Elefanții sunt mamiferele mari care formează familia Elephantidae din ordinul Proboscidea.

În
prezent sunt recunoscute trei specii: elefantul african (Loxodonta africana), elefantul african de
pădure (L. cyclotis) și elefantul asiatic (Elephas maximus). Elefanții sunt răspândiți în Africa
Subsahariană, Asia de Sud și Asia de Sud-Est. Elephantidae este singura familie supraviețuitoare a
ordinului Proboscidea; altele, acum dispărute, sunt deinotheres(d), gomphotheres(d), mamuții și
mastodonții.

Toți elefanții au câteva trăsături distinctive, dintre care cel mai notabil este trompa lungă (numită și
proboscidă), utilizată în multe scopuri, în special pentru respirație, ridicarea apei și apucarea
obiectelor. Incisivii lor devin colți, și pot servi ca arme și ca unelte pentru mutarea obiectelor și
săpare. Pavilioanele mari ale urechilor ajută la controlul temperaturii corpului. Picioarele,
asemănătoare unor piloni, pot susține o greutate mare. Elefanții africani au urechi mai mari și spinări
concave, in timp ce elefanții asiatici au urechi mai mici și spinări convexe sau drepte.

Elefanții sunt erbivori și se găsesc în habitate diferite, printre care savanele, pădurile, deșerturile și
mlaștinile. Preferă să rămână lângă apă. Sunt considerați a fi o specie esențială(d) datorită impactului
asupra mediului înconjurător. Alte animale tind să-și păstreze distanța față de elefanți, în timp ce
prădătorii, cum ar fi leii, tigrii, hienele și câinii sălbatici, vânează de obicei doar puii de elefant.
Elefanții trăiesc în societăți de fisiune-fuziune(d) în care mai multe grupuri familiale se adună pentru
a socializa. Femelele au tendința de a trăi în grupuri familiale, care pot consta dintr-o femelă cu puii
ei sau mai multe femele înrudite cu descendenții lor. Aceste grupuri sunt conduse de un individ
denumir matriarhă, adesea cea mai bătrână femelă.

Masculii își părăsesc grupurile familiale atunci când ajung la pubertate și pot trăi singuri sau cu alți
masculi. Masculii adulți interacționează cel mai adesea cu grupurile familiale atunci când caută un
partener și intră într-o stare caracterizată prin nivelul ridicat de testosteron și agresivitate cunoscută
ca musth(d), care îi ajută să obțină dominație(d) și succes la reproducere. Puii sunt centrul atenției
grupurilor lor familiale și sunt dependenți de mamele lor până la trei ani. Elefanții pot trăi până la 70
de ani în sălbăticie. Ei comunică prin atingere, vedere, miros și sunet; elefanții folosesc infrasunetele
și comunicarea seismică(d) pe distanțe lungi. Inteligența(d) elefanților a fost comparată cu cea a
primatelor și a cetaceelor. Se pare că ei au conștiință de sine(d) și dau dovadă de empatie față de
indivizii muribunzi sau morți din specia lor.