Sunteți pe pagina 1din 1

MIHAIL SADOVEANU

1880-1961 sau: sfîrşitul sec.19- mijlocul sec.20

A lăsat o comoară literară de peste 100 de volume.

Sadoveanu a avut 11 copii şi o gospodărie mare, îi plăcea să joace şah, să vîneze, era un
bun apicultor, avea şi o moară. La moară a înfiinţat o bibliotecă, ca oamenii să citească,
aşteptînd rîndul. Biblioteca avea vreo 200 de volume.
Sadoveanu a avut o activitate socială intensă. L-a preocupat viaţa satului românesc, viaţa
celor mulţi şi necăjiţi. Îi plăcea să scrie dis-de-dimineaţă. Mărturisea că el compunea textul
lucrării în gînd, apoi îl scria rapid, fără modificări, terminînd cartea în 3-4 săptămîni (!). A
descris viaţa satului românesc.
A scris multe romane, printre care şi Baltagul. Povestea Vitoriei şi a lui Nechifor Lipan a
scris-o dintr-o răsuflare, în vreo două săptămîni.
Este înmormîntat la cimitirul Bellu din Bucureşti, alături de Eminescu şi Caragiale.