celulelor vii, alaturi de lipide, zaharide, vitamine, apa si saruri anorganice formand un sistem in cadrul caruia se petrec reactii chimice ce asigura reproducerea, dezvoltarea si functionarea normala a fiintelor vii. La microscop au aspect de bastonase si sunt amestecuri de compusi complecsi continand carbon,hidrogen,azot,oxigen, fosfor , fier sau sulf.
Proteinele sunt cele mai numeroase molecule din
structura sistemelor vii, toate procesele din organism depinzand direct de proteine. Desi proteinele indeplinesc functii foarte diferite in organism, toate au structuri primare similare: polimeri liniari de aminoacizi. Deci aminoacizii sunt compusi organici din care sunt alcatuite proteinele.
Pentru buna functionare, corpul uman are nevoie de
aminoacizi esentiali, adica organismul nu dispune de mecanisme proprii pentru a-i sintetiza si trebuie asigurati din alimentatie, si aminoacizi neesentiali. Aminoacizii sunt implicati in sintetizarea altor molecule vitale pentru organism, cum ar fi serotonina, dopamina, epinefrina, norepinefrina , oxidul nitric, etc.Tot aminoacizii, in cantitati optime, se afla si in spatele unui sistem imunitar de fier. Acizii nucleici sunt macromolecule complexe, ce conțin informația genetică dintr-o celula dată. Acestia sunt alcătuiti din mii de nucleotide. Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată.Cei mai cunoscuti acizi nucleici sunt ADN ( acid dezoxiribonucleic) si ARN ( acid ribonucleic) ADN-ul și ARN-ul sunt cei doi acizi nucleici ce joacă rolul fundamental în ereditatea umană, ei fiind purtătorii informației genetice.
Codul genetic este asemeni unui "dictionar"
reprezentand un sistem de corespondenta intre o secventa de nucleotide si o secventa de aminoacizi. Fiecare "cuvant" din acest cod este alcatuit din trei nucleotide (codon). Sinteza proteinelor este datorata translatiei informatiei genetice. Macromoleculele de acizi nucleici contin un numar mare de nucleotide, astfel ca prin modificarea secventei nucleotidelor se poate inregistra o enorma cantitate de informatie genetica. Daca se considera ca o gena este formata in medie dintr-o secventa de 1000 de nucleotide, numarul posibil de schimbari in secventa nucleotidelor este imens.Evident ca in felul acesta macromoleculele de acizi nucleici au o capacitate practic infinita de variatie si respectiv de inregistrare a informatiei genetice. Macromoleculele de ADN contin programul sintezei proteinelor, informatia genetica ce determina ordinea de succesiune a aminoacizilor. Legaturile dintre secventa nucleotidelor in ADN si succesiunea aminoacizilor in molecula proteica se realizeaza cu ajutorul codului genetic. Unitatile de codificare a informatiei genetice sunt reprezentate de codoni. Codonul este alcatuit dintr-o secventa de trei nucleotide din macromolecula de ADN, avand capacitatea de a determina includerea unui anumit aminoacid in molecula proteica. Prin codificarea celor 20 de aminoacizi care intra in alcatuirea proteinelor, exista 64 de codoni, fiecare fiind format dintr-o secventa de trei nucleotide. Informatia genetica din moleculele de ADN este mai intai transferata intr-o macromolecula de ARN mesager (ARN-m), prin fenomenul de transcriptie, dupa care este decodificata si transformata intr-o secventa de aminoacizi prin translatie. Intre secventa nucleotidelor din ADN si secventa aminoacizilor din molecula proteica exista o stransa corelatie, fenomen denumit colinearitate. Prin combinarea variata a celor 20 de aminoacizi, prin modificarea secventei lor in catenele polipeptidice, se poate realiza un numar imens de proteine. Macromoleculele de ADN sunt alcatuite dintr-un numar mare de nucleotide, care sunt insa de numai 4 tipuri. Prin modificarea secventei celor 4 tipuri de nucleotide, se poate inregistra, cu ajutorul codului genetic, o cantitate imensa de informatie genetica. ADN-ul este deci alcatuit dintr-o secventa de codoni, ce determina succesiunea aminoacizilor in moleculele proteinelor.