Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Liberalismul
Intr-un sens strict, liberalismul, numit 'clasic', este un curent filosofic nascut in Europa secolelor al
XVII-lea i al XVIII-lea, care pleaca de la ideea ca fiecare fiin a umana are, prin na tere, drepturi
naturale pe care nici o putere nu le poate impieta i anume: dreptul la via a, la libertate i la
proprietate. Ca urmare, liberalii vor sa limiteze prerogativele statului i ale altor forme de putere,
oricare ar fi forma i modul lor de manifestare.
In sens larg, liberalismul proslave te construirea unei societa i caracterizate prin: libertatea de
gandire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de pia a pe baza ini
iativei private i un sistem transparent de guvernare, in care drepturile minorita ilor sunt garantate.
Exista mai multe curente de gandire liberala care se diferen iaza intr-un mod mai precis prin
fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului i prin domeniul asupra caruia ele aplica
principiul liberta ii.
piata a constituit fundamentul miscarii catre un sistem economic capitalist al pietei libere, dar si
confirmarea dizolvarii sistemului mercantilist care considera ca prosperitatea unei natiuni depinde
de volumul de capital, ca volumul global al activitatilor comerciale este, practic,
fix, „neschimbator”, statul jucand rolul de protector al tuturor activitatilor economice. In
zilele noastre, teoria liberala este puternic asociata cu liberatrianismul, cu economia
neoliberala si cu unele scoli ale conservatorismului, in particular conservatorismul liberal
Teoria liberalismului economic se bazeaza pe doua concepte centrale: proprietatea
Liberalismului economic i-a fost asociat capitalismul, ca sistem social in care indivizii sunt liberi sa-
si urmareasca interesul propriu rational, sa posede proprietati si sa profite de pe urma actiunilor
proprii. Liberalismul economic este adeptul formulei : « laissez faire », care presupune
neinterventia statului in economie. Rezultatul : proprietatea privata, initiativa individuala, libera
concurenta, prosperitatea economica.
Statul liberal este, inainte de toate, un stat limitat atat in privinta puterilor- statul de drept, care
presupune domnia legii, cat si in privinta functiilor sale – statul minimal. Statul liberal
neinterventionist se opune statului socialist paternalist, interventionist. Printre principiile liberale
clasice referitoare la stat se numara : separarea puterilor in stat, supunerea fata de legi, nu fata de
judecatori, sistemul reprezentativ. Acest ultim principiu este liantul intre liberalism si democratie.
2.Conservatorismul
este o doctrina care sustine vechile forme ale vietii politice, culturale si economice, si care pledeaza
pentru apararea ordinii traditionale.
Este o ideologie caracterizata cel mai bine de vicontele Falkland printr-un dicton care spune
ca: “atunci cand nu este necesar sa schimbi ceva, este necesar sa nu schimbi nimic”.
3.Socialismul
Astazi, socialismul cuprinde intr-un mod foarte larg i general pe to i cei ce doresc schimbarea
organizarii sociale in vederea ob inerii unei mai mari justi ii sociale: el il include atat pe sociali tii
marxi ti, cat i pe social-democra i i pe anarhi ti. Aceste curente se infrunta in probleme
fundamentale: pentru sau contra statului, pentru sistemul parlamentar sau pentru democra ia
directa.
Acestea sunt cateva principii de baza, care stabilesc un cadru adecvat societa ii socialiste, menita
sa aiba la baza omul cu necesita ile lui, pentru a asigura fiecarui individ condi ii de trai i de
perpetuare a speciei, de recreere i de respect reciproc, pentru a da ceta eanului demnitatea
cuvenita ca om, ca membru al societa ii in care traie te, munce te, i i gase te fericirea i participa
activ la bunastarea intregii na iuni.