UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

METODE MODERNE DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ

- Metoda mozaicului -

Lect. univ. dr. Mihai Androne

Corina Iuriea (Drujescu)

1
 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Motto:

"Copiii învaţă ceea ce trăiesc!

Dacă trăiesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători.
Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubească.
Dacă trăiesc în aprobare, copiii învaţă să se placă pe sine.
Dacă trăiesc inconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că este
bine să ai un ţel.
Dacă trăiesc împărţind cu ceilalţi, copiii învaţă generozitatea.
Dacă trăiesc în bunăvoinţă şi consideraţie, copiii învaţă
respectul.
Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă ca e plăcut să trăieşti pe
lume."

(Doroty Law Nolte, Rachel Harris- Copiii învaţă ceea ce trăiesc!

Educaţia care insuflă valori)

2
 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

1. Rolul cadrului didactic şi procesul de predare

„Este imposibil ca elevii să înveţe ceva cât timp gândurile lor sunt
robite şi tulburate de vreo patimă. Întreţineţi-i deci într-o stare de spirit
plăcută, dacă vreţi să vă primească învăţăturile. Este tot atât de imposibil
să imprimi un caracter frumos şi armonios într-un suflet care tremură, pe
cât este de greu să tragi linii frumoase şi drepte pe o hârtie care se
mişcă.” Aşa afirma în 16 filosoful englez John Locke în lucrarea sa ”Unele
gânduri în ceea ce priveşte educaţia”.
Fiecare dintre noi se naşte cu un „potenţial”, potenţial ce trebuie
descoperit, cultivat, dezvoltat, valorificat şi apoi apoi integrat într-un sistem.

Rolul cadrului didactic este de a iniţia şi dezvolta vocaţia elevului,

„chemarea acestuia” în spiritul respectului faţă de adevăratele valori.
Rolul cadrului didactic este determinant, iar sprijinul acestuia în
cadrul orelor de curs are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea
copilului.
„Fiecare copil are dreptul la educaţie” , iar cadrul didactic trebuie să
îndeplinească rolul de „ghid” pentru antrenarea trăirilor, emoţiilor,
mobilizarea capacităţilor, aptitudinilor şi obţinerea rezultatelor.

3
 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Un copil „de valoare” este meritul unui cadru didactic care a dispus de
„tact pedagogic”, care a fost „apropiat” de elevii săi (fără a i se ştirbi din
autoritate), care a călăuzit cu grijă eforturile acestuia şi care a manifestat
înţelegere faţă de eşecurile sale, aşteptând cu răbdare să depăşească, fără să
facă însă concesii cu privire la respectarea normelor autorităţii şcolare sau a
obligaţiilor de instruire pe care le impune programa de învăţământ.

În esenţă, procesul de predare este un sistem de comunicare ce se

consumă între un factor emiţător de informaţie, rol pe care îl îndeplineşte în
cea mai mare măsură cadrul didactic şi un receptor beneficiar al informaţiei-
elevul.

Procesul de predare are trei faze, iar fiecare necesită metode adecvate:

1. Prezentarea - Metode de prezentare de noi cunoştinţe

elevilor sau de încurajare în a le găsi singuri.
2. Aplicarea - Metode care să-i indemne pe elevi să aplice noile
cunoştinţe care le-au fost doar prezentate.
3. Recapitularea - Metode de încurajare a elevilor să-şi
amintească vechi cunoştinţe şi să le pună în practică.

Elevii sunt stimulaţi prin folosirea metodelor activ-participative, să

interacţioneze, să-şi exprime păreri proprii şi să colaboreze în realizarea unor
sarcini de învaţăre. Ideal ar fi ca strategia folosită de către cadrul didactic să
includă o activitate de aplicare care să fie urmată de o strategie de

4
 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

recapitulare activă scurtă. Astfel, toate nevoile elevilor ar fi atinse într-un

mod activ.

Pe parcursul întregului proces, cadrul didactic trebuie să folosească

strategii complexe precum adaptarea lecţiilor, metodelor şi materialelor de
învăţare în funcţie de nevoile „grupului”, evitarea folosirii cuvintelor negative
(ajutându-se de „recadrări”) , stimularea exprimării şi susţinerii propriilor

opinii („argumentarea logică”) , strategii menite să sporească actul instructiv-

educativ şi să promoveze motivaţia pentru învăţare.

2. Metoda mozaicului- Jigsaw

Metoda „mozaicului” (în engleză – „jigsaw puzzel”) sau „metoda

grupurilor interdependente” (A.Neculau, 1998), este o strategie de a lucra
în echipă şi se bazează pe stimularea relaţiilor de colaborare între copii,
pe abilităţile empatice în plan cognitiv şi afectiv ale copiilor, indiferent de
„potenţialul” lor intelectual.

5
 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Ei sunt stimulaţi de către cadrul didactic să interacţioneze, să-şi

exprime propriile păreri, să argumenteze ceea ce expun, să
împărtăşească celorlalţi ceea ce au acumulat şi să colaboreze în realizarea
sarcinilor de învăţare.
Copiii se ajută reciproc, realizează împreună sarcinile de lucru, se
încurajează şi se susţin, participă fiecare prin efort propriu la succesul
final, ceea ce determină creşterea încrederii în forţele proprii şi prin
urmare şi a grupului.
Studiile au arătat că, prin această metodă, copiii îşi îmbogăţesc
experienţa cognitivă şi afectivă.
Etapele metodei:

1. Alegerea materialului de studiat şi împărţirea acestuia în sub-

teme. Cadrul didactic alege tema care va fi studiată, apoi împarte
această temă în 4 sub-teme, pe care le va nota pe fişele ce vor fi
împărţite grupurilor pentru a fi studiate.
2. Împărţirea clasei de elevi în 4 -5 grupe egale elevi, în funcţie de
numărul lor în clasă.Cadrul didactic împarte clasa în 4-5 grupe, care
vor fi echilibrate din punct de vedere al abilităţilor, experienţei, etniei
etc. Va avea grijă ca formarea grupurilor să nu fie bazată pe
simpatii/amiciţii. Fiecare elev din grup, primeşte un număr de la 1 la
4-5 şi are ca sarcină să studieze în mod independent, sub-tema
corespunzătoare numărului său. El trebuie sa devină expert în
problema dată.( De exemplu, elevii cu numărul 1 din toate echipele de

6
 UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

învăţare formate, vor aprofunda sub-tema cu numarul 1. Cei cu

numărul 2 vor studia sub-tema numărul 2, şi aşa mai departe.)
4. Constituirea grupurilor de „experţi”. Elevii vor forma acum
grupuri noi.Fiecare grup nou este un ”jigsaw” care are câte un elev din
cele 4 grupuri iniţiale. În cazul în care rămân elevi pe dinafară, aceştia
vor fi consideraţi perechi în cadrul grupului. ”Experţii” citesc
fragmentul care le revine ,discută între ei şi hotărăsc modul în care vor
preda.
5. Faza demonstraţiei şi a evaluării. Se refac grupele iniţiale şi
“experţii” predau celorlalţi colegi de grupa ceea ce au studiat. Cadrul
didactic poate pune întrebări, întrebări la care se răspunde individual ,
fără ajutorul grupului.
Cadrul didactic va răspunde întrebărilor la care “experţii” nu au ştiut
să dea răspuns şi corectează eventualele informaţii eronate.

Avantajele Jigsaw-ului:

- anihilarea efectului Ringelmann (lenea socială);

- dezvoltarea capacităţilor de comunicare, cooperare, ascultare,
reflectare, gândire creativă;
- interdependenţa între membrii grupului;

Metoda mozaicului, ca metodă a învăţării cooperante este foarte

raspândită în Statele Unite , fiind utilizată de peste nouăzeci de ani.
Studiile au arătat că această metodă chiar dă rezultate, fiind aplicată
pentru dezvoltarea de aptitudini sociale, munca de echipă şi promovarea
de oportunităţi egale.