Seminarul 2

Şiruri de numere reale.Aplicaţii

1. Se consideră şirul de numere reale ( a n ) nN , al cărei termen general este:

1 1 1
an  p
 p
 ..........................  p
, a  0, p  N , p , n  N *
n a
p
n  2a
2
n  na
p

.
a). Să se arate că şirul ( a n ) nN , este un şir mărginit.

b). Să se calculeze lim

n 
(a n ).

Rezolvare. Termenul general al şirului ( a n ) nN , se poate scrie sub o formă

concentrată
astfel:
n
1
an   p .
k 1 n p  ka
Pe de altă parte putem scrie dubla inegalitate:
p p p
n p  1  n p  ka  n p  na

din care se obţine prin inversarea termenilor acestei duble inegalităţi o nouă dublă
inegalitate:
1 1 1
p
 p
 p .
n p  na n p  ka np  a
Însumând termenii dublei inegalităţi după k, rezultă:
n n n
1 1 1
 p
 p
 p
k 1 n  na p
k 1 n  ka
p
k 1 n ap

sau încă:
n
n 1 n1
p
 p
 p
n  na
p
k 1 n  ka p
np  a
adică:
 n n
p
 an  p . (1)
n  na
p
n a
p

Din această dublă inegalitate reţinem doar a doua inegalitate

n
an  p
n ap

În plus a n  0 , şi putem scrie:

p
n np
0  an  p
 p
1
np  a np  a

şi prin urmare şirul ( a n ) nN , este mărginit.

b). În dubla inegalitate (1), trecem la limită în raport cu n  , şi avem:
n n
lim  lim( a n )  lim
n  p n  p
n  na
p n  n a
p

de unde rezultă:
n n
lim  lim( a n )  lim
n 
a n  n 
a ,
np 1 p 1
np 1
n np
ceea ce este echivalent cu:
1  lim a n  1  lim(a n )  1 .
n  n 

2. Se consideră şirul de numere reale ( a n ) nN , al cărei termen general este:

n
k 4  k 2 1
an  a  n  1   , a R.
k 1 k4  k

a). Să se calculeze lim

n 
(a n ).

b). Să se găsească termenul de la care a n  a  0,01.

Rezolvare. a). Vom calcula mai întâi suma:

n
k 4  k 2 1 n
k 4  k  k 2  k 1 n k 4  k n k 2  k 1

k 1 k4  k
= 
k 1 k4  k
 4
k 1 k  k
 4
k 1 k k


n n
k 2  k 1 n
1 n
1 1
= 1   n  n  (  )
k 1 k ( k  1)(k  k  1) k 1 k ( k  1) k 1
2
k 1 k 1 k
 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
= n  [(  )  (  )  (  )  ................(  )(  )] 
1 2 2 3 3 4 n 1 n n n  1)

1
= n 1 .
n 1
Prin urmare termenul general al şirului ( a n ) nN , este:

1 1
a n  a  n  1  (n  1  )a .
n 1 n 1
Trecând la limită în expresia lui a n , avem:
1
lim (a n )  lim[a  ]a
n  n  n  1)
1 1
b). a n  a  0,01  a  n  1  a  0,01  n  1  0,01  n  1  100  n  99.

De aici rezultă că începând cu al 99-lea termen, toţi termenii şirului ( a n ) nN , sunt
conţinuţi în mulţimea [a- 0,01: a+0,01].
n
1
3). Se consideră şirul ( a n ) nN , al cărui termen general este a n   ln(1  ).
k 2 k2

a). Să se calculeze lim

n 
(a n ).

1
b). Să se arate că a n   ln 2, ()n  N , n  2.
n
Rezolvare.
n
1
a n   ln(1  )=
k 2 k2
n
1 n
1 k 2 n
(k  1)(k  1)
 ln[ (1  )  ln[ ( )  ln  [ ] 
k 2 k2 k 2 k2 k 2 k2

1 3 24 ( n  2)  n ( n  1)  (n  1) n 1
= ln[ ( )( )  .    ( ( ]  ln( ).
22 33 ( n  1)  ( n  1) nn 2n

n 1 1
lim ( a n )  lim[ln( )]  ln   ln 2 .
n n  2n 2
 1
b). Considerăm şirul de numere reale, (e n ) nN , unde en  (1  ) n . Acest şir este strict
n

crescător şi lim (en )  e . De asemenea 2  en  3, ()n  N * . Şirul fiind strict crescător,

n 

rezultă că
1 1 n 1
en  e  (1  ) n  e  ln[(1  ) n ]  ln e  n ln( ) 1
n n n
n 1 1
 ln( ) (1)
n n

Pe de altă parte
1 n 1 1
an   ln 2, () n  N , n  2  ln( )   ln 2 
n 2n n
n 1 1 n 1 1
 ln( )  ln 2   ln 2  ln( ) ,
n n n n
adică relaţia (1), care este adevărată () n  N , n  2.
4). Să se calculeze limita şirului al cărui termen general este
1  1!2  2!3  3!..................  n  n!
an  .
( n  1)!

Rezolvare. Avem evident o nederminare de forma  . Pentru înlăturarea acestei
nedeterminări, aplicăm lema Stolz- Cesaro. Pentru aceasta notăm:
x n  1  1!2  2!3  3!.......... ......  n  n!; y n  ( n  1)!.

xn x  xn
lim( a n )  lim( )  lim( n 1 )
yn n 1  y n
n  n  n  y

(1  1!2  2!...  n  n! ( n  1)  ( n  1)!(1  1  2  2!........  n  n!)

 lim[ ]
n  (n  2)!( n  1)!

( n  1)  (n  1)!
= lim [  lim (1)  1.
n  ( n  1)  (n  1)! n 

5). Să se arate că şirul cu termenul general

1 1 1
an  1    ...................   ln n
2 3 n
este convergent.
Rezolvare. Vom arăta că acest şir este monoton şi mărginit de unde va rezulta că este
convergent.În ceea ce priveşte mărginirea acestui şir pornim de la monotonia şirului
 1
(e n ) nN , unde e n  (1  ) n . Ştim că acest şir este strict crescător de unde rezultă că
n
1 1
(1  ) n 1  e  (1  ) n
n n
de unde obţinem prin logaritmare dubla inegalitate:
1 1
 ln(n  1)  ln n  .
n 1 n
Prin sumare după valorile lui n, obţinem:
1 1
a n  a n 1  ln(1  )   0.
n n 1
Aşadar şirul ( a n ) nN , este strict descrescător deci este monoton. De asemenea acest şir

este şi mărginit deoarece a n  (0, a1 ]. Prin urmare şirul ( a n ) nN este convergent.
Limita acestui şir se numeşte constanta lui Euler.

lim (a n ) = lim ( 1  1  1  ...................  1  ln n )=

n  n 
2 3 n
c(constanta lui Euler).
Aplicaţie. Să se arate că
1 1 1
lim(   ..................  )  ln 2
n  n n 1 2n
1 1 1 1 1 1
Rezolvare. lim (1    ...............    ..........   ln 2n)  c
n 2 3 n n 1 n 1 2n

lim ( 1  1  1  ...................  1
 ln(n  1) )= c
n 
2 3 n 1
Scăzând cele două relaţii membru cu membru, obţinem:

1 1 1 2n
lim(   ..................  )  lim[ln 2n  ln(n  1)]  lim[(ln( )]  ln 2 .
n  n n 1 2n n  n  n 1
6). Utilizând criteriul lui Cauchy, să se arate divergenţa şirului cu termenul general
1 1 1
an  1    ...................  .
2 3 n
Rezolvare. Ştim că un şir de numere reale este un şir Cauchy dacă
 ()  0, (N ( )a.i.n, m  N ( ), a m  a n   .
1
Pentru şirul nostru luăm   , m  2n, n  N ( ).
2
1 1 1 n 1
am  an    .......... .......... ........    
n 1 n  2 2n 2n 2
Prin urmare a fost contrazisă definiţia unui şir Cauchy. Şirul ( a n ) nN , nu este un şir
Cauchy şi prin urmare nu este convergent, deci este divergent
7). Să se calculeze limita şirului ( a n ) nN , al cărui termen general este dat de relaţia de
recurenţă:
a n  a n 1  4a n  2  4a n 3 ,

având condiţiile iniţiale a0  3, a1  1, a 2  5.

Rezolvare. Relaţiei de recurenţă i se asociază ecuaţia caracteristică:
r 3  r 2  4r  4  0
ale cărei soluţii sunt: r1  2, r2  2, r3  1. Aşadar termenul general al şirului ( a n ) nN ,
are expresia:
a n  c1 r1n  c 2 r2n  c3 r3n

sau
a n  c1  2 n  c 2  (2) n  c3

unde c1 , c 2 , c3 sunt constante care se vor determina pe baza condiţiilor iniţiale, mai
precis în relaţia care defineşte pe a n , îi dăm pe rând lui n valorile 0,1 şi 2. Obţinem
următorul sistem de trei ecuaţii cu trei necunoscute:
c1  c2  c3  3

 2c1  2c 2  c3  1
  4c 2   9
 4c1 c3

Prin urmare termenul general al şirului ( a n ) nN , este:

a n  2 n  ( 2) n  1 .

Subşirul termenilor de rang par are termenul general de forma a n  2  2 n  1 şi în

cosecinţă are limita  . Subşirul termenilor de rang par are termenul general de forma
a n  1, şi prin urmare este un şir constant a cărui limită este egală cu termenul general al

şirului, adică este egală cu 1. Prin urmare şirul ( a n ) nN , având două subşiruri ale căror
limite sunt diferite, nu are limită.