DESPRE ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Academia de Stiinte a Moldovei (A.S.M.) reprezinta unica institutie publica de interes national in sfera
stiintei si inovarii, este coordonator plenipotentiar al activitatii striintifice si de inovare - in calitate de cel mai inalt
for stiintific al tarii - consultant stiintific al autoritatilor publice ale Republicii Moldova, are statut autonom si
functioneaza in baza principiilor autoadministrarii.
Academia de Stiinte desfasoara activitatea sa in conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii
Moldova, Codului cu privire la stiinta si inovare, Acordului de parteneriat cu Guvernul tarii, Statutului sau, actelor
legislative si altor acte normative.
Director al Bazei a fost numit acad. Veaceslav Volghin, vicepresedinte al A.S. a URSS, responsabil de
coordonarea activitatii bazelor si filialelor A.S. a URSS, care a fost inlocuit, in anul 1949, de Pavel Baranov,
membru corespondent al A.S. a URSS, numit in functia de presedinte al Prezidiului Filialei Moldovenesti. In
postul de director adjunct a fost desemnat Macarie Radul, iar din anul 1947 – Iachim Grosul, doctor in stiinte
istorice, urmind mai apoi, din anul 1954, sa exercite functiile de presedinte al Prezidiului Filialei Moldovenesti.
Primul presedinte al A.S.M. a fost Iachim Grosul, membru corespondent al A.S. a URSS, academician al
A.S.M., doctor habilitat in stiinte istorice (1961-1976), fiind urmat de Alexandru Jucenco, membru corespondent
al A.S. a URSS, academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte biologice (1977-1989), de Andrei Andries,
academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte fizice si matematice (1989-2004) si de Gheorghe Duca,
academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte chimice (din 2004).
O etapa principial noua in dezvoltarea Academiei de Stiinte, de sperante si cautari, constituie perioada
care a urmat dupa proclamarea suveranitatii (23 iunie 1990) si a independentei (27 august 1991) R. Moldova,
datorita carora A.S.M. a devenit un veritabil for stiintific republican, o institutie nationala de cercetare, cu o
autonomie adecvata pentru solutionarea problemelor sale interne. Aceasta perioada s-a marcat prin constituirea
si dezvoltarea cadrului normativ al sferei cercetarii-dezvoltarii si al Academiei de Stiinte, modificarea si
perfectionarea sistemului organizatorico-institutional de gestionare a stiintei si activitatii de cercetare-dezvoltare.
Au fost formate Sectiile de Stiinte Agricole, Medicale si Tehnice, create institute de cercetare noi, prin
reorganizarea unei serii de sectii de cercetare cu statut autonom. Au fost afirmate si promovate principiile
democratice privind organizarea si gestionarea activitatii de cercetare-dezvoltare, fiind acordata institutelor
autonomie in stabilirea structurii si a mecanismelor de functionare, alegerea metodelor si mijloacelor de
activitate. S-au extins posibilitatile integrarii in comunitatea stiintifica europeana si mondiala.
In cadrul A.S.M. isi desfasoara activitatea 6 Sectii de Stiinte: Economice si Matematice; Biologice,
Chimice si Ecologice; Fizice si Ingineresti; Medicale; Agricole; Umanistice si Arte, reunind in componenta lor
membrii titulari, membrii corespondenti, membrii de onoare, cercetatorii stiintifici, precum si institutii din sfera
stiintei si inovarii cu statut de membru institutional, membru de profil si membru afiliat, care activeaza in
domeniile respective ale sferei stiintei si inovarii.
In componenta A.S.M. functioneaza de asemenea Centrul de instruire universitara, postuniversitara si
perfectionare, Centrul Proiecte Internationale, Centrul Resurse si Retele Informationale, Centrul de Metrologie si
Automatizare a Cercetarilor Stiintifice, Agentia pentru inovare si transfer tehnologic, Fondul national pentru
sustinera stiintei, Consiliul Consultativ de Expertiza, Biblioteca Stiintifica Centrala, Arhiva Stiintifica Centrala,
Intreprinderea Editorial-Poligrafica "Stiinta", Intreprinderea "Tipografia" a A.S.M., intreprinderi experimentale si
alte structuri stiintifico-tehnologice si de asigurare a activitatii Academiei de Stiinte. Prin intermediul Sectiilor de
Stiinte, A.S.M. participa la coordonarea stiintifico-metodica a activitatii organizatiilor din sfera stiintei si inovarii,
subordonate autoritatilor administratiei publice centrale.
Cercetarile fundamentale si aplicative se efectueaza in astfel de domenii ale stiintei ca: matematica si
informatica, fizica teoretica, fizica corpului solid, micro - si optoelectronica, procese de transfer in cimpuri
magnetice, procese geofizice si geologice, procese fizice si tehnice in energetica, chimia compusilor
coordinativi, chimia bioanorganica, chimia analitica si ecologica, chimia bioorganica, chimia teoretica, fiziologia
si biochimia, zoologia, microbiologia, botanica, geografia, ecologia, renovarea si utilizarea rationala a florei si
faunei, fiziologia stresului, sanocreatologia, genetica, medicina, istoria, lingvistica si literatura, filozofia,
sociologia, economia, politologia, dreptul, arheologia, etnografia, arta etc.
Una din preocuparile de baza ale Academiei de Stiinte o constituie pregatirea si promovarea cadrelor
stiintifice de inalta calificare. La doctorantura ASM se pregatesc cercetatori in 17 domenii ale stiintei, cuprinzind
peste 80 de specialitati stiintifice. Anual sunt promovati peste 50 de absolventi care isi continua activitatea in
institutele de cercetari stiintfice si in institutiile de invatamint superior, structurile de antreprenoriat, in sfera
financiar-bancara, organele administratiei publice centrale si locale.