0modul mcm6 Ev Dce IV Ps

GRUPUL ùCOLAR „DOMNUL TUDOR”
DROBETA-TURNU-SEVERIN
CATEDRA DE CULTURĂ TEHNICĂ
DISPOZITIVE ùI CIRCUITE ELECTRONICE (IV)
MODULUL MCM6/EV
LUCRĈRI DE LABORATOR
Prezenta lucrare este traducerea îndrumarului de laborator

ELECTRONIC DEVICES AND CIRCUITS (IV) – module MCM6/EV
editat de
© ELETTRONICA VENETA & INEL SPA
Traducere, adaptare úi tehnoredactare:
Prof. ing. Mihai Agape
Drobeta-Turnu-Severin
– 2006 –
CUPRINS
LECğIA B33: OSCILATOARE RC 1
LECğIA B34: OSCILATORUL COLPITTS 8
LECğIA B35: OSCILATOARE HARTLEY ùI MEISSNER 13
LECğIA B36: OSCILATOARE CU CUARğ 20
LECğIA B37: CIRCUITUL BASCULANT ASTABIL 25
LECğIA B38: CIRCUITUL BASCULANT MONOSTABIL 30
LECğIA B39: CIRCUITUL BASCULANT BISTABIL 36
LECğIA B40: TRIGGER SCHMITT 41

Dispozitive úi circuite electronice (IV)
LecĠia B33: Oscilatoare RC

Obiective
ÎnĠelegerea funcĠionării oscilatoarelor RC
Utilizarea oscilatoarelor RC
Echipament necesar
Unitatea de bază pentru sistemul IPES (sursă de alimentare PSU/EV, suport pentru
module MU/EV, unitatea de control individual SIS2)
Modul experimental MCM6/EV
Osciloscop
B33.1 NoĠiuni teoretice

Introducere
Un oscilator este un circuit care poate genera un semnal alternativ, fiind alimentat de la o
sursă de curent continuu.
În general, pentru realizarea unui oscilator sunt necesare:
x O sursă de tensiune continuă
x Un circuit de amplificare
x O reĠea care determină frecvenĠa de oscilaĠie
x O reĠea de reacĠie pozitivă (numită úi regenerativă)
Un oscilator poate fi privit ca un amplificator care îúi furnizează propriul semnal de
intrare. Pentru realizarea oscilaĠiei trebuie ca reacĠia să aibă o anumită fază.
FrecvenĠa de oscilaĠie este determinată de:
x O reĠea pasivă RC (pentru frecvenĠe joase)
x O reĠea pasivă LC sau un cristal de cuarĠ (pentru frecvenĠe înalte)
Oscilatoare RC cu reĠea de defazare

În figura B33.1 este prezentată schema tipică a unui oscilator cu reĠea de defazare.
figura B33.1
Oscilatorul este format dintr-un amplificator cu emitorul comun, al cărui semnal de ieúire
din colector este aplicat la intrarea din bază de către o reĠea RC care îl defazează cu 1800.
Semnalul de intrare va determina oscilaĠia circuitului.
Pagina 1 din 46 Prof. ing. Mihai Agape

LecĠia B33: Oscilatoare RC Modulul MCM6/EV
ApariĠia oscilaĠiilor depinde de raportul R/Rc úi hfe. În plus, trebuie îndeplinită condiĠia
hfe44,5.
FrecvenĠa de oscilaĠie este:
1 1
f (Hz)
2 S R C 6 4 R / RC
O altă configuraĠie de oscilator cu reĠea de defazare este cea din figura B33.2, care se
poate obĠine din cea anterioară prin inversarea rezistoarelor cu condensatoarele. În acest caz
frecvenĠa de oscilaĠie a circuitului este:
f 6 ( 2 S RC ) (Hz)
figura B33.2
Oscilatoarele RC pot fi utilizate pentru generarea semnalelor cu frecvenĠe de la câĠiva Hz

la câteva sute de kHz. Oscilatoarele RC nu sunt eficiente la frecvenĠe de ordinul MHz, pentru
care sunt utilizate oscilatoare LC. Pentru modificarea frecvenĠei în limite largi, capacitatea celor
3 condensatoare (sau rezistenĠa celor 3 rezistoare) trebui modificată simultan. În acest mod,
impedanĠa reĠelei de defazare este menĠinută constantă úi prin urmare úi amplitudinea oscilaĠiilor.
Pentru aceste oscilatoare se utilizează amplificatoare în clasă A, astfel încât să se minimizeze
distorsiunile semnalului.
Oscilatoare RC cu reĠea Wien

Oscilatoarele cu reĠea Wien utilizează de asemenea reacĠia pozitivă. În figura B33.3 este
reprezentată schema electrică de principiu a unui oscilator cu punte Wien. În acest circuit se
foloseúte un amplificator neinversor.
figura B33.3
Circuitul conĠine 2 divizoare de tensiune:

x Primul divizor conĠine un circuit serie RC úi un circuit RC paralel. Acest divizor asigură
reacĠia pozitivă.
x Cel de-al doilea divizor este pur rezistiv úi format din rezistoarele R4 úi R3. Acest divizor
asigură reacĠia negativă.
Prof. ing. Mihai Agape Pagina 2 din 46

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B33: Oscilatoare RC
În general între valorile componentelor există următoarele relaĠii: R1=R2=R úi C1=C2=C.

În acest caz circuitul funcĠionează dacă este îndeplinită următoarea condiĠie:
R3 1 1

R3 R4 3 Ad
Din relaĠia de mai sus se observă că amplificarea Ad a circuitului nu poate fi mai mică de
3. În caz contrar, rezistenĠele ar trebui să fie negative, ceea ce fizic este imposibil. ùtiind că
amplificarea Ad a amplificatorului este foarte mare, condiĠia de oscilaĠie devine:
R3 1
|
R3 R4 3
FrecvenĠa de oscilaĠie se determină cu relaĠia:
1
f
2S RC
B33.2 Desfăúurarea lucrării

DeconectaĠi toĠi jumperii
IntroduceĠi codul lecĠiei: B33
Oscilator RC cu reĠea de defazare

- RealizaĠi circuitul din figura B33.4, conectând jumperii J1, J2 úi J5
figura B33.4
- ReglaĠi RV3 în poziĠia medie.

- ReglaĠi RV1 astfel încât să obĠineĠi în colectorul tranzistorului 1 o tensiune continuă de
aproximativ 6V.
- ReglaĠi încet RV3 până când tensiunea din colectorul tranzistorului T1, vizualizată cu
osciloscopul, este o undă sinusoidală.
- VerificaĠi dacă RV3 permite modificarea distorsiunilor semnalului úi de asemenea poate opri
oscilaĠiile circuitului prin modificarea amplificării.
- Rezistorul semivariabil RV3 este decuplat în curent continuu de rezistorul din emitorul
tranzistorului T1 de către condensatorul C5, care blochează componenta de curent
continuu. În acest mod, prin reglarea lui RV3 se reglează câútigul dinamic al circuitului,
ceea ce duce la îndeplinirea condiĠiei de oscilaĠie.
- ReglaĠi RV1 úi observaĠi faptul că acesta permite reglarea amplitudinii oscilaĠiilor.
- MăsuraĠi frecvenĠa fO a semnalului generat.

Q1 Cât este valoarea frecvenĠei de oscilaĠie?
A B
1 6 1Hz
2 3 1kHz
3 5 1MHz
4 2 100Hz
5 1 50kHz
6 4 500Hz
- VizualizaĠi semnalele din baza úi colectorul tranzistorului T1
Q2 Cât este defazajul dintre cele 2 semnale?
A B
1 5 00
2 6 900
3 1 100
4 3 1800
5 2 1200
6 4 1500
- VizualizaĠi semnalele prezente la bornele celor 3 rezistoare R1, R2 úi R3 úi observaĠi
defazarea progresivă a semnalului.
ApăsaĠi tasta INS

- Dacă este cazul, reglaĠi RV3 astfel încât circuitul să oscileze din nou.
Q3 ExaminaĠi formele de undă. În ce mod a fost schimbat circuitul?

A B
1 5 Tranzistorul a fost scurtcircuitat între bază úi emitor.
2 1 A fost introdus un rezistor în paralel cu R3.
3 2 Tensiunea de alimentare a fost modificată.
4 3 ReĠeaua de reacĠie a fost deconectată.
5 4 A fost modificată amplificarea circuitului.
- RealizaĠi circuitul din figura B33.5, prin conectarea jumperilor J1, J3 úi J4.

figura B33.5
- ReglaĠi RV1 úi RV2 astfel încât circuitul să oscileze.

- ObservaĠi efectul lui RV2, rezistorul semivariabil din colector, asupra funcĠionării circuitului.
Oscilator RC cu reĠea (punte) Wien

- RealizaĠi circuitul din figura B33.6, conectând jumperii J6 úi J9.
figura B33.6
- VizualizaĠi semnalul din colectorul lui T2.

- ReglaĠi RV4 astfel încât să obĠineĠi un semnal sinusoidal úi măsuraĠii frecvenĠa.
- ComparaĠi valoarea teoretică a frecvenĠei cu cea măsurată (R=R6=R7=10kȍ,
C=C6=C9=0,1µF).
- DeconectaĠi jumperii J6 úi J9 úi conectaĠi J8 úi J11 astfel încât condensatoarele C6 úi C9 să
fie înlocuite de condensatoarele C8 úi C11 care au capacitatea de 10nF.
- ReglaĠi RV4 pentru obĠinerea oscilaĠiilor úi măsuraĠi valoarea noii frecvenĠe de oscilaĠie.
Q4 În ce mod este afectată frecvenĠa oscilaĠiei de capacitate?

A B
1 5 Este independentă de valoarea capacităĠii.
2 1 Descreúte cu valoarea capacităĠii.
3 2 Creúte cu valoarea capacităĠii.
- EliminaĠi jumperul J9.
ApăsaĠi tasta INS

Q5 Prin măsurarea noii frecvenĠe de oscilaĠie úi Ġinând cont de măsurătorile

anterioare, cât este valoarea capacităĠii în circuitul paralel?
A B
1 4 1µF
2 6 2nF
3 1 10µF
4 5 10nF
5 3 100nF
6 2 47nF
- VizualizaĠi semnalele din baza úi colectorul fiecărui tranzistor.
- ObservaĠi fazele úi amplitudinile semnalelor.
- Din cele observate se poate deduce faptul că pentru generarea oscilaĠiilor cu tranzistoare
bipolare, sunt necesare cel puĠin 2 etaje de amplificare.
- Deoarece stabilitatea unui oscilator cu reĠea Wien depinde de nivelul de amplificare al
circuitului, primul etaj de amplificare cu emitorul comun trebuie să aibă o amplificare mare.
Totodată acest amplificator inversează semnalul, astfel încât trebuie utilizat încă un
amplificator cu emitorul comun care să introducă un defazaj de 1800. Acest etaj furnizează
úi o anumită amplificare.
B33.3 Test
Q6 Pentru realizarea unui oscilator cu un amplificator inversor, defazajul dintre
intrare úi ieúire trebui să fie?
A B
1 3 00
2 1 900
3 5 1800
4 2 2700
5 4 1200
Q7 Pentru a obĠine un defazaj de 180 de grade într-un oscilator RC cu reĠea de

defazare numărul minim al etajelor necesare este:
A B
1 3 1
2 1 2
3 5 3
4 2 4
5 4 5

Q8 CalculaĠi frecvenĠa de oscilaĠie a oscilatorului RC din figura B33.1, unde

R=33kȍ, C=22nF úi Rc=10Kȍ:
A B
1 3 513Hz
2 2 81Hz
3 5 89,5Hz
4 1 51Hz
5 6 2kHz
6 4 8kHz
Q9 CalculaĠi frecvenĠa de oscilaĠie a oscilatorului cu punte Wien pentru care

R=33kȍ úi, C=22nF:
A B
1 6 513Hz
2 1 1377Hz
3 4 219Hz
4 5 1200Hz
5 3 100kHz
6 2 22MHz

Modulul MCM6/EV
LecĠia B34: Oscilatorul Colpitts

Obiective
ÎnĠelegerea funcĠionării úi utilizării oscilatoarelor Colpitts realizate cu tranzistoare
bipolare
Observarea dependenĠei frecvenĠei de valorile capacităĠii úi inductanĠei
Măsurarea frecvenĠei pentru diferite valori ale capacităĠii
Observarea efectului tensiunii sursei de alimentare asupra frecvenĠei de oscilaĠie
Echipament necesar
Osciloscop úi frecvenĠmetru

Introducere
Un oscilator Colpitts este un oscilator care generează un semnal sinusoidal cu ajutorul
unui circuit de reacĠie LC. Figura B34.1 prezintă schema de principiu a unui astfel de oscilator.
Circuitul conĠine un amplificator úi o reĠea de reacĠie în ʌ, care conĠine o inductanĠă úi două
capacităĠi.
figura B34.1
Dacă presupunem că amplificatorul are o rezistenĠă de intrare mare, circuitul echivalent

poate fi reprezentat ca în figuraB34.2, unde A este amplificarea amplificatorului.
figura B34.2
Dacă rezistenĠa serie Rs a inductanĠei L este neglijabilă, se poate deduce următoarele

condiĠii de oscilaĠie a circuitului:

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B34: Oscilatorul Colpitts
C1
A 1
C2
1 1
ZO L C1 C2 0
ZO ZO
Din relaĠiile de mai sus rezultă că frecvenĠa de oscilaĠie fO este:
1 C1 C 2
fO (Hz)
2 S L C1 C 2
Dacă C1=C2=C, frecvenĠa oscilaĠiei este inversă proporĠională cu rădăcina pătrată a

produsului LC:
1 1
fO (Hz)
S 2 LC
Considerente practice
Oscilatorul Colpitts, ca toate oscilatoarele LC, este folosit la frecvenĠe înalte (de la
ordinul zecilor de kHz până la sute de MHz). Dacă elementul activ al amplificatorului este un
tranzistor bipolar (figura B34.3) ecuaĠia precedentă reprezintă o aproximaĠie grosieră. De fapt
tranzistorul nu are rezistenĠă de intrare mare úi pe deasupra prezintă capacităĠi terminale parazite
între terminale. Aceste capacităĠi trebuie luate în considerare pentru calculul lui C1 úi C2.
figura B34.3

DependenĠa frecvenĠei de L úi C
- ReglaĠi Vcc=12V úi realizaĠi circuitul din figura B34.4 prin conectarea jumperilor J13, J14,
J16, J20, J21, J22, J24 úi J28.

LecĠia B34: Oscilatorul Colpitts Modulul MCM6/EV
figura B34.4
- VizualizaĠi semnalul alternativ prezent la ieúire, în punctul 2.

- ReglaĠi RV5 pentru a obĠine un semnal sinusoidal.
- MăsuraĠi frecvenĠa semnalului.
- RotiĠi miezul bobinei (L1+L2) úi observaĠi modificarea frecvenĠei semnalului.
- ModificaĠi circuitul anterior eliminând jumperul J14 úi conectând J15, astfel încât
condensatorul C12 să fie înlocuit cu C13.
- Dacă este necesar, reglaĠi RV5 a.î. să se amorseze oscilaĠiile.
- MăsuraĠi noua frecvenĠă a oscilaĠiei.
Q1 Se observă că:
A B
1 4 FrecvenĠa oscilaĠiei creúte atunci când capacitatea din circuitul de reacĠie
creúte.
2 1 Amplitudinea tensiunii de ieúire creúte odată cu creúterea capacităĠii.
3 5 FrecvenĠa nu se modifică atunci când capacitatea variază.
4 2 FrecvenĠa oscilaĠiei scade atunci când capacitatea creúte.
5 3 Amplitudinea semnalului de ieúire scade când capacitatea creúte.
DependenĠa frecvenĠei de tensiunea de alimentare

- RefaceĠi circuitul din figura B34.4 la condiĠiile de start, prin deconectarea jumperului J15,
conectarea jumperului J14 úi reglarea lui RV5 a.î. să se amorseze oscilaĠiile.
- ModificaĠi tensiunea de alimentare cu ±20% úi măsuraĠi frecvenĠa oscilaĠiei cu
frecvenĠmetrul.
- VerificaĠi dacă frecvenĠa oscilaĠiei depinde de tensiunea de alimentare.

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B34: Oscilatorul Colpitts
Q2 Din măsurătorile anterioare, se observă că modificarea tensiunii sursei de

alimentare modifică frecvenĠa oscilaĠiei cu:
A B
1 2 Mai puĠin de 0,01%.
2 4 Între 0,01% úi 0,5%.
3 1 Între 0,5% úi 5%.
4 3 Mai mult de 5%.
ApăsaĠi tasta INS

- Dacă este cazul, reglaĠi RV3 astfel încât circuitul să oscileze din nou
Q3 A fost realizată o modificare importantă a circuitului. Care este aceasta?

A B
1 5 Tensiunea sursei de alimentare este nulă.
2 1 ReacĠia dintre ieúirea úi intrarea tranzistorului T4 a fost deconectată.
3 2 Există un scurtcircuit între colectorul úi emitorul tranzistorului.
4 3 A fost modificat punctul static de funcĠionare al tranzistorului.
5 4 A fost micúorat câútigul dinamic al tranzistorului.
ApăsaĠi tasta INS
Q4 De ce nu mai oscilează circuitul?

A B
1 5 Sursa de alimentare a fost deconectată.
2 1 ReacĠia dintre ieúirea úi intrarea tranzistorului T4 a fost întreruptă.
3 3 Baza tranzistorului a fost scurtcircuitată la masă.
4 2 Există un scurtcircuit între colectorul úi emitorul tranzistorului.
5 4 A fost modificat punctul static de funcĠionare al tranzistorului T4.
B34.3 Test
Q5 ReĠeaua de reacĠie a unui oscilator Colpitts este formată din:
A B
1 2 O inductanĠă úi două capacităĠi.
2 1 O capacitate úi două inductanĠe.
3 5 O rezistenĠă úi două inductanĠe.
4 3 Două rezistenĠe úi o inductanĠă.
5 4 Două capacităĠi úi o rezistenĠă.

LecĠia B34: Oscilatorul Colpitts Modulul MCM6/EV
Q6 Pentru un oscilator Colpitts este valabilă următoarea relaĠie:
A B
1 3 ZO 1 RC
2 4 fO 1S 2 LC
3 1 A L C1 C 2
4 5 A C 1 C 2 C 1
5 2 A C 2 C 1 C 2
Q7 Pentru un oscilator Colpitts se cunosc L=300µH úi C1=C2=C=33pF. FrecvenĠa

de oscilaĠie este:
A B
1 6 fO=2,6MHz
2 1 fO=2,26MHz
3 5 fO=21kHz
4 2 fO=32MHz
5 4 fO=500Hz
6 3 fO=226MHz

LecĠia B35: Oscilatoare Hartley úi Meissner

Obiective
Analizarea dependenĠei frecvenĠei de oscilaĠie de valorile capacităĠii úi inductanĠei
Observarea influenĠei tensiunii sursei de alimentare asupra frecvenĠei de oscilaĠie
Echipament necesar

Oscilatorul Hartley
Oscilatorul Hartley este un oscilator sinusoidal cu reĠea de reacĠie LC. Schema de
principiu a oscilatorului este reprezentată în figura B35.1.
figura B35.1
Circuitul este format dintr-un amplificator úi o reĠea de reacĠie în ʌ, formată din două
inductanĠe úi o capacitate. Dacă amplificatorul are o rezistenĠă de intrare mare, circuitul din
figura B35.1 poate fi reprezentat prin circuitul echivalent din figura B35.2, unde A este
amplificarea amplificatorului.
figura B35.2
Dacă se consideră că inductivitatea mutuală a celor 2 bobine este M úi rezistenĠele interne

ale acestora sunt neglijabile rezultă următoarele condiĠii de oscilaĠie:
A L2 M L1 M Z o L1 L2 2 M 1 Z o C 0
Din cea de a doua relaĠie se poate determina frecvenĠa de oscilaĠie:
fo
1 2 S L C [Hz] unde L L1 L2 2 M

LecĠia B35: Oscilatoare Hartley úi Meissner Modulul MCM6/EV
Ca úi într-un oscilator Colpitts, frecvenĠa de oscilaĠie este invers proporĠională cu

rădăcina pătrată a produsului L C .
Dacă componenta activă a amplificatorului este un tranzistor bipolar, un circuit
corespunzător este cel din figura B35.3, în care semnalul de reacĠie este luat din colectorul
tranzistorului.
figura B35.3
O altă configuraĠie posibilă este cea din figura B35.4a, în care semnalul de reacĠie este
cules din emitor. Schema echivalentă de semnal mic a circuitului este reprezentată în figura
B35.4b.
figura B35.4
În momentul alimentării circuitului, perturbaĠiile care apar determină apariĠia unei

oscilaĠii libere în circuitul rezonant ceea ce determina apariĠia tensiunii V12=Vbc între nodurile 1
úi 2. Prin intermediul divizorului inductiv (priza mediană a bobinei), Vcb este divizată în două
tensiuni vbe úi Vce, tensiuni care sunt defazate úi astfel satisfac condiĠia de auto-oscilaĠie.
Oscilatorul Meissner
Oscilatorul Meissner utilizează un transformator în reĠeaua de reacĠie, ca în figura B35.5.
figura B35.5
În colectorul tranzistorului se află un circuit rezonant format dintr-o înfăúurare a

transformatorului úi capacitatea C. Dacă se neglijează pierderile în transformator, la o anumită
frecvenĠă (numită frecvenĠă de rezonanĠă) impedanĠa circuitului este pur rezistivă. În aceste

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B35: Oscilatoare Hartley úi Meissner
condiĠii, semnalul dintre colector úi masă este defazat cu 1800 faĠă de semnalul de intrare din
bază.
Dacă înfăúurarea transformatorului conectată în bază este în opoziĠie cu cea din colector,
transformatorul introduce un defazaj de 1800 úi readuce semnalul de ieúire în fază cu cel de la
intrare (reacĠie pozitivă).
La frecvenĠa de rezonanĠă, este îndeplinită condiĠia de fază necesară pentru ca circuitul să
oscileze. FrecvenĠa oscilaĠiei este:
fo
1 2 S L C [Hz]

Pentru micúorarea influenĠei capacităĠii sondei asupra circuitului studiat se va utiliza
sonda cu raportul de divizare 10:1.
Oscilator Hartley cu reacĠie în colector
DependenĠa frecvenĠei de L úi C
J17, J19, J21, J23, J24 úi J28.
figura B35.6
- VizualizaĠi cu osciloscopul semnalul prezent la ieúire (punctul 2). ReglaĠi RV5 úi miezul
bobinelor L1 úi L2 pentru a obĠine un semnal sinusoidal cât mai puĠin distorsionat úi
măsuraĠii frecvenĠa.
- VizualizaĠi simultan semnalele din punctul 2 úi cel din baza tranzistorului T4.

Q1 Cât este defazajul dintre cele două semnale?
A B
1 5 00
2 3 300
3 1 2700
4 2 1800
5 4 900
- Cele două semnale trebuie să fie defazate pentru a satisface condiĠia necesară de oscilaĠie
atunci când se utilizează un amplificator inversor.
- RotiĠi miezul bobinelor L1-L2 úi observaĠi efectul asupra frecvenĠei semnalului generat.
- DeconectaĠi jumperul J17 úi conectaĠi J18 astfel încât condensatorul C14 să fie înlocuit cu
C15.
- MăsuraĠi noua frecvenĠă de oscilaĠie.
- Ca úi în cazul oscilatorului Colpitts, reducerea valorilor capacităĠii sau inductanĠei din
reĠeaua de reacĠie determină creúterea frecvenĠei oscilaĠiei úi viceversa.
DependenĠa frecvenĠei de tensiunea sursei de alimentare

- MăsuraĠi frecvenĠa de oscilaĠie când tensiunea de alimentare este modificată cu ±20%.
- ObservaĠi că oscilatorul este într-o oarecare măsură sensibil la variaĠiile tensiunii sursei de
alimentare.
Oscilator Hartley cu reacĠie în emitor

J18, J19, J21, J24 úi J28.
figura B35.7
- VizualizaĠi cu osciloscopul semnalul prezent în punctul 1 úi reglaĠi RV5 pentru a obĠine un

semnal sinusoidal nedistorsionat.
- MăsuraĠi frecvenĠa de oscilaĠie a semnalului de ieúire.
- VizualizaĠi semnalele prezente în baza úi emitorul tranzistorului T4.

A B
1 1 00
2 3 600
3 5 900
4 2 1800
5 4 2700
ApăsaĠi tasta INS
Q3 ObservaĠi în ce mod a fost modificată frecvenĠa. ğinând cont de aceasta, ce

modificare s-a făcut asupra capacităĠii din circuitul de reacĠie?
A B
1 3 Capacitatea a crescut, prin conectarea unui alt condensator în paralel cu C15.
2 1 Capacitatea s-a micúorat prin conectarea unui condensator în serie cu C15.
3 4 Nu s-a făcut nici o modificare.
4 2 Capacitatea a crescut prin conectarea unui condensator în serie cu C15.
- RotiĠi miezul bobinelor L1-L2 sau deconectaĠi J18 úi reconectaĠi J17, astfel încât
condensatorul C15 este înlocuit cu C14. ObservaĠi modificarea frecvenĠei.
- MăsuraĠi frecvenĠa oscilaĠiei pentru o modificare cu ±20% a tensiunii de alimentare.
Oscilator Meissner
J27 úi J29.
- VizualizaĠi cu osciloscopul semnalul de la ieúire (punctul 2).
- ReglaĠi RV5 astfel încât să obĠineĠi un semnal sinusoidal.
- MăsuraĠi frecvenĠa semnalului de ieúire.
- VizualizaĠi semnalele din punctul 2 úi cel din baza tranzistorului úi examinaĠi defazajul dintre
acestea.
- Deoarece în acest caz este folosit tot un amplificator inversor, oscilaĠia circuitului este
posibilă dacă cele două semnale sunt în opoziĠie de fază.
- RotiĠi miezul bobinei L4 úi observaĠi modificarea frecvenĠei semnalului de ieúire.
- Dacă este necesar, reglaĠi RV5 pentru obĠinerea unei fome de undă sinusoidale fără
distorsiuni.
- DeconectaĠi jumperul J27 úi conectaĠi J26, astfel încât condensatorul C22 este înlocuit cu
condensatorul C21 úi observaĠi modificarea frecvenĠei.

figura B35.8
Q4 Cunoscând valorile capacităĠilor C21 úi C22 precum úi frecvenĠa oscilaĠiei (din

măsurători) se poate determina valoarea inductanĠei. Cât este valoarea aproximativă a
inductanĠei?
A B
1 3 100H
2 1 0,1µH
3 5 1H
4 4 1mH
5 6 10mH
6 2 10µH
- MăsuraĠi modificarea frecvenĠei pentru o variaĠie a tensiunii de alimentare de 20%.
B35.3 Test
Q5 ReĠeaua de reacĠie în ʌ a unui oscilator Hartley este formată din:
A B
1 5 O bobină úi două condensatoare.
2 1 Un condensator úi două bobine.
3 2 Un rezistor úi două bobine.
4 3 Două rezistoare úi un condensator.
5 4 Două condensatoare úi un rezistor.

Q6 Dacă într-un oscilator Hartley se neglijează inductivitatea mutuală atunci

condiĠia de oscilaĠie este:
A B
1 3 A L2 L1
2 1 A C1 C2
3 4 A C L1 L2
4 5 A L1 L2 2
5 2 A 2 L1 L2
Q7 Pentru un oscilator Hartley se cunosc C=300pH, L1=L2=400µF úi

inductivitatea mutuală se neglijează. FrecvenĠa de oscilaĠie este:
A B
1 5 fO=0,58MHz
2 3 fO=567MHz
3 2 fO=919kHz
4 1 fO=1,12MHz
5 4 fO=1kHz
Q8 Pentru un oscilator Meissner se cunosc C=10pH, L1=L2=400µF úi

inductivitatea mutuală se neglijează. FrecvenĠa unghiulară a oscilaĠiei este:
A B
1 2 ZO 2 ,52 10 6 rad / s
2 3 ZO 11,18 10 6 rad / s
3 5 ZO 1 ,45 10 6 rad / s
4 1 ZO 4 ,07 10 6 rad / s
5 4 ZO 5 10 6 rad / s

Modulul MCM6/EV
LecĠia B36: Oscilatoare cu cuarĠ

Obiective
Utilizarea oscilatoarelor cu cuarĠ cu tranzistor bipolar
Măsurarea frecvenĠei oscilaĠiei
Observarea dependenĠei frecvenĠei de oscilaĠie de valoarea tensiunii sursei de
alimentare
Echipament necesar

Stabilitatea frecvenĠei oscilatoarelor
FrecvenĠa semnalului generat de un oscilator poate să se modifice de la valoarea fixată
din mai multe motive:
o Îmbătrânirea componentelor
o Schimbarea condiĠiilor de mediu (temperatură, umiditate, etc.)
o Instabilitatea tensiunii sursei de alimentare, ceea ce poate duce la modificarea punctului static
de funcĠionare a dispozitivului activ úi în consecinĠă la variaĠia parametrilor dispozitivului
Oscilatoare cu cuarĠ
Acestea sunt oscilatoare caracterizate de o mare stabilitate a frecvenĠei, care se obĠine
prin introducerea unui cristal piezoelectric din cuarĠ în reĠeaua de reacĠie. Comportamentul unui
cristal cu cuarĠ este similar cu al unui circuit rezonant LC cu un factor de calitate Q foarte mare.
Unele materiale naturale sau sintetice, cum este cuarĠul, au proprietăĠi piezoelectrice.
Dacă sunt supuse unor deformaĠii mecanice generează o diferenĠă de potenĠial între feĠele sale.
De asemenea fenomenul invers este valabil: dacă se aplică o tensiune constantă între feĠele
cristalului, aceasta duce la deformarea mecanică a acestuia. Dacă se înlătură tensiunea aplicată,
dispare úi deformaĠia mecanică, cristalul trecând printr-o serie intermediare, într-o oscilaĠie
amortizată. FrecvenĠa acestei oscilaĠii depinde de caracteristicile geometrice úi mecanice ale
cristalului.
Excitarea cristalului cu o tensiune alternativă a cărei frecvenĠă este egală cu frecvenĠa
naturală determină creúterea amplitudinii vibraĠiilor. RezonanĠa este foarte selectivă, având loc
într-un domeniu de frecvenĠă foarte îngust. La rezonanĠă, energia mecanică úi cea electrică se
schimbă în cristal cu pierderi foarte mici. Prin urmare rezultă un rezonator electromecanic de
calitate foarte mare.
Circuitul echivalent al unui oscilator cu cuarĠ

În figura B36.1a/b este reprezentat simbolul unui oscilator cu cuarĠ úi schema electrică
echivalentă a acestuia.

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B36: Oscilatoare cu cuarĠ
figura B36.1
Capacitatea Co este capacitatea este capacitatea formată de cele 2 suprafeĠe metalice ale
cristalului precum úi capacităĠile parazite ale capsulei.
Circuitul RLC serie reprezintă schema echivalentă a cristalului.
Dacă se neglijează rezistorul R (de valoare foarte mică), în schema echivalentă rămân
doar elemente reactive. În figura B36.2 este reprezentată variaĠia reactanĠei cu frecvenĠa. Din
grafic se observă că impedanĠa ia valoarea zero pentru 2 valori ale frecvenĠei unghiulare, notate
Ȧs úi Ȧp, care au valorile:
1 §1 1 ·
ZS 1 L C ZP ¨¨ ¸¸
L © C CO ¹
f S Z S 2S se numeúte frecvenĠă de rezonanĠă serie, iar f P Z P 2S se numeúte
frecvenĠă de rezonanĠă paralel. Deoarece capacitatea C este mult mai mică decât Co, cele două
frecvenĠe sunt aproximativ egale.
figura B36.2
Din graficul de mai sus se observă:

o CuarĠul se comportă inductiv în domeniul de frecvenĠă cuprins între Ȧs úi Ȧp
o În afara acestui domeniu, cristalul se comportă ca o capacitate
Oscilator cu cuarĠ cu tranzistor bipolar

Circuitul din figura B36.3 este cunoscut ca oscilator Pierce.
figura B36.3

LecĠia B36: Oscilatoare cu cuarĠ Modulul MCM6/EV
Oscilatorul Pierce este asemănător unui oscilator Colpitts în care inductanĠa a fost
înlocuită cu un cuarĠ. Sistemul oscilează dacă cuarĠul are o comportare inductivă, prin urmare
frecvenĠa de oscilaĠie are valoarea cuprinsă între Ȧs úi Ȧp. Schema echivalentă a oscilatorului
Pierce este reprezentată în figura B36.4.
figura B36.4
Circuitul poate fi modificat astfel încât frecvenĠa de oscilaĠie să poată fi ajustată în limite
restrânse. Pentru aceasta, în serie cu cuarĠul este conectată capacitatea Cc, ca în figura B36.5.
figura B36.5

- ReglaĠi Vcc=12V. ConectaĠi jumperul Jcc pentru a obĠine circuitul din figura B36.6.
figura B36.6
- VizualizaĠi semnalul de ieúire din punctul 3. Pentru a limita efectul capacităĠii sondei asupra
circuitului, folosiĠi sonda cu raportul de divizare 10:1
- MăsuraĠi frecvenĠa semnalului de ieúire
- ComparaĠi frecvenĠa măsurată cu frecvenĠa nominală a cuarĠului
Q1 Ce valoare are frecvenĠa de ieúire?
A B
1 3 100kHz
2 1 10kHz

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B36: Oscilatoare cu cuarĠ
3 5 1kHz
4 6 20kHz
5 4 1MHz
6 2 10MHz
- VizualizaĠi cu osciloscopul semnalele de la ieúire (punctul 3) úi din baza tranzistorului T5
A B
1 3 00
2 1 900
3 6 1200
4 2 1800
5 4 3600
6 5 2700
VariaĠia frecvenĠei cu tensiunea de alimentare

- Pentru oscilatorul Pierce se va măsura variaĠia frecvenĠei dacă tensiunea de alimentare se
modifică cu ±20%.
! O caracteristică importantă a oscilatorului cu cuarĠ este marea stabilitate a frecvenĠei oscilaĠiei.
FrecvenĠa măsurată rămâne practic neschimbată.
- ReglaĠi tensiunea de alimentare Vcc la valoarea de 12V.
ApăsaĠi tasta INS
Q3 Din analiza formelor de undă úi a tensiunilor, care este modificarea introdusă

în circuit?
A B
1 4 Tensiunea de alimentare a fost redusă la jumătate.
2 5 A fost întreruptă legătura dintre R17 úi baza tranzistorului.
3 2 Rezistorul R18 este scurtcircuitat.
4 3 Baza úi emitorului tranzistorului T5 au fost scurtcircuitate.
5 1 Rezistorul R19 este scurtcircuitat.

LecĠia B36: Oscilatoare cu cuarĠ Modulul MCM6/EV
B36.3 Test
Q4 Care este principalul avantaj al unui oscilator cu cuarĠ?
A B
1 4 Oscilatorul are o rezistenĠă de ieúire mică.
2 1 FrecvenĠa nu depinde de temperatură.
3 3 Stabilitatea înaltă a frecvenĠei.
4 5 FrecvenĠa oscilaĠiei se poate modifica într-un domeniu larg de valori.
5 2 Generarea unui semnal cu multe armonici.
Q5 Într-un oscilator Pierce cristalul de cuarĠ trebuie să se comporte:
A B
1 3 Capacitiv
2 1 Inductiv
3 5 Rezistiv
4 2 Rezistiv-inductiv
5 4 Capacitiv-rezistiv
Q6 Cât este frecvenĠa de oscilaĠie f a unui oscilator Pierce care utilizează un cuarĠ
caracterizat de fs=2MHz úi fp=2,01MHz?
A B
1 3 f fS
2 1 f ! fP
3 2 fS f fP
4 5 f ! fP fS 2
5 4 f fP 4
Q7 FrecvenĠa de oscilaĠie a unui oscilator Pierce este determinată de:
A B
1 1 Cristalul de cuarĠ.
2 4 Tensiunea sursei de alimentare.
3 5 Câútigul amplificatorului utilizat.
4 3 Sarcina de la ieúirea dispozitivului.
5 2 Punctul static de funcĠionare al tranzistorului.

LecĠia B37: Circuitul basculant astabil

Obiective
Analizarea formelor de undă ale unui circuit basculant astabil cu tranzistoare
bipolare
Măsurarea frecvenĠei úi amplitudinii oscilaĠiei
Determinarea relaĠiei dintre frecvenĠă úi constanta de timp RC
Calcularea factorului de umplere al impulsurilor generate
Echipament necesar
Osciloscop

Introducere
Circuitul basculant astabil este un generator de impulsuri dreptunghiulare, forma de undă
generată având două niveluri de tensiune. În figura B37.1 este reprezentată schema de principiu a
unui astabil realizat cu tranzistoare bipolare.
figura B37.1
FuncĠionarea
Să presupunem că iniĠial T1 este blocat úi T2 este saturat. În aceste condiĠii,
condensatorul C1 are terminalul din dreapta conectat la potenĠialul VBEsat. PotenĠialul
terminalului din stânga va creúte până la potenĠialul Vcc al sursei de alimentare ca urmare a
încărcării condensatorului C1 prin intermediul rezistorului Rc. În acelaúi timp, terminalul stâng
al condensatorului C2 se află la potenĠialul –Vcc iar cel din dreapta la VCEsat. Pornind din
aceste condiĠii iniĠisale, condensatorul C2 începe să se încarce prin rezisterorul R2 porinid de la
tensiunea –Vcc úi crescând către Vcc. Astfe. Baza tranzistorului T1 va fi adusă la un potenĠial
pozitiv. Procesul de încărcare este caracterizat de următoarea constantă de timp:
W2 C 2 R2
În momentul în care tensiunea din baza lui T1 a atins tensiunea de deschidere (a
joncĠiunii emitorului), tranzistorul comută din starea de blocare în saturaĠie (figura B37.2).
Deoarece tensiunea la bornele condensatorului C1 nu se poate modifica instantaneu, potenĠialul

LecĠia B37: Circuitul basculant astabil Modulul MCM6/EV
terminalului din dreapta al C1, care este conectat în baza lui T2, scade la –Vcc, forĠând blocarea
tranzistorului T2.
Procesul de comutare continuă cu rolurile dintre cele două tranzistoare inversate.
figura B37.2
FrecvenĠa de oscilaĠie a circuitului este:

f 1 W 1 W 1 ln 2 [Hz]
Unde W 1 C 1 R1 , W 2 C 2 R2 , ln 2 | 0 ,69
Dacă C1=C2=C úi R1=R2=R rezultă relaĠia:
f 1 2 R C ln 2 1 1 ,38 R C [Hz]

- RealizaĠi circuitul din figura B37.3, conectând jumperii J31, J33, J41, J44, J48 úi J53.
figura B37.3
- VizualizaĠi cu osciloscopul semnalele din punctul 5 úi din colectorul tranzistorului T6. Dacă
circuitul nu oscilează, deconectaĠi úi reconectaĠi jumperul J41.
Q1 Care este comportamentul semnalelor vizualizate?

A B
1 4 Semnalul din colectorul lui T7 este aproximativ dreptunghiular, iar celălalt
este triunghiular.
2 1 Semnalul din colectorul lui t6 este aproximativ dreptunghiular, iar celălalt
este sinusoidal.
3 5 Ambele semnale sunt sinusoidale.
4 2 Ambele semnale sunt dreptunghiulare dar în opoziĠie de fază.
5 3 Semnalele au un comportament în dinte de ferăstrău.

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B37: Circuitul basculant astabil
Datorită simetriei circuitului tensiunile din colectoarele celor două tranzistoare sunt egale
dar în opoziĠie de fază ca urmare a faptului că atunci când tranzistorul T6 conduce, T7 este
blocat úi viceversa.
ApăsaĠi tasta INS
Q2 Din analizarea semnalelor, ce modificare rezultă că a fost introdusă în circuit?
A B
1 4 Capacitatea C29 a crescut
2 5 C29 úi R22 au crescut
3 1 C34 a scăzut
4 2 C34 a crescut
5 2 R31 a scăzut
- VizualizaĠi tensiunile din punctul 5 úi din anodul diodei D3
- ConectaĠi jumperii J32 úi J52 úi observaĠi modificarea semnalelor
Q3 Ce îmbunătăĠire se remarcă în semnalul de ieúire?

A B
1 2 Nu se remarcă nici o schimbare semnificativă.
2 1 Frontul crescător al semnalului este mai abrupt.
3 5 Frontul crescător al semnalului de ieúire are o variaĠie mai lentă.
4 3 Semnalul are o amplitudine mai mare.
5 4 Semnalul are frecvenĠa variabilă.
Semnalul din anodul diodei D3, are o variaĠie exponenĠială ca urmare a încărcării
condensatorului C34 de la Vcc prin R31. Când sunt conectaĠi jumperii J32 úi J52, în paralel cu
R22 úi R36 sunt conectate două rezistoare. Acest fapt reduce timpul de încărcare al
condensatoarelor C34 úi C29. în acelaúi timp, tranzistoarele sunt blocate.
- PăstraĠi jumperii J32 úi J52 conectaĠi
ApăsaĠi tasta INS
Q4 Frontul crescător al semnalului s-a modificat. De ce?

A B
1 3 Tensiunea de alimentare s-a modificat.
2 1 RezistenĠa R36 a crescut.
3 5 Rezistorul R36 a fost deconectat.
4 2 Dioda D5 este scurtcircuitată.
5 4 Valoarea rezistenĠei R29 s-a modificat.
- Timpul de creútere al semnalului de ieúire poate fi micúorat prin modificarea circuitului ca în
figura B37.5, circuit care se obĠine prin deconectarea jumperilor J31 úi J53

LecĠia B37: Circuitul basculant astabil Modulul MCM6/EV
figura B37.4
- VizualizaĠi semnalele din punctul 5 úi din anodul diodei D3

- AnalizaĠi fronturile crescătoare ale semnalelor vizualizate. ComparaĠi-le cu cele obĠinute
pentru ultimul circuit
Când tranzistorul T7 este blocat, ca urmare a prezenĠei diodei D6, încărcarea
condensatorului C34 nu se mai face prin rezistorul din colector R36, ci prin rezistorul R35 astfel
încât potenĠialul din colector creúte rapid la valoarea Vcc. Se observă faptul că atunci când
tranzistorul conduce, dioda conduce de asemenea, iar rezistenĠa din colector este egală cu
rezistenĠa echivalentă a rezistenĠelor R35 úi R36 conectate în paralel.
- DeconectaĠi jumperul J41 úi conectaĠi jumperul J40 astfel încât rezistorul R29 este înlocuit
cu R28
Q5 Ce modificare se observă la semnalul de ieúire ?

A B
1 6 Semnalul are o variaĠie în dinte de ferăstrău.
2 5 Semnalul este sinusoidal.
3 1 Semnalul este negativ.
4 2 Semnalul este triunghiular.
5 4 Semnalul este dreptunghiular cu componentă continuă nulă.
6 3 Durata impulsurilor pozitive s-a redus.
ApăsaĠi tasta INS
Q4 De ce s-a modificat factorul de umplere?

A B
2 1 R28 a fost micúorat.
3 5 R28 a crescut.
4 3 A fost conectat un condensator în paralel cu R28.
5 4 Emitorul úi colectorul tranzistorului T6 sunt scurtcircuitate.

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B37: Circuitul basculant astabil
B37.3 Test
Q7 Ce tip de circuit este un astabil?
A B
1 3 Bistabil cu 2 stări stabile.
2 5 Divizor de frecvenĠă.
3 1 Oscilator.
4 2 Multiplicator de frecvenĠă.
5 4 Generator de semnal sinusoidal.
Q8 Semnalul de la ieúirea unui circuit basculant astabil are:

A B
1 3 Amplitudinea constantă.
2 4 Durata impulsului constantă.
3 2 Amplitudinea úi durata impulsurilor constante.
4 1 Nici amplitudinea constantă, nici durata impulsurilor constantă.
Q9 Pentru astabilul din figura B37.1 se cunosc: C1=10nF, C2=0,1µF, R1=100kȍ

úi R2=10kȍ. FrecvenĠa de oscilaĠie a astabilului este:
A B
1 3 361Hz
2 6 1000Hz
3 1 724Hz
4 2 100Hz
5 4 127Hz
6 5 1421Hz

Modulul MCM6/EV
LecĠia B38: Circuitul basculant monostabil

Obiective
ÎnĠelegerea funcĠionării úi utilizarea circuitelor basculante monostabile cu
tranzistoare bipolare
Analizarea funcĠionării cu semnale de intrare dreptunghiulare
Studierea duratei impulsurilor de ieúire în funcĠie de frecvenĠa semnalului de control
Determinarea relaĠiei dintre durata impulsurilor de ieúire úi constanta de timp RC
Echipament necesar
Generator de funcĠii, osciloscop, multimetru

Introducere
Circuitul basculant monostabil produce un impuls de durată fixată, când este activat de
un impuls de intrare de durată foarte scurtă. Când este utilizat în acest mod, monostabilul se
numeúte úi „generator de impulsuri”. În figura B38.1 este reprezentată schema de principiu a
unui monostabil realizat cu tranzistoare bipolare.
figura B38.1
Durata T a impulsurilor de ieúire depinde de R úi C úi este dată de relaĠia:

T R C ln 2 [s], unde ln2§0,69.
FuncĠionarea
În starea normală sau inactivă, T2 este saturat datorită curentului de bază care curge prin
R. Colectorul tranzistorului T2, care este conectat prin R1 la baza lui T1, se află la potenĠialul
VCEsat. Prin urmare T1 este blocat. Condensatorul C este încărcat la tensiunea Vcc.
Dacă la intrarea monostabilului este trimis un semnal suficient de mare, acesta va
determina comutarea lui T1 úi inversarea condiĠiilor anterioare. T2 este acum blocat în timp ce
T1 este saturat. Oricum această stare nu este stabilă deoarece potenĠialul terminalului din dreapta
al condensatorului C, care se află iniĠial la –Vcc, tinde să crească spre Vcc ca urmare a încărcării
condensatorului prin R. Când tensiunea depăúeúte tensiunea de deschidere a joncĠiunii bază
emitor VBE2 a tranzistorului T2, atunci T2 începe să conducă úi circuitul revine la starea stabilă
iniĠială.

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B38: Circuitul basculant monostabil
Comanda circuitului
Circuitul din figura B38.1 comută pe frontul crescător al tensiunii. Adesea este necesar
ca monostabilul să comute pe frontul descrescător al semnalului de intrare, aúa cum se observă în
figura B38.2. În figura B38.3 este reprezentat un circuit care realizează aceasta.
figura B38.2
Circuitul de comandă are în plus câteva componente, Cd, Dd úi Rd, care formează un
circuit de diferenĠiere.
Să presupunem că în starea stabilă, în care T2 conduce,condensatorului Cd i se aplică o
tensiune dreptunghiulară. Pe frontul descrescător al semnalului de intrare (când tensiunea
coboară spre zero), acest semnal este diferenĠiat úi prin intermediul lui Cd această variaĠie este
transmisă în catodul lui Dd. PotenĠialul catodului, care iniĠial este aproape zero ca urmare a
conectării la colectorul lui T2 prin Rd, va deveni negativ. Dioda este polarizată direct úi începe
să conducă. Tensiunea din baza tranzistorului T2 scade úi T2 se blochează. Pe frontul crescător al
semnalului de intrare, tensiunea din catodul lui Dd este pozitivă, dioda rămâne blocată úi T2 îúi
păstrează starea de conducĠie.
figura B38.3

Starea stabilă a circuitului basculant monostabil

- RealizaĠi circuitul din figura B38.4, conectând jumperii J31, J34, J36, J40, J42, J43, J49, J50
úi J53.

LecĠia B38: Circuitul basculant monostabil Modulul MCM6/EV
figura B38.4
- MăsuraĠi tensiunile continue prezente în baza úi colectorul tranzistorului T6, apoi repetaĠi
măsurătorile pentru baza úi colectorul lui T7.
Q1 În ce stare se află tranzistoareT6 úi T7?

A B
1 5 Ambele tranzistoare sunt blocate.
2 4 Ambele tranzistoare sunt saturate.
3 3 Tranzistorul T6 este blocat, T7 este saturat.
4 1 Tranzistorul T6 este saturat, T7 este blocat.
5 2 Tranzistorul T6 este blocat, T7 este în regiunea activă.
Utilizarea monostabilului pentru producerea unui semnal

dreptunghiular
- ConectaĠi un generator de funcĠii la intrarea monostabilului (punctul 4). ReglaĠi generatorul
pentru a furniza un semnal dreptunghiular cu frecvenĠa de 1kHz úi amplitudine foarte mică.
- VizualizaĠi pe canalul 1 al osciloscopului semnalul de la generator, iar pe canalul 2 semnalul
de ieúire al monostabilului (punctul 5).
- CreúteĠi treptat amplitudinea semnalului de la generator până când la ieúirea monostabilului
apare un semnal dreptunghiular.
- VizualizaĠi pe canalul 1 al osciloscopului tensiunea din baza lui T6. tensiunile vor trebui să
fie similare cu cele din figura B38.5.
figura B38.5

Condensatorul C32 permite trecerea către baza lui T6 a unor impulsuri scurte,
corespunzătoare fronturilor semnalului dreptunghiular de la generator. Rezistorul R30 limitează
amplitudinea acestor impulsuri. Impulsurile pozitive duc la intrarea în conducĠie a lui T6 úi
apariĠia impulsurilor observate la ieúire. Impulsurile negative negativează baza lui T6 úi acesta
rămâne blocat.
FrecvenĠa impulsurilor de sincronizare

- MăsuraĠi durata impulsurilor de ieúire pentru acest circuit.
- ModificaĠi frecvenĠa semnalului de intrare în domeniul 500Hz – 2kHz úi observaĠi dacă
durata impulsului de ieúire se modifică.
- MăriĠi frecvenĠa semnalului de intrare la aproximativ 3kHz úi observaĠi comportamentul
semnalului de ieúire.
Q2 Cum se modifică impulsurile de ieúire când este variată frecvenĠa semnalului de

intrare?
A B
1 2 Durata úi amplitudinea impulsurilor rămâne aceeaúi.
2 1 Se modifică amplitudinea impulsurilor, dar frecvenĠa rămâne aceeaúi.
3 5 FrecvenĠa semnalului de ieúire scade când frecvenĠa semnalului de intrare creúte.
4 3 Semnalul de ieúire are impulsuri scurte corespunzătoare trecerii prin zero a
semnalului de intrare.
5 4 Semnalul de ieúire începe să aibă o variaĠie sinusoidală.
- MăriĠi din nou frecvenĠa semnalului de intrare úi observaĠi faptul că pentru o frecvenĠă a
semnalului de intrare de aproximativ 3kHz, impulsurile de ieúire nu mai sunt sincronizate cu
cele de intrare.
- MăsuraĠi frecvenĠa maximă a impulsurilor de comandă, înainte de a apărea această pierdere
a sincronizării.
Durata impulsurilor de ieúire

- AplicaĠi un semnal dreptunghiular cu frecvenĠa de 10kHz la intrare úi măsuraĠi durata
impulsurilor de ieúire.
- ConectaĠi jumperul J33 astfel încât să crească valoarea capacităĠii din circuit úi măsuraĠi
durata impulsurilor de ieúire.
- DeconectaĠi jumperul J40 úi conectaĠi J41, astfel încât să crească rezistenĠa úi măsuraĠi din
nou durata impulsului de ieúire.
Q3 Cum este afectată durata impulsului de ieúire?

A B
1 5 Când rezistenĠa creúte durata impulsului scade.
2 4 Când capacitatea creúte durata impulsului scade.
3 2 Durata impulsului nu se modifică nici prin creúterea capacităĠi nici a rezistenĠei.
4 1 Durata impulsului creúte dacă creúte capacitatea sau rezistenĠa.
5 3 Oricare dintre modificare face ca semnalul de ieúire să devină zero.

LecĠia B38: Circuitul basculant monostabil Modulul MCM6/EV
- ÎnlocuiĠi R29 cu R28 prin eliminarea lui J41 úi conectarea lui J40.
ApăsaĠi tasta INS
Q4 Ce modificare a fost introdusă în circuit?

A B
2 5 Curentul de bază al tranzistorului T6 a fost modificat.
3 4 Capacitatea a crescut.
4 1 R28 a crescut.
5 3 R28 a scăzut.
Sincronizarea pe frontul descrescător al semnalului de intrare

- ConectaĠi jumperii J31, J34, J36, J40, J42, J43, J46, J49, J50, J53 astfel încât să realizaĠi
circuitul din figura B38.6.
figura B38.6
- ReglaĠi generatorul de semnal pentru a furniza un semnal dreptunghiular cu frecvenĠa de

1kHz úi amplitudinea vârf la vârf de 5V úi conectaĠi semnalul la intrarea monostabilului.
- VizualizaĠi cu osciloscopul semnalele de intrare úi ieúire. VerificaĠi pe care front al semnalului
de intrare este sincronizată ieúirea, pe frontul crescător sau descrescător.
B38.3 Test
Q5 Un circuit basculant monostabil poate genera un:
A B
1 2 Semnal triunghiular.
2 1 Impuls.
3 5 Impuls triunghiular.
4 3 Semnal dreptunghiular.
5 4 Semnal în dinte de ferăstrău.

Q6 Durata impulsului de ieúire a unui monostabil este:

A B
1 2 Dependent de frecvenĠa semnalului de intrare.
2 5 Fix úi depinde de constanta de timp RC.
3 4 Independent de constanta de timp RC a monostabilului.
4 1 Dependent de tensiunea sursei de alimentare.
5 3 Dependent de câútigul dispozitivului activ.
Q7 În starea stabilă, tensiunea de ieúire a unui monostabil este:
A B
1 2 Zero.
2 5 Maximă.
3 1 Variabilă.
4 3 Un semnal sinusoidal.
5 4 Un semnal cu variaĠie exponenĠială.
Q8 Valoarea capacităĠii C, necesare pentru obĠinerea unui impuls de 2 ms la

ieúirea unui monostabil, care utilizează o rezistenĠă R=270kȍ, este:
A B
1 5 C=100nF
2 3 C=5,4µF
3 4 C=54nF
4 2 C=100µF
5 1 C=10nF

Modulul MCM6/EV
LecĠia B39: Circuitul basculant bistabil

Obiective
ÎnĠelegerea funcĠionării úi utilizarea circuitelor basculante bistabile cu tranzistoare
bipolare
Analizarea circuitului în starea stabilă
Analizarea funcĠionării în regim dinamic, cu semnal dreptunghiular la intrare
Echipament necesar

Introducere
Circuitul basculant bistabil este numit astfel datorită faptului că are două stări stabile.
Circuitul poate trece dintr-o stare într-alta, dacă este comandat corect la intrare. Aceasta
înseamnă că circuitul basculant bistabil poate fi utilizat ca circuit de memorie: atât timp cât
circuitul nu primeúte impulsuri la intrare starea circuitului nu se modifică (circuitul memorează),
iar în momentul în care primeúte un mic impuls de comandă comută în cealaltă stare stabilă.
Schema de principiu a unui bistabil cu tranzistoare bipolare este reprezentată în figura B39.1.
Circuitul basculant bistabil mai este denumit úi „flip-flop”.
figura B39.1
FuncĠionarea
Circuitul din figura B39.1 este proiectat astfel încât atunci când tranzistorul T1 conduce,
T2 este blocat úi viceversa. Când T2 conduce, colectorul acestuia este la potenĠial aproape nul úi
astfel menĠine tranzistorul T1 blocat, ca urmare a faptului că baza lui T1 este conectată în
colectorul lui T2 prin rezistorul R1.
Dacă în baza tranzistorului T1 se aplică un semnal suficient pentru a-l aduce pe T1 în
conducĠie, situaĠia se inversează: tranzistorul T2 este blocat, deoarece baza acestuia este
conectată în colectorul lui T1. T1 rămâne în conducĠie ca urmare a faptului că colectorul
tranzistorului T2 este la tensiunea Vcc. Dacă semnalul de comandă dispare, noua stare stabilă a
circuitului nu se va modifica.

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B39: Circuitul basculant bistabil
Circuitul de comandă úi timpii de propagare

În figura B39.2 este reprezentat un circuit de comandă simetric. Un circuit de comandă
este numit simetric, dacă bascularea circuitului are loc la fiecare impuls, indiferent de starea
iniĠială a bistabilului.
Cu diodele D1 úi D2 conectate, un impuls negativ acĠionează numai asupra tranzistorului
care se află în conducĠie, determinând blocarea acestuia úi comutarea circuitului.
figura B39.2
Timpul de propagare este timpul scurs dintre momentul aplicării impulsului de intrare úi
comutarea ieúirii. Acest timp poate fi redus prin introducerea a două mici condensatoare C1, în
paralel cu rezistoarele de polarizare R1.
Să presupunem că T2 este în conducĠie úi la intrare este aplicat un impul care determină
modificarea stării dispozitivului. Tranzistorul T2 este blocat úi tensiunea din colectorul creúte
rapid către Vcc. Această tensiune se transmite în baza lui T1 prin intermediul capacităĠii C1, care
scurtcircuitează rezistorul R1, injectând un curent mai mare în baza lui T1.
Aceste condensatoare de comutare se numesc condensatoare de accelerare (eng.: speed-
up). Valoarea condensatoarelor de accelerare depinde atât de capacitatea de intrare a
tranzistorului cât úi de valorile rezistoarelor R1 úi R2.

Starea stabilă a circuitului basculant bistabil

- RealizaĠi circuitul din figura B39.3, conectând jumperii J31, J32, J35, J37, J42, J45, J49,
J50, J52 úi J53.

LecĠia B39: Circuitul basculant bistabil Modulul MCM6/EV
figura B39.3
- MăsuraĠi tensiunile în bazele úi colectoarele tranzistoarelor T6, T7 úi determinaĠi care

tranzistor este blocat úi care conduce.
- VizualizaĠi cu osciloscopul tensiunea de ieúire din punctul 5.
- Folosind jumperii J38 sau J51, scurtcircuitaĠi temporar baza tranzistorului aflat în conducĠie
la masă úi descrieĠi modificarea tensiunii de ieúire.
Prin conectarea la masă a bazei tranzistorului aflat în conducĠie acesta este adus în starea
de blocare úi determină comutarea circuitului. Eliminarea scurtcircuitului nu are nici un efect
ulterior asupra funcĠionării circuitului.
- VerificaĠi existenĠa celor două stări stabile ale circuitului basculant bistabil folosind jumperii
J38 sau J51 cu care scurtcircuitaĠi alternativ la masă, baza tranzistorului aflat în conducĠie.
Divizorul de frecvenĠă
- RealizaĠi circuitul din figura B39.4, conectând jumperii J30, J31, J32, J35, J37, J39, J42,
J45, J47, J49, J50, J52, J53 úi J54.
figura B39.4
- AplicaĠi un semnal dreptunghiular cu frecvenĠa de 1 kHz úi amplitudinea de aproximativ

6Vpp la intrarea bistabilului (punctul 4).
- VizualizaĠi cu osciloscopul semnalele de la intrarea úi ieúirea circuitului úi descrieĠi-le
comportarea.
- MăsuraĠi frecvenĠa úi amplitudinea semnalului de ieúire.

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B39: Circuitul basculant bistabil
Q1 Care sunt valorile măsurate?

A B
1 5 Tensiunea úi frecvenĠa sunt nule.
2 1 Tensiunea este aproximativ 10 V úi frecvenĠa este dublă faĠă de cea de intrare.
3 2 Tensiunea este jumătate din cea de intrare úi frecvenĠa este egală cu cea de intrare.
4 3 Tensiunea este dublul celei de intrare úi frecvenĠa este egală cu cea de intrare.
5 4 Maximul tensiunii este aproximativ 10V iar frecvenĠa este jumătate din cea de
intrare.
Bistabilul comută numai pe frontul negativ al tensiunii, ceea ce înseamnă că bistabilul
poate fi utilizat ca divizor de frecvenĠă.
FrecvenĠa maximă de comutare

- CreúteĠi frecvenĠa de intrare până când bistabilul nu mai funcĠionează corespunzător.
Această funcĠionare necorespunzătoare apare în momentul în care frecvenĠa semnalului de
ieúire nu mai este corelată cu cea a semnalului de intrare.
- MăsuraĠi frecvenĠa maximă la care circuitul încă funcĠionează corect.
- ConectaĠi jumperii J33 úi J48 astfel încât condensatoarele C29 úi C34 sunt conectate în
paralel cu rezistoarele R24 úi R33.
- MăsuraĠi noua frecvenĠă maximă de funcĠionare corectă a circuitului.
Q2 ğinând cont de măsurătorile de mai sus, care dintre următoarele afirmaĠii este
adevărată?
A B
1 3 CapacităĠile adiĠionale determină reducerea impulsurilor false în semnalul de
ieúire.
2 5 CapacităĠile reduc căldura disipată de tranzistoare.
3 2 CapacităĠile reduc timpii de comutare ai tranzistoarelor úi cresc domeniul de
frecvenĠă al circuitului.
4 1 CapacităĠile filtrează impulsurile periodice introduse de sursa de alimentare.
5 4 CapacităĠile nu aduc nici un avantaj semnificativ.
B39.3 Test
Q3 Un circuit basculant bistabil poate comuta datorită:
A B
1 5 Comenzii cu impulsuri.
2 3 Comenzii cu tensiuni care variază rapid.
3 4 Comenzii cu semnale dreptunghiulare.
4 2 VariaĠiilor mari ale tensiunii de alimentare.
5 1 Toate cele de mai sus.

LecĠia B39: Circuitul basculant bistabil Modulul MCM6/EV
Q4 În starea stabilă, tensiunea de la ieúirea bistabilului este:
A B
1 3 Mică (§0V).
2 1 Mare (§Vcc).
3 2 Mică sau mare.
4 5 Sinusoidală.
5 4 În impulsuri.
Q5 Bistabilul poate fi utilizat ca:
A B
1 4 Generator de impulsuri.
2 5 Generator de semnal sinusoidal.
5 4 Dublor de tensiune.
Q6 FrecvenĠa de comutare a unui bistabil poate fi crescută cu:

A B
1 5 Un divizor de frecvenĠă pentru semnalul de intrare.
2 1 Condensatoare de accelerare.
3 3 O bobină de cuplaj.
4 2 Sursă de alimentare cu tensiune redusă.
5 4 Un rezistor între colector úi emitor.

LecĠia B40: Trigger Schmitt

Obiective
ÎnĠelegerea funcĠionării úi utilizarea circuitelor trigger Schmitt cu tranzistoare
bipolare
Măsurarea tensiunilor de ieúire în cele 2 stări stabile ale circuitului
Calcularea pragurilor inferioare úi superioare de comutare
Studierea răspunsului la semnal triunghiular
Mărirea vitezei de comutare a circuitului
Echipament necesar

Introducere
Circuitul trigger Schmitt este un comparator cu histerezis. În figura B40.1 este prezentat
modul în care se modifică tensiunea de ieúire VOUT în funcĠie de tensiunea de intrare VIN pentru
un trigger Schmitt.
figura B40.1
Tensiunea de ieúire poate avea doar două valori, V0 úi V1. Atunci când nivelul tensiunii
de ieúire este coborât (VOUT=V0), tensiunea de intrare, tensiunea de intrare VIN trebuie să crească
până la valoarea VTH pentru ca circuitul să comute. Tensiunea de ieúire are un salt până la
valoarea înaltă (V1). Datorită histerezisului circuitului, tensiunea de intrare trebuie să scadă până
la tensiunea inferioară de comutare VTL pentru ca ieúirea să comute din nou în starea coborâtă.
În figura B40.2 este reprezentată schema tipică a unui trigger Schmitt.

LecĠia B40: Trigger Schmitt Modulul MCM6/EV
figura B40.2
FuncĠionarea
Să presupunem că tranzistorul T1 este iniĠial blocat. Tranzistorul T2 este polarizat în bază
prin Rc1, R1, R2 astfel încât T2 este saturat. Tensiunea de ieúire VOUT are valoarea
VCEsat+REIC2sat úi este nivelul de ieúire cel mai coborât al triggerului Schmitt.
Tranzistorul T1 rămâne blocat chiar dacă tensiunea de intrare VIN atinge tensiunea de
deschidere a joncĠiunii emitorului VBE. Pentru ca T1 să se deschidă este necesară o tensiune mai
mare decât valoarea pragului superior VTH=VBE+ REIC2sat .Când tranzistorul T1 intră în
conducĠie, tensiunea din colectorul său scade brusc blocând tranzistorul T2 úi micúorând curentul
prin RE. Deoarece tensiunea la bornele lui RE scade, tensiunea VBE a lui T1 creúte astfel încât T1
conduce mai bine. Noua tensiune de ieúire V1 este stabilă úi are valoarea Vcc (nivelul cel mai de
sus).
Tranzistorul T2 rămâne blocat până când Vin scade sub tensiunea de prag inferioară VTL.
Atunci când VIN scade tensiunea din colectorul lui T1 úi din baza lui T2 cresc. În acelaúi timp
scade úi tensiunea la bornele lui RE. În final, când T2 începe să conducă Tensiunea la bornele lui
RE va creúte úi va duce la blocarea lui T1. Circuitul este adus în starea iniĠială, adică T1 blocat,
T2 saturat úi tensiunea de ieúire joasă V0.
Parametrii unui trigger Schmitt

Mărimile caracteristice ale unui trigger Schmitt sunt, cu o bună aproximaĠie:
V1 VCC
Dacă T2 este saturat ( V CEsat V CC ): V0 VCC RC 2 VCC RC 2 RE

Dacă RC 1 R1 R2 RC 1 R1 R2 RE hFE : VTH RC 2 VCC RC 1 R1 R2
Dacă VBEO 2 RC 2 VCC RC 1 R1 R2 úi se neglijează VBEO1, atunci:
R2 RE VCC
VTL
R2 RC 1 RE RC 1 R1 R2


Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B40: Trigger Schmitt
Tensiunile de ieúire
- RealizaĠi circuitul din figura B40.3, conectând jumperul J57
figura B40.3
- ConectaĠi sonda osciloscopului între punctul 6 úi masă úi reglaĠi tensiunea la valoarea

minimă cu ajutorul lui RV6.
- ConectaĠi osciloscopul în colectorul lui T9 úi măsuraĠi tensiunea de ieúire.
- VariaĠi tensiunea de intrare din punctul 6 prin intermediul lui RV6 úi observaĠi
comportamentul tensiunii de ieúire.
Q1 Ce se observă?
A B
1 4 Când tensiunea de intrare creúte tensiunea de ieúire creúte liniar.
2 5 Dacă tensiunea de intrare creúte tensiunea de ieúire ia valoarea zero.
3 1 Tensiunea de ieúire poate avea numai două valori.
4 2 Tensiunea de ieúire este o undă sinusoidală.
5 3 Tensiunea de ieúire este triunghiulară.
- MăsuraĠi cele două valori ale tensiunii de ieúire V0 úi V1 úi verificaĠi faptul că aceste valori
corespund valorilor calculate cu ajutorul formulelor date în partea de teorie.
Pentru V0 se găseúte o valoare mică iar pentru V1 o valoare apropriată de VCC.
- DeconectaĠi J57 úi conectaĠi J58, astfel încât R44 este înlocuit cu R45. MăsuraĠi V0 úi
verificaĠi faptul că este proporĠională cu valoarea rezistenĠei din emitori RE.
Q4 Care este, cu aproximaĠie, noua valoare a tensiunii V0?
A B
1 6 1V
2 3 1,5V
3 4 0,5V
4 1 9,5V
5 2 5V
6 5 12V

Tensiunile de prag
- ConectaĠi sondele osciloscopului la intrarea circuitului (în punctul 6) úi la ieúire (colectorul lui
T9). ReglaĠi RV6 úi măsuraĠi valorile celor două tensiuni de intrare la care circuitul comută.
- CompletaĠi prima coloană a tabelului de mai jos cu rezultatele măsurătorilor.
RE=560ȍ RE=100ȍ RE=0ȍ
VTL
VTH
ǻVT
- DeconectaĠi jumperulJ58 úi reconectaĠi J54 pentru a reintroduce rezistorul R44 în circuit.
- MăsuraĠi tensiunile de prag úi introduceĠi datele în cea de a doua coloană.
- DeconectaĠi jumperul J57 úi conectaĠi J59 pentru a conecta emitorul la masă.
- RepetaĠi ultimele măsurătorile úi introduceĠi datele în cea de a treia coloană.
- CompletaĠi tabelul cu valoarea histerezisului circuitului (calculat cu formula ǻVT=VTH-VTL) úi
observaĠi că histerezisul se modifică în funcĠie de valoarea rezistenĠei RE. Histerezisul creúte
dacă RE creúte, astfel încât atunci când RE=0ȍ, tensiunile de prag sunt aproape egale.
Răspunsul circuitului la semnale triunghiulare úi sinusoidale

- RealizaĠi circuitul din figura B40.4, conectând jumperii J55 úi J58.
figura B40.4
- ConectaĠi sondele osciloscopului la intrarea circuitului (în punctul 6) úi la ieúirea circuitului

(punctul 7).
- AplicaĠi la intrare un semnal triunghiular cu frecvenĠa de 1kHz úi amplitudinea 5VV-V .
- ModificaĠi valoarea lui RV6 úi descrieĠi comportamentul tensiunii de ieúire în funcĠie de
tensiunea de intrare din baza lui T8 (aceasta este formată dintr-o componentă de curent
continuu úi tensiunea furnizată de generatorul de semnal).
- VerificaĠi faptul că triggerul comută pentru aceleaúi valori VTL úi VHL ca úi în măsurătorile
anterioare.
ApăsaĠi tasta INS

Dispozitive úi circuite electronice (IV) LecĠia B40: Trigger Schmitt
Q3 Ce modificare a determinat schimbarea funcĠionării circuitului?

A B
1 5 Rezistorul R37 este scurtcircuitat
2 1 Rezistorul T8 este blocat
3 4 Lipseúte tensiunea de alimentare
4 3 RezistenĠa din emitorii tranzistoarelor este zero
5 2 Polarizarea bazei lui T9 a fost modificată
Viteza de comutare
- ConectaĠi rezistorul R45 de 560ȍ prin introducerea jumperului J58.
- Cu RV6 reglaĠi tensiunea de polarizare din punctul 6 la valoarea de 4V.
- AplicaĠi la intrarea triggerului un semnal triunghiular cu amplitudinea 4V vârf la vârf.
- CreúteĠi frecvenĠa semnalului de intrare până la valoarea maximă, deasupra căruia circuitul
nu mai comută.
- MăsuraĠi această valoare maximă a frecvenĠei fmax.
- ConectaĠi jumperul J56, astfel încât condensatorul C36 de 470pF este conectat în paralel cu
rezistorul R41.
Q4 Care este efectul conectării lui C36?

A B
1 4 O creútere considerabilă a amplitudinii semnalului de ieúire.
2 6 Curentul de colector al lui T9 scade.
3 5 RezistenĠa de intrare a circuitului creúte.
4 3 Creúte frecvenĠa maximă de funcĠionare.
5 2 Puterea disipată de T9 creúte.
6 1 Asigură o reacĠie pozitivă úi îmbunătăĠeúte stabilitatea circuitului.
B40.3 Test
Q5 Un trigger Schmitt este un:
A B
1 2 Bistabil.
3 5 Oscilator.
4 3 Stabilizator de tensiune.

Q6 Un trigger Schmitt are:

A B
1 5 O frecvenĠă maximă independentă de condensatorul de accelerare.
2 3 Nivelul maxim de ieúire dependent de rezistenĠa din emitor.
3 1 Un histerezis între nivelurile de comutare.
4 2 O rezistenĠă de ieúire foarte mică.
5 4 Un câútig de tensiune mic.
Q7 Într-un trigger Schmitt cu două tranzistoare, histerezisul este proporĠional cu:

A B
1 2 RezistenĠa din emitorii celor două tranzistoare.
2 1 RezistenĠa de colector RC2 a celui de-al doilea etaj.
3 5 Câútigul celui de al doilea tranzistor.
4 3 FrecvenĠa semnalului de intrare.
5 4 Amplitudinea semnalului de intrare.
Q8 Un trigger Schmitt este folosit ca:

A B
1 5 Amplificator de semnale analogice.
2 3 Circuit de reducere a zgomotului unui semnal.
3 2 Comparator cu histerezis.
4 1 Adaptor de impedanĠe.
5 4 Oscilator de joasă frecvenĠă.
Q9 Amplitudinea semnalului de ieúire a circuitului trigger Schmitt utilizat depinde

de:
A B
1 5 RezistenĠa din emitori RE.
2 3 Tensiunea VCE a lui T2.
3 4 RezistenĠa de colector RC2 a lui T2.
4 1 ToĠi cei trei parametri de mai sus.
5 2 Nici unul din cei trei parametri.

Dispozitive úi circuite electronice (IV) Schema electrică a modulului MCM6/EV

0modul mcm6 Ev Dce IV Ps

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0modul mcm6 Ev Dce IV Ps

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRUPUL ùCOLAR „DOMNUL TUDOR”

DISPOZITIVE ùI CIRCUITE ELECTRONICE (IV)

Prezenta lucrare este traducerea îndrumarului de laborator

Traducere, adaptare úi tehnoredactare:

Prof. ing. Mihai Agape

LECğIA B33: OSCILATOARE RC 1

LECğIA B34: OSCILATORUL COLPITTS 8

LECğIA B35: OSCILATOARE HARTLEY ùI MEISSNER 13

LECğIA B36: OSCILATOARE CU CUARğ 20

LECğIA B37: CIRCUITUL BASCULANT ASTABIL 25

LECğIA B38: CIRCUITUL BASCULANT MONOSTABIL 30

LECğIA B39: CIRCUITUL BASCULANT BISTABIL 36

LECğIA B40: TRIGGER SCHMITT 41

LecĠia B33: Oscilatoare RC

B33.1 NoĠiuni teoretice

Oscilatoare RC cu reĠea de defazare

Pagina 1 din 46 Prof. ing. Mihai Agape

Oscilatoarele RC pot fi utilizate pentru generarea semnalelor cu frecvenĠe de la câĠiva Hz

Oscilatoare RC cu reĠea Wien

Circuitul conĠine 2 divizoare de tensiune:

Prof. ing. Mihai Agape Pagina 2 din 46

În general între valorile componentelor există următoarele relaĠii: R1=R2=R úi C1=C2=C.

B33.2 Desfăúurarea lucrării

Oscilator RC cu reĠea de defazare

- ReglaĠi RV3 în poziĠia medie.

Pagina 3 din 46 Prof. ing. Mihai Agape

Q1 Cât este valoarea frecvenĠei de oscilaĠie?

Q2 Cât este defazajul dintre cele 2 semnale?

ApăsaĠi tasta INS

Q3 ExaminaĠi formele de undă. În ce mod a fost schimbat circuitul?

Prof. ing. Mihai Agape Pagina 4 din 46

- ReglaĠi RV1 úi RV2 astfel încât circuitul să oscileze.

Oscilator RC cu reĠea (punte) Wien

- VizualizaĠi semnalul din colectorul lui T2.

Q4 În ce mod este afectată frecvenĠa oscilaĠiei de capacitate?

ApăsaĠi tasta INS

Pagina 5 din 46 Prof. ing. Mihai Agape

Q5 Prin măsurarea noii frecvenĠe de oscilaĠie úi Ġinând cont de măsurătorile

Q7 Pentru a obĠine un defazaj de 180 de grade într-un oscilator RC cu reĠea de

Prof. ing. Mihai Agape Pagina 6 din 46

Q8 CalculaĠi frecvenĠa de oscilaĠie a oscilatorului RC din figura B33.1, unde

Q9 CalculaĠi frecvenĠa de oscilaĠie a oscilatorului cu punte Wien pentru care

Pagina 7 din 46 Prof. ing. Mihai Agape

LecĠia B34: Oscilatorul Colpitts

B34.1 NoĠiuni teoretice

Dacă presupunem că amplificatorul are o rezistenĠă de intrare mare, circuitul echivalent

Dacă rezistenĠa serie Rs a inductanĠei L este neglijabilă, se poate deduce următoarele

Prof. ing. Mihai Agape Pagina 8 din 46

Dacă C1=C2=C, frecvenĠa oscilaĠiei este inversă proporĠională cu rădăcina pătrată a

B34.2 Desfăúurarea lucrării

Pagina 9 din 46 Prof. ing. Mihai Agape

- VizualizaĠi semnalul alternativ prezent la ieúire, în punctul 2.

DependenĠa frecvenĠei de tensiunea de alimentare

Prof. ing. Mihai Agape Pagina 10 din 46

Q2 Din măsurătorile anterioare, se observă că modificarea tensiunii sursei de

ApăsaĠi tasta INS

Q3 A fost realizată o modificare importantă a circuitului. Care este aceasta?

ApăsaĠi tasta INS

Q4 De ce nu mai oscilează circuitul?

Pagina 11 din 46 Prof. ing. Mihai Agape

Q6 Pentru un oscilator Colpitts este valabilă următoarea relaĠie:

Q7 Pentru un oscilator Colpitts se cunosc L=300µH úi C1=C2=C=33pF. FrecvenĠa

Prof. ing. Mihai Agape Pagina 12 din 46