Strategii Economice

UNIVERSITATEA PETROL şi GAZE din PLOIEŞTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR

SPECIALIZAREA TRANSPORT
|1
TEMA:
STRATEGII ŞI POLITICI ECONOMICE ALE
ÎNTREPRINDERII. PLANUL CA INSTRUMENT
DE CONCRETIZARE ŞI REALIZARE A LOR
Studiu de caz realizat la S.C. TEXTI TES S.R.L.
Coordonator :
Conf. Univ. dr. ing. ec. BUZOIANU DANIELA
Lector Univ. dr. ing. ec. BADICIANU OCTAVIAN
Echipa de proiect :
Manager:
GHIULA ANDREEA
Membrii:
ALBU BOGDAN
CRIŞAN RADU
MOLDOVAN MARIAN
Grupa 20201 , Anul II , IPG
2014-
2015
|2
CUPRINS
CAPITOLUL I – Prezentarea generală a întreprinderii

1.1. Scurt istoric ................................................................................................. pag.3
1.2. Prezentarea obiectului de activitate al firmei .......................................... pag.3
1.3 Prezentarea resurselor firmei ....................................................................pag.3
1.3.1. Resursele umane .................................................................................... pag.4
1.3.2. Resursele materiale ............................................................................... pag.6
1.3.3. Resurse financiare ................................................................................ pag.7
1.4. Organizarea firmei ....................................................................................pag.8
1.4.1. Prezentarea structurii funcţionale a firmei .......................................pag.8
1.4.2. Prezentarea structurii operaţionale a firmei .....................................pag.11
1.4.3. Prezentarea organigramei ...................................................................pag.12
1.4.4. Prezentarea fişei postului .....................................................................pag.13
1.5. Prezentarea obiectivelor economice ale firmei în condiţiile pieţei
concurenţiale .....................................................................................................pag.16
CAPITOLUL II – Strategii economice ale firmei, planul ca instrument de

concretizare şi realizare a lor
2.1. Importanţa strategiilor economice pentru activitatea
firmei .............................................................................................................................
pag.18
2.2. Elaborarea strategiei firmei ...........................................................pag.20
2.3. Elaborarea planului de afaceri al firmei .......................................pag.24
CAPITOLUL III – Concluzii şi propuneri
3.1. Concluzii .....................................................................................................pag.29

3.2. Propuneri ...................................................................................................pag.31
Bibliografie ........................................................................................................pag.33
2014-
2015
CAPITOLUL I |3
Prezentarea firmei
1.1 Scurt istoric
S.C. TEXTI - TES S.R.L. este o societate privată înregistrată la registrul comerţului
Sibiu cu nr. J32/41/1997, RO 9142564.
Sediul social este situat în localitatea Ighişu Nou, str. Şcolii nr. 53. Firma a fost înfiinţată în
1997 cu capital integral privat, activitatea se desfăşoară în conformitate cu sistemul de
management al calităţii ISO 9001-2000. Firma are 38 angajaţi şi 1 administrator (manager).
Societatea este administrată şi reprezentată de domnul P . C.
1.2 Prezentarea obiectului de activitate al S.C. TEXTI - TES S.R.L.

Activitatea de bază: producerea şi comercializarea vestimentaţiei textile pentru
femei. Activitatea se petrece în Ighisu Nou, în incinta întreprinderii S.C. TEXTI - TES
S.R.L. Această decizie este însoţită de unele avantaje economice precum sunt: plăţile de
arendă mici, spaţiu asigurat, condiţii pentru a activa (energie electrică, termică, utilaje).
1.3 Resursele firmei

Resursele reprezintă potenţialul natural, material, financiar, ştiinţifico – tehnic,
informaţional şi uman de care dispune societatea la un moment dat, în calitate de mijloace
posibile pentru satisfacerea trebuinţelor concrete.
Pentru a-şi realiza obiectivele, Texti Tes îşi identifică cerinţele referitoare la resurse
asigurându-se că acestea sunt suficiente şi adecvate. Din resursele societăţii fac parte:
- resursele umane;
- resursele materiale;
- resursele financiare.
1.3.1. Resursele umane
În anul 2014, departamentul de resurse umane a început procesul unei transformări

esenţiale: s-a axat mai puţin pe activitatea administrativă şi s-a implicat în activitatea
2014-
2015
desfăşurată de divizii, vizând adăugarea de valoare. Această abordare nouă se reflectă
| 4 în
diferenţa dintre „abordarea proceselor operaţionale de bază” sau standard, servicii pentru
afacere şi „diferenţierea în afacere” – abordare orientată pe managementul performanţei,
schimbări strategice şi organizaţionale, managementul talentelor.
Necesarul de personal pentru afacere este angajat din localitate şi mediul rural ce constituie
satele învecinate oraşului Mediaş.
Necesarul de personal planificat
Nr.crt. Funcţia Nr. persoane
1. Manager general 1
2. Manager 1
producere/tehnolog
3. Manager comercial 1
4. Manager R.U. 1
5. Contabil 1
6. Controlor 2
7. Mecanic 2
8. Hamal 2
9. Personal de deservire 2
10. Cusător 22
11. Croitor 4
Total 39
2014-
2015
|5
Personal S.C. TEXTI TES S.R.L.
Manager
Manager general producere/ Manager
tehnolog Manager R.U.
3% comercial
3% 3%
3%
Croitor Contabil
10% 3%
Controlor
5%
Mecanic
5%
Hamal
Personal de 5%
Cusător deservire
55% 5%
FIGURA NR.1
Activitatea de resurse umane din Texti Tes are acum atributele unei organizaţii mai
eficiente, mai flexibile, cu roluri şi responsabilităţi clare, cu o orientare crescută către
client, aliniată la nevoile societăţii.
Perspective 2015
În 2015, departamentul de Resurse Umane va continua această nouă abordare în
vederea îmbunătăţirii rolului său, a instrumentelor de lucru, a proiectării şi livrării
serviciilor sale. Noul model, ce are ca scop principal creşterea eficacităţii departamentului,
se va concentra pe atingerea rezultatelor şi definirea unui portofoliu de soluţii, dezvoltând o
bună cunoaştere a nevoilor şi a priorităţilor segmentelor de afaceri. Portofoliul de lucru va
include programe de dezvoltare, implementarea sistemului de management al performanţei
şi proiecte concepute pentru a creşte productivitatea, a reduce costurile şi a îmbunătăţi
calitatea activităţii specifice fiecărui loc de muncă.
Departamentul de Resurse Umane va continua să implementeze şi să administreze sistemul

de performanţă şi dezvoltare, de planificare a succesiunii în carieră, precum şi programele
de instruire şi dezvoltare, iniţiate în 2014.
1.3.2. Resursele materiale
2014-
2015
Asigurarea cu resurse materiale reprezintă prima modalitate de obţinere de |avantaj
6
competitiv.
Materia primă este importată în special din: România, Ucraina, prin intermediul
contractelor; transportarea se va petrece prin intermediul firmelor de transport. Contactul cu
furnizorii de materii prime este asigurat prin telefon, aceasta reducând unele cheltuieli de
deplasare a managerului comercial, plăţile pentru marfă se vor efectua prin intermediul
băncii. Circa 40% din produse sunt exportate în România, în special în zona de nord, cu
scopul de a fi comercializate, prin intermediul centrelor comerciale şi magazinelor situate
în oraşele mari precum sunt: Cluj-Napoca, Baia-Mare, Satu-Mare. Această decizie a fost
luată în urma analizei pieţei, concurenţei existente, analizei produselor existente pe piaţă,
puterii de vânzare, cererii existente la anumite produse.
60% din producţie se realizează pe piaţa autohtonă, pentru reducerea riscurilor provocate de
unii factori ce pot influenţa activitatea întreprinderii într-un mod sau altul.
Din cadrul resurselor materiale fac parte: dotări (cladiri, echipamente, tehnologii,
informaţii, infrastructură), terenuri şi alte resurse naturale care stau la baza proceselor de
producţie şi prestaţie.
Activitatea se desfăşoară într-o clădire din cărămidă având acoperiş din ţiglă şi pardoseală
din beton. Clădirea este izolată fonic şi termic. Totalul construcţiei este de 576 mp având,
12 încăperi din care 4 încăperi sunt destinate pentru spaţii de producţie. Clădirea este dotată
cu instalaţie de curent electric, instalaţie de gaz metan, apa din sursa proprie (fântână),
canalizare proprie care se scurge în fosa septică betonată. Ca utilaje, firma are 16 războaie
de ţesut marca ATPR, două maşini de bobinat şi 4 maşini de cusut electrice.
Mijloace de transport: - un microbuz de transport
- două autoturisme
Materia prima folosită este fir de bumbac care este procurat de la diverse firme din ţară:
S.C. Confitex S.R.L. (Roşiorii de Vede), S.C. Elliniki Filatura S.R.L. (Piteşti), S.C.
Romanofir S.A. (Tălmaciu), S.C. Vastex S.A. (Vaslui).
2014-
2015
1.3.3. Resursele financiare |7
Majorarea capitalului social se face cu aprobarea Adunării Generale a Asociaţilor, în
condiţiile şi cu respectarea legii, din aporturile în numerar şi în natură ale asociaţilor, prin
incorporarea beneficiilor, a rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, sau prin primirea de
noi asociaţi. Reducerea capitalului social se face în condiţiile legii, după trecerea a două
luni din ziua în care hotărârea Adunării generale a fost publicată în Monitorul Oficial al
României. În societatea cu răspundere limitată, asociaţii pot lua hotărâri în adunarea
generală şi cu votare prin corespondenţă dacă această posibilitate este stabilită de actul
constitutiv. Adunarea decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţiilor şi a
părţilor sociale. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este
necesar votul tuturor asociaţilor. Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre
valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată din nou poate decide
asupra ordinei de zi, oricare ar fi numarul de asociaţi şi partea din capital.
Resursele financiare ale Texti Tes au în vedere posibilităţile pe le care societatea în
desfăşurarea relaţiilor pe piaţă la un moment dat, dar şi realizarea anumitor cheltuieli în
vederea atingerii unor obiective de piaţă.
Date economice 2013:1
Cifra de afaceri: 1.744.102 lei
Profitul net: 118.079 lei
Profit brut: 147, 150 lei
Total datorii: 372.976 lei
Total active: 282.519 lei
Capitaluri: 332.492 lei
Cheltuieli totale: 2.971.598 lei
Venituri totale: 3.118.748 lei
INDICATORI DE 2010 2011 2012 2013
1
http://www.firme.info/texti-tes-srl-cui9142564/
2014-
2015
PROFITABILITATE |8
Marja de profit brut (%) 1,9166 6,7552 4,88 8,437
Marja de profit net (%) 1,3836 5,6212 3,952 6,7702
Rentabilitatea capitalului propriu 12,813 37,8287 25,4079 44,2567
înainte de impozitare
Rentabilitatea capitalului după 9,2499 31,4784 20,5761 35,5133
impozitare
TABEL NR. 1
INDICATORI DE RISC / 2010 2011 2012 2013

DATORII
Rata de îndatorare globală 0,6692 0,6373 0,5511 0,5346
TABEL NR. 2
1.4. Structura organizatorică a TEXTI TES
1.4.1Prezentarea structurii organizatorice funcţionale
Structura funcţională
– trăsături:
- specializarea activităţilor şi gruparea lor în funcţii distincte
- crearea compartimentelor
- coordonarea compartimentelor este asigurată de şeful firmei
- coordonarea unitară de către un singur şef (avantaj)
- caracterul secvenţial între activităţi (dezavantaj)
În practică se întâlnesc următoarele tipuri de structură funcţională:

 strucutra funcţională propriu-zisă, în care criteriul de grupare al compartimentelor
este dat de natura sarcinilor.
 structura funcţională teritorială - criteriul de specializare şi de grupare al activităţilor
este cel geografic. Presupune acordarea unei autonomii şefilor de departamente din
diferite zone.
 structura funcţională pe clienţi
2014-
2015
 structura funcţională pe produs – unele compartimente rămân subordonate
|9
managementului de vârf, iar restul activităţilor pot fi grupate după produs. Deciziile
privind aprovizionarea, livrarea, descentrarea pieţei sunt descentralizate, şefii
departamentelor de produs deţin o mare autonomie.2
Coordonarea şi controlul se fac pe două planuri:
- pe orizontal la nivelul produsului
- pe verticală la nivelul funcţiunilor
Are capacitate mare de adaptare la cerinţele de mediu.
Factorii care influenţează structura organizatorică:
dimensiunea
FIGURA
întreprinderii
NR. 2
caracteristiciile producţia şi Principalele
salariilor caracteristicile
documente
sale
Structura
de formalizare
organizatorică
a structurii
sistemul
repartizarea
informaţional şi
teritorială a
decizional al
unităţilor
firmei
întreprinderii
organizatorice:
1) Regulamentul de funcţionare şi organizare ( R.O.F)
Este documentul cel mai cuprinzător al formalizării structurii organizatorice, rolul
sau constând în descrierea mecanismului de funcţionare al organizaţiei prin prezentarea
conţinutului postului şi costurilor, prezentarea relaţiilor organizatorice dintre
compartimente.
Cuprinde:
2
Planificarea operaţională (filiera tehnologică, profil Servicii, ruta directă clasa a XI-a şi ruta progresivă clasa a XII-a,
Suzana Camelia Ilie, Roxana Georgescu, Editura Oscar Print, Anul: 2011
2014-
2015
 organizarea funcţională | 10
 atribuţiile organizaţiei
 conducerea organizaţiei
 compartimentele funcţionale şi operaţionale
 alte dispozitive
2) Fişa postului - se întâlneşte sub denumirea de descrierea postului

Cuprinde:
 Compartimentul
 Cerinţele de studii şi de vechime
 Relaţiile ierarhice funcţionale de cooperare şi funcţionare
 Sarcinile
 Limitele de corespondenţă
 Responsabilităţile
Organigrama – reprezentarea grafică a structurii organizatorice, cuprizând compartimentele

organizaţiei, numărul nivelurilor ierarhice, din ea putându-se deduce modul de organizare a
muncii şi relaţiile ierarhice.
Organigramele pot fi:

 de ansamblu
 parţiale
 verticale de tip piramidal
 orizontale cu citire de la stânga spre dreapta
 concentrice
1.4.2. Prezentarea structurii organizatorice funcţionale
Structura de producţie (operaţională) reprezintă ansamblul unităţilor de producţie,

control şi cercetare (secţii, ateliere, formaţii de lucru, locuri de muncă), mărimea şi
amplasarea lor pe teritoriul întreprinderii şi legăturile ce se stabilesc între ele.
2014-
2015
Structura operaţională se compune din unităţi de producţie (verigi de producţie
| 11 şi
concepţie) şi relaţiile dintre acestea având ca scop realizarea obiectului de activitate al
întreprinderii.3
Secţia de producţie este o unitate de producţie distinct sub aspect administrativ în cadrul
căreia se execută un produs, o parte a unui produs sau o parte a procesului tehnologic.
Secţia se compune din mai multe ateliere sau din mai multe formaţii de lucru şi este
condusă de un şef de secţie (inginer).
Secţiile sunt de mai multe tipuri:
• secţii de bază – în cadrul lor se obţin produsele de bază din întreprindere: secţii
pregătitoare, prelucrătoare, de montaj-finisare, de probe-încercări;
• secţii auxiliare – în cadrul cărora se realizează procese de producţie care contribuie la
buna desăşurare a activităţii în sectiile de bază: secţia mecano-energetică, secţia sculărie;
• secţii de servire – în cadrul cărora se execută procese de servire necesare desfăşurării
activităţii în secţiile de bază şi auxiliare: depozite, magazii, puncte de vânzare, secţii de
transport intern,etc.
Atelierul de producţie este o unitate de productie constituită independent sau în cadrul unei
secţii în cadrul căreia se execută o operaţie tehnologică sau un ciclu de operaţii tehnologice
pentru obţinerea unei piese sau a unui produs.
Atelierul se compune din mai multe formaţii de lucru conduse fiecare de către un maistru.
În funcţie de profilul lor, se pot constitui ateliere de producţie, demontaj, service, etc.
Locul de muncă este veriga primară a structurii operaţionale reprezentată printr-o suprafaţă
de producţie, înzestrată cu mijloace de muncă necesare realizării unei operaţii sau lucrări de
către unul sau mai mulţi muncitori.4
area organigramei
NIGRAMA S.C. TEXTI TES S.R.L.
Mariana Gheorghe
DIRECTOR
COMPARTIMENT
3
Vlăsceanu Mihaela – “Psihosociologia organizaţiilor şi conducerii”, Editura Paideia, Bucureşti 1993
MARKETING,
OFERTARE
COMPARTIMENT
4
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5
CALITATE / COMPARTIMENT
CONTROL CALITATE RESURSE UMANE,
2014- FINANCIAR -
2015 CONTABILITATE
UNIVERSITATEA PETROL si GAZE din PLOIESTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR
1.4.4 Prezentarea fişei postului

FIŞA POSTULUI:
DENUMIREA POSTULUI: RESPONSABIL MARKETING.
12 IERARHICE: este subordonat Managerului Marketing.
RELAŢII
RELAŢII DE COLABORARE: cu personalul de execuţie al firmei.
RELAŢII FUNCŢIONALE: elaborează proceduri şi indicaţii metodologice pentru
implementarea acţiunilor de telemarketing specifice produselor alocate.
RELAŢII DE REPREZENTARE: reprezintă firma faţă de furnizori, clienţi, media,
persoanele/organizaţiile cu care intră în contact în interes de serviciu.
ACTIVITĂŢI PRINCIPALE:
 IMPLEMENTEAZĂ PLANURILE DE MARKETING PENTRU
PRODUSELE ALOCATE.
 ADMINISTREAZĂ EFICIENT RELAŢIA CU FURNIZORII.
 ASIGURĂ SUPORT INFORMAŢIONAL PENTRU ECHIPA DE VÂNZĂRI.
 MENŢINE STOCUL DE MARFĂ ÎN OPTIMUL STABILIT.
ATRIBUŢII PRINCIPALE:
 Implementează planurile de marketing pentru produsele alocate:
- Întocmeşte rapoarte de vânzări pe produse şi furnizori şi le prezintă superiorului
ierarhic.
- Urmăreşte evoluţia vânzărilor, identifică şi propune superiorului ierarhic măsuri de
corecţie/optimizare.
- Implementează măsurile aprobate.
- Actualizează fişierele de preţuri pentru produsele allocate.
- Realizează cercetări de piaţă, prelucrează datele obţinute şi le transmite
superiorului ierarhic pentru analiză.
- Propune superiorului ierarhic acţiuni de promovare pentru produsele alocate şi
asigură realizarea acestora.
- Asigură relaţiile publice şi promovarea publicitară a produselor alocate.
- Identifică şi propune modalităţi de actualizare a paginii web.
2014-
2015
- Organizează acţiunile de promovare a brandurilor alocate.

- Raportează superiorului ierarhic rezultatele acţiunilor de promovare.
 Administrează eficient relaţia cu furnizorii:
- Transmite
13 către furnizori planurile de marketing şi propunerile de bugete.
- Transmite superiorului ierarhic bugetele aprobate de furnizori.
- Urmăreşte încasarea fondurilor stabilite de furnizori şi raportează superiorului
ierarhic.
- Solicită preţuri speciale pentru licitaţii sau lichidări de stoc.
 Asigură suport informaţional pentru echipa de vânzări:
- Elaborează şi susţine programe interne de informare pentru produsele alocate.
- Asigură documentaţia şi materialele promoţionale pentru produsele alocate.
- Oferă asistenţă de specialitate pentru identificarea soluţiilor optime de vânzare.
- Informează despre noutăţile referitoare la produsele furnizorilor alocaţi şi
promoţiile curente.
- Oferă suport informaţional pentru stabilirea politicii de abordare a licitaţiilor în
funcţie de informaţiile din piaţă şi concurenţă.
 Menţine stocul de marfă în optimul stabilit:
- Lansează comenzile către furnizorii externi.
- Asigură permanenţa în stoc a produselor cu viteză rapidă de mişcare.
- Identifică stocurile cu mişcare lentă/fără mişcare şi propune măsuri de corecţie.
- Solicită furnizorilor aprobarea pentru aplicarea corecţiilor (stock rotation, stock
balancing).
- Aplică regulile stabilite de superiorul ierarhic pentru asigurarea necesarului de
marfă/minimizare a pierderilor datorate stocurilor fără mişcare.
RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI:
Legat de activităţile specifice, răspunde de:
- Îndeplinirea planului de vânzări şi profit alocat.
- Acurateţea datelor/informaţiilor transmise şi încadrarea în termene conform
normelor interne.
2014-
2015
- Actualitatea şi calitatea informaţiilor referitoare la competiţia specifică produselor

alocate.
- Actualizarea preţurilor în termen de 48 ore de la modificarea acestora.
- Încadrarea
14 stocurilor pentru produsele alocate în limitele stabilite de superiorul
ierarhic.
- Identificarea soluţiilor optime de promovare.
- Încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
- Aplicarea şi respectarea structurii de preţuri aprobate de superiorul ierarhic.
- Respectarea modelelor de contract avizate de Juristul firmei şi Directorul General.
- Calitatea raportărilor către superiorul ierarhic şi încadrarea în termenele stabilite.
- Lansarea comenzilor externe la termenele stabilite prin norme interne sau prin
reguli impuse de furnizori.
- Calitatea relaţiei cu furnizorii.
- Respectarea standardelor cu privire la imaginea firmei şi a brandurilor
comercializate.
- Respectarea legislaţiei specifice domeniului său de activitate.
Legat de disciplina muncii, răspunde de:
- Îmbunătăţirea permanentă a pregătirii sale profesionale şi de specialitate.
- Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor şi a documentelor legate de firmă.
- Utilizarea resurselor existente exclusiv în interesul firmei.
- Respectarea prevederilor normativelor interne şi a procedurilor de lucru privitoare
la postul său.
- Adoptă permanent un comportament în măsură să promoveze imaginea şi interesele
firmei.
- Se implică în vederea soluţionării situaţiilor de criză care afectează firma.
AUTORITATEA POSTULUI:
- Se documentează pe probleme de specialitate prin activităţi de birou şi de teren
Utilizează echipamente/consumabile/materiale, maşina departamentului, calculatorul
puse la dispoziţie de firmă.
2014-
2015
1.5. Prezentarea obiectivelor economice ale firmei în condiţiile pieţei

concurenţiale
În condiţiile actuale, întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu
care urmăreşte
15 maximizarea profitului, ci este un organism complex care se confruntă
cu o multitudine de obiective contradictorii ce ţin de strategia fiecărei întreprinderi.
Concurenţa constă dintr-o multitudine de forme de comportament ce se

manifestă în cadrul relaţiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele
cât mai numeroase. Pentru a defini aceste forme se vor avea în vedere următoarele:
 interesele şi aspiraţiile clientelei;

 libertatea de a acţiona, interesele şi aspiraţiile producătorilor în calitate de
ofertanţi;
 existenţa în mediul economic a unor reglementări juridice, a unor reguli
cutumiare şi a unei stări psihologice-sociale care impun sau favorizează
anumite acţiuni sau comportamente din partea agenţilor economici.
În condiţiile economiei de piaţă, concurenţa apare ca o necesitate obiectivă, face

parte din ,,regulile de joc” ale pieţei.
Competitivitatea Texti Tes este determinată, în principal, de trei mărimi caracteristice,

aşa cum se arată în figura nr. 3.
COSTURI
La ce costuri se realizează produsele?
CALITATE COMPETITIVITATEA SERVICII

ÎNTREPRINDERII
Design Ce servicii oferă în

Fiabilitate sprijinul desfacerii produselor?
Durabilitate
FIGURA NR. 3
2014-
2015
Ansamblul raporturilor de interacţiune în care intră agenţii economici în lupta

pentru asigurarea surselor de aprovizionare şi a pieţei de desfacere formează sistemul
relaţiilor de concurenţă.
16
Mijloacele şi instrumentele utilizate în relaţiile de concurenţă se pot delimita în
jurul produsului, preţului, promovării şi distribuţiei.
Concurenţa poate fi:
♦ directă – manifestată între întreprinderile care realizează bunuri identice sau cu mici
diferenţieri destinate satisfacerii acelora şi game de nevoi.
♦ indirectă - manifestata între întreprinderile care se adresează aceloraşi nevoi sau

nevoi diferite, prin oferta unei game variate de bunuri.
Statul trebuie să asigure un cadru concurenţial normal, care presupune existenţa

următoarelor elemente:
• autonomia întreprinderilor;
• libertatea de înfiinţare a oricărui tip de întreprindere;
• promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor fiecărei
întreprinderi;
• reglementări economico-financiare egale pentru toţi agenţii economici,
• indiferent de forma de proprietate, mărime etc.;
• formarea liberă a preţurilor;
• stabilitate prin reglementări bugetare pe piaţa externă;
• măsuri pentru favorizarea participării pe piaţa externă;
• reglementări clare pentru sancţionarea, prin instanţă judecătorească, a întreprinderilor

nerentabile etc.
2014-
2015
CAPITOLUL II
Strategii economice ale întreprinderii, planul ca instrument de
concretizare şi realizare a lor
2.1 Importanţa
17 strategiilor economice pentru activitatea întreprinderii
Într-o economie de piaţă, o întreprindere îşi desfăşoară activitatea în condiţiile

unei puternice competiţii atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă.
Pentru a-şi realiza obiectivele propuse ea trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza
unei strategii economice proprii, bine fundamentate sub raport tehnic şi economic.
Conducerea şi organizarea actitivăţii întreprinderii pe baza unei strategii economice
capată o importantă crescândă ca urmare a faptului că pe plan mondial s-au realizat
mari progrese în teoria managementului privind aplicarea unor concepte moderne şi
noi mutaţii pe piaţa internă şi externă.
Importanţa şi necesitatea crescândă a adoptării unei strategii economice este
determinată de acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt:
1. accentuarea competiţiei între firme pe pieţele interne şi externe, competiţie în care
intră şi firme aparţinând ţărilor în curs de dezvoltare;
2. apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi
robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor,
reducerea costurilor şi la scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse;
3. creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă, ceea ce a condus la
ridicarea exigenţelor consumatorilor în ceea ce priveşte calitatea;
4. aplicarea de către unele întreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare, ceea ce
a condus la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor;
5. extinderea folosirii calculatoarelor în cadrul managementului producţiei, ceea ce a
dus la optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic.
Ţinând seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori, o strategie economică are
rolul de a defini prin obiective cât mai precise, direcţiile de desfăşurare a activităţii
firmei, astfel încât aceasta să realizeze o creştere a competitivităţii.
O bună strategie economică trebuie să satisfacă următoarele exigenţe:
2014-
2015
1. să permită o confruntare eficientă a întreprinderii cu altele similare în cadrul unui

proces economic concurenţial şi în condiţiile unui mediu în permanenta evoluţie;
2. să facă faţă cu succes, prin produse noi sau modernizate, exigenţelor sporite ale
consumatorilor
18 sub raportul calităţii şi al preţurilor;
3. să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel încât acestea să
fie cât mai bine adaptate noilor exigenţe impuse de modificarile care survin în
tehnologii, pe pieţele de desfacere şi cerinţele crescânde ale consumatorilor. 5
Strategia economică reprezintă un concept complex care defineşte ansamblul
obiectivelor pe care conducerea unei unităţi economice îşi propune să le realizeze,
obiective stabilite pe bază de studii, cercetări ştiinţifice şi prognoze, acţiuni ce trebuie
întreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor în vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare.
Din definirea acestui concept rezultă că stabilirea obiectivelor reprezintă o componentă
de bază a strategiei economice.
Obiectivul reprezintă, deci, acea componentă a strategiei economice care
stabileşte ce îşi propune să realizeze o unitate economică în cadrul unui anumit orizont
de timp.
Pentru a-şi atinge scopul, un obiectiv trebuie să fie precis formulat, cuantificabil şi
măsurabil.
În raport cu orizontul de timp stabilit, obiectivele pot fi:
- pe termen scurt,
- pe termen mediu,
- pe termen lung.
În raport cu nivelul şi extinderea influenţei pe care o exercită asupra activităţii,
ele pot fi obiective stabilite pentru nivelul organizaţiei superioare, obiective cu caracter
divizionar sau cu caracter departamental.
Pentru punerea în aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite
politici economice.
5
Pavel Ciubotaru autor, Prof. Dr. Constantin Barbulescu, Coordonator stiintific: - Teza de Doctorat: Strategie
Concurenţială, factor de creştere a competitivităţii unei întreprinderi ASE 2004
2014-
2015
Prin politica economică se înţelege acea componentă a strategiei prin care se

precizează acţiunile care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare a strategiei pe
orizonturi de timp mai mici şi limitele în cadrul cărora trebuie realizate obiectivele.
Pentru19a putea fi elaborată în mod corect o strategie economică trebuie să definească
clar 4 componente de bază:
1. sfera de aplicare a strategiei economice sau direcţiile în care urmează să-şi
desfăşoare activitatea întreprinderile;
2. desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă care precizează modul în care
întreprinderea îşi va utiliza resursele de muncă, materiale şi băneşti pentru realizarea
obiectivelor propuse;
3. caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităşile în care,
potrivit strategiei, întreprinderea trebuie să exceleze;
4. sinergia reprezintă acea componentă a strategiei care defineşte modalităţile de
creştere a capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi
printr-o judicioasă structurare şi interacţiune a acestora.6
2.2 Elaborarea strategiei
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces complex şi dinamic ce

necesită numeroase analize cu caracter cantitativ şi calitativ, o foarte bună cunoaştere a
factorilor cu caracter intern şi extern ce pot influenţa activitatea întreprinderii.
Ea presupune studierea evoluţiei viitoare a cerinţelor pe diferitele pieţe şi o bună
documentare privind prognoza evoluţiilor tehnologiilor, a produselor, a vieţii
economice, politice şi sociale.
1. Enunţarea misiunii şi scopurilor întreprinderii. Pornind de la necesitatea de a

satisface cerinţele principalelor părţi interesate externe (clienţii, furnizorii,
comunitatea) şi interne (acţionarii, managementul, salariaţii) prin enunţul cu privire la
misiune se fac cunoscute ţelurile ambiţioase (viziunea) pentru viitorul firmei şi
6
Planificarea operaţională (filiera tehnologică, profil Servicii, ruta directă clasa a XI-a şi ruta progresivă clasa a
XII-a, Suzana Camelia Ilie, Roxana Georgescu, Editura Oscar Print, Anul: 2011
2014-
2015
sistemul de valori care ghidează activitatea acesteia. Strategia ce va fi adoptată trebuie

să ilustreze într-o manieră consistentă aderenţa la aceste ţeluri şi aceste valori.
2. Analiza situaţiei. Analiza situaţiei se realizează pe plan extern şi pe plan intern.
3. Formularea strategiei. Pe baza cunoaşterii situaţiei existente se pot evidenţia
20
alternativele şi formula opţiunile în ce priveşte strategia.
În centrul preocupărilor se situează asigurarea avantajului competitiv la nivelul
fiecărei afaceri din portofoliul de afaceri al întreprinderii.
4. Aplicarea strategiei. Transpunerea în practică a strategiei adoptate presupune
adaptarea structurilor şi sistemelor de control. Întrucât aceasta înseamnă
implementarea unor noi soluţii care afectează diferit diferitele părţi interesate este
necesară utilizarea metodelor de conducere ştiinţifică a schimbărilor.
Adoptarea unei noi strategii presupune redefinirea criteriilor şi indicatorilor de
performanţă prin intermediul cărora se urmăreşte menţinerea cursului stabilit. Astfel,
o întreprindere care are un avantaj competitiv din aprovizionare va urmări în mod
special preţurile de achiziţie şi/sau costurile de aprovizionare şi va căuta să menţină
decalajul favorabil pe care-l are faţă de concurenţi.
Principalele probleme ale societăţii S.C.Texti Tes S.R.L. sunt legate de
organizarea contabilităţii decontărilor cu personalul din cadrul entităţii prin
evidenţierea formelor de salarizare utilizate de entitate, a salariilor şi a muncii prestate,
sistemul de documente pentru evidenţa muncii şi documente justificative privind
evidenţa salariilor. Cunoscând trăsăturile riscului, se poate acţiona atât în sensul
formulării unor strategii adaptate de prevenire şi control a factorilor de risc, cât şi de
redresare a manifestărilor riscurilor produse. Gestiunea riscului presupune un demers
particular tipului de întreprindere, fiind un proces de decizie destinat să selecţioneze şi
să pună în aplicare tehnici de stăpanire a riscului care presupun cele mai ridicate
avantaje şi cele mai reduse costuri. Cauzele dificultăţilor pot fi legate de oricare din
aspectele activităţii agentului economic, iar încetarea plăţilor constituie efectul ultim al
disfuncţionalităţilor întâmpinate în activitatea întreprinderii. În termeni de eficienţă, un
eşec de piaţa apare atunci când o tehnologie care este atât de cost-eficiente şi
economisirea de energie nu este pusa în aplicare.
2014-
2015
Pentru a înlătura problemele menţionate trebuie ca agenţii economici să organizeze

concomitent cu contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială, precum şi
calculaţia costurilor, astfel încât să poată răspunde la toate cerinţele impuse pe linia
conducerii
21 interne şi externe a unei afaceri, inclusiv întocmirea şi prezentarea la
termen a situaţiilor financiare, se poate realiza prin aplicarea unui model integrat de
contabilitate financiară şi de gestiune
Strategii adoptate de TEXTI TES:
STRATEGIA PENETRĂRII PIEŢEI, implementată prin mărirea eforturilor de

vânzare şi reclamă „print – uri”.
STRATEGIA DEZVOLTĂRII PIEŢEI s-a obţinut prin introducerea produselor

existente pe noi pieţe.
STRATEGIA DEZVOLTĂRII PRODUSULUI, a fost determinată prin

suplimentarea produselor de pe pieţele existente, aceste produse au constituit
modificări existente sau inovaţii, în stricta interdependenţă de evoluţia preferinţelor
clienţilor.
STRATEGIA NIŞEI s - a caracterizat prin concentrarea eforturilor asupra unui

număr limitat de pieţe, în cazul de faţă a reprezentat o soluşie optimă de cucerire a
pieţei având în vedere capacitatea iniţiala mică de producţie. 7
Viziune, Misiune şi Obiective ale TEXTI TES
 Stoparea declinului producţiei.

 Realizarea unei înalte performanţe – să fim o echipă puternică şi dinamică.
7
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa prioritara 3 ”Creşterea
adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1 “Promovarea culturii
antreprenoriale”
2014-
2015
 Misiunea noastră: este de a produce şi comercializa produse profitabile pe piaţa

internă şi externă, în scopul permanentei îmbunătăţiri a pecepţiei pe care clienţii,
angajaţii şi asociaţii o v-or acumula despre calitatea activităţii.
În acest
22 scop fiecare compartiment al firmei trebuie să obţină rezultate superioare în
comparaţie cu principalii concurenţi. Afacerea se dezvolta în principal prin inovarea şi
perfecţionarea de noi produse, servicii, lucrând pe bază de contracte. Succesul depinde
în cea mai mare măsură de felul în care se va satisface cerintele pieţei. Acesta
presupune o colaborare deplină cu clienţii.
Direcţii strategice
 Continuarea optimizării structurii costurilor printr-un management strict
 Modernizarea utilajelor şi echipamentelor
 Valorificarea potenţialului angajatilor
 Continuarea dezvoltării de parteneriate
 Continuarea optimizării organizaţionale
Obiective pentru 2014

 Continuarea stabilizării nivelului producţiei
 Optimizarea factorilor de producţie utilizaţi în vederea obţinerii celor mai bune
rezultate economice cu costuri cât mai reduse şi având în permanenţă în vedere
situaţia pieţelor de aprovizionare şi desfacere
 Continuarea implementării de parteneriate pentru creşterea producţiei
 Continuarea optimizării organizaţionale şi aplicarea unui management strict al

costurilor
Puncte forte
 Implementarea cu succes a parteneriatelor;
 Realizarea de produse competitive în raport preţ/calitate, pentru piaţa externă
destinate necesităţilor vitale şi de modă ale populaţiei;
 Tradiţia îndelungată în producţia şi comerţul cu astfel de produse pe piaţa
internă şi externă;
2014-
2015
 Forţa de muncă stabilă şi bine instruită care se poate specializa într-o perioadă
scurtă şi cu costuri reduse;
 Perspective reale de a creşte exportul de confecţii textile şi pe alte noi pieţe;
 23
Dispunerea de utilaje şi instalaţii relativ performante în majoritatea sub-
sectoarelor confecţii şi tricotaje;
 Costuri relativ mici faţă de alte ramuri industriale pentru modernizări,
retehnologizări şi înfiinţări de întreprinderi mici şi mijlocii;
 Costul redus pentru crearea unui loc de muncă în confecţii;
 Capacitatea de a-şi susţine importurile, creând un excedent valutar pentru alte
necesităţi ale economiei.
2.3 Elaborarea planului de afaceri
În condiţiile unei planificări formale, fiecare întreprindere îşi întocmeşte un plan

economic de ansamblu, denumit şi plan agregat, care cuprinde un ansamblu de planuri
elaborate pe diferite domenii de activitate (financiar, financiar-contabil) denumite
potrivit practicii existente şi secţiuni ale planului.
Planul economic trebuie să reflecte prin sistemul de indicatori ceea ce-şi
propune întreprinderea să realizeze pe diferite perioade de timp în domeniul activităţii
productive, pe linia introducerii progresului tehnic, investiţiilor în privinţa resurselor
umane ce vor fi folosite pentru realizarea activităţii, a vânzarilor propuse pe piaţa
internă şi externă, a nivelului costurilor de producţie, a rezultatelor financiare.
În cadrul întreprinderilor cu profil industrial, planul economic, denumit plan
tehnic industrial şi financiar, poate cuprinde următoarele secţiuni de plan:
 producţia industrială
 capacităţi de producţie industrială şi gradul de utilizare a acestora
 cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic
 îmbunătăţirea calităţii produselor
 investiţii, construcţii, reparaţii curente
 asigurarea, pregătirea, perfecţionarea forţei de muncă
 productivitatea muncii, forţa de muncă şi salarizarea
2014-
2015
 aprovizionarea tehnico-materială, desfacerea produselor

 comerţ exterior
 costul de producţie, eficienţa utilizării mijloacelor fixe
 planul
24 financiar
Aceste secţiuni au caracter indicativ putând fi extinse sau restrânse sub raportul
conţinutului şi al numărului, în funcţie de politica de folosire a planificării la nivelul
întreprinderii, de obiectul de activitate al ei şi de complexitatea activitătii firmei.
Fiecare secţiune de plan cuprinde un sistem de indicatori economici specifici al
caror cuprins şi nivel de realizare se determină folosind metode, tehnici specifice de
calcul.
Fundamentarea planului economic al unei întreprinderi, în condiţiile
inexistenţei unui portofoliu de comenzi prealabile, întreprinderile productive îşi
organizează activitatea după două sisteme:
1) sistemul producţiei pe stoc
2) sistemul producţiei pe bază de comenzi
1) Sistemul de organizare a producţiei pe stoc este nerecomandabil sub raport
economic deoarece creşte riscul de a se executa produse pentru care nu se poate
asigura desfacerea provocându-se astfel imobilizarea unor mijloace materiale,
financiare ale firmei.
2) Sistemul de organizare a producţiei pe bază de comenzi este recomandabil sub
raport economic.
Există firme care dispun de un portofoliu de comenzi certe înainte de începerea
anului urmator sau pot exista firme care neavând definitivat portofoliu de comenzi
înainte de începerea anului sunt în situaţia de a estima activitatea pentru perioada
următoare pe bază de prognoză de vânzari de mărfuri.8
În cadrul întreprinderilor cu profil industrial, planul economic, denumit plan tehnic
industrial şi financiar, poate cuprinde următoarele secţiuni de plan:9
 producţia industrială
8
Economia şi gestiunea întreprinderii (note de curs), Daniela Buzoianu, 2013
9
Cârstea Gheorghe, Pârvu Florea – “Economia şi gestiunea întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti, 1999
2014-
2015
 capacităţi de producţie industrială şi gradul de utilizare a acestora

 cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic
 îmbunătăţirea calităţii produselor
 investiţii,
25 construcţii, reparaţii curente
 asigurarea, pregătirea, perfecţionarea forţei de muncă
 productivitatea muncii, forţa de muncă şi salarizarea
 aprovizionarea tehnico-materială, desfacerea produselor
 comerţ exterior
 costul de producţie, eficienţa utilizării mijloacelor fixe
 planul financiar
Aceste secţiuni au caracter indicativ putând fi extinse sau restrânse sub raportul
conţinutului şi al numărului, în funcţie de politica de folosire a planificării la nivelul
întreprinderii, de obiectul de activitate al ei şi de complexitatea activităţii firmei.
Fiecare secţiune de plan cuprinde un sistem de indicatori economici specifici al
căror cuprins şi nivel de realizare se determină folosind metode, tehnici specifice de
calcul.
Planul de afaceri este prezentarea scrisă a ceea ce se doreşte să se realizeze cu

afacerea, precum şi a modului în care se intenţionează să se folosească resursele pentru
atingerea obiectivelor propuse.
Un plan de afaceri bun este o schemă de acţiune construită logic, el presupune o

gândire de perspectivă asupra afacerii.
Pornind de la obiectivele stabilite, planul de afaceri cuprinde toate etapele şi

resursele necesare pentru atingerea obiectivelor firmei într-o etapă de timp
determinată, prestabilită.10
Planul de afaceri este util deoarece:
http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/Economie%20aplicata/02.3%20Elaborarea%20planului
10
%20de%20afaceri%20%20cf.pdf
2014-
2015
1) efortul de gândire necesar elaborării acestui document ajută la formarea unei

imagini de ansamblu asupra întregii afaceri şi permite întreprinzatorului să se
concentreze numai asupra unor aspecte individuale
26
2) ajută la evaluarea unei noi idei de afaceri sau la elaborarea surselor de succes
ale afacerii în derulare. Dacă este bine întocmit, planul de afaceri poate reprezenta
studiul de fezabilitate al echipei manageriale sau întreprinzatorului.
3) este un instrument care-l ajută pe întreprinzator să conducă mai bine afacerea,

îi permite întreprinzatorului să comunice noile idei de afaceri persoanelor din afara
firmei, şi dacă este necesar să obţină credite pentru finanţarea dezvoltării firmei,
deoarece partenerii vor dori să ştie care sunt resursele financiare necesare şi când sunt
solicitate; planul de afaceri trebuie să răspundă cum vor fi restituite financiar,
capabilitatea de a fi rambursate, termenul de rambursare.11
Afacerile realizate pe baza unui plan şi nu pe baza reacţiei la evenimente au

şanse mai mari de succes.
Atunci când detaliile legate de lansarea / conducerea unei afaceri sunt multiple
şi vă coplesesc, planul vă ajută să vă menţineţi direcţia de acţiune şi să vă concentraţi
energia pentru atingerea obiectivelor propuse.
CONŢINUTUL PLANULUI DE AFACERI
- se elaborează pe capitole:
I. Afacerea -se determină cu exactitate ceea ce se realizează şi ceea ce se doreşte

să se realizeze.
I.1. Firma - prezentarea (descrierea) firmei şi a afacerii
11
http://ro.tititudorancea.org/z/etapele_intocmirii_planului_de_afaceri.htm
2014-
2015
I.2. Domeniul de activitate
I.3. Obiective generale şi specifice ale afacerii
II.27Piaţa
II.1. Clienţii - căror clienţi se adresează produsele şi serviciile (segmentul de

piaţă)
II.2. Produsul / serviciul - o succintă descriere a produsului, serviciului şi

caracteristicile sale; caracteristicile unice (cu ce se deosebeşte de altele)
II.3. Concurenţa - care sunt concurenţii
III. Conducerea
III.1. Organizarea
III.2. Conducerea - prezentarea echipei de conducere, metoda de conducere
III.3. Personalul - informaţii despre încadrarea personală a firmei, necesarul de

personal, nivelul de calificare, media de vârstă
IV. Finantele - evidenţiază dacă există posibilitatea satisfacerii cerinţelor clienţilor

actuali, potenţiali şi să obţină profit
IV.1. Venituri
IV.2. Cheltuieli
IV.3. Surse de finanţare, utilizarea fondurilor
INDICATORI DERIVAŢI DIN 2010 2011 2012 2013

BILANŢ
Total datorii / Capitaluri proprii 1,9978 1,639 1,1765 1,11218
2014-
2015
Total datorii / Total active 1,3415 1,1278 0,9375 1,3202

Capitaluri proprii / Total active 0,6715 0,6881 0,7968 1,1769
TABEL NR. 3
28
Capitolul III
Concluzii şi propuneri
3.1 Concluzii
Într-o organizaţie este important ca orice persoană care ocupă o funcţie de
conducere să posede un ansamblu de calităţi, aptitudini şi cunostinte pe baza carora să
poată lua decizii. Dintre aceste calităţi, cele mai importante sunt: fler, stăpanirea de
sine, intuiţie, sociabilitate, comunicativitate, onestitate, abilitate în conducerea
oamenilor, capacitatea de a se face înteles. De stilul conducerii managerului depinde
succesul organizaţiei în care îşi desfăşoară activitatea.
Sporirea eficienţei economice a fabricilor de confecţii este posibilă prin

implementarea unui management al calităţii performant. Calitatea a devenit un element
atât de vital în lumea afacerilor, încât, pentru a-i asigura nivelul corespunzător sunt
necesare şi foarte esenţiale perceperea şi tratarea corectă a concepţiei acesteia.
Confecţiile textile sunt şi vor rămâne ramura cea mai importanată a industriei uşoare,
datorită cererii mari pe piaţă şi a exigenţelor consumatorilor.
Importanţa mărfurilor textile în viaţa oamenilor este deosebită, motiv pentru care
acestea reprezintă o preocupare permanentă pentru designerii vestimentari, care
încearcă materiale din ce în ce mai scumpe şi tehnologii de fabricaţie foarte avansate.
Este necesară o analiză SWOT pentru S.C. TEXTI TES S.R.L., deoarece pe
baza concluziilor, să poată fi luate măsuri de îmbunătăţire a activităţii, astfel încât
Texti Tes să işi menţină şi să îşi întărească poziţia pe piaţa produselor textile din
România.
Punctele tari ale S.C. TEXTI TES S.R.L.:
2014-
2015
 Implementarea cu succes a parteneriatelor;

 Realizarea de produse competitive în raport preţ/calitate, pentru piaţa externă
destinate necesităţilor vitale şi de modă ale populaţiei;
 29
Tradiţia îndelungată în producţia şi comerţul cu astfel de produse pe piaţa
internă şi externă;
 Forţa de muncă stabilă şi bine instruită care se poate specializa într-o perioadă
scurtă şi cu costuri reduse;
 Perspective reale de a creşte exportul de confecţii textile şi pe alte noi pieţe;
 Dispunerea de utilaje şi instalaţii relativ performante în majoritatea sub-
sectoarelor confecţii şi tricotaje;
 Costuri relativ mici faţă de alte ramuri industriale pentru modernizări,
retehnologizări şi înfiinţări de întreprinderi mici şi mijlocii;
 Costul redus pentru crearea unui loc de muncă în confecţii;
 Capacitatea de a-şi susţine importurile, creând un excedent valutar pentru alte
necesităţi ale economiei.
Punctele slabe ale S.C. TEXTI TES S.R.L.:
 Rămânerea în urmă din punct de vedere tehnic şi tehnologic a sectoarelor

primare de produse textile (pondere încă mare de utilaje şi tehnologii
neperformante)
 Orientare întârziată a noilor I.M.M- uri către produse mai complexe şi pentru
segmentul superior al pieţei;
 Accesul dificil la sursele de finanţare;
 Insuficienţa fondurilor de investiţii şi a fondurilor necesare achiziţionării
resurselor materiale;
 Comunicarea greoaie a agenţilor economici ca urmare a accesului dificil la
infrastructura de comunicaţii (costuri ridicate);
 Lipsa reţelelor proprii de desfacere şi a cooperării interne pe orizontală;
2014-
2015
 Neîncadrarea în totalitate în standardele internaţionale privind protecţia

mediului, în special în sub-sectoarele finisaje textile şi argăsitorii care au un
impact negativ asupra mediului.
30
3.2 Propuneri
Analiza poziţiei financiare a presupus o analiză mai amplă şi mai complexă a
indicatorilor financiar-contabili specifici, cu evidenţierea şi calculul ratelor de
lichiditate, solvabilitate, de echilibru financiar, a fondului de rulment şi a necesarului
de fond de rulment, valorile pozitive ale acestor indicatori, presupunând un echilibru
financiar pe termen lung, ratele supraunitare de rentabilitate, solvabilitate şi trezoreria
netă pozitivă, dând o imagine grăitoare asupra gradului sporit de independenţă
economică şi financiară al companiei. Au fost evidenţiate punctele forte ale acesteia,
constând în gradul ridicat de integrare şi specializare a activităţilor, reinvestirea
profitului ce dă siguranţă unor surse certe de finanţarea obiectivelor de modernizare şi
retehnologizare, dar şi punctele ce trebuiesc îmbunătăţite, punctele slabe.
Managementul de top al firmei trebuie să ţină cont în viitor atât de menţinerea şi
îmbunatăţirea aspectelor pozitive, dar trebuie să acţioneze prin măsuri care să elimine
punctele negative, slabe ale firmei, deasemenea să preîntâmpine efectele ameninţărilor,
riscurilor care vizează activitatea companiei. Dintre măsurile propuse se evidentiază:
 continuarea cercetării-dezvoltării;
 reducerea costurilor pe toate segmentele de activitate;
 concentrarea în continuare pe managementul strict al costurilor şi pe
optimizarea organizaţională;
 pătrunderea pe noi pieţe şi menţinerea pe cele deja existente;
 elaborarea unor prognoze economice multiple care să aibă la bază scenarii de
viitor cât mai complexe;
 implementarea unor standarde înalte de siguranţă, securitate şi mediu;
 vânzarea sau casarea mijloacelor fixe care nu aduc profit, ci din contră
generează cheltuieli cu întreţinerea lor;
2014-
2015
 investiţii financiare în companii profitabile;

 încurajarea, sprijinirea şi stimularea iniţiativelor persoanelor competente;
 mărirea performanţelor prin specializarea angajaţilor;
 31
menţinerea şi dezvoltarea programului de pregătire şi perfecţionare a
personalului;
 schimburi de experienţă cu angajaţi din alte ţări.
În cazul indicatorilor care prezintă evoluţii descrescătoare, Texti Tes şi-

a revizuit opţiunile de dezvoltare, şi-a schimbat strategiile viitoare pentru
menţinerea echilibrului economico-financiar.
BIBLIOGRAFIE
Cărţi:
 Cârstea Gheorghe, Pârvu Florea – “Economia şi gestiunea întreprinderii”,

Editura Economică, Bucureşti, 1999
 Economia şi gestiunea întreprinderii (note de curs), Daniela Buzoianu,

2013
2014-
2015
 Pavel Ciubotaru autor, Prof. Dr. Constantin Bărbulescu Coordonator

ştiinţific: - Teza de Doctorat: Strategie Concurenţială, factor de creştere a
competitivităţii unei întreprinderi ASE 2004
 32Planificarea operaţională (filiera tehnologică, profil Servicii, ruta directă
clasa a XI-a şi ruta progresivă clasa a XII-a, Suzana Camelia Ilie, Roxana
Georgescu, Editura Oscar Print, Anul: 2011
 Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 - 2013 Axa prioritară 3 ”Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a
întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1 “Promovarea culturii
antreprenoriale”
 Vlăsceanu Mihaela – “Psihosociologia organizaţiilor şi conducerii”,
Editura Paideia, Bucureşti 1993
 Site-uri web:
 http://www.firme.info/texti-tes-srl-cui9142564/
 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5
 http://socio-umane.ct-asachi.ro/e107_files/downloads/Economie
%20aplicata/02.3%20Elaborarea%20planului%20de%20afaceri
%20%20cf.pdf
 http://ro.tititudorancea.org/z/etapele_intocmirii_planului_de_afaceri.htm
2014-
2015

Strategii Economice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategii Economice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL şi GAZE din PLOIEŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR

Studiu de caz realizat la S.C. TEXTI TES S.R.L.

Grupa 20201 , Anul II , IPG

CAPITOLUL I – Prezentarea generală a întreprinderii

CAPITOLUL II – Strategii economice ale firmei, planul ca instrument de

CAPITOLUL III – Concluzii şi propuneri

3.1. Concluzii .....................................................................................................pag.29

1.2 Prezentarea obiectului de activitate al S.C. TEXTI - TES S.R.L.

1.3 Resursele firmei

1.3.1. Resursele umane

În anul 2014, departamentul de resurse umane a început procesul unei transformări

Necesarul de personal planificat

Nr.crt. Funcţia Nr. persoane

Departamentul de Resurse Umane va continua să implementeze şi să administreze sistemul

1.3.2. Resursele materiale

Mijloace de transport: - un microbuz de transport

Date economice 2013:1

Cifra de afaceri: 1.744.102 lei

Profitul net: 118.079 lei

Profit brut: 147, 150 lei

Total datorii: 372.976 lei

Total active: 282.519 lei

Capitaluri: 332.492 lei

Cheltuieli totale: 2.971.598 lei

Venituri totale: 3.118.748 lei

INDICATORI DE 2010 2011 2012 2013

INDICATORI DE RISC / 2010 2011 2012 2013

1.4. Structura organizatorică a TEXTI TES

1.4.1Prezentarea structurii organizatorice funcţionale

În practică se întâlnesc următoarele tipuri de structură funcţională:

2) Fişa postului - se întâlneşte sub denumirea de descrierea postului

Organigrama – reprezentarea grafică a structurii organizatorice, cuprizând compartimentele

Organigramele pot fi:

1.4.2. Prezentarea structurii organizatorice funcţionale

Structura de producţie (operaţională) reprezintă ansamblul unităţilor de producţie,

1.4.4 Prezentarea fişei postului

- Organizează acţiunile de promovare a brandurilor alocate.

- Actualitatea şi calitatea informaţiilor referitoare la competiţia specifică produselor

1.5. Prezentarea obiectivelor economice ale firmei în condiţiile pieţei

Concurenţa constă dintr-o multitudine de forme de comportament ce se

 interesele şi aspiraţiile clientelei;

În condiţiile economiei de piaţă, concurenţa apare ca o necesitate obiectivă, face

Competitivitatea Texti Tes este determinată, în principal, de trei mărimi caracteristice,

La ce costuri se realizează produsele?

CALITATE COMPETITIVITATEA SERVICII

Design Ce servicii oferă în

Ansamblul raporturilor de interacţiune în care intră agenţii economici în lupta

Concurenţa poate fi:

♦ indirectă - manifestata între întreprinderile care se adresează aceloraşi nevoi sau

Statul trebuie să asigure un cadru concurenţial normal, care presupune existenţa

• libertatea de înfiinţare a oricărui tip de întreprindere;

• reglementări economico-financiare egale pentru toţi agenţii economici,

• indiferent de forma de proprietate, mărime etc.;

• formarea liberă a preţurilor;

• stabilitate prin reglementări bugetare pe piaţa externă;

• măsuri pentru favorizarea participării pe piaţa externă;

• reglementări clare pentru sancţionarea, prin instanţă judecătorească, a întreprinderilor

Într-o economie de piaţă, o întreprindere îşi desfăşoară activitatea în condiţiile

1. să permită o confruntare eficientă a întreprinderii cu altele similare în cadrul unui

Prin politica economică se înţelege acea componentă a strategiei prin care se

2.2 Elaborarea strategiei

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces complex şi dinamic ce