8.

Studiu de caz: Fenomenul de bullying – efecte asupra victimei,

agresorului și martorilor.

FENOMENUL DE BULLYING – EFECTE ASUPRA VICTIMEI,

AGRESORULUI ȘI MARTORILOR

Bullying înseamnă folosirea unei forțe superioare pentru a influența sau intimida pe
cineva. Este un comportament repetat si intenționat prin care agresorul își persecută, rănește,
intimidează victima verbal, relațional și/sau fizic. Comportamentul poate fi învățat în familie
sau în alte medii și este favorizat de diferențele sociale, de etnie, religie, gen, comportament,
putere, caracteristici fizice etc. Efectele asupra victimei sunt adesea devastatoare din punct de
vedere emoțional și comportamental.
Fenomenul bullying este întâlnit cel mai frecvent în mediul școlar. De regulă, când
vorbim de violenţă şcolară ne raportăm la actele de violenţă fizică ce se petrec în incinta unităţii
de învăţământ. De multe ori, însă, tratamentul discriminatoriu la care este supus un minor,
jignirile zilnice venite din partea unor colegi, au efecte mult mai grave pe termen lung în ceea
ce priveşte dezvoltarea copilului. Elevii au nevoie să trăiască într-un mediu în care se simt în
siguranță și să învețe să rezolve situațiile dificile într-un mod corect.
Fiecare dintre noi, fie ca suntem elev-coleg, părinte al unui copil-elev, profesor, adult
care are în preajma sa elevi sau oricare alt rol posibil, să încercăm să nu evităm să ne implicăm
în aceste cazuri și să facem ce putem mai bine din rolul nostru astfel încât să preîntâmpinăm
propagarea bullying-ului sau să contribuim la a soluționa cazurile de bullying existente.
Violenţa ȋn şcoli este una dintre cele mai vizibile forme de violenţă asupra copiilor.
Ṣcolile nu pot ȋndeplini rolul important de socializare şi învăţare, dacă acestea sunt un mediu ȋn
care se manifestă agresivitatea, intimidarea, violenţa.
Din păcate, acest fenomen a luat amploare şi ȋn şcolile din România. Pentru a-l putea
diminua, el trebuie mai ȋntâi conştientizat şi apoi ȋnţeles cel ce ȋl produce şi posibilele lui
motive.
Cei care provoacă bullyingul sunt acele persoane care nu primesc suficientă atenţie, care
doresc să iasă ȋn evidenţă, să braveze şi acţionează ȋn consecinţă. Lipsa de afecţiune, de
aprobare, de ȋndrumare, de feedback pozitiv, lipsa iubirii, neglijarea, ȋncurajarea unor noi stiluri
de viaţă, noi moduri de impunere sunt factori facilitatori ai bullying-ului.
Mediul social din care elevul provine conţine, la rândul său, numeroase surse de
influenţă de natură să inducă, să stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară: situaţia economică,
slăbiciunea mecanismelor de control social, inegalităţile sociale, criza valorilor morale, mass-
media, unele disfuncţionalităţi la nivelul factorilor responsabili cu educaţia tinerilor, lipsa de
cooperare a instituţiilor implicate în educaţie. Conjunctura economică şi socială provoacă
anumite confuzii în rândul tinerilor, care încep să se îndoiască de eficacitatea şcolii, de
utilitatea ştiinţei. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât ei constată că şcoala nu le asigură inserţia
profesională. Un mediu social în criză (criza locurilor de muncă, criza familiei, criza valorilor)
afectează profund dezvoltarea personalităţii copilului.
În şcoală, unul dintre motivele principale pentru care elevii recurg la violență vine din
dorinţa acestora de a fi admitaţi, ridicaţi la “un rang” la care tind, dar nu ȋl pot atinge altfel.
Dorinţa copilului de a fi lider de grup sau măcar de a atrage atenţia ȋl determină pe acesta să
devină violent. În dorinţa lor de a-şi atinge scopul, elevii nu realizează că umilirea reprezintă o
lovitură psihologică foarte mare, cu efecte pe termen lung, precum pierderea încrederii în sine
şi în ceilalţi, introversie, alienare, teamă, depresie, retragere, furie, chiar şi răzbunare. 
Un elev supus violenţei de tip BULLING este un elev care:
 este supus tachinărilor şi batjocorit;
 se fac glume proaste pe seama sa şi se răspândesc comentarii jignitoare;
 este poreclit, etichetat şi denigrat;
 sunt imprăştiate bârfe şi zvonuri despre el/ea;
 este izolat sau exclus dintr-un grup/ cerc / activitate;
 este intimidat sau ameninţat;
 este tratat ca un obiect şi nu ca o persoană (chiar ȋn prezenţa sa);
 se vorbeşte despre el/ea ca și cum nu ar fi de față;
 este lovit, ȋmbrâncit, ȋmpins, ȋnghiontit, bătut;
 ȋi sunt distruse sau confiscate lucrurile personale;
 este hărţuit prin intermediul reţelelor de socializare, al internetului – trimiţându-se
mesaje ameninţătoare sau false, imagini ofensatoare (cyber-bullying);
 este atacat prin intermediul telefonului cu mesaje sau apeluri răutăcioase.
Victima bullying-ului se simte: confuză, temătoare, bolnavă, tristă, nefericită, nu mai
ştie ȋn cine sa aibă ȋncredere, ajunge să se auto-izoleze şi chiar să ȋşi dorească să părăsească
definitiv şcoala.
Putem propune câteva măsuri pentru ca acest fenomen să se diminueze:

 elevii să fie implicaţi ȋn cât mai multe activităţi şcolare şi extraşcolare care presupun
colaborarea elev-elev, elev-profesor, elev-profesor-părinte;
 medierea în şcoală (instruirea elevilor în vederea formării grupelor de elevi mediatori)
implementarea unui circuit de televiziune închis în şcoală;
 iniţierea de parteneriate locale în vederea prevenirii violenţei în şcoală;
 promovarea unei culturi a non-violenţei printre toţi actorii implicaţi în actul eduaţional;
 organizarea de evenimente culturale şi educative, adresate elevilor;
 încurajarea şi stimularea rezultatelor bune şi a comportamentului exemplar al elevilor;
 sprijinirea unităţilor şcolare în identificarea familiilor cu risc ridicat de violenţă.