Modele de subiecte

1.- Impozitul pe profit. Contribuabilii şi sfera de cuprindere a impozitului pe profit.

2.- Calculul profitului impozabil. Reguli generale.
3.- Modalitatea de deducere a amortizării la calculul profitului impozabil. Distincţia dintre
amortizarea contabilă şi amortizarea fiscală
4.- Impozitul pe profit. Clasificarea cheltuielilor în Codul fiscal român şi consecinţele acesteia
în ce priveşte deductibilitatea lor fiscală
5.- Cheltuieli deductibile fiscal integral la calculul impozitului pe profit.
6.- Cheltuieli deductibile implicit la calculul impozitului pe profit. Principiul libertăţii de
gestiune (de management)
7.- Cheltuieli deductibile implicit la calculul impozitului pe profit. Teoria actului anormal de
gestiune
8.- Fiducia. Reguli fiscale aplicabile contractului de fiducie.
9.- Pierderi fiscale. Distincţia între pierderile fiscale şi cele contabile.
10.- Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor parţiale,
transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre
ale Uniunii Europene.
11.- Impozit pe profit. Asocieri fără personalitate juridică.
12.- Impozitul pe veniturile microîntreprinderii. Definiţia microîntreprinderii.
13.- Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
14.- Calculul impozitului pe clădiri datorat de persoanele juridice.
15.- Calculul impozitului pe teren în cazul contribuabililor persoane juridice.
16.- Legătura (de cauzalitate) dintre cheltuieli şi venituri la calculul profitului impozabil.
17.- SC A SRL are:
 Total venituri = 30.000 lei
 Total cheltuieli = 20.000 lei
 Elemente similare veniturilor = 1.000 lei
 Elemente similare cheltuielilor = 2.000 lei
 Venituri neimpozabile = 1.000 lei
 Cheltuieli nedeductibile = 6.000 lei
 Total deduceri = 1.000 lei
Calculaţi profitul impozabil.
18.- SC B SRL are:
 Venituri din vânzarea mărfurilor = 10.500 lei

1
  Venituri din prestări de servicii = 3.000 lei
 Cheltuieli privind mărfurile = 10.000 lei
 Cheltuieli cu personalul = 4.000 lei
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 600 lei
 Cheltuieli de protocol = 400 lei
Calculaţi cuantumul cheltuielilor de protocol deductibile din punct de vedere fiscal.
19.- SC C SRL a realizat, cumulat de la începutul anului,
Venituri impozabile totale = 60.000 lei,
Cheltuieli aferente veniturilor = 40.000 lei (din care Cheltuieli de protocol = 2.000 lei, iar
Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3.000 lei).
Calculați care este limita maximă a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acordă
deducere.
20.- Prin decizia de impunere, DGFP X a stabilit obligații fiscale suplimentare, reprezentând
impozit pe profit și accesorii, cu motivarea în fapt că documentele justificative prezentate de
reclamanta SC D SRL nu conţin toate informaţiile, respectiv factura fiscală nu conține date
privind scara și apartamentul la care își are sediul furnizorul și prenumele delegatului (șofer)
și, în consecință, cheltuiala cu achiziționarea materiei prime de la respectivul furnizor nu este
deductibilă la calculul profitului impozabil.
În drept, prin Decizia de impunere s-au invocat prevederile art. 19 alin. (1) din Codul fiscal,
potrivit cărora
"(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă
şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.",
prevederile art. 21 alin. (1) din Codul fiscal,
"ART. 21.- Cheltuieli
(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare.",
prevederile art. 21 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal,
"(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune,
după caz, potrivit normelor;",

2
prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii,
"(1) Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul
efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind
astfel calitatea de document justificativ".
 Împotriva deciziei de impunere a formulat contestație SC D SRL, susținând că
beneficiarii bunurilor sau serviciilor livrate ori prestate, oricâtă diligenţă ar manifesta,
nu au posibilitatea legală să solicite documente de proveniență a mărfii corect
completate și nici să verifice dacă documentele pe care le-au primit de la furnizori au
toate rubricile completate în mod corespunzător,
 beneficiarii de bunuri şi servicii nu pot fi făcuţi răspunzători pentru o faptă culpabilă
săvârşită de altă persoană juridică pentru că s-ar încălca principiul bunei credinţe,
 din conținutul facturii fiscale și al altor documente contabile (NIR, proces-verbal de
recepție calitativă, bonuri de consum, extras de cont, note contabile, contract),
rezultă suficiente elemente de identificare a furnizorului și a realității operațiunii.

Motivați sumar decizia de soluționare a contestației pe care ar urma să o pronunțe Direcția

Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare
Fiscală.
21.- În urma inspecției fiscale la SC E SRL din România, s-a stabilit că, în lipsa unui certificat
de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului de rezidenţă,
nerezidenţii care obţin venituri în România nu pot invoca prevederile convenţiei de evitare a
dublei impuneri încheiată între România şi presupusul stat de rezidenţă, impozitarea
veniturilor urmând a fi realizată prin aplicarea cotei de 16 %, potrivit dispoziţiilor art. 113 și
urm. din Codul fiscal român.
Decizia de impunere a fost motivată în fapt prin aceea că:
 la data inspecției fiscale nu a fost dovedită rezidenţa fiscală pentru un partener de
afaceri nerezident care a obţinut venituri din România, în speţă venituri din
comisioane, pentru care SC E SRL din România avea obligaţia de a calcula, reţine şi
vira impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, în cota de 16%
aplicată asupra veniturilor brute obţinute,
 SC E SRL din România a prezentat organelor de inspecție fiscală contractul de
mandat comercial încheiat cu SC X LLC din Delaware SUA şi facturile emise de
aceasta pentru plata comisioanelor pentru intermediere comercială,
 SC E SRL din România a prezentat organelor de inspecție fiscală ordinele de plată şi
extrasele de cont din care rezultă că sumele de bani au fost, în fapt, virate în Cipru şi

3
 nu în SUA, iar societatea căreia i-au fost plătite sumele de bani nu prezintă
elementele de identificare ale firmei înscrise şi înregistrate în Statul Delaware, astfel
cum rezultă din actul de înfiinţare al SC X LLC,
 la data inspecției fiscale, SC E SRL din România nu a prezentat certificatul de
rezidenţă fiscală al SC X LLC din Delaware SUA, eliberat de către autoritatea
competentă din statul său de rezidenţă, din care să rezulte că beneficiarul venitului a
avut rezidenţa fiscală în SUA, cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei
impuneri, pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România.
În drept, decizia de impunere este motivată prin invocarea prevederilor
art. 113 – 114 din Codul fiscal român,
„ART. 113 Contribuabili
Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România au obligaţia de a plăti impozit
conform prezentului capitol şi sunt denumiţi în continuare contribuabili.
ART. 114 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit în continuare impozit pe veniturile
obţinute din România de nerezidenţi, se aplică asupra veniturilor brute impozabile
obţinute din România.”
art. 115 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal român,
„ART. 115 Venituri impozabile obţinute din România
(1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite
în România sau în străinătate, sunt:
f) comisioane de la un rezident;”
art. 116 alin. (1) din Codul fiscal român,
„ART. 116 Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de
nerezidenţi
(1) Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din România
se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.”
si art. 118 alin. (2) din Codul fiscal român,
„ART. 118 Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a
dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene
(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei
Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în
momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către
autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie
pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia

4
 aplicării legislaţiei Uniunii Europene. Dacă certificatul de rezidenţă fiscală, respectiv
declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintă în acest termen, se aplică
prevederile titlului V. În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală şi, după
caz, a declaraţiei prin care se indică calitatea de beneficiar se aplică prevederile
convenţiei de evitare a dublei impuneri sau ale legislaţiei Uniunii Europene şi se face
regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie. În acest sens,
certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul venitului a avut, în
termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încheiată
convenţia de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau al Asociaţiei
Europene a Liberului Schimb pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din
România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislaţiei Uniunii Europene va fi
dovedită prin certificatul de rezidenţă fiscală şi, după caz, declaraţia pe propria
răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă a condiţiilor referitoare la: perioada
minimă de deţinere, condiţia de participare minimă în capitalul persoanei juridice
române, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II sau titlul
V, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar
acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. Certificatul de rezidenţă fiscală
prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile
calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de
rezidenţă.”

Împotriva Deciziei de impunere a formulat contestație SC E SRL din România, prilej cu care a
prezentat și certificatul de rezidenţă în traducere legalizată al SC X LLC Delaware SUA,
susținând, în esență, următoarele:
 la data încheierii raportului de inspecţie fiscală SC E SRL din România a atenţionat
reprezentanţii DGFP Y că SC X LLC este persoană rezidentă în SUA din punct de
vedere fiscal şi a solicitat amânarea finalizării actului 2-3 zile pentru a depune
certificatul de rezidenţă, însă aceștia nu au dat curs acestei solicitări şi a fost emisă
decizia de impunere,
 au fost încălcate prevederile Convenției de evitare a dublei impuneri încheiată între
România şi Statele Unite,
 nu există o unitate de formular tipizat care să ateste starea de rezidenţă,
 certificatul de rezidenţă și cel de înfiinţare ale SC ”X LLC Delaware”, atașate
contestației, fac dovada că această societate nu are sediul în Cipru.

5
Motivați sumar decizia de soluționare a contestației pe care ar urma să o pronunțe Direcția
Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare
Fiscală.

Modele de subiecte pentru examen

VARIANTA A

1.- Impozitul pe profit. Contribuabilii şi sfera de cuprindere a impozitului pe profit.

2.- Cheltuieli deductibile implicit la calculul impozitului pe profit. Principiul libertăţii de
gestiune (de management).
3.- Impozitul pe veniturile microîntreprinderii. Definiţia microîntreprinderii.
4.- Calculul impozitului pe clădiri datorat de persoanele juridice.
5.- Fiducia. Reguli fiscale aplicabile contractului de fiducie.
6.- SC B SRL are:
 Venituri din vânzarea mărfurilor = 10.500 lei
 Venituri din prestări de servicii = 3.000 lei
 Cheltuieli privind mărfurile = 10.000 lei
 Cheltuieli cu personalul = 4.000 lei
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 600 lei
 Cheltuieli de protocol = 400 lei
Calculaţi cuantumul cheltuielilor de protocol deductibile din punct de vedere fiscal.
7.- Prin decizia de impunere, DGFP X a stabilit obligații fiscale suplimentare, reprezentând
impozit pe profit și accesorii, cu motivarea în fapt că documentele justificative prezentate de
reclamanta SC D SRL nu conţin toate informaţiile, respectiv factura fiscală nu conține date
privind scara și apartamentul la care își are sediul furnizorul și prenumele delegatului (șofer)
și, în consecință, cheltuiala cu achiziționarea materiei prime de la respectivul furnizor nu este
deductibilă la calculul profitului impozabil.
În drept, prin Decizia de impunere s-au invocat prevederile art. 19 alin. (1) din Codul fiscal,
potrivit cărora
"(1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă
şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea

6
 profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.",
prevederile art. 21 alin. (1) din Codul fiscal,
"ART. 21.- Cheltuieli
(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare.",
prevederile art. 21 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal,
"(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune,
după caz, potrivit normelor;",
prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii,
"(1) Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul
efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind
astfel calitatea de document justificativ".
 Împotriva deciziei de impunere a formulat contestație SC D SRL, susținând că
beneficiarii bunurilor sau serviciilor livrate ori prestate, oricâtă diligenţă ar manifesta,
nu au posibilitatea legală să solicite documente de proveniență a mărfii corect
completate și nici să verifice dacă documentele pe care le-au primit de la furnizori au
toate rubricile completate în mod corespunzător,
 beneficiarii de bunuri şi servicii nu pot fi făcuţi răspunzători pentru o faptă culpabilă
săvârşită de altă persoană juridică pentru că s-ar încălca principiul bunei credinţe,
 din conținutul facturii fiscale și al altor documente contabile (NIR, proces-verbal de
recepție calitativă, bonuri de consum, extras de cont, note contabile, contract),
rezultă suficiente elemente de identificare a furnizorului și a realității operațiunii.

Motivați sumar decizia de soluționare a contestației pe care ar urma să o pronunțe Direcția

Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare
Fiscală.

VARIANTA B

1.- Calculul profitului impozabil. Reguli generale.

7
2.- Cheltuieli deductibile implicit la calculul impozitului pe profit. Teoria actului anormal de
gestiune.
3.- Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
4.- Calculul impozitului pe teren în cazul contribuabililor persoane juridice.
5.- Pierderi fiscale. Distincţia între pierderile fiscale şi cele contabile.
6.- SC C SRL a realizat, cumulat de la începutul anului:
 Venituri impozabile totale = 60.000 lei,
 Cheltuieli aferente veniturilor = 40.000 lei (din care Cheltuieli de protocol = 2.000 lei,
iar Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3.000 lei).
Calculați care este limita maximă a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acordă
deducere.
7.- În urma inspecției fiscale la SC E SRL din România, s-a stabilit că, în lipsa unui certificat
de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului de rezidenţă,
nerezidenţii care obţin venituri în România nu pot invoca prevederile convenţiei de evitare a
dublei impuneri încheiată între România şi presupusul stat de rezidenţă, impozitarea
veniturilor urmând a fi realizată prin aplicarea cotei de 16 %, potrivit dispoziţiilor art. 113 și
urm. din Codul fiscal român.
Decizia de impunere a fost motivată în fapt prin aceea că:
 la data inspecției fiscale nu a fost dovedită rezidenţa fiscală pentru un partener de
afaceri nerezident care a obţinut venituri din România, în speţă venituri din
comisioane, pentru care SC E SRL din România avea obligaţia de a calcula, reţine şi
vira impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, în cota de 16%
aplicată asupra veniturilor brute obţinute,
 SC E SRL din România a prezentat organelor de inspecție fiscală contractul de
mandat comercial încheiat cu SC X LLC din Delaware SUA şi facturile emise de
aceasta pentru plata comisioanelor pentru intermediere comercială,
 SC E SRL din România a prezentat organelor de inspecție fiscală ordinele de plată şi
extrasele de cont din care rezultă că sumele de bani au fost, în fapt, virate în Cipru şi
nu în SUA, iar societatea căreia i-au fost plătite sumele de bani nu prezintă
elementele de identificare ale firmei înscrise şi înregistrate în Statul Delaware, astfel
cum rezultă din actul de înfiinţare al SC X LLC,
 la data inspecției fiscale, SC E SRL din România nu a prezentat certificatul de
rezidenţă fiscală al SC X LLC din Delaware SUA, eliberat de către autoritatea
competentă din statul său de rezidenţă, din care să rezulte că beneficiarul venitului a

8
 avut rezidenţa fiscală în SUA, cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei
impuneri, pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România.
În drept, decizia de impunere este motivată prin invocarea prevederilor
art. 113 – 114 din Codul fiscal român,
„ART. 113 Contribuabili
Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România au obligaţia de a plăti impozit
conform prezentului capitol şi sunt denumiţi în continuare contribuabili.
ART. 114 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit în continuare impozit pe veniturile
obţinute din România de nerezidenţi, se aplică asupra veniturilor brute impozabile
obţinute din România.”
art. 115 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal român,
„ART. 115 Venituri impozabile obţinute din România
(1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite
în România sau în străinătate, sunt:
f) comisioane de la un rezident;”
art. 116 alin. (1) din Codul fiscal român,
„ART. 116 Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de
nerezidenţi
(1) Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din România
se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.”
si art. 118 alin. (2) din Codul fiscal român,
„ART. 118 Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a
dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene
(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei
Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în
momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către
autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie
pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia
aplicării legislaţiei Uniunii Europene. Dacă certificatul de rezidenţă fiscală, respectiv
declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintă în acest termen, se aplică
prevederile titlului V. În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală şi, după
caz, a declaraţiei prin care se indică calitatea de beneficiar se aplică prevederile
convenţiei de evitare a dublei impuneri sau ale legislaţiei Uniunii Europene şi se face
regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie. În acest sens,

9
 certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul venitului a avut, în
termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încheiată
convenţia de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau al Asociaţiei
Europene a Liberului Schimb pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din
România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislaţiei Uniunii Europene va fi
dovedită prin certificatul de rezidenţă fiscală şi, după caz, declaraţia pe propria
răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă a condiţiilor referitoare la: perioada
minimă de deţinere, condiţia de participare minimă în capitalul persoanei juridice
române, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II sau titlul
V, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar
acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. Certificatul de rezidenţă fiscală
prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile
calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de
rezidenţă.”

Împotriva Deciziei de impunere a formulat contestație SC E SRL din România, prilej cu care a
prezentat și certificatul de rezidenţă în traducere legalizată al SC X LLC Delaware SUA,
susținând, în esență, următoarele:
 la data încheierii raportului de inspecţie fiscală SC E SRL din România a atenţionat
reprezentanţii DGFP Y că SC X LLC este persoană rezidentă în SUA din punct de
vedere fiscal şi a solicitat amânarea finalizării actului 2-3 zile pentru a depune
certificatul de rezidenţă, însă aceștia nu au dat curs acestei solicitări şi a fost emisă
decizia de impunere,
 au fost încălcate prevederile Convenției de evitare a dublei impuneri încheiată între
România şi Statele Unite,
 nu există o unitate de formular tipizat care să ateste starea de rezidenţă,
 certificatul de rezidenţă și cel de înfiinţare ale SC ”X LLC Delaware”, atașate
contestației, fac dovada că această societate nu are sediul în Cipru.

Motivați sumar decizia de soluționare a contestației pe care ar urma să o pronunțe Direcția

Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare
Fiscală.

10