Sunteți pe pagina 1din 5

SINDROMUL ANEMIC LA COPIL ŞI ADOLESCENT

Adriana Cosmescu

Definiţie: sindrom determinat de scăderea hemoglobinei ( Hb ) funcţionale circulante cu


scăderea capacităţii sângelui de a transporta oxigenul la ţesuturi şi organe.

Clasificare

I.Clasificare morfologică pe baza indicilor eritrocitari ( VEM, HEM, CHEM ) în:

A. Anemii macrocitare caracterizate prin creşterea VEM ( deficit de folaţi, vit B 12 )


B. Anemii normocrome, normocitare cu indici normali ( anemia posthemoragică, unele
anemii hemolitice, ş.a. )
C. Anemii hipocrome microcitare cu scăderea tuturor indicilor ( anemii prin carenţă de
fier, talasemii, anemii inflamatorii )
D. Anemii normocrome microcitare la care doar VEM-ul este scăzut ( sferocitoza
ereditara ).

II. Clasificare fiziopatologică în funcţie de mecanismul de producere în :

A. Anemii centrale – prin producţie medulară insuficientă cu scăderea producerii de


eritrocite în caz de :
1. Aplazii medulare cu alterarea celulei stem pluripotente din măduva osoasă
 idiopatice ( congenitale sau dobândite )
 secundare: medicamente , infecţii, agenţi chimici , radiaţii ionizante
2. Anemii mieloftizice prin înlocuirea sau sufocarea măduvei hematoformatoare
(leucemii, limfoame, metastaze tumorale ş.a)
3. Eritroblastopenii cu alterarea celulei stem eritroformatoare
 congenitale - A. Blackfan – Diamond
 dobândite - eritroblastopenia tranzitorie, anemia din insuficienţa renală
cronică, ş.a.
4. Anemii prin deficit de factori specifici eritropoiezei :
 Anemii prin scaderea sintezei de ADN ( anemii megaloblastice )
 Anemii prin blocarea sintezei Hb secundara tulburarilor metabolismului Fe
( carenta marţială de aport, pierderi cronice de sânge, perturbarea absorbţiei şi
transportului Fe, sechestrarea Fe in celulele sistemului reticulo-endotelial )
 Anemii prin blocarea sintezei Hb secundară tulburării metabolismului hemului
( porfiria hematopoetică ereditară, saturnismul )
 Anemii prin distrugerea intramedulara a eritroblaştilor

B. Anemii periferice – prin pierderi sau distrugeri crescute de eritrocite :


1. Anemia acută posthemoragică
2. Anemii hemolitice corpusculare
a) prin anomalii de sinteza ale Hb : cantitative ( talasemii ) sau calitative
(hemoglobinopatii )
b) prin anomalii ale membranei eritrocitare ( sferocitoza, eliptocitoza,
stomatocitoza, acantocitoza, Hb-uria paroxistica nocturna, etc )
c) prin anomalii enzimatice ale eritrocitelor (deficit de glucozo 6 fosfat
decarboxilaza, de glutation reductaza, deficit de piruvat - kinază )
3. Anemii hemolitice extracorpusculare
a) nonimunologice produse de substanţe chimice sau medicamente,
infecţii, traumatisme mecanice ( proteze valvulare ), traumatisme
fizice ( arsuri ), anemii microangiopatice ( sdr. hemolitic – uremic )
b) prin mecanism imunologic cu Ac naturali ( transfuzii de sange
incompatibil ), Izo Ac ( boala hemolitica a nou nascutului ), Auto Ac
( anemii hemolitice autoimune )

III. Clasificare eritrokinetică în funcţie de numărul de reticulocite în :


A. Anemie regenerativă când reticulocitele sunt  150.000/mm3, cauza fiind
periferică ( hemoliză, hemoragii )
B. Anemie hipo sau aregenerativă când reticulocitele sunt  50.000/mm3,
cauza fiind centrală ( depresie sau sufocare medulară ).

Diagnosticul se stabileşte pe baza :


1. Suspiciunii clinice de anemie în caz de paloare a tegumentelor şi mucoaselor, modificări
cardio-vasculare ( tahicardie, puls amplu, suflu anemic ş.a. )
3. Anamnezei privind : vârsta copilului, apartenenţa etnică, anamneza familială de boli
hematologice, ancheta nutriţională, prezenţa icterului, infecţii recente, pierderi de sânge
4. Examene de laborator si paraclinice :
a) confirmarea suspiciunii de anemie prin scăderea Hb sub 11g% la sugar şi copilul mic şi
sub 12% la copilul peste 6 ani
b) afectarea izolată a liniei eritrocitare sau interesarea globală a hematopoiezei ?
c) stabilirea mecanismului de producere a anemiei prin determinarea reticulocitelor
d) stabilirea etiologiei
 examen morfologic al sangelui periferic
- microcite hipocrome : anemii feriprive, sdr. talasemice, anemii prin perturbarea
sintezei hemului
- macrocite : deficit de folaţi, deficit de vit. B12
- normocite normocrome : anemii posthemoragice acute, anemii din infecţii sau
inflamaţii cronice, anemii prin infiltrarea maduvei osoase cu celule neoplazice, anemii
aplastice
- aspecte morfologice specifice : microsferocite, ovalocite, drepanocite, schizocite,
prezenta corpilor Heinz
 examenul maduvei osoase
e) examene specifice pentru confirmarea diagnosticului etiologic al unei anemii
 Anemii prin carenţă martiala : Fe seric, feritina, CTLF ( capacitatea totala de legare a
fierului ), hemoragii oculte, sideroblaşti în măduva osoasă
 Anemii prin deficit de folaţi sau vitaminei B12 : nivel seric B12, folaţi serici sau
eritrocitari, teste de absorbţie ale vit. B12, tubaj gastric, examen morfologic al măduvei
osoase
 Anemii hemolitice corpusculare : examen morfologic al frotiului de sânge periferic, teste
de autohemoliză, teste de fragilitate osmotică, test de stabilitate termică, electroforeza Hb,
determinarea activităţii enzimatice eritrocitare, ş.a.
 Anemii hemolitice extracorpusculare: test Coombs, test de liză a eritrocitelor în mediu
acid, test de liză a eritrocitelor in prezenţa dextrozei, ş.a.
 Anemia aplastică: examen morfologic al măduvei osoase, studii citogenetice.
ANEMIA FERIPRIVĂ

Este cea mai frecventă anemie întâlnită , reprezentând 90% din totalul anemiilor copilului .
Datele OMS arată că cea mai raspândită carenţă nutriţională de pe glob este carenţa de fier
(Fe).
Rezervele de Fe de aproximativ 250 mg se constituie în ultimele 3 luni de sarcină, se
epuizează în 4-6 luni la nou născutul la termen şi în 2-3 luni la prematur.

 Cauzele carenţei de Fe :
1. rezerve insuficiente la naştere : prematuri, gemeni, hemoragii neonatale, copii din mame
muultipare, anemice
2. carenţe alimentare : alimentaţie lactată prelungită, diversificare tardivă, exces de fainoase,
dificultăţi de alimentaţie
3. deficit de absorbţie : sdr. de malabsorbţie, diarei trenante severe, malnutriţie, parazitoze,
rezecţii intestinale, prezenţa în alimente a factorilor inhibitori
4. pierderi de Fe prin sângerari repetate : hernie diafragmatică, boala ulceroasă, intoleranţa la
proteinele laptelui de vacă, epistaxis recidivant, hematurie recidivantă, menstruaţie abundentă,
parazitoze, tulburări cronice de hemostază
5. necesităţi crescute de Fe : prematuri, gemeni, malformaţii congenitale de cord cianogene,
pubertate
6. deturnarea Fe : infecţii cronice, colagenoze, neoplazii

 Tablou clinic
Debutul la nou născut la termen după 5-6 luni iar la prematur la 2-3 luni cu :
- apatie, oboseală, somnolenţă,
- instabilitate, agresivitate,
- anorexie, apetit capricios
- transpiraţii abundente
- creştere ponderală încetinită
- încetinirea ritmului de dezvoltare neuro-psihică
În perioada de stare se adaugă simptomele :
1. sindromului anemic
- paloare cu tentă albă
- aspect transparent al tegumentelor ( palme şi plante decolorate la sugar ) şi mucoaselor
- astenie, cefalee, ameţeli
- când Hb este sub 7g% apar manifestări cardio-vasculare ( tahicardie, suflu sistolic,
insuficienta cardiacă )
2. sindromului carenţei de Fe cu
 fatigabilitate, scăderea capacităţii de concentrare
 alterari ale fanerelor (păr uscat, friabil, unghii friabile, plate sau concave )
 alterari ale mucoaselor: stomatita angulară, glosita ( limba lucioasă , depapilată ), disfagie
sideropenică, gastrita atrofică
 creşte susceptibilitatea la infecţii ( subfebrilitate, discretă splenomegalie )

 Diagnostic de laborator
A. Date hematologice
1. Hb (hemoglobina) sub 11 g% sau sub 12g% în funcţie de vârstă
2. GR ( globule roşii ) în număr normal sau scăzute ( sub 4 mil/mmc )
3. Ht ( hematocrit) scăzut
4. Frotiu de sânge periferic : hematii hipocrome (anulocite, hematii în semn de
tras la ţintă ), microcitare, cu toţi indicii eritrocitari scăzuţi
5. Reticulocite normale ( 1% )
B. Date biologice:
1. Fe seric  50 (60) % sau în funcţie de valorile de referinţă ale laboratorului
2. CTLF ( capacitatea totala de legare a fierului )  350 % ( N = 250-350  % )

3. saturarea transferinei = Fe seric  100 este  16% (N= 30%)


CTLF
4. feritina serică  10 ng/ml

 Forme clinice :
- forme fruste cu Hb între 9-11g%
- hipocromia relativă din malformaţiile congenitale de cord cianogene
- anemia hipocroma cu hipocupremie a sugarului ( prematur )
- anemia cu mielemie a sugarului rahitic
- cloroza tinerelor fete

 Diagnosticul diferenţial cu:


- talasemii (dar Fe seric este crescut iar electroforeza Hb. tranşează diagnosticul )
- hemoglobinoze
- intoxicaţii : plumb, hidrazidă, ş.a.
- anemii din dezordini cronice ( inflamatorii )
- hipo, atransferinemia congenitală sau câştigată

 Tratament

A. Profilactic
1. dieta echilibrată a mamei în cursul sarcinii
2. profilaxia prematurităţii
3. ligatura tardivă a cordonului ombilical
4. alimentaţia naturală ( 50% absorbţie a Fe din laptele de mamă)
5. alimentaţie artificială cu preparate de lapte îmbogăţit cu Fe
6. diversificare precoce şi corectă
7. profilaxia medicamentoasă
- la noul născut la termen se începe după 4-5 luni şi se administrează Fe în doză de 1
mg/kg/zi până la 1 an
- la prematur se începe profilaxia la 1,5 – 2 luni, doza fiind de 2 mg/kg/zi

B. Curativ
1. Corectarea deficitelor nutriţionale
2. Terapia marţială:
a) administrare orală în doză de 4 – 6 mg de Fe elemental/kg/zi , în 3 prize
zilnice, între mese
- durata tratamentului este de 3 luni sau încă 6 – 8 săptămâni după
normalizarea Hb
- după 48 – 72 de ore de la iniţierea terapiei revine apetitul
- se pot folosi diverse preparate de săruri feroase solubile ( sulfat, gluconat,
succinat, fumarat, aspartat )
- Efecte secundare : colorarea negricioasă a scaunului, dinţilor, dureri epigastrice,
vărsături, diaree sau constipaţie
b) administrare parenterală (intra muscular profund ) în imposibilitatea efectuării
tratamentului oral

3. Transfuzia se recomandă atunci când Hb are valori sub 4 g% iar simptomatologia


hipoxică este evidentă cu insuficienţă cardiacă asociată.

 Evoluţia şi prognosticul sunt favorabile în condiţiile înlăturării cauzei generatoare.

Bibliografie:
1. Man S, Nanulescu M. Paloarea şi anemiile în Man S, Nanulescu M – Pediatrie practică,
Editura Risoprint Cluj-Napoca 2006, pag. 267-277.
2. Matei D, Cinteză E. Bolile carenţiale ale sugarului şi copilului în Matei D – Esenţialul
în Medicina de Familie, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti 2007, pag. 132-142.
3. Mătăsaru S. Boli hematologice în Mătăsaru S - Pediatrie.Ghid pentru medicul de
familie, Editura Stef, Iaşi 2007, pag. 202-214.
4. Popescu V. Anemiile neonatale în Popescu V – Algoritm diagnostic şi terapeutic în
Pediatrie, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti 1999, pag. 31-36.
5. Popescu V. Anemiile hipocrome, Anemiile hemolitice în Popescu V – Algoritm
diagnostic şi terapeutic în Pediatrie, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti 1999, pag. 523-
537.

S-ar putea să vă placă și