Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • SEM. 1-2 Reguli Utile Si Clare Text Seminar FILOSOFIE1-12

    Încărcat de

    Un om Intamplat
    14 vizualizări29 pagini

    Titlu original

    SEM. 1-2 Reguli utile si clare text seminar FILOSOFIE1-12

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    14 vizualizări29 pagini

    SEM. 1-2 Reguli Utile Si Clare Text Seminar FILOSOFIE1-12

    Încărcat de

    Un om Intamplat

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 29
    5. © deosebita importanf& prezint& problematica ‘tematic’ a Regulilor, mai ales sub urmitoarele UTILE $I CLARE PENTRU INDRUMAREA MINTIL iN CERCETAREA ADEVARULUI 6 © vur pealculatori*, asumptii ete), al edror sens a fost definit in note. Pentru certitudinea unel juste interpretiri, am con- fruntat versiunea facut cu traducerile franceze ale Re- gulilor, publicate de Baillet in 1672, de V. Cousin @escartes, Oeuvres, publiées par V. Cousin, tome onziéme, 4 Paris, chez F. G. Levrault, libraire, 1826, de HL Gouhier (Régles, Paris, 1930), de J. Sirven (Rel Paris, 1932), de Charles Le Roy (Régles, Paris, 193: precum si ca versiunea in limba germani ficuti dr. Arthur Buchenau in: René Descartes, Philo- sophische Werke, Leipzig, 1922, Verlag von Felix Meiner. ve Regula I Scopul studiilor trebuie si fie indrumarea ingeniului*, pentru a formula judectti solide si adevarate despre toate cele ce ise prezinti. Oamenii au obiceiul ea, de fiecare dati cind descoper’ yreo aseminare intre dowi lucruri, si atribuie amin durora, chiar acolo unde diferi intre ele, ce au descope- rit a fi adevarat despre unul. Astfcl, comparind eronat stiinfele, care sint opera de cunoastere a mintii, cu ar- tele, care cer un anumit exercitiu si 0 predispozitie a corpului, $i vazind cA artele nu trebuie invatate dintr-o dati toate de acelasi om, devenind mai, usor un bun mestesugar acela care exercit numai una singurd, de- oarece este greu ca aceleasi mi i mine una si aceeasi intotdeauna, oricit de diferite ar fi lucrurile ce le cerceteaz, si care nu imprumuta de la ele mai multf diversitate decit imprumut lumina soa- relui de Ja lucrurile pe care le lumineazi, nu trebuie si se impuni ingenfului nici un fel de limita; deoarece cumoasterea unui adevir nu ne indeparteazi de eflarea * Prin ingeniu Descartes superioari_ de cunoastere a ‘Termenul ingeniume trad lege forta_cognitiva, facultatea eta DESCARTES altuia, aga cum se intimpla cu exercifiul unei singure mai degrab’, ne apropie. In adevir, mi se pare surprinztor faptul ci cei mai mulfi studiaz’ cu foarte mult& diligent moravurile oamenilor, proprietitile plan- telor, misearile astrelor, transmutatiile metalelor si obiec- tele altor discipline similare, in timp ce aproape niment nu cugeta la bunul-simt sau la aceasti infelepeiune uni- versali, cind, de fapt, toate cele de mai sus nu prefuiese nimic prin ele insele, ci numai intrucit se pot raporta oarecum Ja aceasta. Prin urmare, nu fri temei punem aceasiA regulii inaintea celorlalte, cei nimic altceva nu poate $4 ne abati mai ugor de la calea cea dreapté in cercetarea adevarului decit orientarea studiilor, nu cdtre acest scop general, ci catre altele particulare. Nu vor- bese de seopurile ‘rele, condamnabile, cum sint gloria degarti sau meschinul ‘interes binese, cici este clar ci rafionamentele bombastice si balivernele pe placul spi- itelor vulgare deschid catre acestea o cale mult mai scurti decit ar putea s-o faci o cunoastere solidi a adevarului. M& gindese ins la cele oneste gi demne de toaidi lauda, pentru ci de acestea sintem adesea indusi in efoare intr-un mod mei subtil: anume, daci ne-am ocupa de stiinfele utile fic pentru vial’, fie pentru acea woluptate pe care ne-o prilejuieste contemplarea ade- vSrului si care este aproape singura fericire deplin§ si netulburati in aceasta viati de nici un fel de durere. Cici acestea sint, in adevir, roadele legitime pe care Je putem astepta de la stiinfe; daci insi ne gindim la ele in timpul studiului, se intimpli de multe ori s& omitem multe Tucruri care ne sint necesare pentru cu- noasterea altora, pentru c&, la prima vedere, ni se vor pirea fie pufin’ utile, fie pufin interesante, Si trebuie Tecunoscut ci sint In aga fel legate intre ele, incit este mult mai usor si le inviifim pe toate o dati, dectt si Je separim una de celelalte. Prin urmare, daci cineva vrea in mod serios si cerceteze adevarul lucrurilor, nu si aleagi 0 anumiti stiinfi particular’, ‘cici legate intre cle si depind uncle de altele; ci si se gindeasc& numai la imbogitirea luminii naturale a rafiunii sale, nu pentru a rezolva cutare sau cutare problemi de scoala, ci pentru ca, in orice imprejurare ‘4 vietii, intelectul sA arate voinfei ce trebuie sé aleagt; ‘si, in scurt timp, va constata cu surprindere ci a facut rogrese mult mai mari decit acei care se ocupi de Stine particulare si ci a obfinut nu numai tot ce dorese ‘lfii, dar si unele rezultate mai importante decit ar putea acestia spera. | Regula II Trebuie sti ne ocupdim numai de acele obiecte despre care inge- miul nostra pare @ putea do- Dindi o cunoastere certt $i in- dubitabild. Orice stint este cunoastere certi si evident’; iar cine se indoieste de multe lucruri nu este mai infelept decit acela care nu a gindit niciodati nimic despre cle, fiind mai putin infelept decit acesta, daci si-a format © opinie falsi despre unele dintre ele; de aceea este mai ine si nu cercetim de loc decit si ne ocuptim de unele obiecte atit de dificile, incit, neputind deosebi adevarul de fals, si fim obligeli a Tua co este tdoielnie drept sigur, pentra ci, in acest caz, nu e atit de mare spe- Tuite dea ne spori invijitura, pe cit de mare esto pericolul de a o diminua. Astfel, prin aceasti propozitie', Tespingem toate accle cunostinfe care sint numai pro- Dabile si hotirim c& nu trebuie si ne ocupim decit de cele perfect cunoscute si despre care nu mai putem’ avea nici un dubiu. Si, cu toate ci invatatii isi spun Poate cd asemenea cunostinfe sint foarte putine, pentru cd, de bund seam’, au neglijat, dintr-un viciu comun spejei umane, si se mal gindeascd la ele, ca fiind prea ugoare si pe injelesul oricui, fi avertizez totusi ci sint 10 DESCARTES See ee pee ee 2 cence med ome 0 une eet care carecare probabilitate. $i, pentru cA au crezut ci m 4 ut o este de demnitatea unui invitat si recunoascd fitis ch nu stie ceva, s-au deprins si-si Impodobeased rationamen- tele lor false in aga fel, incit au inceput si ia aceste plismuiri drept adevrate si si le negocieze ca atare. Dar, dack observam riguros aceasti regulS, ri a i sti rimin foarte ‘pujine lucruri cu a clror ceresiare oi ne mal putem ocupa. In adevir, aproape nu e fn stiinti vreo — chestiune despre care o: de i yamenii de spirit si nu fi avut adesea pireri diferite. De fiecare dati insi, cind doi au pireri di Si evident, ar putea sf] expunii coluilalt:astfel, incit $i intelectul acestuia sk se conving’ in cele din urmi. Asadar, despre toate Iucrurile de acest fel, care dau loc Ja opinii probabile, ni se pare ci nu putem dobindi © stiinfi perfect, nefiindu-ne ingaduit si spertim de la noi mei mult decit au dovedit alfil, fara a ni se imputa © enorm’ cutezantd; astiel ineit,” daeé rationamentul nostri este corect,aritmetica si geometria ramin, din finfele cunoscute pind in prezent, singurele he indreapii observazea acestel reguli, SP" Prin aceasta nu condamnim insi filozofat pind in prezent tonmentelet probabile ale scolasticilor, atit de potrivi Gispute: acesten ascut ingenille copliior gl trezesd fn ok carecare emulajie care este de preferat si se formeze prin opinii de acest fel, chiar daci ar pirea ca sint incerte, fiind controversate de invijafi, decit si ramind neajutoraji de nimeni. Caci poate fara edluz’ s-ar duce de rip%; dar, clt timp merg pe urmele dasedlilor, chiar Gac& se’ indeparteazi uneori de adevar, totusi vor apuca pe un drum mai sigur, cel putin prin’ aceasta cd a fost Geja explorat de alfii mai luminafi. Si chiar ne bucursim 8 noi ingine am fost instruifi odinioaré in modul acesta in scoli; acum ins’, flind dezlegati de acel legimint care REOULA u ne finea supusi cuvintelor magistrului® si, in sfingit, fiind a o virstd destul de maturi ca si nu ne mai femem de nuiaua lui, daci voim in mod serios si ne prescriem noua insine réguli, cu ajutorul c&rota si atingem culmea cunoasterii_umane‘, printre primele_trel aparat aceasta, care ne fereste si pierdem inut cum fac mulfi, ce neglijeaz4 Iucrutile usoare, numai de cele grele, despre care compun eu ingeniozi- tate conjecturi, desigur, foarte subtile si rafionamente tare probabile; ‘dupa multi truda insé isi dau seama, in cele din urmé, tirciu, e& si-au sporit numarul indoie- Wor, dar nu au invifat nici o stiina. ‘Acum ins, pentru c4 putin mai fnainte am spus ci, dintre di singure aritmetica $i geometria sint lipsite de viclul oricdrei falsita{i sau Incertitudini: pentru a se aprecia cu mai mult justeje de ce este aga, trebuie si aratim c& ajungem la cunoay- terea lucrurilor pe dowd cai, si anume prin experienja sau prin deduetie. Trebuie notat, de asemenea, ci expe- Fienjele sint adesea inselatoare, in timp ce deductia sau inferenja puri a unui Jucru din altul se poate omite, desigur, daci nu este sesizati, dar nu se efectuead niciodaii in mod eronat de un intelect oricit de pufin rational. Iar la aceasta imi par putin utile acele inlénfuiri prin care dialecticienis® isi inchipuie c& pot dirija rafiunea umani, desi nu neg c& sint excelente pentru alte intre- buinfari. Caci orice eroare in care pot idea camenii, zie: nu animalele, nu provine dintr-o inferenfi defec- tuoas, ci numai din faptul c& se pun la baza ei unele experienfe prea pufin infelese sau se construiese jude- cai la intimplare si faré fundament. Din acestea rezulta clar de ce aritmetica si geometria sint mult mai sigure decit celelalte discipline: pentru ec ele singure se ocupa de un obiect atit de pur si de simplu, ineit nu fac nici o supozitie pe care experienfa 4 0 infirme, ci constau amindoua din consecvente de- duse rational. Sint, asadar, cele mai usoare si mai clare din toate si au un obiect asa cum dorim, pentru ci in ele este imposibil si comiti cineva 0 eroare, daci e atent, Totusi nu trebuie si ne prindi mirarea dacd 2 ingeniile multora se indreapt, cu preferint, citre alte arte? sau catre filozofie; cici aceasia se intimpla pentru

    S-ar putea să vă placă și