Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Mulimea numerelor întregi. S a precizat, cà nu se poate efectua scderea intre doua Exemple:0.2(3):1.3(5):2.13(4)
numere naturale obtinându-se de fiecare dat un numr natural. IV. Multimea numereloriraionale. Mai apar _i alte numere în calcularea Oldg
Exemplu 1-4 =
-3 care nu este num r natural. Atunci apare necesitatea extinderii pätrat de latur 1, unde diagonala este 2.Calculand pe 2./3. V5.... - a ob
acestei mulimi de numere. Apare multimea numerelor întregi, notata Ootin numere zecimale cu un num r infinit de zecimale care nu se repetd pe
i=n.2,-1.0.1.,2..,observandu-sec NcZ. Aceastá
multimese nume_te multimea numerelor iraionale i se noteaza
i
7 =n,.-2-1.1,2..=Z.\{0} Exemple: 2 =1,41.;3 =1,73; 5 =2,23;7 =3,14;e=2,72
In Z nu exist nici V. num
prim element _i nici un ultim element.
un
Multimea numerelor reale. Toate aceste numere reunite dau multimea
Cu oricare douà numere întregi se pot efectua adunarea,scderea i înmultirea
rezultatul (suma,diferenta i respectiv produsul) este tot un numr
iar notat
cu R=(,4o).
întreg. Numarul real este o fractie zecimalä, finit sau infinit. Se observ c NcZc
Multimea numerelor întregi negative se noteaz: Z =Z_
={1,2,-1} Multimea numerelor reale impreun cu operatia de adunare sau înmultire
Multimea numerelor întregi pozitive noteaz: Z" structur algebric.
se =
Z, ={1,2,3,...,n}
Z Z_UZ. U{o}
OPERATII CU NUMERE REALE. ORDONAREA NUMERELOR REALE
Il. Multimea numerelor raionale. Deoarece în mulimea numerelor întregi nu se poate
efectua împärirea de fiecare dat ca s obtinem un numr Adunarea: operaia care asociazfiecrei perechi (x, y) e RxR, numrul rea
întreg, vom fi condu_i la ideea
extinderi multimi numerelor întregi, obtinând multimea numerelor raionale, notat numit suma lui x
cu y.
= m.n eZ.n 0 numite _i fracii cu observaia c NCZcQ. Proprietti.
1. comutativitatea
Exemplu 5:2 =2,5 e Z a+b=b+a,(V)a.b e R.
contine numerele zecimale finite, periodice simple _i periodice compuse. 2. asociativitatea (a +b)+c=a+(b+c).(V)a,b,ce R
Tipuri de fractii: 3. 0 este elementul neutru la adunare
a +0 =0+a=a,(V)a e R.
4. Orice numr real are opus, notat
a) Fractii zecimale finite
a un -a
>a+(-a)=(-a) +a 0,(V)a el =
(daca b= 2" 5", m,nE N) OBS: Scderea a dou numere reale este operaia de adunare a unui numr cu opusul
a-b=a+(b).(V)a,b eR
a,b,bbb =bbh.b numarul Jara virgula
10 Exemple: 0,7:0.75;1,23 Il. Inmultirea: operatia care asociaz fiecrei perechi (x.y) eRxR, numrul
10....
cale cilre are patea zecinala
re
numit produsul lui x
cu y.
b) Fractii zecimale infinite periodice simple ( daca (b,10) =1) Proprietäti.
a.(bbhh)-mD,b,h-a numarul
1. comutativitatea a-b=b-a.(V)a,be R.
Jara virgula partea int reaga
2. 0sociativitatea (a-b)-c=a-(b-c).(v)a.b.ce R
992.9
citre
..9
cate cite ae perwada
Exemple: 0,(3):1.(3):12.(35)
3. Ieste elementul neutru la înmulire a-1
=l-a=a,(V)a e R.
4. Orice numar real nenul a are un nvers, notat =( d=()a 3
( a ) a()ac(0, 1)
5. Distributivitatea fatà de adunare sau scàdere, la dreapta _i la stanga Va'b a2
0.h 20
4. ab
(hte)-abt ac sau (h1e)a=ba t ca -ab <0,h 20
OBS: Impär irea a dou numere reale a.b e IR,b = 0 este operatia de înmultire a unui num rului a
5. a -a,.ae
cu inversul num rului b 0. Imp r irea se define_te ca find câtul numerelor a,be R,b +0 i este
6. 0-0i =1
notat a:b= V. Ordonarea numerelor reale. Un numär real a este mai mic ca b,dac pe axa
de n on
asb dac a <bsau a =b
ase nume_te baz, iar n se nume_te exponent. b) Legea de trihotomie (V)a,he R>a<bsau a
=bsau a > b.
Proprietti:
2. (a-b) =a* -2ah +b
a) a-a" =
a"".(V)ae R,m,n eN 3 a-b =(a-b)(a+b)
" 4 (a +b) =a +3ab+ 3ab +b
b) a"a" ==a"",(V)a e R ,m,neN,m >
5. (a-b) =a' -3a b + 3ab -b
Pätratic M
(Car particuar M, - 13.
la >l.(V)a,be R(a-b)(a +b)>0ae(6|)U(6|,ao) es-la|<b
VIl.
Aproximri zecimale.
1. Dac a eR, este scris sub form zecimal a
=ag, 4,a,a,4.., atunci.
6 Inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz | lui cu o eroare mai mic decât 10" sunt:
i. Aproximarea zecimal prin lipsä: A
7. Inegalitatea lui Bernoulli.
(1+a) >1+ ar, a > 0,r > 1,r eQ
=a,4,a,a,...a,
ii. Aproximarea zecimalà prin adaos: B =
B= 4-1(0
a+x=.(v}uc|0.),re
-410 7 asa lad-1.(V)ae
a-BI0 8 a-1<[a.(V)aek
2Dac a e.x este scris sub form zecimal a =a,,d,a,a, a,.. , atunci aproxim rile
9 a-[b]a.he[k.k +l).ke7
lui cu o eroare mai mic
10. (a-]|a-<1(V)a.he
decát 10" sunt
i.
Aproximarea zecimal prin lips: C= ag,a,a,a,..d,-10 11. a+ble[a]+[b].(7)a,be
ii. Aproximarea zecimal prin adaos: D=a,,a,4,43., 12. la-bl2[a]bJ()abe R,
C,DeQ 13.-a-a]-1,(V)a eRZ
C<asD
C=D-10 14.-.()ae R,neN
la-s10"
la-D10" 15 o]a x(V)ae R,n EN identitatea lui Hermite
VIll. Trunchierile de ordin n ale numrului a e R sunt aproximrile zecimale prin lips cu o XI.
eroare mai mic decât 10" ale num rului real a .
Parteafractionarä. Este diferenta dintre numrul real i partea sa intreag. S
IX. Rotunjirea_ numrului a e R la a-n a zecimal este cel mai apropiat numr de a dintre
a-a-[a]
aproximrile zecimale prin lips i prin adaos. Exemple: {2,4} =2,4-2,4]=2,4-2 =0,4:/0.(3)) =0,(3)-10.(3)=0.(3)-
1. Dacãa = ag,a, a,a,a4. > 0 atunci rotunjirilela a - i a zecimal sunt
(5)-5-S-5-5 =0:{-3,6}--3.6-[-3.6]--3,6-(4)=0,4-1)=--[-]=
ag44,4,..4, dac a,. E{0,1,2,3,4 245-243= 49
i. aga,a,a,...4, +10" dac
2,4(5))-2,4(5)-[-2,4(5)]= -2.4(5)-(3)=- 90 90
a,, {5,6,7,8,9
E
Proprietti
2Daca a
=4g,4,4,4,d..<0 atunci rotunjirilela a-n a
zecimal sunt
1 {a)e[0,1).(V)a eR
4g:4,4,4,..a, dac ,., E {0,1,2,3,4
2. a = 0 a eZ
. Gg4,4,a,..a, -10*" dac a,. E5,6,7,8,9
X. Partea Intreag. Este cel mai mare numr întreg mai mic sau cel mult egal cu a .Se 3. +k,(fo.1).k eZ
noteaz [a
4. a=a eae[0.1)
Exemple: [2.4]-2:[0.(3)]=0:5]-5:[-3,6]-4:[---1;[-24(5)]= -3 5. fa+k}={a} >keZ
Prorpietti
1. ae Z.(7)aeR 6-a=1-a).(V]aeR1Z
Xll. Intervale de numere reale.
2. [a=0ac[0.1) 1. Intervale m rginite
3. a-kzac[k.k+ 1).(V)k e7 "interval deschis o,b" (a;b) {*e Rla<x<b}; a.he (a:b)
=
4.
a4cac 7,(V)a c i. "interval închis o,b" (a:h]={reRasrsh a,he la:b]
5. a+a-|a)+a,(V)a e k,xe 2. Intervale mrginite mixte
i."interval deschis la a, inchis la b" (a:h]= {reRla<rsh}; ac(a:b},h e(a:b
l. interval
inchisla a, deschis la b" la:h)=fae Rla sx<b},a ela:h),belab)
3. Intervale nemärginite
Operatii cu intervale
1. Reuniunea AUB ={lre A saux e
B
2. Intersecia ANB ={r|xe A i xeB
3. Diferenta A\B =
{«|xe A i e B
x
99 b.
c) Fracti zecimale infinite periodice mixte. Exemple:
248
- 135-13_122 125
0,2(3)- 90 -:13(5)
90 90
C.
90 40
2,13(4)=134-2132134-213 192-5,1(31)=- 5131-51 5080 125 5683
900 900 900 990 990 d.
9 27'3
K;-V4 6'12 15
Multimea numerelor reale. Exemple: 23 e R:-9 e R;-
27
e R;
irational ?
5. Stabilii care din numerele: N2; 3 0,01 este raional _i care
13. Utilizând operaiile cu puteri s se aduc la o fornm mai simpl:
6. Scrieti urm toarele numere ra ionale sub form frac ionarä:
a. 13,2;2,49; a. 0,3)
b. 0,9;-1,7;
b
259 24151
d.(3)
d
2---V N64-63
05 18. Determinai valorile reale X pentru care: 1<|-|<2
19-27 f. -10x+25+5|-5=0
8 x+2+-3=4;-+|*-3+|*-5=9;|++=1
6-4 h. |2+ x-1||=5:4+|*-2||=6:|1=2
MODUL
14. Scrieti: opusul, modulul, inversul, pätratul numrului a =-1,5. 22. Sse rezolve inecuaiie:
a. 5x-6s-1;
numärului
15. Scrieti: opusul, modulul, inversul, pätratul 4 b. 3r-4s0;
16. Utilizand valoarea absolut, rescrieti inegalitile: C.2x+8<2:|2x-3|<5;
a. x - 3sau x>3
d. +42-2:
b. x - 2 saux22
C.x25 _i xs5. e. -30;
d . x 2 i x<2. f. 4x+528;6r+4>8
2<x<6
8-3-s7;
17. S se calculeze:
h. 1<l<2;1<-<3:
Anatati caa10.5)-
8. este 28. Calculati suma elementelor din intervalul (-55).
Sa se demonstreze ca numarul +243 99+i00 29. este natural.
natural.
Aratati ca numarul 2(V7 +1)-V28
9.
Aratati ca suma elementelor multimii A=\ne Nn(n+2) <14 este 3. 30. Aratati ca (V5 +2) -45 =9.
10. Aratati (0.3-10-1)(0,3-10+1)=8.
ca 31. Aratati ca 3(2+V2)-3V2 =6
11. Determinati numarul elementelor multimii A= {x eZ||r+|S 24.
32.
Aratati ca 3
12. este natural.
Aratati ca numarul 3(4+3-V27
33.
13 Calculate media aritmetica a numerelor a=2(5-V5) b=2/5. si
34.
14. Aratati ca -:0,25 =F0,
Aratati ca
35.
15
Aratati ca Aratati ca | 2+;=2
6
16.
Aratati ca n =