Piețe de capital

Lector univ. Manole Popa

Operaţiunile juridice cu instrumente financiare

Cuprins:
1. Mecanismul tranzacțiilor cu instrumente financiare
2. Tranzacțiile și operațiunile bursiere

Obiectivele unității de învățare nr. 7

După studiul acestei unități de învățare veți reuși să înțelegeți:
 ce este tranzacția bursieră
 care este mecanismul tranzacțiilor cu valori mobiliare
 care sunt condițiile pentru încheierea acestora
 care sunt diferențele față de vânzarea de drept comun
 rolul esențial al depozitarului central
 regulile tranzacționării la B.V.B.
 piețele pe care se tranzacționează acțiunile la B.V.B.
 tipurile de tranzacții la B.V.B.
 tipurile de ordine de tranzacționare la B.V.B.

1. Mecanismul tranzacţiilor cu instrumente financiare

Mecanismul tranzacţiilor cu valori mobiliare pe pieţele reglementate este foarte diferit
de cel obişnuit pentru actele juridice, în general.
Tranzacția bursieră este contractul de vânzare de instrumente financiare încheiat în
conformitate cu reglementările bursei, cee ace îi confer un character solemn. Fiind o specie de
vânzare, tranzacția bursieră este un contract cu titlu oneros, bilateral, comutativ, translativ de
proprietate.
Trăsăturile principale ale tranzacției bursiere, speciale față de regulile de drept comun,
sunt în principal conferite de:
a) obiectul tranzacțiilor, respectiv instrumentele financiare;
b) rolul esențial al intermediarilor, fără care nu este posibilă tranzacționarea pe piață;
c) tranzacționarea exclusiv în cadrului unui sistem (loc) de tranzacționare, în condițiile
stabilite de acesta;
d) executarea obligațiilor contractuale prin sistemul de compensare-decontare al
depozitarului central, în condițiile stabilite de acesta.
Pe piața de capital pot fi tranzacționate numai instrumentele financiare ale unui
emitent care au fost admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Admiterea sau, după
caz, înscrierea la tranzacţionare a valorilor mobiliare în cadrul unui sistem multilateral de
tranzacţionare (SMT/ATS) sau în cadrul unui sistem organizat de tranzacţionare (SOT) se face
în conformitate cu reglementările proprii ale operatorului de sistem, aprobate de A.S.F.
Instrumentele financiare pot fi tranzacționate numai după ce sunt calificate ca atare prin
emiterea certificatului de înregistrare de către A.S.F.
Investitorii nu pot tranzacționa în mod direct instrumente financiare, ci doar apelând la
serviciile unui intermediar autorizat cu care trebuie să încheie un contract de intermediere
(comision). Pentru a putea tranzacționa în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare,
intermediarii trebuie îndeplinească mai multe condiții.
Ei trebuie să fie admiși ca participanți (i) în sistemul de tranzacționare respectiv și
(ii) în sistemul de compensare-decontare și registru al depozitarului central. Admiterea în

1
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

aceste sisteme se face în conformitate cu legislația specială și regulile emise de sistemele

respective, în baza calității lor de organisme cu putere de auto-reglementare, aprobate de A.S.F.
În plus, intermediarii trebuie să dețină conturi de decontare a fondurilor bănești la o
instituție de credit autorizată care este admisă în calitate de participant compensator în sistemul
depozitarului central.
Altă particularitate constă în aceea că tranzacțiile au loc numai într-un sistem de
tranzacționare (loc de tranzacționare), cel mai important fiind piața reglementată,
În anumite condiții legea permite și efectuarea de tranzacții în afara acestor piețe, la un
operator independent, ("systematic internaliser"), care operează un sistem bilateral de
tranzacționare. Acesta este un intermediar (S.S.I.F.) care, în mod organizat, frecvent şi
sistematic încheie tranzacţii pe cont propriu prin executarea ordinelor clienţilor în afara pieţelor
reglementate sau a sistemelor alternative de tranzacţionare. În cazul în care politica de
executare a ordinelor prevede posibilitatea ca ordinele clienţilor să poată fi executate în afara
pieţei reglementate sau a sistemului alternativ de tranzacţionare, S.S.I.F. are obligaţia
informării clienţilor săi cu privire la această posibilitate şi a obţinerii în prealabil a acordului
expres al acestora, înaintea executării ordinelor lor.
Cerința tranzacționării prin intermediari face ca părțile la contract, vânzătorul (parte) și
cumpărătorul (contra-parte), să nu se cunoască între ele. Și de la această regulă sunt excepții,
de exemplu, tranzacțiile negociate.
Clinetul transmite intermediarului ordine de a vinde, respectiv de a cumpăra valori
mobiliare fiecare din aceste ordine putând fi considerat o ofertă de vânzare, respectiv de
cumpărare.
Acordul de voinţă are loc în momentul în care cererea şi oferta (ordinul de vânzare şi
cel de cumpărare) având ca obiect același tip de instrumente financiare (simbol) se întâlnesc în
piaţă, pe baza algoritmului de fixing al sistemului de tranzacționare, care ia în calcul prețul și
volumul de instrumente financiare.
Modul de întâlnire a celor două voințe și deci, de formare a contractului, este atipic.
După executarea ordinului, intermediarul trebuie să confirme clientului executarea
ordinului, de îndată ce este posibil şi cel mai târziu:
(i) în prima zi lucrătoare ce urmează executării ordinului sau,
(ii) dacă intermediarul primeşte confirmarea de la o parte terţă, cel mai târziu în prima
zi lucrătoare după primirea confirmării.
După fiecare ședință de tranzacționare, B.V.B. pune la dispozitia participantilor
rapoartele de tranzactionare, prin intermediul sistemului de tranzactionare. Toate tranzacțiile
înregistrate la B.V.B. sunt comunicate depozitarului central.
Prin derogare de la dreptul comun, executarea obligațiilor (transferul dreptului de
proprietate, respectiv plata prețului) au loc:
(i) ulterior încheierii contractului (acordului de voinţă);
(ii) se realizează printr-un terț față de tranzacție (depozitarul central);
(iii) printr-o metodă specială, numită decontare.
Orice tranzacţie cu instrumente financiare este realizată şi înregistrată conform
reglementărilor sistemului de tranzacționare, aprobate de A.S.F. Decontarea operaţiunilor se
efectuează în mod obligatoriu printr-un sistem de compensare-decontare aprobat de A.S.F. (în
cazul B.V.B, cel al Depozitarului Central S.A.).
Tranzactiile bursiere se consideră încheiate la momentul executării acestora sau la
momentul introducerii de către B.V.B. a unei tranzacții buy in/sell out specială în sistemul
B.V.B. pe baza notificării intermediarilor implicați, confirmată de depozitarul central și
acceptată de B.V.B.
Momentul executării tranzacțiilor cu instrumente financiare este cel al încheierii
operațiunilor de compensare-decontare.

2
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

Compensarea și decontarea tranzacțiilor înregistrate la depozitarul central se realizeaza

conform reglementărilor emise de (i) BNR, (ii) A.S.F., (iii) depozitarul central.
Compensarea constă în înlocuirea creanţelor şi obligaţiilor rezultând din ordine de
transfer pe care unul sau mai mulţi participanţi le emit în favoarea altui participant sau altor
participanţi, sau pe care le primesc de la aceştia, cu o creanţă sau o obligaţie netă unică, astfel
încât această unică creanţă netă să fie pretinsă, respectiv această unică obligaţie netă să fie
datorată.
Această compensare are un înțeles mai larg decât cel din dreptul comun. Pe de o parte,
este vorba de o compensare multilaterală a obligațiilor reciproce rezultate în urma
tranzacțiilor încheiate în sistemele de tranzacționare între participanții la sistemul de
compensare-decontare și registru, înregistrate la depozitarul central. Pe de altă parte, ea nu
operează doar în cazul în care ambele creanțe constau în bani sau în instrumente financiare
(bunuri fungibile), ci și în cazul în care o parte este debitorul plății prețului, iar alta este
debitorul obligației de transfer instrumentelor financiare.
Decontarea înseamnă finalizarea unei tranzacţii cu titluri de valoare, indiferent de locul
în care este încheiată, în scopul stingerii obligaţiilor părţilor la tranzacţia respectivă prin
transferul de fonduri băneşti sau titluri de valoare sau ambele. Orice participant la un sistem de
decontare a instrumentelor financiare care decontează în sistemul respectiv, pe cont propriu
sau în numele unui terţ, tranzacţii cu instrumente financiare decontează aceste tranzacţii la data
preconizată a decontării. Pentru tranzacţiile cu valori mobiliare care sunt executate în locuri de
tranzacționare această dată nu poate depăşi a doua zi lucrătoare după data încheierii
tranzacţiei. Perioada de timp de maximum două zile lucrătoare după data încheierii tranzacției,
în care trebuie realizată decontarea, se numește ciclu de decontare.
În consecinţă, regula generală de transmitere a proprietății în materie de vânzare,
prevăzută de art. 1674 NCC, după care acordul de voinţă al părţilor este suficient pentru a putea
avea loc transferul dreptului de proprietate, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost
încă plătit, nu se aplică în cazul tranzacţiilor cu instrumente financiare. Acesta este de fapt unul
din cazurile de excepție la care se referă chiar art. 1674 Cod civil, care permite derogarea de a
regulă (cu excepția cazurilor prevăzute de lege sau dacă din voința părților nu rezultă
contrariul).
Modul de decontare a tranzacțiilor este unul propriu, stabilit de legislația specială.
Toate tranzacţiile cu titluri de valoare contra fonduri băneşti între participanţi direcţi la
un sistem de decontare a titlurilor de valoare gestionat de depozitarul central şi decontate în
sistemul de decontare a titlurilor de valoare respectiv se decontează prin mecanismul LPC
(livrare contra plată).
Acest mecanism de decontare a titlurilor de valoare leagă un transfer de titluri de
valoare de un transfer de fonduri băneşti, în aşa fel încât livrarea titlurilor de valoare are loc
dacă şi numai dacă se realizează şi transferul de fonduri băneşti aferent şi viceversa.
Există și excepții de la regula potrivit căreia transferul dreptului de proprietate
asupra valorilor mobiliare are loc la data decontării tranzacţiei pe baza principiului
livrare contra plată (LPC)
Astfel, depozitarul central poate opera transferuri directe de proprietate, ca efect al
mai multor operațiuni, de exemplu:
a) succesiunii sau ieşirii din indiviziune;
b) cesionării de către emitent a acţiunilor proprii către personal sau dobândirii de către
emitent a propriilor acţiuni, în urma retragerii din societate a acţionarilor care nu sunt
de acord cu hotărârile luate în adunarea generală, în conformitate cu prevederile legale
în vigoare;
c) fuziunii, divizării sau lichidării;

3
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

d) punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau executării ipotecilor

mobiliare prin însuşirea de către creditor a valorilor mobiliare obiect al ipotecii;
e) privatizării; achiziţionării de acţiuni de la Ministerul Finanţelor Publice sau de la alte
entităţi abilitate legal, în cadrul procedurii executării creanţelor bugetare;
f) transferurilor de acţiuni intra-grup, cu avizul A.S.F.;
g) exercitării drepturilor de squeeze-out și sell out;
h) operaţiunilor de împrumut de valori mobiliare şi al operaţiunilor de constituire de
garanţii financiare cu transfer de proprietate;

Depozitarul central garantează finalitatea decontării din momentul introducerii

ordinului de transfer în sistem, acesta fiind constituit astfel încât să interzică revocarea
unilaterală a unui ordin de transfer din momentul introducerii acestuia în sistem, chiar şi în
cazul deschiderii procedurii insolvenței asupra unui participant.
Toate regulile și formalitățile aferente tranzacționării pe piața de capital au ca scop buna
derulare a operațiunilor și garantarea executării acestora.
Orice transfer de proprietate trebuie înregistrat în evidenţele depozitarul central, dovada
dreptului de proprietate se făcându-se printr-un extras de cont emis de depozitarul central la
cererea proprietarului (investitorului).
Momentul din care un ordin de transfer este considerat introdus în sistemul de
compensare-decontare trebuie să fie clar precizat prin regulile sistemului de compensare-
decontare.
Tranzacțiile se consideră înregistrate la depozitarul central după validarea tehnică a
acestora și emiterea de către depozitarul central a rapoartelor de compensare și decontare care
includ tranzacțiile respective. După ce sistemele de tranzacționare transmit depozitarului
central tranzacțiile aferente unei zile de tranzacționare și acestea sunt înregistrate la depozitarul
central, participanții la sistemul de compensare-decontare și registru vor prelua din sistemul
electronic al depozitarului central rapoartele de compensare-decontare.
Participanții la sistemul de compensare-decontare și registru precum și agenții custode1
care decontează tranzacții încheiate în sistemele de tranzactionare de către participanții la
sistemul de compensare-decontare și registru, clienți ai respectivului agent custode au obligatia
de a verifica rapoartele preluate din sistemul depozitarului central.
Ordinele de transfer înregistrate în sistemul depozitarului central pot fi corectate de
depozitarul central, la cererea participanților în sistemul de compensare-decontare, în cazul
efecturării unor înregistrări eronate.
Daca nu există obiecții asupra datelor cuprinse în rapoartele furnizate de depozitarul
central, ele se consideră confirmate în vederea decontării. Aceasta este o aplicație a regulii
consacrate de art. 1196 din Codul civil potrivit căreia tăcerea valorează acceptare doar atunci
când aceasta rezultă din lege, din acordul părţilor, din practicile statornicite între acestea, din
uzanţe sau din alte împrejurări.
Din acest moment ordinele sunt irevocabile, iar contractul se consideră încheiat.
Transferul dreptului de proprietate și efectuarea plăților corespunzătoare tranzacțiilor încheiate
la B.V.B (decontarea) se realizează în conformitate cu reglementările depozitarului central și
cu prevederile contractului dintre B.V.B și depozitarul central.
Potrivit acestor reguli, obligația transferului fondurilor bănești și a instrumentelor
financiare aferente tranzacțiilor revine intermediarilor.

1
Agentul custode reprezinta intermediarul înscris în Registrul A.S.F. care: (i) are în obiectul de activitate păstrarea
în siguranţă şi administrarea instrumentelor financiare în contul clienţilor, (ii) desfășoară servicii de custodie şi
administrare de instrumente financiare pentru clienții al căror mandatar este și (iii) a încheiat un contract de
participare la sistemul depozitarului central.

4
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

În cazul în care se constată că, la data decontării, intermediarul nu dispune de

suficiente disponibilităţi bănești în contul său de decontare pentru plata instrumentelor
financiare cumpărate, trebuie urmați anumiți pași.
Intermediarul poate obține un credit fie banca de la decontare (participantul
compensator) fie de la orice altă instituție de credit, pe baza unui contract de împrumut. Dacă
în acest mod nu se obțin sumele necesare acoperii poziției nete debitoare, intermediarul poate
vinde din instrumentele sale financiare, prin tranzacții de vânzare specială (sell out speciale),
notificând depozitarul central în acest sens. Dacă nici așa nu se obțin sumele necesare,
depozitarul central, după notificarea intermediarului, va apela la resursele financiare ale
intermediarului respectiv (marja și fondul de garantare) și dacă este necesar, și la fondul de
garantare și marjele celorlalți intermediari, participanți în sistemul de compensare-decontare și
registru2.
Tranzacțiile pentru care nu au fost obținute sumele suficiente din resursele menționate
mai sus, vor fi amânate urmând a fi decontate la o dată ulterioară.
În acest scop, depozitarul central poate activa tranzacțiile de vânzare impusă (sell out),
dispunând vânzarea instrumentelor financiare deținute de intermediar, la alegerea depozitarului
central, fără a fi necesar acordul intermediarului. Dacă în cazul vânzării speciale, decizia de a
vinde și ce anumie instrumente financire fac obiectul vânzării, aparține intermediarului, în
cazul vânzării impuse, decizia asupra ambelor aspecte aparține exclusiv depozitarului centra,
fără a fi necesar acordul intermediarului.
În cazul în care nici în urma procedurilor de vânzare impusă nu se obțin fondurile
necesare decontării tranzacțiilor de cumpărare, în urmatoarea zi lucrătoare, depozitarul
central va revoca ordinele de transfer aferente tranzacțiilor respective și a tranzacțiilor a
căror decontare este condiționată de decontarea tranzacțiilor inițiale de cumpărare. Depozitarul
central va notifica operatorul de piață (sau de sistem) și participantii la sistemul de compensare-
decontare și registru implicați în procesul de decontare a tranzacțiilor menționate cu privire la
revocarea ordinelor de transfer aferente tranzacțiilor respective.
Intermediarul debitor care a determinat, pentru finalizarea procesului de decontare,
utilizarea de catre depozitarul central a oricareia din sumelor constutite ca marjă sau din fondul
de garantare, este obligat ramburseze depozitarului central sumele datorate in termen de 1 zi
lucrătoare de la utilizarea acestora. În cazul nerambursării sumelor respective, toți
participanții la sistemul de compensare-decontare și registru au obligația sa reconstituie
urgent contribuțiile proprii la Fondul de Garantare și Marje, nu mai târziu de 4 zile lucrătoare
de la data utilizarii sumelor respective.
În cazul în care se constată că la data decontării intermediarul nu dispune de întreaga
cantitate de instrumente financiare necesară pentru finalizarea decontării, până cel târziu la
data decontarii, acesta trebuie:
a) să efectueze tranzacții de cumpărare speciale (buy-in speciale), indicând
sistemului de tranzacționare instrumentele financiare ce urmează a fi cumpărate și data
decontării acestora sau
b) să împrumute instrumentele financiare necesare, instrumente financiare care trebuie
să fie libere de orice fel de sarcini sau garanții.
Dacă nu se obțin instrumentele financiare necesare, depozitarul central va amâna
decontarea tranzacției inițiale de vânzare și a tranzacțiilor a căror decontare este condiționată
de decontarea acesteia.

2
În scopul asigurării resurselor financiare necesare bunei funcționări a mecanismului de decontare a tranzacțiilor
cu decontare pe baza netă înregistrate în sistemul depozitarului central, acesta constituie un (cont) Fond de
Garantare la care fiecare partipant în sistemul depozitarului central trebuie să contribuie cu 3% din valoarea
capitalului său social, dar nu mai mult de 10.000 de euro. În același scop, fiecare participant va trebuie să depună
anumite sume de bani (minimum 500 de euro) în conturi de marjă.

5
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

În vederea obținerii instrumentelor financiare necesare decontării, depozitarul central

poate apela la procedura de vânzare impusă buy in, în numele intermediarului și pe contul în
care este înregistrata obligația de livrare a instrumentelor financiare. Dacă nici așa nu se obțin
intrumentele financiare, în urmatoarea zi lucrătoare, depozitarul central va revoca
ordinele de transfer aferente tranzacției respective și a tranzacțiilor a căror decontare este
condiționată de decontarea tranzacției inițiale de vânzare.
Invalidarea unei tranzacții bursiere este o operațiune bursieră constând în desființarea
retroactivă (rezoluțiune) a unei tranzacții în situații excepționale, cum ar fi:
a) incidente grave apărute în funcționarea sistemului de tranzacționare al B.V.B. sau a
sistemului depozitarului central și/sau a sistemului de comunicație la distantă, conform
notificarii celor implicati;
b) revocarea ordinelor de transfer notificate B.V.B. de către depozitarul central.
În orice alte cazuri, invalidarea (rezoluțiunea) unei tranzacții bursiere se dispune prin
hotărâre judecătorească.
B.V.B. va notifica A.S.F. orice invalidare sau rezoluțiune a unei tranzacții bursiere, cel
târziu în ziua lucrătoare următoare realizării operațiunii respective.
Revocarea se face de către:
(i) sistemul de tranzacționare, ca urmare a notificarii depozitarului central, în cazul
tranzacțiilor încheiate în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare.
(ii) depozitarul central, în cazul tranzacțiilor încheiate în afara sistemelor de
tranzacționare.
Indiferent de situație, revocarea are ca efect rezoluțiunea tranzacției, fără nicio altă
formalitate.
Tranzacțiile înregistrate în sistem fie se execută integral fie nu se execută deloc, fiind
invalidate conform celor de mai sus. Sistemul de compensare-decontare nu permite:
(i) nici decontarea parțială a unei tranzacții cu instrumente financiare,
(ii) nici plata în rate a prețului.

2. Tranzacțiile și operațiunile bursiere

La Bursa de Valori București (B.V.B.) pot acţiona doar intermediarii autorizați de
A.S.F. care sunt admiși ca participanți în sistemul bursei. Un intermediar admis ca participant
în sistemul de tranzacționare al bursei, dobândește această calitate (de participant) și în sistemul
alternativ de tranzacționare al B.V.B. (AeRo).
Bursa este, prin natura sa, o piaţă de licitaţie, locul în care se centralizează toate ordinele
de vânzare şi cumpărare în cadrul ședințelor de tranzacționare.
Preţul de tranzacţionare al unui instrument financiar (simbol) trebuie stabilit în funcţie
de preţul de referinţă și trebuie să se încadreze în variația maximă admisă de bursă, respectiv
+/- 15% față de prețul de referință al ședinței curente. De regulă, prețul de referință pentru
instrumentele financiare tranzacționate în piata reglementată la vedere, este pretul de închidere
înregistrat în piața principală a simbolului în ședința de tranzacționare precedentă.
Sistemul de licitație al sistemelor multilaterale de tranzacționare nu exclude însă cu
totul posibilitatea negocierii contractului. Tranzacţia negociată este o tranzacţie care implică
membri sau participanţi ai unei pieţe reglementate sau ai unui MTF, care este negociată în
particular, dar este executată în cadrul pieţei reglementate sau al MTF şi în cazul în care
membrul sau participantul în cauză îşi asumă una dintre următoarele sarcini:
a) tranzacţionează în cont propriu cu alt membru sau participant care acţionează în
contul unui client;
b) tranzacţionează cu alt membru sau participant, ambii executând ordine în cont
propriu;
6
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

c) acţionează atât în contul cumpărătorului, cât şi în contul vânzătorului;

d) acţionează în contul cumpărătorului, în timp ce alt membru sau participant acţionează
în contul vânzătorului;
e) tranzacţionează în cont propriu ordinul unui client.
Sistemul de tranzacţionare al B.V.B. (Arena Gateway), permite configurarea mai
multor pieţe în cadrul Bursei. În funcție de tipul instrumentelor financiare tranzacționate,
există, de exemplu, piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața unităților de fond.

Tranzacționarea acțiunilor la B.V.B. are loc pe următoarele piețe:

a) piaţa Regular, adică piaţa principală, obişnuită, de tip order-driven.

Această piață: (i) funcţionează pe bază de ordine de tranzacţionare – licitație (nu pe
bază de negociere), (ii) în care acțiunile se tranzacţionează pe blocuri de tranzacţionare şi (iii)
care determină preţul de referinţă al valorilor mobiliare.

b) Piaţa Deal este o piață de negociere, auxiliară pieței Regular, în care se încheie
tranzacții deal, cu o valoare minimă de 50,000 de euro. Piața Deal este rezervată încheierii
tranzacțiilor deal, tranzacții care privesc pachete mari de instrumente financiare care au fost
negociate în prealabil de intermediari/participanți (părți), prin sistemul de tranzacționare al
B.V.B sau prin alte mijloace. În cazul cazul tranzacțiilor deal, acestea pot fi negociate și în
afara sistemului de tranzacționare al bursei, dar numai prin intermediul agenților de bursă, iar
tranzacția se face prin sistemul de tranzacționare al bursei.

c) Piețele Buy-In și Sell-Out sunt piețe speciale, pe care se derulează operațiuni în

scopul finalizării unei tranzacții eșuate. Ele pot fi activate numai în mod excepţional, când un
participant (S.S.I.F.), la data decontării, fie nu livrează instrumentele financiare vândute fie nu
plăteşte preţul instrumentelor financiare cumpărate. Operaţiunile speciale derulate pe aceste
piețe nu reprezintă activitate de tranzacţionare obişnuită în sensul regimului juridic aplicabil,
ci sunt operaţiuni de management al riscului de nedecontare prevăzute de reglementările
bursei și ale depozitarului central, având ca scop obţinerea de fonduri sau instrumente
financiare pentru acoperirea poziţiilor nete debitoare ale unui intermediar. Și aceste piețe sunt
auxiliare pieţei Regular.
Prețurile tranzacțiilor efectuate în piețele auxiliare nu sunt luate în calcul la stabilirea
prețului de referință al acțiunilor.

Tranzacţiile bursiere la B.V.B sunt de trei tipuri:

(i) tranzacții comune,
(ii) tranzacții cross,
(iii) tranzacții deal.

Tranzacţiile deal sunt tranzacții negociate. Acestea sunt tranzacții speciale cu o

valoare minimă a tranzacției de peste 50,000 de euro, având ca obiect, de regulă, un număr
mare de instrumente financiare, negociate direct între părţi, care pot stabili volumul, prețul și
momentul tranzacției.
Tranzacțiile deal sunt tranzacțiile care se realizează prin sistemul de tranzacționare al
B.V.B de către agenții de bursă, în piața deal, prin ordine deal.
Negocierea tranzacției se face prin intermediari autorizați (participanți) prin utilizarea
funcțiilor sistemului de tranzacționare al B.V.B sau prin alte mijloace.
Un agent de bursă (inițiator), transmite un ordin deal de cumpărare sau vânzare către
un alt agent de bursă (contraparte), care va proceda astfel:

7
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

a) dacă negocierea s-a realizat în afara sistemului de tranzacționare al B.V.B: va

confirma sau va refuza ordinul deal primit; inițiatorul poate retrage ordinul deal transmis;
b) daca negocierea s-a realizat prin sistemul de tranzacționare al B.V.B: poate confirma
ordinul deal primit sau poate continua negocierea prin transmiterea unui nou ordin deal.
Tranzacția deal se încheie la confirmarea unui ordin deal, sub condiția confirmării de
către B.V.B prin raportul de tranzacționare emis după încheierea ședinței.

Tranzacţiile cross (tranzacții încrucișate) sunt tranzacții la care participantul

acționează ca intermediar, atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător.
O tranzacție cross rezultă în una din următoarele situații:
(i) din execuția automată în sistemul de tranzacționare a două ordine distincte de sens
opus, unul de cumpărare și unul de vânzare, cu caracteristici similare, care sunt introduse și
administrate de același intermediar;
(ii) ca urmare a încheierii unei tranzacții deal prin intermediul aceluiași agent de bursă
sau a unor agenți de bursă diferiți care tranzacționează în numele aceluiași intermediar.
Ordinul cross este un ordin în care participantul introduce în sistemul de tranzacționare,
concomitent, atât instrucțiunea care exprimă oferta fermă de cumpărare, cât și cea de vânzare,
cu scopul de a încheia o tranzacție cross.
Tranzacţiile cross au un grad de risc din perspectiva faptului că pot duce la
manipularea pieţei. Din acest motiv, participanții trebuie să întreprindă toate demersurile
necesare astfel încât tranzacțiile cross:
(i) să nu influențeze în mod semnificativ volumul sau prețul unui instrument financiar;
(ii) să nu afecteze formarea prețului de referință;
(iii) să nu fie rezultatul unei înțelegeri prealabile între clienți și/sau între aceștia și
intermediar.
Intermediarii sunt obligați să respecte principiile de etică și de conduită impuse de
reglementările special, acționând în cel mai bun interes al clientului. Reglementările aplicabile
le interzic participanților (intermediarilor) lor sa introducă și să execute ordinele cu încălcarea
acestor principii, inclusiv executarea unei tranzactii in care figurează același client, atât la
cumpărare, cât și la vânzare.

Tranzacţiile comune (obişnuite) sunt tranzacțiile efectuate prin sistemul de

tranzacționare al B.V.B., care nu sunt tranzacții cross.

Ordinele bursiere
Sistemul de tranzacționare al B.V.B admite la tranzacționare mai multe tipuri de ordine,
care au metode diferite de stabilire a prețului tranzacției sau perioade diferite de valabilitate a
ordinului (ofertei). Ordinele trebuie să respecte forma și conținutul impuse de reglementările
aplicabile.
De exemplu, în funcție de criteriul stabilirii prețului, ordinele pot fi de tip:
a) ordin limită, prin care se cumpară sau se vinde o cantitate de instrumente financiare
la un preț specificat sau mai avantajos pentru client, adică mai mic la cumpărare respectiv mai
mare la vânzare;
b) ordin la piață (MKT), prin care se cumpără sau se vinde la cel mai bun preț al pieței,
prin mecanismul protecției de preț;
c) ordin fără preț este ordinul care nu are specificat un preț în momentul introducerii
în sistemul de tranzacționare, dar care devine ordin limită prin alocarea de către sistem a celui
mai bun preț al pieței.
În funcție de perioada lor de valabilitate, ordinele pot fi de tip:
a) Day – valabil în ședința de tranzacționare curentă;

8
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

b) Open – valabil până la executare sau retragere;

c) Good Till Date – valabil până la data menționată (format “an-lună-zi”);
d) FOK (Fill or Kill - Executare sau Anulare) – introdus în vederea executării imediate.
Ordinele de bursă rămân în sistem până când sunt executate sau le expiră perioada de
valabilitate, moment în care sunt eliminate automat din sistem.
Ele pot fi suspendate sau retrase de către:
(i) agenții de bursă ai participantului sau
(ii) B.V.B la cererea participantului, depozitarului central sau emitentului, în condiții
justificate.

Suspendarea tranzacțiilor bursiere

Tranzacțiile cu instrumente financiare pot fi suspendate, la inițiativa A.S.F., a bursei
sau a emitentului.
A.S.F. poate, la cerere sau din oficiu, să dispună sau să solicite, după caz, operatorului
de piaţă suspendarea de la tranzacţionare a valorilor mobiliare admise la tranzacţionare şi a
altor instrumente financiare tranzacţionate pe respectiva piaţă reglementată, pentru o perioadă
de maximum 10 zile pentru fiecare suspendare, în cazul în care:
(i) apreciază că situaţia emitentului este de aşa natură încât tranzacţionarea ar fi în
detrimentul investitorilor
(ii) constată sau există motive întemeiate pentru a suspecta că nu sunt respectate
prevederile legale
(iii) apreciază că este imposibilă menţinerea unei pieţe ordonate, putând fi afectate
interesele investitorilor.
Suspendarea de la tranzacționare ope legis intervine cu ocazia anumitor evenimente
sau operațiuni care vizează emitentul sau instrumentele financiare emise de acesta. Astfel,
acțiunile emitentului sunt suspendate de la tranzacționare:
(i) din ziua desfăşurării adunării generale care are ca obiect fuziunea sau divizarea şi
până la finalizarea tuturor procedurilor aferente operațiunii;
(ii) începând cu a treia zi lucrătoare de la data publicării anunțului acționarului majoritar
privind exercitarea dreptului de squeeze-out;
(iii) cu o zi lucrătoare înainte de data de înregistrare stabilită de adunarea generală
referitoare la retragerea de la tranzacționare a emitentului.

B.V.B poate decide suspendarea în urmatoarele situații:

(i) pentru facilitarea operațiunilor de înregistrare a modificărilor caracteristicilor sau
numărului instrumentelor financiare admise la tranzacționare;
(ii) în mod excepțional, la solicitarea unui emitent și exclusiv în scopul prevenirii
folosiri unor informații înainte ca acestea să devină publice, potrivit legii;
(iii) în vederea menținerii unei piețe ordonate și a asigurării accesului egal la informația
necesară de a investi;
(iv) emitentul nu respectă cerințele de menținere la tranzacționare referitoare la
furnizarea informațiilor;
(v) în cazul în care emitentul trimite B.V.B un comunicat/raport curent care conține
informații care pot influența semnificativ prețul instrumentelor fiananciare sau decizia de a
investi.
Suspendarea tranzacționării mai poate fi decisă și din motive tehnice sau în cazuri de
forță majoră. Orice decizie de suspendare/reluarea a tranzacțiilor cu instrumente financiare,
precum şi motivele care au stat la baza acesteia trebuie aduse de îndată la cunoştinţa publicului
şi vor fi publicate în Buletinul A.S.F.

9
 Piețe de capital
Lector univ. Manole Popa

Întrebări/teme de reflecție

Ce este tranzacția bursieră?

Ce diferențiază tranzacția bursieră de vânzarea de drept comun?
Care este rolul intermediarilor?
Care este rolul depozitarului central?
Ce caracterizează executarea obligațiilor?
Ce înseamnă o tranzacție de vânzare specială?
Ce însemnă o tranzacție de cumpărare specială?
Ce presupune invalidarea unei tranzacții bursiere?
Pe ce piețe se pot tranzacționa acțiunile la B.V.B.?
Ce tipuri de tranzacții bursiere pot avea loc la B.V.B.?

10