Sunteți pe pagina 1din 3

Transilvania intre sec.

XIII si XVIII

® individualitate politico-administrativa in cadrul regatului maghiar ⇒ conducere


bazata pe colaborarea “starilor”/”natiunilor” privilegiate: nobilime (in special
maghiara), patriciat (orasenii bogati, in special sasi) si fruntasii secuilor |
fruntasii romanilor sunt exclusi treptat din randul acestora din sec. XIV
® 1366, regele Ludovic I conditioneaza calitatea de nobil de apartenenta la
catolicism ⇒ o parte din nobilii romani accepta catolicismul si se
maghiarizeaza, iar restul isi pierd statutul si decad in randul taranilor
 romanii isi pastreaza o oarecare autonomie (cnezi si voievozi – Tara
Hategului, Tara Fagarasului, Tara Maramuresului, Tara Zarandului si
Banat), dar in timp e tot mai restransa
® la S si E de Carpati, romanii isi consolideaza independenta, dar in Transilvania se
produce o evolutie inversa, fiind tot mai integrata in regatul ungar ⇒ diviziune
politica puternica
® 1526, infrangerea maghiarilor in fata turcilor la Mohacs
® 1541, prabusirea regatului ungar ⇒ Transilvania principat autonom sub
suzeranitate otomana ⇒ institutia voievodului dispare treptat
 se mentin autonomiile sasesti si secuiesti, dar fiindca romanii nu mai fac
parte din sistemul natiunilor privilegiate inca din 1437, acestia sunt
inlaturati complet din viata politica ⇒ Dieta
 nerecunoasterea ortodoxiei intre religiile oficial acceptate in principat
® sfarsitul sec. XVII, instalarea stapanirii habsburgice in Transilvania, se mentine
organizarea politico-administrativa a principatului
 imparatul preia titlul de principe, atributiile Dietei sunt restranse ⇒
“guberniu”, condus de un guvernator militar, iar conducerea
principatului coordonata de cancelaria aulica de la Viena
® sec. XVII, Unirea cu Roma, din punct de vedere religios ⇒ romanii transilvaneni
au drepturi similare cu ale celorlalte natiuni + Diploma leopoldina (1701),
romanii uniti, indiferent de statut, sunt privilegiati, dar aceasta promisiune nu a
fost onorata niciodata, dar contactele sustinute cu Apusul au contribuit la
redefinirea identitatii romanesti in jurul originii latine si la intarirea ideii
nationale romane
MISCARI SOCIALE

® 1437 – 1438, Rascoala de la Bobalna, cea mai importanta rascoala inainte de


Razboiul taranesc, Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să
se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranșă.
Mai mult, micii nobili maghiari și locuitorii români au fost și ei obligați să o
plătească. Când țăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Țăranii
erau nemulțumiți și de faptul că înca din timpul lui Ludovic I cel Mare, regele
Ungariei, fuseseră scoși (1365) de sub autoritatea comiților regali și puși sub
jurisdicția moșierilor. Treptat, aceștia i-au privat pe țărani de dreptul lor de până
atunci la strămutare liberă
 răscoala a izbucnit în nordul Transilvaniei, dar s-a răspândit cu
repeziciune spre comitatele Sătmar și Szabolcs ⇒ in iunie, pe dealul
Bobâlna s-a adunat o oaste de țărani, și au construit o tabără, au cerut
înființarea și recunoașterea unei stări proprii (Universitas Hungarorum et
Valachorum)
 pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntașii clerului, sașii și
gărzile secuiești au format o alianță de ajutor reciproc împotriva
țăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio
 in decembrie a murit împăratul Sigismund. Imediat aliații i-au atacat pe
răsculați și i-au înfrânt, armata nobiliară comandată de Desideriu de
Losoncz a asediat orașul Cluj, care se alăturase răsculaților, pe care l-au
cucerit la 9 ianuarie 1438.Conducătorii răscoalei au fost executați la
Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraș, locuitorii săi fiind
declarați țărani
 pe 2 februarie a fost reînnoită alianța de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca
alianța celor trei națiuni (Unio Trium Nationum)
® 1514, Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja, una dintre cele mai mari
răscoale din istoria teritoriului de azi al României.
 nobilii se opun plecării masive a țăranilor de pe domeniile lor și au
stârnit nemulțumirea țărănimii prin măsuri restrictive și opresive ⇒
țărănimea adunată la Buda refuză să plece în cruciada contra turcilor și
se răscoală
 dieta din 1514, chemată să hotărască apărarea antiotomană, s-a ocupat
de răscoală ⇒ din cele 71 de articole promulgate, doar două prevedeau
apărarea împotriva pericolului otoman, aceste legiuiri aveau un profund
caracter antițărănesc
® 1784, Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, o importantă acțiune de revoltă a
țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era
supusă
 răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al
românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național
 cei trei au fost capturati intre 1784 si 1785 ⇒ Crisan se spanzura in
inchisoare, iar Horea si Closca sunt executati, supusi celei mai grele
pedepse prevazute de Constitutio Criminalis Theresiana, prin frângerea
cu roată
 conform ordinului împăratului, ca “toți românii care vor fi neîndoios
cunoscuți că au comis maltratări, să fie mutați cu vitele și ustensilele
lor”, sute de moți au fost strămutați în Banat și Bucovina
 moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie,
desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785),
căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură
 răscoala a avut un larg ecou în străinătate. Din Austria până în
Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat broșuri, calendare,
articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii răscoalei