Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adriana Cosmescu
Clasificare
Este cea mai frecventă anemie întâlnită , reprezentând 90% din totalul anemiilor copilului .
Datele OMS arată că cea mai raspândită carenţă nutriţională de pe glob este carenţa de fier
(Fe).
Rezervele de Fe de aproximativ 250 mg se constituie în ultimele 3 luni de sarcină, se
epuizează în 4-6 luni la nou născutul la termen şi în 2-3 luni la prematur.
Cauzele carenţei de Fe :
1. rezerve insuficiente la naştere : prematuri, gemeni, hemoragii neonatale, copii din mame
muultipare, anemice
2. carenţe alimentare : alimentaţie lactată prelungită, diversificare tardivă, exces de fainoase,
dificultăţi de alimentaţie
3. deficit de absorbţie : sdr. de malabsorbţie, diarei trenante severe, malnutriţie, parazitoze,
rezecţii intestinale, prezenţa în alimente a factorilor inhibitori
4. pierderi de Fe prin sângerari repetate : hernie diafragmatică, boala ulceroasă, intoleranţa la
proteinele laptelui de vacă, epistaxis recidivant, hematurie recidivantă, menstruaţie abundentă,
parazitoze, tulburări cronice de hemostază
5. necesităţi crescute de Fe : prematuri, gemeni, malformaţii congenitale de cord cianogene,
pubertate
6. deturnarea Fe : infecţii cronice, colagenoze, neoplazii
Tablou clinic
Debutul la nou născut la termen după 5-6 luni iar la prematur la 2-3 luni cu :
- apatie, oboseală, somnolenţă,
- instabilitate, agresivitate,
- anorexie, apetit capricios
- transpiraţii abundente
- creştere ponderală încetinită
- încetinirea ritmului de dezvoltare neuro-psihică
În perioada de stare se adaugă simptomele :
1. sindromului anemic
- paloare cu tentă albă
- aspect transparent al tegumentelor ( palme şi plante decolorate la sugar ) şi mucoaselor
- astenie, cefalee, ameţeli
- când Hb este sub 7g% apar manifestări cardio-vasculare ( tahicardie, suflu sistolic,
insuficienta cardiacă )
2. sindromului carenţei de Fe cu
fatigabilitate, scăderea capacităţii de concentrare
alterari ale fanerelor (păr uscat, friabil, unghii friabile, plate sau concave )
alterari ale mucoaselor: stomatita angulară, glosita ( limba lucioasă , depapilată ), disfagie
sideropenică, gastrita atrofică
creşte susceptibilitatea la infecţii ( subfebrilitate, discretă splenomegalie )
Diagnostic de laborator
A. Date hematologice
1. Hb (hemoglobina) sub 11 g% sau sub 12g% în funcţie de vârstă
2. GR ( globule roşii ) în număr normal sau scăzute ( sub 4 mil/mmc )
3. Ht ( hematocrit) scăzut
4. Frotiu de sânge periferic : hematii hipocrome (anulocite, hematii în semn de
tras la ţintă ), microcitare, cu toţi indicii eritrocitari scăzuţi
5. Reticulocite normale ( 1% )
B. Date biologice:
1. Fe seric 50 (60) % sau în funcţie de valorile de referinţă ale laboratorului
2. CTLF ( capacitatea totala de legare a fierului ) 350 % ( N = 250-350 % )
Forme clinice :
- forme fruste cu Hb între 9-11g%
- hipocromia relativă din malformaţiile congenitale de cord cianogene
- anemia hipocroma cu hipocupremie a sugarului ( prematur )
- anemia cu mielemie a sugarului rahitic
- cloroza tinerelor fete
Tratament
A. Profilactic
1. dieta echilibrată a mamei în cursul sarcinii
2. profilaxia prematurităţii
3. ligatura tardivă a cordonului ombilical
4. alimentaţia naturală ( 50% absorbţie a Fe din laptele de mamă)
5. alimentaţie artificială cu preparate de lapte îmbogăţit cu Fe
6. diversificare precoce şi corectă
7. profilaxia medicamentoasă
- la noul născut la termen se începe după 4-5 luni şi se administrează Fe în doză de 1
mg/kg/zi până la 1 an
- la prematur se începe profilaxia la 1,5 – 2 luni, doza fiind de 2 mg/kg/zi
B. Curativ
1. Corectarea deficitelor nutriţionale
2. Terapia marţială:
a) administrare orală în doză de 4 – 6 mg de Fe elemental/kg/zi , în 3 prize
zilnice, între mese
- durata tratamentului este de 3 luni sau încă 6 – 8 săptămâni după
normalizarea Hb
- după 48 – 72 de ore de la iniţierea terapiei revine apetitul
- se pot folosi diverse preparate de săruri feroase solubile ( sulfat, gluconat,
succinat, fumarat, aspartat )
- Efecte secundare : colorarea negricioasă a scaunului, dinţilor, dureri epigastrice,
vărsături, diaree sau constipaţie
b) administrare parenterală (intra muscular profund ) în imposibilitatea efectuării
tratamentului oral
Bibliografie:
1. Man S, Nanulescu M. Paloarea şi anemiile în Man S, Nanulescu M – Pediatrie practică,
Editura Risoprint Cluj-Napoca 2006, pag. 267-277.
2. Matei D, Cinteză E. Bolile carenţiale ale sugarului şi copilului în Matei D – Esenţialul
în Medicina de Familie, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti 2007, pag. 132-142.
3. Mătăsaru S. Boli hematologice în Mătăsaru S - Pediatrie.Ghid pentru medicul de
familie, Editura Stef, Iaşi 2007, pag. 202-214.
4. Popescu V. Anemiile neonatale în Popescu V – Algoritm diagnostic şi terapeutic în
Pediatrie, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti 1999, pag. 31-36.
5. Popescu V. Anemiile hipocrome, Anemiile hemolitice în Popescu V – Algoritm
diagnostic şi terapeutic în Pediatrie, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti 1999, pag. 523-
537.