Sunteți pe pagina 1din 28

Balanta de Plati a Romaniei in perioada 1990 - 2007

1
Capitolul 1. Balanta de plati – caracteriziare
generala
Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma
scurta registrul tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari
si cei din restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este
normal de un an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al Cincilea Manual al
Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai
putina fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu vom utiliza datele
economiei spaniole asa cum au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile
europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice care
permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE
defineste Balanta de Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele respective,
tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar,
trimestrial sau anual."

Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si


transferuri.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii


elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul
Vamal de la Agentia de Stat din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din
nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu, importurile din Balanta de Plati
trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza
Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de
preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si
asigurarile. Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile
trebuie contabilizate ca servicii si nu ca marfuri.

2
Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii,
transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare,
informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor,
guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in
Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret,
contul serviciilor din acest an a fost:

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii


factorilor (munca sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile
sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau
capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile
lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care
informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe
venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara
de origine.

In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este


sa se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital.
Ca transferuri curente apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile
si cotizatiile la Asigurarile sociale, donatiile destinate achizitiei bunurilor de
consum, retributiile personalului ce presteaza servicii in afara, in programe de
intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii literare, artistice, stiintifice
si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile de binefacere, de
recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc.

Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii


de portofoliu, investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.

3
Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa
obiectivul obtinerii unei rentabilitati permanente si influentei in organele
directive ale intreprinderii investitoare.

Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand


reprezinta un procentaj mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit
de FMI in limita lui 10% din capital.

Investitiile financiare includ optiunile, actiunile financiare futures,


warrants, orice actiuni sau valori, cumpararile si vanzarile de devize la
termen, acordurile nivelurilor dobanzilor viitoare (FRA), schimburile financiare
de moneda sau nivelurile dobanzilor si orice alt schimb financiar sau swap,
indici, cotizatii medii sau orice alta clasa de active.

In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si


financiare.

Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe


controlate de autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta
dezechilibrele balantei sau pentru interventii pe pietele de schimb.

Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor


conturilor curente, ale capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta
in calcule. Soldul va fi intotdeauna, dupa cum am spus mai inainte, zero.

Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva


normal; situatia preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand
se mentine in forma sustinuta in timp. Un dezechilibru permanent indica
existenta problemelor grave ce trebuie rezolvate. Un deficit persistent in
conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate de inflatie superioara
celei a tarilor cu care se face comert, ceea ce scumpeste produsele nationale
facand astfel dificile exporturile. Masurile fiscale si monetare folosite au si ele
efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor si deci a cererii lor de
importuri. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si

4
marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar
incurajeaza ineficienta si scaderea productivitatii, reduc cresterea si
prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung si scurt.

In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuie


clarificat ca toate tranzactiile economice vor determina doua pozitii in
balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru
valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru
contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea suma
celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de
Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se
vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la
unele din conturile sale sau la sub-balante.

Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de


capital si contul financiar.

Capitolul 2 . ANALIZA SI STATISTICA


BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI

ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN


INTERVALUL 1992-2001

Pentru realizarea analizei statistice a balantei de plati externe a Romaniei,


vom considera si calcula in continuare urmatorii indicatori statistici:

• Marimea absoluta a soldului ce poate fi calculat atat pentru contul curent


cu toate componentele sale, cat si pentru contul de capital si financiar;
acest indicator se calculeaza ca diferenta intre incasarile si platile aferente
fiecarui post.

5
Contributia fiecarui post la dezechilibrul general este un alt indicator care
ofera o imagine de ansamblu asupra cauzelor dezechilibrului.

Observatie: pentru posturile care nu prezinta date, nu s-a putut calcula rata
de contributie la dezechilibrul general al BPE, deoarece soldurile au semne
diferite.Dezechilibrul se datoreaza in cea mai mare parte postului “ bunuri” ,
urmat de “ servicii”.

• Marimea relativa a soldului BPE fata de:


1. produsul intern brut;

2. totalul tranzactiilor;

1. O astfel de marime derivata arata cat reprezinta procentual deficitul


(excedentul) BPE fata de PIB.

Se considera ca un dezechilibru de +sau –2% pana la + sau –5% (al contului


curent) fata de PIB este firesc atata timp cat debalanta nu se
permanentizeaza. Dupa cum se observa din tabelul de mai jos, pentru anii
1992 si 1996 deficitele au depasit –5% din PIB(pentru contul curent)-1992: –
7.9% si 1996: -7.2%, dezechilibrul important si care reclama masuri
concertate din partea Guvernului si BNR pentru a redresa balanta pe termen
scurt. De altfel si in 1993 si 1995 valorile MRS au fost foarte aproape de
pragul de –5%.

Balanta de plãti a fost puternic influentatã, în prima parte a anului 1999, de


scãderea cererii externe, în special a Europei Occidentale, de nivelul ridicat al
serviciului datoriei externe, de accesul dificil la finanþare externã, de
înrãutãþirea climatului investiþional ºi de repatrierea capitalurilor pe termen
scurt. Din luna iulie, revirimentul economiilor occidentale, în special al cererii de
import a acestora, ca urmare a relaxãrii condiþiilor monetare ºi revigorãrii
mediului internaþional, a stimulat si economia româneascã, determinând
progrese în domeniul producþiei si al exportului.

6
Contul curent al balanþei de plãþi a atins în 1999 un deficit de 1 296 milioane
dolari SUA, în scãdere
cu mai mult de jumãtate faþã de 1998, în timp ce absorbþia internã s-a
redus cu 20,6 la sutã.
Raportul dintre consumul final ºi investiþii a rãmas aproape nemodificat,
investiþiile continuând sã
reprezinte sub o cincime din absorbþie, afectând perspectivele de creºtere
economicã ºi de
finanþare a deficitului extern. Dupã ce în 1998 procesul de economisire s-a
accentuat, ca urmare a
influxului mare de investiþii strãine (peste 2 miliarde dolari), reflectat însã
într-un nivel ridicat al
importului (10,9 miliarde dolari SUA) ºi într-un deficit de aproape 3 miliarde
dolari, prioritarã pentru
1999 a fost ajustarea importului. În acest sens, au fost aplicate politici monetare
ºi fiscale ferme încã
din primele luni ale anului, susþinute de politici salariale de limitare a
cererii interne si de

restructurare a industriei, cu impact negativ asupra investiþiilor, dar favorabile


reducerii deficitului de cont curent ºi stimulãrii economisirii.
Reducerea cu 3,1 puncte procentuale a ponderii deficitului comercial în PIB faþã de
1998 a fost determinatã de majorarea mai accentuatã a exportului comparativ cu cea a
importului (cu 5 puncte procentuale, respectiv 1,9 puncte procentuale în PIB), ceea ce s-
a reflectat în creºterea gradului de deschidere a economiei româneºti (53,2 la sutã fatã
de 46,3 la sutã în 1998).
În anul 2001 balanţa de plăţi a României a reflectat atât eforturile pentru consolidarea creşterii
economice, cât şi transformările nefavorabile din mediul extern, materializate în adâncirea
deficitului comercial şi de cont curent. Îmbunătăţirea performanţelor economice a facilitat însă
finanţarea a mai mult de jumătate din deficitul extern din investiţii directe şi a favorizat accesul pe
pieţele internaţionale de capital.

7
Deficitul contului curent a înregistrat o valoare de 2 317 milioane dolari SUA, care a depăşit-o
cu 70 la sută pe cea din 2000, în timp ce absorbţia internă s-a majorat cu peste 10 la sută,
investiţiile reprezentând componenta cea mia dinamică. Raportul dintre consumul final şi
investiţii a avut o evoluţie pozitivă, iar ponderea investiţiilor în absorbţie a crescut cu 1,9 puncte
procentuale, anticipând perspective de creştere economică şi de finanţare a deficitului extern.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii)

În anul 1999, balanþa de bunuri si servicii a înregistrat un deficit de 1 511 milioane


dolari SUA, în scãdere cu 53,9 la sutã faþã de 1998, în principal pe seama reducerii
deficitului balanþei comerciale (bunuri) si al poziþiei transport mãrfuri.

În anul 2001, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 178 milioane dolari SUA,
în creştere cu 64 la sută faţă de 2000, exclusiv pe seama balanţei comerciale (bunuri), ceea ce
arată că o parte însemnată a creşterii consumului intern a fost asigurată din resurse externe.

Balanţa comercială (bunuri)


În anul 2001, deficitul comercial s-a accentuat atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB
comparativ cu 2000 (cu 1 285 milioane dolari SUA, respectiv cu 2,9 puncte procentuale), pe
fondul accelerării creşterii economice, care a impus intensificarea importurilor. Deficitul
comercial a însumat 2 969 milioane dolari SUA, în creştere cu 76,3 la sută faţă de anul 2000 şi s-a
acumulat preponderent în trimestrele II (31 la sută) şi IV (40 la sută).
Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (60,3 la sută, din care
Federaţia Rusă 34 la sută şi CEFTA 20,6 la sută), cu ţările dezvoltate (29,2 la sută, din care UE 17,2
la sută) şi cu alte ţări (10,5 la sută).

Exportul de produse din industria prelucrătoare s-a majorat cu 9,7 la sută


faţă de 2000, la
majoritatea activităţilor, excepţie făcând industria metalurgică (-12 la
sută), industria de

8
prelucrare a ţiţeiului (-7,4 la sută), industria chimică şi a fibrelor sintetice şi
artificiale (-3,1 la
sută).

Exportul destinat pieţei ţărilor dezvoltate s-a cifrat în 2001 la 8 472,1 milioane dolari SUA, mai
mare atât ca valoare, cât şi ca pondere în exportul total comparativ cu 2000 (cu 16,2 la sută,
respectiv cu 4,1 puncte procentuale) - tendinţă imprimată de comerţul cu Uniunea Europeană (în
creştere cu 16,6 la sută). Exportul către Uniunea Europeană a reprezentat 67,8 la sută din
exportul total (în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de 2000) şi a fost concentrat în proporţie
de peste 84 la sută în cinci ţări: Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Olanda.

ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN


INTERVALUL 2002 - 2007

În anul 2002 balanţa de plăţi a României a reflectat o ameliorare a contului curent - favorizată
de reducerea importului net de bunuri şi servicii şi de intensificarea transferurilor curente nete, pe
fondul consolidării creşterii economice şi al îmbunătăţirii rating-ului de ţară. În aceste condiţii,
finanţarea deficitului de cont curent nu a creat mari dificultăţi - investiţiile directe au acoperit peste 70 la
sută din deficit, cea mai mare parte a influxurilor financiare putând fi alocată creşterii rezervei valutare.

Ameliorarea deficitului de cont curent s-a produs în condiţiile în care absorbţia internă
şi-a continuat evoluţia ascendentă din anul precedent, investiţiile reprezentând şi în anul 2002
componenta cea mai dinamică.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru
anul 2002 cel mai redus nivel din ultimii doi ani al deficitului de cont curent în PIB (3,3 la sută), datorită
evoluţiei pozitive a celor două componente: rata economisirii care s-a situat la 19,7 la sută (cea mai mare
după 1994) şi rata de investire care a atins 23 la sută (faţă de 22,5 la sută în anul 2001).

În anul 2002, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 1 525 milioane dolari SUA,
cu 31,4 la sută mai mic faţă de anul 2001, evoluţie care s-a reflectat în diminuarea semnificativă, de la 5,5
la sută la 3,3 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Factorii determinanţi ai îmbunătăţirii soldului contului curent au fost majorarea cu 34,4 la sută

9
a transferurilor curente nete, transformarea deficitului serviciilor în excedent şi reducerea cu 12,1 la sută
a deficitului balanţei comerciale. În schimb, deficitul aferent veniturilor a înregistrat o creştere cu
aproximativ două treimi faţă de anul 2001, datorită repatrierii de către nerezidenţi a veniturilor din
investiţii directe şi din investiţii de portofoliu.

În anul 2002, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 2 602 milioane dolari SUA,
în scădere cu 15,6 la sută faţă de anul precedent, pe fondul accentuării creşterii exportului de bunuri şi
servicii (de la 10,8 la sută în anul 2001 la 20,9 la sută în anul 2002), concomitent cu temperarea
expansiunii importului de bunuri şi servicii (de la 17,5 la sută la 14,1 la sută).

În anul 2002, deficitul comercial a fost de 2 611 milioane dolari SUA, consemnând o
reducere comparativ cu anul 2001, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB (cu 358 milioane
dolari SUA, respectiv cu 1,7 puncte procentuale), pe fondul accelerării exporturilor - stimulate de
consolidarea creşterii economice, de cererea externă de produse minerale şi de produse prelucrate în
sistem lohn (confecţii, tricotaje, încălţăminte), de creşterea specializării intra-ramură (maşini,
echipamente şi mijloace de transport), precum şi de deprecierea în termeni reali (cu 2,9 la sută) a
monedei naţionale în raport cu euro. Deficitul comercial al anului 2002 s-a acumulat, ca şi în anul
precedent, preponderent în trimestrele II şi IV.

Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comerţul cu ţările în tranziţie (88,5 la sută, din
care comerţul cu Federaţia Rusă 43,9 la sută, CEFTA 28,8 la sută şi Ucraina 10,7 la sută) şi cu ţările
dezvoltate (14,2 la sută, din care 12,2 la sută din comerţul cu Uniunea Europeană). Din comerţul cu ţările
în curs de dezvoltare a rezultat un excedent de 115,8 milioane dolari SUA.

Gradul de deschidere a economiei româneşti, care a relevat o evoluţie constant


ascendentă în ultimii patru ani, a crescut considerabil, de la 41,4 la sută în anul 1993 la 66,4 la sută în
anul 2002, pe fondul scăderii protecţionismului tarifar şi al reorientării comerţului exterior către
Uniunea Europeană.

Exportul de bunuri a însumat 13 876 milioane dolari SUA, în creştere faţă de anul 2001 cu
21,9 la sută (2 491 milioane dolari SUA), ca urmare a majorării volumului de mărfuri la mai mult
de jumătate. Creşterile de export din ultimii patru ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB
de la 19,7 la sută în 1998 la 30,3 la sută în 2002. Media lunară realizată la export în anul 2002 a fost
de 1 156,3 milioane dolari SUA, mai mare cu 207,5 milioane dolari SUA faţă de anul precedent.

10
Dintre produsele cu ponderi semnificative în export, cele menţionate în tabelul următor au
înregistrat creşteri.

Importul de bunuri (FOB) a atins în 2002 valoarea de 16 487 milioane dolari SUA (36 la
sută din PIB), în creştere cu 14,9 la sută faţă de anul precedent (2 133 milioane dolari SUA), pe
fondul consolidării cererii interne, al majorării exportului şi al creşterii preţului internaţional al
ţiţeiului. Surplusul de import s-a realizat preponderent din majorarea volumului de bunuri (ca urmare
a liberalizării importului de bunuri industriale din Uniunea Europeană, a suspendării plăţii taxei pe
valoarea adăugată pentru importul de maşini şi utilaje) şi de materii prime care nu se produc în ţară sau
sunt deficitare. Media lunară realizată la import în anul 2002 a fost de 1 373,9 milioane dolari
SUA, mai mare cu 177,7 milioane dolari SUA faţă de anul precedent. Dintre produsele cu ponderi
semnificative în import.

În anul 2003 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent,
pe fondul adâncirii deficitului comercial - ca urmare a expansiunii cererii interne. Cu toate acestea,
finanţarea deficitului de cont curent nu a creat dificultăţi, investiţiile directe şi de portofoliu ale
nerezidenţilor în România acoperind aproximativ 75 la sută din deficit. Absorbţia internă şi-a continuat
evoluţia ascendentă din anii precedenţi, investiţiile reprezentând şi în anul 2003 componenta cea mai
dinamică.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat pentru
anul 2003 o nouă creştere a ponderii deficitului de cont curent în PIB (5,7 la sută), tendinţă imprimată de
evoluţia negativă a ratei economisirii, care s-a situat cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul înregistrat
în anul precedent.

În anul 2003, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 2 877 milioane euro, cu
77,3 la sută mai mare faţă de anul 2002, evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă, de la 3,3
la sută la 5,7 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială, ponderea
acesteia în PIB ajungând la 7,9 la sută (cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2002), pe fondul
expansiunii importului şi al încetinirii ritmului anual de creştere a exportului. La aceasta s-a adăugat
majorarea cu peste o pătrime a deficitului balanţei veniturilor. Efectul negativ al celor două componente

11
asupra contului curent a fost uşor atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei serviciilor şi a transferurilor
curente.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii)


În anul 2003, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 3 893 milioane euro, în
creştere cu 41,7 la sută faţă de anul precedent, pe fondul accentuării creşterii importului de bunuri şi
servicii (de la 7,8 la sută în anul 2002 la 11,5 la sută în anul 2003), concomitent cu temperarea
exportului de bunuri şi servicii (de la 14,3 la sută la 6,7 la sută).

Balanţa comercială (bunuri)

În anul 2003, deficitul comercial a fost de 3 955 milioane euro, consemnând o majorare
comparativ cu anul 2002, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere în PIB (cu 1 203 milioane euro,
respectiv cu 2,2 puncte procentuale), pe fondul accelerării importurilor - stimulate de o serie de
factori: creşterea economică, continuarea procesului de modernizare şi retehnologizare, creşterea
cererii populaţiei pentru bunuri de consum de folosinţă îndelungată (electronice, electrocasnice
şi autoturisme), restrângerea producţiei de cereale - datorită condiţiilor climaterice nefavorabile şi
majorării cererii de produse energetice - pe fondul scăderii producţiei din sectorul hidroenergetic şi
nuclearo-elec-tric. Deficitul comercial al anului 2003 s-a acumulat, ca şi în anul precedent,
preponderent în trimestrele II şi IV.

Gradul de deschidere a economiei româneşti, cu o evoluţie constant


ascendentă în ultimii cinci ani, a crescut considerabil, ajungând la 69,9 la sută în anul 2003,
pe fondul scăderii protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării României în
circuitul economic mondial.

Exportul de bunuri a însumat 15 614 milioane euro, în creştere faţă de anul


2002 cu 6,4 la sută (939 milioane euro), exclusiv din majorarea volumului. Creşterile de
export din ultimii cinci ani au mărit contribuţia exportului la realizarea PIB de la 23,8 la sută
în 1999 la 31 la sută în 2003. Media lunară realizată la export în anul 2003 a fost de 1 301,2
milioane euro, mai mare cu 78,3 milioane euro faţă de anul precedent.

12
Importul de bunuri (FOB) a atins în 2003 valoarea de 19 569 milioane
euro (38,9 la sută din PIB), în creştere cu 12,3 la sută faţă de anul precedent (2 142
milioane euro), exclusiv din majorarea volumului de bunuri, datorită preţurilor
externe mici. Media lunară realizată la import în anul 2003 a fost de 1 630,8 milioane
euro, mai mare cu 178,5 milioane euro faţă de anul precedent.

În anul 2004 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului


curent, pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al dublării ritmului anual de creştere a
importurilor şi de accelerare a acestora în raport cu exporturile. Factorii care au stimulat majorarea
cererii interne au fost creşterea veniturilor salariale şi expansiunea creditului neguvernamental. Cu
toate acestea, investiţiile directe au asigurat finanţarea integrală a deficitului de cont curent.

Absorbţia internă a înregistrat în anul 2004 un ritm de 18,1 la sută faţă de anul precedent
(datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie şi de resurse energetice), iar raportul dintre
investiţii şi consumul final s-a menţinut la aproximativ 27 la sută.

Relaţia de echilibru dintre economisire, investiţii şi soldul contului curent a consemnat


pentru anul 2004 cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani al deficitului de cont curent (8,7 la
sută), tendinţă imprimată de evoluţia negativă a ratei economisirii, care s-a situat cu 2,4 puncte
procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2003.

În anul 2004, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 5 099 milioane euro, mai mare cu
două treimi faţă de anul precedent, evoluţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă, de la 6 la sută
la 8,7 la sută, a ponderii acestuia în PIB.

Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o balanţa comercială,


ponderea acesteia în PIB ajungând la 9 la sută (cu 1,2 puncte procentuale mai mult decât în anul
2003), pe fondul accelerării importurilor în trimestrele II şi IV. Accentuarea soldului negativ al
contului curent a mai fost alimentată de creşterea deficitului balanţei veniturilor şi de
transformarea excedentului provenind de la balanţa serviciilor în deficit. Efectul negativ al celor trei
componente asupra contului curent a fost parţial atenuat de evoluţia pozitivă a balanţei transferurilor
curente.

13
Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2004, balanţa de bunuri şi servicii a
înregistrat un deficit de 5 536 milioane euro, în creştere cu 42,2 la sută faţă de anul precedent, pe fondul
majorării importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2004, deficitul comercial a fost de 5 323 milioane
euro, consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare absolută, cât şi ca pondere
în PIB (cu 1 368 milioane euro, respectiv cu 1,2 puncte procentuale), pe fondul accelerării
importurilor - stimulate în principal de creşterea economică care a condus la majorarea cererii de
bunuri de capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea creditului neguvernamental pentru
bunuri de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme).

Gradul de deschidere a economiei româneşti a crescut semnificativ, ajungând la


73,3 la sută în anul 2004, pe fondul eliminării protecţionismului tarifar şi al intensificării integrării
României în circuitul economic mondial.

Exportul de bunuri a însumat 18 935 milioane euro, marcând o creştere substanţială (21,3 la
sută) comparativ cu anul 2003, ca efect al majorării preţurilor externe (la produse metalurgice, produse
petroliere, maşini) şi al modificării structurii bunurilor exportate - în sensul creşterii ponderii
bunurilor intermediare şi al scăderii ponderii bunurilor de consum. Surplusul valoric al exportului
faţă de anul 2003 a fost de 3 321 milioane euro, din care 57,4 la sută s-a datorat creşterii volumului
de mărfuri exportate şi 42,6 la sută influenţelor favorabile ale preţurilor externe. În anul 2004,
media lunară realizată la export s-a apropiat de 1,6 miliarde euro, mărind contribuţia exportului la
realizarea PIB cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent, până la 32,1 la sută.

Importul de bunuri (FOB) a atins în 2004 valoarea de 24 258 milioane euro, în creştere
cu 24 la sută faţă de anul precedent, pe fondul expansiunii cererii interne. Surplusul valoric al
importului faţă de anul 2003 a fost de 4 689 milioane euro, din care 84,2 la sută s-a datorat creşterii
volumului de mărfuri importate şi 15,8 la sută majorării preţurilor externe. Media lunară realizată la
import a fost de 2 miliarde euro şi a majorat ponderea importului în PIB cu 2,6 puncte procentuale
faţă de anul 2003, ajungând la 41,2 la sută..

În anul 2005 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului

14
curent, pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al menţinerii ritmului anual de creştere a
importurilor şi de încetinire a exporturilor, în special în zona euro. Menţinerea înclinaţiei spre
consum a populaţiei în anul 2005 a fost asigurată prin importuri, cererea de mărfuri fiind mai mare şi
mai diversificată decât potenţialul sectorului industrial. Cu toate acestea, finanţarea deficitului de cont
curent nu a creat dificultăţi, investiţiile străine directe şi transferurile de capital acoperind
aproximativ 85 la sută din deficit.

Consumul final şi investiţiile au însumat 87,4 miliarde euro, mai mult cu 31,8 la sută faţă de
anul precedent, datorită expansiunii rapide a importului de tehnologie, resurse energetice şi bunuri de
consum de folosinţă îndelungată, iar raportul dintre investiţii şi consumul final s-a menţinut la
aproximativ 26 la sută.

În anul 2005, balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului
curent cu 35,1 la sută faţă de cel înregistrat în anul precedent, până la nivelul de 6 888 milioane
euro. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 8,7 la sută, comparativ cu 8,4 la sută în
anul 2004.
Balanţa comercială (bunuri şi servicii)
În anul 2005, balanţa de bunuri şi servicii a înregistrat un deficit de 8 155 milioane euro, în
creştere cu 47,3 la sută faţă de anul precedent, pe fondul majorării importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2005, soldul negativ al balanţei comerciale a fost
de 7 806 milioane euro, consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare
absolută, cât şi ca pondere în PIB (cu 2 483 milioane euro, respectiv cu 1 punct procentual), ca efect al
temperării dinamicii exportului către zona euro şi în condiţiile menţinerii ratei de creştere a
importului. Dinamica importurilor a fost susţinută de creşterea cererii populaţiei pentru bunuri de
folosinţă îndelungată, de continuarea procesului de modernizare a economiei şi de majorarea
preţurilor internaţionale la ţiţei şi gaze naturale .

Exportul de bunuri a însumat 22 255 milioane euro, în creştere cu 17,5 la sută faţă de
anul 2004, ca efect al temperării cererii din zona euro (cu excepţia exportului de produse
minerale) şi al modificării structurii exporturilor - în favoarea bunurilor cu grad înalt de prelucrare
(bunuri intermediare şi bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din

15
anul precedent (3 320 milioane euro) şi a provenit în proporţie de două treimi din creşterea preţurilor
externe (produse petroliere, produse ale industriei chimice, fontă, fier şi oţel) şi de o treime din
majorarea volumului (automobile, produse petroliere, maşini, aparate şi echipamente electrice).

Importul de bunuri a atins 30 061 milioane euro, rata de creştere fiind comparabilă cu cea
din anul 2004 (23,9 la sută), în condiţiile creşterii preţurilor internaţionale (ţiţei, gaze naturale, produse
petroliere, minereuri, produse metalurgice, piei, blănuri) şi ale majorării cererii interne (automobile,
tractoare şi alte vehicule terestre, cazane, turbine, motoare, aparate şi dispozitive mecanice, bumbac,
fire şi ţesături din bumbac, maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat şi de
reprodus sunetul şi imaginea). Surplusul valoric al importului faţă de anul 2004 a fost de 5 803
milioane euro şi a fost determinat de creşterea preţurilor externe, de modificarea structurii importului
şi de majorarea cererii interne pentru bunuri de folosinţă îndelungată. Media lunară realizată la import
a fost de 2,5 miliarde euro, mai mare cu 0,5 miliarde euro decât în anul precedent.
În anul 2006 balanţa de plăţi a României a reflectat o deteriorare a soldului contului curent,
pe fondul adâncirii deficitului comercial, ca efect al temperării dinamicii exportului şi al accelerării
importurilor. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creşterea veniturilor
salariale 16 şi expansiunea rapidă a creditului neguvernamental. Ca tendinţă pozitivă se remarcă
sustenabilitatea ridicată a deficitului de cont curent prin surse autonome de finanţare, influxurile nete de
investiţii străine directe acoperind aproximativ 86 la sută din deficitul de cont curent.

În anul 2006, balanţa de plăţi a României a consemnat adâncirea soldului negativ al contului curent
până la nivelul de 10 156 milioane euro, mai mare cu 47,4 la sută faţă de cel înregistrat în anul
precedent. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 10,4 la sută, comparativ cu 8,7 la sută în
anul 2005.

Balanţa comercială (bunuri şi servicii) În anul 2006, balanţa de bunuri şi servicii a


înregistrat un deficit de 11 755 milioane euro, în creştere cu 44,1 la sută faţă de anul precedent, pe
fondul majorării mai accentuate a importului de bunuri şi servicii.

Balanţa comercială (bunuri) În anul 2006, soldul negativ al balanţei comerciale a fost de
11 759 milioane euro, consemnând o majorare comparativ cu anul precedent, atât în valoare absolută, cât şi

16
ca pondere în PIB (cu 3 953 milioane euro, respectiv cu 2,3 puncte procentuale), pe fondul accelerării
importurilor - stimulate de creşterea economică care a condus la dezvoltarea cererii de bunuri de
capital şi de resurse energetice primare şi de extinderea rapidă a creditului neguvernamental pentru bunuri
de folosinţă îndelungată (inclusiv leasing financiar, în principal pentru autoturisme). Adâncirea
deficitului comercial este reflectată şi de reducerea gradului de acoperire a importurilor cu exporturi de la 74
la sută în anul 2005 la 68,7 la sută în anul 2006. Comparativ cu anul 2005, gradul de deschidere a
economiei româneşti s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, până la 65,3 la sută.

Evoluţia soldului balanţei comerciale pe cele opt grupe de mărfuri consemnează excedente
la: textile, confecţii, încălţăminte (2 047 milioane euro), metale comune (157 milioane euro) şi deficite la:
maşini, aparate, echipamente şi mijloace de transport (5 678 milioane euro), produse chimice şi plastice (3
063 milioane euro), produse minerale (2 867 milioane euro), produse agroalimentare (1 384 milioane
euro), produse din lemn, hârtie şi alte mărfuri (971 milioane euro).

Exportul de bunuri a însumat 25 850 milioane euro, în creştere cu 16,2 la sută faţă de anul
2005, ca efect al majorării preţurilor externe (la produse petroliere19, maşini, produse metalurgice, produse
chimice, materiale plastice, mobilier), al volumului şi al creşterii exporturilor produselor prelucrate
(bunuri intermediare şi bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost de 3 595 milioane
euro, mai mare cu 275 milioane euro faţă de cel înregistrat în anul 2005 şi a provenit atât din
creşterea preţurilor externe (produse petroliere, metalurgice, chimice şi plastice, aluminiu, motoare,
aparate şi dispozitive mecanice, mobilier şi încălţăminte), cât şi din majorarea volumului
(automobile, produse petroliere, maşini, aparate şi echipamente electrice, aluminiu, cupru, produse din
fontă, fier sau oţel, materiale plastice şi articole din plastic). În anul 2006, media lunară realizată la export a
fost de 2,1 miliarde euro, mai mare cu 0,3 miliarde euro decât în anul precedent.
Importul de bunuri a înregistrat 37 609 milioane euro, mai mult cu 25,1 la sută faţă
de anul precedent, pe seama majorării cererii interne de bunuri de capital
(automobile, tractoare şi alte
vehicule terestre, aparate şi dispozitive mecanice, maşini, aparate şi
echipamente electrice) şi de produse energetice, precum şi de evoluţia

17
preţurilor materiilor prime20. Surplusul valoric al importului faţă de anul 2005 a
fost de 7 548 milioane euro, mai mare cu 1 745 milioane euro faţă de cel înregistrat în
anul 2005 şi a fost determinat în cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al
bunurilor importate. Media lunară realizată la import a fost de 3,1 miliarde euro, mai
mare cu 0,6 miliarde euro decât în anul precedent.

În perioada ianuarie-septembrie 2007 contul curent al balanţei de


plăţi a înregistrat un deficit de 11 801 milioane euro. Influenţa determinantă
asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale, care a
însumat 12 265 milioane euro, mai mare cu 67 la sută faţă de ianuarie-septembrie
2006.

Deficitul contului curent în perioada ianuarie-septembrie 2007 a fost


acoperit în proporţie de 42,5 la sută prin investiţii străine directe, care au
înregistrat 5 013 milioane euro, din care participaţiile la capital şi profitul
reinvestit au reprezentat 50 la sută, iar creditele intra-grup 50 la sută.

Datoria externă pe termen mediu şi lung a înregistrat la 30 septembrie


2007 nivelul de 33 851 milioane euro, în creştere cu 18,9 la sută faţă de 31
decembrie 2006.

Datoria externă publică şi public garantată a înregistrat la 30


septembrie 2007 un sold de 10 249 milioane euro şi a reprezentat 30,3 la
sută din datoria externă pe termen mediu şi lung (faţă de 37,7 la sută la 31
decembrie 2006).

Datoria externă negarantată public a însumat 20 938 milioane euro la


30 septembrie 2007, fiind cu 24,8 la sută mai mare decât la 31 decembrie
2006.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 20,5


la sută în perioada ianuarie-septembrie 2007, comparativ cu 20,7 la sută în
anul 2006.

Gradul de acoperire a fost 6,2 luni de import la 30 septembrie 2007, faţă


de 6,4 luni de import la 31 decembrie 2006.

18
CAPITOLUL 3. Concluzii si previziuni

In perioada analizata , principala caracteristica a sectorului extern o


constituie deficitul balantei.

In 1996, s-a agravat dezechilibrul, deficitul de cont curent fiind cel mai mare
dupa 1990; ponderea acestuia in PIB fiind de 7,2%, comparartiv cu 1,4% in
1994, si 5% in 1995.

Echilibrul cerere-oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie,


in conditiile in care oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca
cererea interna in crestere. Acoperirea cererii interne priin contributia sporita
a importului s-a conturat inca din 1995. In 1994, corelatia a fost
pozitiva:cresterea economica s-a realizat in paralel cu scaderea deficitului de
balanta.

Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1996 l-a


constituit agravarea dezechilibrului extern, situatie ce atesta vulnerabilitatea
acestui tip de crestere. Vulnerabilitatea cresterii economice deriva si din
faptul ca o asemenea situatie a balantei de plati deterioreaza puternic
credibilitatea Romaniei pe pietele financiare internationale.

19
Deficitul contului curent este in cazul Romaniei structural, deci greu de
eliminat fara incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de
energie si de pierderi, iar creditorii externi nu sunt dispusi sa finanteze
pierderi.

Deficitul este foarte mare dupa standardele in materie; semnalul de alarma


pentru finantatorii externi se declanseaza la deficite de 4-4,5% din PIB, sau de
1/5 din exporturi, mai ales daca finantarea nu este autonoma si deficitul
extern are contrapartida in deficitul fiscal. In plus, nivelul rezervelor valutare
a fost scazut,ca si influxurile de investitii directe de capital.

Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis


mobilizarea de resurse externe considerabile din surse private , ceea ce a
facut posibila asigurarea fara dificultate a necesarului de finantare externa.
Desi in acest fel, unul din motivele de ingrijorare care au dominat
preocuparile din sectorul extern in anii anteriori ( dificultatea gasirii finantarii
externe ) a fost inlaturat, amploarea deficitului de cont curent, si mai ales
cauzele acestuia accentuate si de politici macroeconomice neadecvate,
raman ini continuare probleme acute.

Debitul contului curent,ajuns la 2571 mil. $ in 1996 ( fata de 1774 mil. $


in 1995) reflecta in primul rand un sold negativ mai mare al balantei
comerciale, datorat cresterii importurilor, si pierderilor moderate din raportul
de schimb ( cu 2,3%). Importul si exportul de marfuri, marcand un deficit
( 2470 mil.$) cu 56,6 % mai mare decat cel inregistrat in 1995,
contribuie( traditional de altfel) cu 96,1 % la deficitul contului curent.

Un comportament asemanator au avut in 1996 serviciile si veniturile


care au marcat deficite mai mari decat in 1995. Daca deteriorarea balantei
veniturilor este un proces normal,data fiind cresterea an de an a serviciului
datoriei externe , evolutia negativa a serviciilor este nesatisfacatoare, mai
ales din perspectiva turismului al carui potential ramane in continuare
nevalorificat corespunzator.

20
Scaderea investitiilor directe de capital ( cu aproximativ 37% in 1996
fata de 1995) a agravat problema balantei de plati si a neutralizat efortul BNR
de a aduce capital. O contributie mai mare au avut in 1996, pentru prima
oara in aceasta perioada, si in mod substantial, imprumuturile sub forma
investitiilor de portofoliu(61,7% din acestea au provenit de piata japoneza
prin lansarea de catre BNR a obligatiunilor Nomura Securities). Celelalte
componente ale contului financiar au manifestat tendinte diferite: activele
nete au inregistrat o imbunatatire a pozitiei fata de 1995 pe seama
imprumuturilor pe termen mediu si lung; pasivele nete totale s-au mentinut in
jurul acelorasi valori; activele de rezerva ale statului administrate de BNR au
crescut de 1,7 ori datorita intrarilor de capital angajate de autoritatea
monetara.

In intervalul analizat, se remarca o inrautatire de la an la an a situatiei


balantei de plati externe a Romaniei cu evidente implicatii asupra bunastarii
populatiei, situatie datorata si adoptarii unor reforme la nivel macroeconomic
neadecvate sau prost aplicate.

Comerţul exterior al României în primele 9 luni ale anului 2006, a prezentat o


serie de caracteristici dintre care amintim următoarele:

• Creşterea nominală a exporturilor a fost de 16,0% iar cea a importurilor de


24,5%.
• Un fenomen îmbucurător este faptul că exporturile de produse ale
industriei construcţiilor de maşini au înregistrat o majorare superioară celei de la
import cu 10 puncte procentuale (40,8% faţă de 30,8%) în condiţiile în care totuşi
România are nevoie de importuri de capital pentru susţinerea dezvoltării
economice.
De fapt, aceasta reprezintă singura grupă de produse unde dinamica
exporturilor o devansează pe cea a importurilor.
•Expansiunea importurilor într-un ritm mai rapid cu 8,5 puncte procentuale
decât

21
cel al exportului, a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu
45,6% faţă de deficitul comercial înregistrat în aceeaşi perioadă a anului
anterior.
Exporturile FOB realizate au fost în valoare de 19,1 mld. euro cu o valoare
medie lunară de 2,1 mld. euro, comparativ cu 1,8 mld. euro în primele 9
luni ale anului 2005. Valoarea exporturilor în luna septembrie a fost de 2199,6
mil. euro în creştere cu 6,1% faţă de septembrie 2005.
În ultimele luni exportul de bunuri a înregistrat un trend descrescător, astfel de la o
creştere cu 20,3% în primul semestru, comparativ cu anul anterior, la 9 luni creşterea s-a
încetinit până la 16%.

Presiunea deficitului balantei de plati ar putea readuce cursul


la 3,8 lei/euro
Dezechilibrul dintre iesirile si intrarile de bani din Romania, estimat sa
reprezinte 14% din Produsul Intern Brut in acest an, ar putea readuce cursul de
schimb la 3,6-3,8 lei/euro.

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale (BNR), prefera aducerea


deficitului de cont curent pe o panta de corectie printr-un scenariu mai putin
radical, de soft landing, chiar daca pe viitor nu exlude probabilitatea unei
slabiri a monedei nationale. Pesimismul indus analistilor de valoarea excesiva a
deficitului, de pana la 16,5
miliarde euro in 2007, aduce in prim-plan o corectie a leului pe termen scurt.

In conditiile in care deficitul balantei de plati de anul trecut, cu o pondere


de 10,3% din PIB, s-a finantat aproape autonom, pentru acest an modalitatea
de finantare ridica probleme. Pe de-o parte, gradul de acoperire prin
investitii straine s-a redus pana la un procent estimat de circa 50%, comparativ
cu 91% in 2006, iar pe de alta parte cresterea datoriei externe pe termen scurt
ar putea induce motive de ingrijorare. Nesustenabilitatea dezechilibrului balantei de plati,
alimentat prin deficitul balantei comerciale, care a insumat 10,86 miliarde euro in luna august,
reprezinta un risc nu doar pentru cursul de schimb, ci si pentru inflatie, mai ales ca si veniturile si

22
transporturile inregistreaza solduri negative. Potrivit FMI, o politica fiscala echilibrata ar putea
diminua efectele negative ale dezechilibrelor externe masive.

ANEXE

23
24
25
Cuprinsul

Balanta de plati – caracteriziare generala


....................................1

Analiza si statistica balantei de plati a romaniei . . . . . . . . . . . .


................6

26
Concluzii si previziuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Bibliografie

• ANUARUL STATISTIC AL ROMANIEI-1990

• M. BADITA, T. BARON, M. KORKA-STATISTICA PENTRU


AFACERI,EDITURA EFICIENT, BUCURESTI, 1998

27
• RAPORTUL ANUAL 1999 - 2006 AL BNR

• COORDONATOR I. POPA-TRANZACTII COMERCIALE


INTERNATIONALE, EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2004
• www.bnr.ro

• www.cnp.ro

28