IZOLAREA UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DIN

CLĂDIRI ÎMPOTRIVA
ZGOMOTULUI DE IMPACT
Zgomotul de impact este zgomotul care ia naştere prin lovirea unui element
de construcţie, sub formă de zgomot structural şi care este radiat în încăpere sub
formă de zgomot aerian.

Zgomotul de impact poate proveni din:

- circulaţia pe pardoseală;
- căderea obiectelor pe pardoseală;
- deplasarea mobilierului;
- utilizarea instalaţiilor, echipamentelor etc.
etc.

Pentru a asigura protecţia împotriva zgomotului aerian, se iau măsuri

necesare de conformare şi dimensionare pentru toate elementele delimitatoare
ale unei unităţi funcţionale. În cazul zgomotului de impact, aceste măsuri
vizează doar planşeele.

Mecanismul de transmitere al zgomotului de impact

1
 Protectia impotriva zgomotului de impact, in cazul pardoselilor, se
realizeaza prin adoptarea solutiilor de tip pardoseala pe dala flotanta

Protectia pardoselilor impotriva zgomotului de impact

Fig. 1.4 Poziţionarea principială a componentei cu rol fonoizolant

la zgomot de impact, în componenţa pardoselii
a) la partea superioară; b) în structura pardoselii
1 – structura suport a pardoselii; 2 – straturi pardoseală; 3 – componentă / strat
cu rol fonoizolant la zgomot de impact

Poziţionarea principială a componentei cu rol fonoizolant la zgomot de impact, la

pardoseli, în cadrul clădirilor de locuit
a) multifamiliale; b) unifamiliale
SN – subsol neîncălzit; SÎ – subsol încălzit; L - loggie; P – pivniţă; M - mansardă
2
 1 – peste subsol (transmitere prin căi colaterale); 2 – peste zonă de acces;
3 - intermediar, între spaţii direct locuibile, la clădiri multifamiliale; 4 – pe balcon
(transmitere prin căi colaterale); 6 – peste zone de retrageri (logii, ganguri de
trecere) (transmitere prin căi colaterale); 7 – intermediare la clădiri unifamiliale

Sursele de zgomot de impact, care acţionează în mod curent planşeele

clădirilor, se caracterizează prin spectre de zgomot foarte diferite. În figura
următoare se dau câteva exemple de astfel de spectre.

Fig. 1 Spectre de zgomot de impact

a – ciocan standard de impact; b – mers de barbat; c – mers de femeie; d –
miscare mobila

Pentru aprecierea capacităţii de izolare împotriva zgomotului de impact,

reglementările tehnice în vigoare prevăd producerea unui anumit spectru de
zgomot cu ajutorul unui dispozitiv standard de lovire, aşezat pe elementul de
construcţie (planşeu) a cărui izolare fonică interesează.
În alegerea sursei de zgomot etalon (ciocan standard) nu s-a urmărit
reproducerea unei situaţii obişnuite în ckădiri, ci s-au avut în vedere câteva
considerente :
- reproducerea fidelă a condiţiilor de acţionare a planşeului în orice alt loc ;
- realizarea unui nivel de zgomot suficient de ridicat pentru a se prinde în
întregime spectrul de zgomot în domeniul de frecvenţe util (100 … 3150
Hz), tinând seama de zgomot de fond, care poate masca zgomotul radiat de
planşeu.

3
 Fig. 2 Dispozitivul standard de lovire

Dispozitivul standard de lovire se compune din cinci ciocane de oţel, dispuse

în linie pe un ax cu came. Distanţa dintre axele ciocanelor extreme este de 40 cm.
Axului cu camă i se imprimă o mişcare de rotaţie, astfel ca intervalul de cădere
liberă a ciocanelor (unul după altul) să fie de 0,1 secunde. Camele sunt astfel
dispuse pe ax, încât ciocanele să cadă în ordinea 1, 3, 2, 5, 4. Ciocanele sunt de
formă cilindrică, cu diametrul de 3 cm şi cu capul sferic cu raza de 50 cm, având o
masă de 500 g. Înălţimea de cădere liberă este de 4 cm. Se notează cu “Li“
nivelul zgomotului de impact care reprezintă, nivelul de intensitate al zgomotului
recepţionat în încăperea situată sub un planşeu, când pe acesta acţionează
dispozitul standard de lovire.
Ţinând seama de faptul că, în încăperea de recepţie (CR), pe lângă zgomotul
direct radiat de planşeu, mai apare şi zgomotul reverberat (reflectat şi influenţat de
absorbţia încăperii), se foloseşte noţiunea de nivel normalizat al zgomotului de
impact, “Ln“.
“Ln“ reprezintă nivelul normalizat al zgomotului de impact (corespunzător
unei anumite structuri de planşeu) şi este definit ca nivelul zgomotului de impact
recepţionat într-o încăpere având suprafaţa echivalentă de absorbţie A0 = 10 cm2.
[Hz] (1)
unde:
Li – nivelul zgomotului de impact în CR
A – suprafaţa de absorbţie echivalentă, reală, corespunzătoare camerei de
recepţie

4
 [m2] (2)
unde:
V – volumul camerei de recepţie [m2];
T – durata de reverberaţie [s];

Capacitatea de izolare la zgomot de impact a unui element de construcţie se

exprimă prin indicele de evaluare a izolării la zgomot de impact “Ln,w“, conform
SR EN ISO 717/2. Acest indice se obţine prin compararea curbei reale a nivelurilor
normalizate (cu sau fără pardoseală) cu o curbă etalon, de referinţă (figura
următoare).

Fig. 3 Analiză curba etalon (de referinţă) – curba reală

Se notează cu yi(-) abaterile negative ale curbei reale faţă de curba etalon,
corespunzătoare frecvenţelor treimilor de octavă în intervalul 100 … 3150 Hz.
Abaterile negative se citesc deasupra curbei de referinţă. Valorile Ln ale curbei de
referinţă:
- 62 dB pentru f = 100 … 315 Hz
- 57 dB pentru f = 1000 Hz
- 42 dB pentru f = 3450 Hz
Ln = 60 dB, reprezintă ordonata din curba de referinţă pentru f = 500 Hz

Se calculează abaterea negativă medie

5
 Obs. :
- 16 reprezintă citirile posibile în intervalul 100 … 3150 Hz ;
- abaterile pozitive nu se iau în consideraţie ;

Prin convenţie se consideră că cele două curbe Ln (f) (reală şi de referinţă)

“se suprapun“, dacă , sau .
Prin indice de evaluare a izolării la zgomot de impact “Ln,w“, se înţelege
ordonata pe curba de referinţă, în frecvenţă de 500 Hz, în poziţia deplasată, pentru
“suprapunerea” cu curba reală a structurii de planşeu ce se analizează.
Dacă în poziţia iniţială, cele două curbe (de referinţă şi reală) “se
suprapun”, conform convenţiei descrise, Ln,w = 60 dB.
Dacă în poziţia iniţială, cele două curbe (de referinţă şi reală) “nu se
suprapun”, se translatează curba de referinţă în sus sau în jos, până la obţinerea
“suprapunerii”.
Numărul de decibeli, cu care s-a făcut deplasarea curbei etalon pentru
“suprapunere” cu curba reală, se adună la valoarea de 60 dB (dacă translatarea s-a
făcut în sus) sau se scade din valoarea de 60 dB (dacă translatarea s-a făcut în jos).
Pentru a aprecia dacă planşeul analizat are performanţa necesară de izolare
la zgomot de impact, acesta va trebui să respecte inegalitatea:
Ln,w ≤ Ln,w, adm (3)
unde :
Ln,w, adm – sunt valori cuprinse în norme, în funcţie de UF separate şi
respectiv protejate

Condiţia fundamentală de confort acustic în unitatea funcţională (UF) ce se

protejează cz,ef ≤ cz,adm se traduce prin necesitatea ca ansamblul “planşeu +
pardoseală“ să respecte condiţia (3).

Exemple de valori admisibile în normele româneşti :

- pentru planşeul care separă două apartamente într-o clădire de locuit
Ln,w, adm = 59 dB;
- pentru planşeul care separă sala de clasă de bibliotecă într-o şcoală
Ln,w, adm = 53 dB;
deci condiţia mai severă se întâlneşte în cel de-al doilea caz.

Planşeul brut nu respectă condiţia (3).

Pentru exemplificare, în tabelul de mai jos, se prezintă indicii de evaluare la
zgomot de impact, corespunzători unor planşee brute (fără pardoseală) din beton
armat, de tip dală.

6
 Tab. 1 Indici Ln,eq,o,w funcţie de grosimea planşeului din beton armat
Grosime placa Ln,eq,o,w
(cm) (dB)
10 80
11 79
12 78
14 76
16 74

Obs. :
se poate considera că aceşti indici sunt valabili pentru toate
rezemările întâlnite în clădirile civile (pe grinzi, pereţi structurali
din beton armat, zidărie).

Pentru atingerea valorilor admisibile, este deci necesar să se proiecteze

pardoseli corespunzătoare, caracterizate printr-o valoare ΔLw, astfel încât :
Ln,eq, o, w - Δ Lw ≤ Ln,w, adm (4)
unde:
Ln,eq, o, w = indicele de evaluare a izolării la zgomot de impact a planşeului
brut
Δ Lw = indicele de îmbunătăţire a izolării la zgomot de impact,
corespunzătoare pardoselii

În tabelul care urmează se dau câteva exemple de pardoseli şi indicii Lw

corespunzători acestora.

Tab. 2 Indici Lw funcţie de tipurile de paroseli

Tipul de pardoseala Lw
(dB)
Covoare şi dale PVC fără suport textil cu grosimi de 1,5 ... 2 mm +7
Covoare PVC cu suport textil ţesut cu grosimi de 2 ... 2,5 mm +9
Covoare PVC cu substrat fonoizolator din PVC expandat cu +16
grosimea de cel puţin 2,5 mm
Parchet L.U. lipit pe plăci fibrolemnoase poroase de 16 (25) mm +10 (+14)
grosime
Mochetă neţesută +20

7
 Pardoselile cele mai eficiente în combaterea zgomotului de impact sunt
pardoselile pe dală flotantă.
Dalele flotante constituie un sistem oscilant (amortizor) cu 1 grad de
libertate şi sunt alcătuite în principiu ca în figura următoare.
Dalele din mortar de ciment sau beton trebuie să aibă grosimea de cel puţin
35 mm, pentru a face faţă solicitărilor mecanice de pe pardoseală.

Fig. 4 Pardoseala pe dală flotantă: sistem real - modelare

Dalele flotante trebuiesc astfel executate încât între dala propriu-zisă şi

elementele de rezistenţă (planşee – perete) să nu se realizeze punţi rigide, care duc
la scpderea eficienţei sistemului amortizor.
Dala flotantă, apreciată ca un sistem cu un grad de libertate, se
caracterizează prin frecvenţa proprie fo:
[Hz] (5)
unde:
k - rigiditatea dinamică a stratului amortizor;
m - masa unitară a dalei + stratul de uzură al pardoselii [kg/m2];

Dacă în relaţia (5) se introduce “k“ în MN/m3 şi “m“ în kg/m2, relaţia (5)
devine:
[Hz] (6)
unde:
k - rigiditatea dinamică a stratului amortizor;
m - masa unitară a dalei + stratul de uzură al pardoselii [kg/m2];

8
 Fig, 5 Pardoseala pe dală flotantă: modelare

unde:
m1 - masa unitară a dalei + stratul de uzură al pardoselii [kg/m2];
m2 - masa unitară a plăcii planşeului [kg/m2];
B1 si B2 - rigiditatea la încovoiere a dalei, respectiv a plăcii planşeului;
fo - frecvenţa proprie a sistemului oscilant (dală + strat circulaţie
pardoseală)

Se pot face o serie de observaţii cu caracter general, ţinând seama de valorile

m1, m2, B1 şi B2.
Scăderea de nivel sonor (ΔLn) pe care o aduce o pardoseală pe dală flotantă
variază cu frecvenţa excitatoare. Această variaţie prezintă două aspecte distincte,
după cum frecvenţa excitatoare este mai mică sau mai mare decât frecvenţa proprie
(f0) a sistemului format din dale şi stratul de circulaţie şi anume:
- pentru f < f0, ΔLn variază puţin cu frecvenţa, fiind influenţată de
rapoartele m1/m2, B1/B2; în acest domeniu de frecvenţe, valoarea lui
ΔLn este neînsemnată, astfel încât izolarea fonică pe care se contează
este aceea adusă de planşeul brut, fără pardoseală;
- pentru f > f0, ΔLn creşte repede odată cu creşterea frecvenţei
excitatoare; în condiţiile unui material perfect elastic şi izotrop,
ΔLn=12 dB/octavă, reprezentând un segment descendent cu această
pantă; pentru acest domeniu (f > f0), în expresia lui ΔLn nu intră m2
deci izolarea adusă de pardoseală este aceeaşi, oricare ar fi grosimea
plăcii planşeului;

Pe baza acestor observaţii, normativul C125 (Normativ privind proiectarea şi

executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri)
prezintă o metodologie de construcţie a curbei reale a nivelelor normalizate a
zgomotelor de impact pentru un planşeu cu pardoseala pe dala flotantă. Astfel:

9
 Fig. 6 Analiza curba de referinţă – planşeul modelat

 se stabileşte rigiditatea dinamică “k” a stratului elastic de amortizare,

în funcţie de natura materialului şi grosimea stratului:
- se scoate valoarea “k” din C125 sau din agrementul de
material, sau
- se poate determina cu relaţia

unde:
Ed – modulul de elasticitate în regim de acţionare dinamică;
h – grosimea stratului;
 se determină masa unitară a dalei flotante, incluzând şi greutatea
stratului de circulaţie al pardoselii;
 se determină frecvenşa proprie a sistemului:
[Hz]
 se construieşte curba Ln(f) a planşeului de referinţă (placa de beton de
12 cm pentru care indicele de izolare la zgomot de impact este
Ln, r, o, w = 78 dB).

Curba Ln(f) a planşeului de referinţă are următoarele valori:

- Ln(f) = 67 dB la 100 Hz;
- Ln(f) = 67 ... 72dB, cu variaţie liniară până la 1000 Hz;
- Ln(f) = 72 dB în intervalul f = 1000 ... 3150 Hz;
10
  se construieşte curba Ln(f) a planşeului de referinţă cu dala flotantă,
după cum urmează:
- până la “f0” curba Ln(f) este identică cu cea a planşeului de
referinta (segment A-B);
- pentru f > f0 graficul se compune din două segmente de dreaptă
descendente (de la f0 la 4f0 deci în intervalul de două octave,
un segment cu panta de 10 dB/octavă, adică segmentul B - C; în
continuare un segment cu panta de 8 dB/octavă până la f = 3150
Hz, adică segmentul C-D;

Pentru structura formată din planşeu de referinţă + pardoseala pe dală

flotantă, se obtine, cu metodologia SR EN ISO 717/2 , indicele de evaluarea a
izolarii la zgomot de impact “Ln, r, w”.
Indicele de îmbunătăţire a izolării la zgomot de impact “ΔLw”
corespunzător pardoselii pe dală flotantă se va obţine cu relaţia:
ΔLw = Ln, r, o, w - Ln, r, w

Pardoselile pe dală flotantă au, în general, indici ΔLw > 20 dB.

 in cazul zgomotelor provenind din instalatii se adopta “camasuirea”

elementelor de prindere utilizand materiale fonoabsorbante (dibluri cu
camasa din PVC, dibluri ancorate in ghermele din lemn, coliere cu garnituri
din cauciuc etc.).

11
 Zgomote provenind din instalatii

 Modalitati de ancorare in pereti

a) ghermele b) dibluri metalice cu camasa din PVC

12