţei tablei (sup. nu trebuie să prezinte pori,
oxizi, zgârieturi - aspectul să fie cât mai lucios).
Produsele obţinute prin deformare la rece trebuie protejate împotriva
coroziunii şi oxidării prin straturi de acoperire cu diferite metale.
Modalităţile principale de protecţie împotriva coroziunii acestora sunt redate
în tabel:
Procedeul de acoperire
Metalul de
acoperire Cufundare Metalizare Sudare
în baie Galvanizare în vid Pulverizare Placare lipire Difuzie
topită
Al Da - Da Da Da - Da
Cu - Da Da - Da - -
Pb Da Da - Da Da Da -
Sn Da Da - Da - - -
In Da Da Da Da - - Da

Din categoria oţelurilor pentru deformare plastică la rece mai fac parte: oţelul
pentru îndorce la rece L4lO (STAS 11505-98) destinat fabricării Ionjeroanelor
pentru autovehicule grele sau elementelor pentru structuri portante ale maşinilor
şi utilajelor de ridicat şi transportat şi oţelurile cu limita de curgere mare folosite
în stare îmbunătăţită C420; C440; C500; C620; C690 - STAS R532-85 pentru
structuri portante ale maşinilor de ridicat şi transportat, şasiuri pentru mijloace
de transport, stâlpi şi ferme de hale iridustriale, recipiente cu pereţi groşi,
picioare pentru piatforme de foraje marine etc. Aceste oţeluri se livrează sub
formă de table şi benzi cu grosimi sub 14 mm, cu oţeluri de granulaţie fină şi un
raport mic între limita de curgere şi rezistenţa la rupere (Rp0,2/Rm=400/530)
 OTELURI CU PROPRIETATI SPECIALE- POTECASU F

asigurat de un conţinut redus în C, sub 0,2% şi adaosuri de Ni, Al, Ti, V, Nb etc.

Structura acestor oţeluri este predominant bainitică, cu o comportare bună la

sudare.
O comportare bună la ambutisare cu grad mediu şi la îndoire la rece o au
oţelurile slab aliate (2..4%Mn şi 0,03%C) în limita de curgere de
400...600N/mm2, care au o structură bi şi trifazică (ferită-martensită şi/sau
austenită) sub formă de benzi laminate controlat. Aceste oţeluri, având un raport
scăzut între Rp0,2 şi Rm asigură reducerea greutăţii structurilor de rezistenţă,
prezentând în acelaşi timp şi rezistenţă bună la coroziunea în atmosferă, ceea ce
le face competitive în domeniul materialului rulant şi rutier.

Caracterizarea şi utilizarea oţelurilor pentru armarea şi

precomprimarea betonului

În această categorie intră oţelurile carbon livrate în stare laminată la cald cu

suprafaţa netedă - notate OB37 - (STAS 438/1-89) cu limita la curgere de peste
240N/mm2 şi slab aliate PC52 şi PC60 având suprafaţa cu profil periodic cu
limita la curgere de peste 430N/mm2 - respectiv OL - tras la rece cu grade de
deformare peste 40% (STNB) din OL37 care are limita la curgere de peste
510N/mm2 STNB este destinat în special plaselor sudate prin rezistenţă electrică
şi deformarea suprafeţei. Sunt oţeluri cu bună sudabilitate.
Pentru precomprimarea betonului se folosesc mărcile SPBI şi SPBII STAS
6482/2-89 - sunt obţinute sub formă de sârmă prin tragere la rece şi cu limita la
curgere foarte mare (1320-1790N/mm2).

Caracterizarea şi utilizarea oţelurilor pentru ţevi, cazane şi

recipiente sub presiune la temperatura ambiantă şi temperaturi înalte

Sunt oţeluri carbon sau slab aliate cu Mn,Cr-Mo; Si-Mn sau V-Cr-Mo realizate
sub formă de produse plate şi tubulare şi utilizate în domeniul de temperaturi de
-20...+640 ° C.
Formă produs Tipul oţelurilor
Oţel carbon Oţeluri slab aliate
Produse plate STAS K410; K460; 16Mo3; 14MoCrlO; 16Mo5;
2883/3-88 K510 12MoCr22; 12MoCr50; 12VMoCrlO
Produse tubulare 16Mo3; 14MoCrlO; 12MoCr22;
STAS 8184-87 OLT35K; OLT45K 12MoCr50; 12VMoCrlO; 20VniMoCrl20;
20VniWMoCrl20

Principalele caracteristici de utilizare sunt rezistenţa mecanică şi tenacitatea.

 OTELURI CU PROPRIETATI SPECIALE- POTECASU F

Asupra caracteristicilor de utilizare influenţă are - acţiunea mediilor agresive,

tensiunile mecanice, temperatura şi timpul.
Pentru utilizare la temperaturi moderate sau durate scurte în care nu
intervine fluajul, cea mai importantă caracteristică de material este limita de
curgere la cald. De ex. Rp0,2 de 175-590 N/mm2 la +20 ° C scade la 100-200
N/mm2 cu creşterea temperaturii de încercare până la 450-500°C.
La temperaturi sau durate mari de exploatare, când intervine fluajul păstrarea
rezistenţei şi limitei de curgere la valori de utilizare depinde de stabilitatea
structurală a oţelului, dată în special de rezistenţa opusă la coalescenţă
carburilor de Mo; Cr-Mo sau Cr-Mo-V-W. Verificarea comportării materialului se
face prin încercări de fluaj executate pe instalaţii speciale.
Variaţia rezistenţei la fluaj în funcţie de temperatura la utilizare la câteva
oţeluri pentru caza-
ne şi recipiente sub
presiune sunt pre-
zentate în figura de
mai jos.
Tenacitatea
acestor oţeluri are
valori mari pentru a
se evita ruperea fra-
gilă în timpul ex-
ploatării de durată
şi la temperaturi
înalte (370-600°C)
KCUmin=60J/cm2.
Tendinţa de
fragilizare la cald a
oţelurilor aliate cu
Mo şi Cr-Mo utili-
zate timp îndelun-
gat la temperaturi de 370-600°C se manifestă prin 2 tipuri de procese:
fragilitatea de revenire şi fragilitatea de fluaj. Fragilitatea de revenire apare la
temperaturi inferioare celor la care determină scăderi ale rezilienţei la +20°C cu
până la 25%.
Fragilitatea de fluaj apare la temperaturi de apariţie a fluajului care afectează
atât tenacitatea la + 20°C cât şi alungirea la rupere la fluaj.
Ambele procese se dezvoltă prin următoarele mecanisme:
a) durificarea matricii metalice prin precipitarea de carburi, în principal
de tipul M2C;
b) modificări de structuri în zonele limitelor graunţilor austenitici ereditari
prin scăderea gradului de aliere a matricei şi formarea pe rosturi a
unor precipitate bogate în Cr şi Mo;
c) segregaţia impurităţilor pe limitele grăunţilor austenitici ereditari.
Oţelurile aliate au rezistenţa la oxidare la cald până la 600-610°C, iar cele
nealiate până la 410°C. Oxidarea intensă la oţelurile aliate cu Cr, Cr-Mo intervine
la 620°C, iar la cele nealiate la 540°C (vezi figura).
 OTELURI CU PROPRIETATI SPECIALE- POTECASU F

De asemenea, rezistenţa la coroziunea generală în puncte sau în cavernă

datorită compuşilor sulfuroşi din mediul de lucru este mai mare la oţeluri aliate.
Astfel, în medii de hidrocarburi calde vitezele de coroziune a unor oţeluri carbon
şi aliate funcţie de temperatură sunt prezentate în figura de mai sus. Se observă
că la un oţel carbon după 10 ani se pierd prin coroziune 6 mm la 280°C, iar la un
oţel aliat cu Cr-Mo aceleaşi pierderi apar la 350°C iar la 12%Cr pierderile sunt
mult mai mici la temperaturi înalte.
De precizat că mai periculoasă pentru siguranţa în exploatare a
recipientelor decât pierderile de grosime prin coroziune generală este coroziunea
sub tensiune.
Toate oţelurile feritice din această categorie sunt susceptibile la coroziune
sub tensiune în medii umede care conţin compuşi de sulf, clor sau azot sub
aspectul rezistenţei la coroziune fisurantă sub tensiune.
Sudabilitatea acestor oţeluri depinde de gradul lor de aliere. În cazul
oţelurilor aliate se iau măsuri suplimentare privind regimul termic la sudare şi la
tratamentul ulterior de detensionare. Detensionarea termică după sudare poate
activa procesele de fragilizare sau de fisurare în zonele de influenţă termică ale
cordoanelor de sudură.