Model 01-2020

Neagu Maria
Clasa a XII-a A
Subiectul I.

A.
1. Secventa citata ilustreaza agitatia marii, a valurilor involburate de bataia vantului.
2. Doua dintre destinatiile celor care calatoresc cu vaporul sunt reprezentate de catre Galati si
Braila.
3. Calatoria descrisa de D. Bolintineanu are loc la inceputul toamnei dupa cum ne
informeaza autorul in incipitul textului “la 20 sept. .. ma imbarcai pe un vapor al companiei
dunerene austriece”
4. Motivul aflat in spatele ordinului dat de capitan consta in protejarea femeilor si a copiilor
de vremea inasprita ce se abatuse asupra marii. Sensibilizat in fata circumstantelor prezente,
acesta a dorit sa conserve fragilitatea pasagerilor sai.“cu vantul incepu o ploaie repede [..]
Multime de oameni erau pe podul vaporului, expusi la aspreima timpului: printer ei, femei cu
copii mici. Pozitia acestor femei atinse inima capitanului si dete orsdin sa le coboare sis a le
aseze sub scare pe care te dai jos in camera pasagerilor”
5. Pe timpul furtunii, vaporul trece prin miscarea “pe care marinarii o numesc ruliu”,
fenomen ce are tendinta de a provoca starea de rau de mare a pasagerilor. Atmosfera era
incarcata cu agitatie, oamenii find “expusi la asprimea timpului”, urmand ca mai apoi sa se
efectueze o dispunere prioritizanta a celor imbarcati.

B.
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă peisajele
influențează sau nu sentimentele unui călător, raportându-te atât la informațiile din
fragmentul extras din textul Călătorii în Moldova de D. Bolintineanu, cât și la experiența
personală sau culturală.

Conditia calatorului este, prin definitie, aflata in raport direct cu tot ceea ce il inconjoara.
Tiparul acestuia se lasa conturat de ideea purificarii sinelui odata cu filtrarea sentimentelor
prin campul vizualului.

Dupa parerea mea, peisajul pentru calator isi are in esenta acelasi efect de catharsis precum
creatorul in concordanta cu arta sa.
Un prim argument ar putea fi repezentat de impactul avut la nivel psihologic asupra tuturor
indivizilor de pe vapor. Luand drept suport textul citat, atmosfera descrisa devine un element
prevestitor al starii de neliniste ce urmeaza sa fie intampinata. “Soarele apuse și îndată un
vânt rece și violent începu să bată de la coasta Europei. Marea luă o culoare mai întunecată;
se încreți și începu a fierbe. Valurile se ridicară, se spumară. Ofițerii vaporului dau ordine
marinarilor spre a se prepara pentru orice întâmplare.” In aceasta maniera, legatura dintre
sevaletul interior si coltul de tablou descris se evidentiaza prin stramtetea sa, apropiere ce se
remarca in relatie de interdependenta.

In al doilea rand, abordand perspectiva experientei culturale, “Calatoriile lui Robinson

Crusoe” ilustreaza cautarea de lumi posibile in tandem cu trairile acumulate. In acest fel,
Robinson se plasează într-o lume marginală, un cadru al superbitatii si al frumusetii salbatice
de neatins. Drept consecinta limbajul devine mecanic, comunicarea exprimă vidul, iar
întregul periplu de reorganizare a arborelui genealogic devine o mișcare frenetică. Experiența
“pustiei” este întemeietoare de etică tocmai pentru că încurajează o asemenea perspectivă
răsturnată asupra vieții, consecinta a naturii mediului inconjurator.

Asadar, putem incadra sentimentele unui calator aflate sub influenta peisajelor intalnite intr-
un raport inghetat in atemporal, intr-o radiografie a intensitatii prezentului.

SUBIECTUL al II-lea
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos

Perspectiva narativă este un concept prin care se defineşte punctul de vedere al naratorului în
raport cu universul diegetic, cu personajele care evoluează în spaţiul ficţiunii artistice.
Fragmentul citat, model narativ traditional, face simtita prezenta dominanta a naratorului
omniscient prin forme pronominale si verbale de persoana a III-a. (“intinse”, “ii”, “ei”).
Acesta descrie, interpretează, motivează trăirile cognitive şi afective, stările de conştiinţă ale
personajelor sale. ‘Toată viața Cristinei Madolschi se concentrase în această așteptare.”
Cu ajutorul tehnicilor analitice indirecte (observaţia şi analiza psihologică, retrospecţia etc.); -
destinele eroilor sunt dirijate riguros de către naratorul-demiurg . “Pentru Tudor Stoenescu-
Stoian, scrisul din foaia învechită, cu cerneală palidă, nu avea nicio însemnătate”