Sunteți pe pagina 1din 108

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 0 9

D E PA R TA M E N T U L B A Z E L E P R O I E C T Ã R I I D E A R H I T E C T U R Ã - A N I I I I - I I I

U N I V E R S I TA T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M “ I O N
AN 2
2009-2010
M I N C U ” - B U C U R E ª T I
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 2
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

CAIET TEME PROIECTARE


A N U N I V E R S I T A R 2 0 0 9 - 2 0 1 0

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ


CATEDRA AN II

3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"


Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2009 - 2010
Învmânt de lung durat - 6 ani (360 credite)


S E M E S T R U L 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
 OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEB.
5 12 19 26 2 9 17 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 1 8 15

ore / MORFOLOGIA COMPONENTELOR ARHITECTURII


ACTIVITI credite
spt. 1
  
PROIECTARE ARH. / SPEC.

2
3  
 4

VACANTA
4   
SESIUNE
5
E I

SEMESTRUL II
 10 6 6   E E EVALUARE

VACAN
7 SEM. I
 1 8
9
 10 
11
12
13
14
15
16
17
TOTAL 10 11 18

PREDARI p S.1 P.F. p S.2 P.P. S3 P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR


DISCIPLINE TEORETICE

VACANTA
LEGENDA p prelegere atelier
PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 4
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"


Facultatea de Arhitectura AN UNIVERSITAR 2009 - 2010
Învmânt de lung durat - 6 ani (360 credite)


S E M E S T R U L 4 DIPLOME

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
 F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19

ore / OBIECTUL DE ARHITECTURA IN CONTEXT URBAN


ACTIVITI credite
spt. 1
PROIECT ARHIT. NR.3 PR. ARHIT. NR.3 PROIECT ARHIT. NR.4
PROIECTARE ARH. / SPEC.

2
3 6c 4c

VACANTA

PRACTICA
PR. ARHITECTURA 3 6 4
Tema catedra Tema atelier SESIUNE
PR. ARHITECTURA 4 4
5
LOCUINTA IZOLATA PE LOT faza II faza II E SPATIU PUBLIC E

VACANTA
6 EVALUARE
10 7 faza I SEM. II
SCHITA 1 8
9
DOCUM./ CERCETARE 10 
11
12
13
14
15
16
17
TOTAL 10 11 18

PREDARI S1+p P.P. S2+p P.F. S3+p P.F.

DISCIPLINA Credit PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR


DISCIPLINE TEORETICE

VACANTA

LEGENDA p prelegere atelier


PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.

PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

21A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 22A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan 21B Conf.dr.arh. Alexandru Andries 22B Conf.dr.arh. Silvia Costescu

23A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel 24A Prof.dr.arh. Anca Otoiu 23B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu 24B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

25A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu 26A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu 25B Conf.dr.arh. Anca Mitrache 26B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 6
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

CATEDRA DE PROIECTARE 2 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL II

Gr. 21 A Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Presedinte Gr. 21 B Conf. dr. arh. Alexandru Andrieº
ªef de lucrãri drd. arh. Dragos Perju Asist. arh. Razvan Salomia
ªef de lucrãri drd. arh. Vladimir Vinea Asist. arh. Ioana Mântulescu


Gr. 22 A Conf. dr. arh. Bogdan Tofan Gr. 22 B Conf. dr. arh. Silvia Costescu
Asist. drd. arh. Teodor Badiu Asist. drd. arh. Ionut Nedelcu
P.O. arh. Daniel Baciu Asist. drd.arh. Adrian Moleavin


Gr. 23 A Prof. dr. arh. Ioan Lucãcel Gr. 23 B Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
Şef de lucrãri dr. arh. Maria Enache Asist. drd. arh. Alexandru Cãlin
Prep.drd.arh. Daniela Calciu Asist. drd. arh. Crisina Stireciu
P.O. arh. Cristiana ªtefan

Gr. 24 A Prof. dr. arh. Anca Oþoiu Gr. 24 B Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament
Asist. drd. arh. Sergiu Petrea Şef de lucrãri dr. arh. Haytham Zeki
Asist. drd. arh. Cristina Constantin Şef de lucrãri dr. arh. Andra Panait
Asist. drd. arh. Emil Ivãnescu

Gr. 25 A Conf. dr. arh. Octavian Iliescu Gr. 25 B Conf. dr. arh. Anca Mitrache
Asist. drd. arh. Iuliana Bucurescu Asist.drd. arh. Carmen Ţigău
P.O. arh. Andrei Atanasiu P.O. arh. Vlad Popescu
P.O. arh. Crişan Atanasiu

Gr. 26 A Conf. dr. arh. Iulia Stanciu Gr. 26 B Prof. dr. arh. Adrian Spirescu ªef catedrã
Şef de lucrãri drd. arh. Ştefan Dorin Adam ªef de lucrãri drd. arh. Mihaela Pelteacu ªef an 3, seria B
P.O. arh. Robert Zotescu Asist. drd. arh. Andrei Lakatoº ªef an 3, seria A
P.O. drd. arh. Ioana Alexe

7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Teme schiţă de schiţă Semestrul 3

Semestrul 3 PROIECT NR.1 | Tema de atelier: spaţiu - STRUCTURĂ - EXPRESIE 13


21A - Seră în parc 15
schiţa nr. 1 – CULTURĂ 22A - Cubul de Jazz in strada Blanari 19
Întocmitor de temă Atelier conf. Dr. Arh. Bogdan TOFAN 23A - Pavilion expoziţional 23
24A - Pavilion de sculptura – Brancusi 25
schiţa nr. 2 – LOCUIRE 25A - Obiect arhitectural cu funcţiune la alegere pe bdul. Brătianu 29
Întocmitor de temă Atelier conf. Dr. Arh. Anca MITRACHE 26A - Spaţii pentru Festivalul internaţional de film independent Anonimul 33
21B - Pavilion expoziţional 37
schiţa nr. 3 – LOCUIRE 22B - InfoBOX 39
Întocmitor de temă Atelier prof. Dr. Arh. Gabriela TABACU 23B - Pavilion meeting-point urban în zona Casei Presei 43
24B - Pavilion al culturii române la Balcic 49
schiţa restanţă semetrul 3 – LOISIR 53
25B - Pavilion de comunicare si informare
Întocmitor de temă Atelier conf. Dr. Arh. Alexandru ANDRIEŞ 57
26B - Pavilion de (re)prezentare al Şcolii de arhitectură

PROIECT NR.2 | morfologia locuirii - Locuinţe inşiruite 61


Semestrul 4

schiţa nr. 4 – LOCUIRE Semestrul 4


Întocmitor de temă Atelier conf. Dr. Arh. Silvia COSTESCU
PROIECT NR.3 | Locuinţă izolată în sit real 65
schiţa nr. 5 – LOCUIRE
Întocmitor de temă Atelier conf. Dr. Arh. Octavian ILIESCU PROIECT NR.4 | Tema de atelier: spaţiu public 69
21A - Bucureşti – reconfigurarea şi revalorizarea spaţiului urban 71
schiţa nr. 6 – SPAŢIU PUBLIC 22A - Spaţiu public dedicat spectacolelor nautice şi concursurilor sportive 73
Întocmitor de temă Atelier prof. Dr. Arh. Mircea OCHINCIUC 77
23A - Spaţiu public Piaţa Romană
24A - O scenă urbană 79
25A - Foaier urban in centrul istoric al Bucureştiului 83
schiţa restanţă semestrul 4 – LOCUIRE
26A - CINE-FORUM Festivalul Internaţional de film independent Anonimul 87
Întocmitor de temă Atelier prof. Dr. Arh. Adrian SPIRESCU
21B - Spaţiu public în parcul Operei 89
22B - Configurarea unui spaţiu public 93
schiţa cu taxă semestrele 3/4 – SPAŢIU PUBLIC
Întocmitor de temă Atelier prof. Dr. Arh. Emil Barbu POPESCU 23B - Spatiu public – meeting-point urban in zona Casei Presei 95
24B - Spaţiu public în Barcelona 99
25B - Spatiu public - Memoria orasului 101
26B - Foaier studenţesc 105

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 8
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

seriei 2008 !

mi-e teamă că sufăr de sindromul … “moş crăciun” !


aşa cum în în fiecare an al copilăriei aşteptam cu emoţie darurile pe
care avea să mi le lase moşul sub brad, de câţiva ani încoace sunt
curios să văd suprizele pe care mi le poate aduce o nouă … serie de
studenţi.

asemeni multor profesori, sunt de părere că în orice generaţie se as-


cund germenii viitorului arhitecturii.

dar !
… suntem oare în stare să-i desluşim ?
… suntem destul de grijulii să-i protejăm şi să-i însufleţim ?

ce vreau să spun cu asta ?


cred că fiecare serie are o “marcă” a ei, vizibilă, sau ascunsă,
influenţată covârşitor de mediul în care se formează.
pe studentul arhitect l-aş compara cu un arici ai cărui ţepi sunt, asemeni
unor antene - toate deschise spre lume.
e greu de ţinut în mână, pentrucă “înţeapă” !
şi mai greu de “domesticit”, pentrucă nu-şi retrage decât foarte rar ţepii.

şi atunci … ?
să nu-l “tundem” ca să-l stâpânim mai uşor !
să-i spunem doar în ce direcţie să pornească !
iar dacă alege o cale greşită să-l ajutătăm să înţeleagă “de ce” şi mai
ales cum să ia totul de la capăt.

doar astfel se va descoperi pe el însuşi,


va fi creator … şi nici decum “clonă” a profesorului, indiferent cât de
mare sau bun arhitect este acesta !

poate că orice serie s-ar cuveni să-şi găsească un motto … o deviză


proprie.
e momentul, acum în anul II, să vă gândiţi care ar fi cea a seriei voastre!

aşa cum a fost (acum 40 de ani) cea a generaţiei mai ’68.

prof. dr. arh. mircea ochinciuc

9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

PROGRAMA ANALITICA arhitecturală.

A. Concept : Sistemul de instruire se anexează în general pe o atitudine integratoare


Activitatea de proiectare a anului II se desfăşoară a bazei de date care defineşte un studiu tinzând in final spre o coerenţă
la fel ca şi la alţi ani, în cadrul atelierului de pro­ de ansamblu.
iectare (forma integratoare de reprezentare şi
concepere a viitorului obiect de arhitectură). 2. Schiţa de schiţă

Programa analitică pentru anul II urmăreşte un 3. Practica de proiectare


pachet de exigenţe conceptuale, ce se materia­
lizează in: C. Obiective generale
- inţelegerea arhitecturii drept una dintre formele · definirea volumului elementelor constitutive ale unei construcţii de
complexe de ARTĂ; arhitectură;
- punerea în evidenţă a unui echilibru ponderat · punerea in evidenţă a relaţiei între volume, ritm, scară şi luminozitate;
între metodele de generare a imaginilor de · rolul structurii de rezistenţă în definirea configuraţiei spaţiale din calcu-
arhitectură de la forme ideale pure (cu conotaţii lul funcţiunii (locuire, agrement etc.);
de abordare estetică) la forme strict utilitare; · legatura indisolubilă între expresie şi stil;
- însuşirea de către studenţi a elementelor de lim- · însuşirea progresivă a "gramaticii" de exprimare în cadrul discursului
baj arhitectural: element, volum, spaţiu exterior, arhitectural;
formă, funcţiune; · formarea gândirii proiective;
- stimularea creativităţii, ca scop major. · însuşirea unor reguli de compozitie, de combinare a formelor (alăturare,
articulare, segmentare, deformare etc.);
Fiecare coordonator de atelier îşi conturează propria sa metodă de in- · familiarizarea cu principiile arhitecturii ecologice, sustenabile.
drumare care se inscrie insă intr-o metodologie generală de instruire ob-
ligatorie. D. Metodologie
Forma de predare:
B. Continut : Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizarii studiului.
1. Proiectul de arhitectură realizează în cadrul unei simulări com-
plexe apropierea dintre o ipoteză de lucru ( exigenţe sociale, cadru ur- - Prelegeri şi susţineri în fiecare săptamană, în prima şedinţă de atelier;
ban existent sau cadru natural, structuri de rezistenţă, reglementari urba­ - Insuşirea unui material documentar obligatoriu;
nistice şi tehnice, materiale şi texturi, culoare etc.) şi logica unui sistem - Dobandirea capacitatilor de reprezentare prin exercitii de desen, gra-
compoziţional ales de către autor. fica, culoare sau machete si simulare de calculator;
- Prezentarea unei mape de studiu individual;
Titlurile proiectelor : Spaţiu-Structură-Expresie, Morfologia locuirii, - Susţinerea liberă a lucrării propuse de către student, ce se constituie
Locuinţă izolată pe lot şi Spaţiu public. într-o iniţiere în critica de arhitectura;
- Dezvoltarea posibilităţilor de explicare teoretică de catre studenţi a
Desenul de arhitectură, încărcat cu un bagaj de convenţii tehnice repre­ soluţiilor arhitecturale propuse.
zintă un limbaj graţie căruia "ideea" se finalizează intr-o viitoare formă

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 10
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Materiale didactice: Alte aspecte particulare ale catedrei


- proiecţii de imagini, publicaţii de specialitate, fotografii, etc. Activitatea de formare a studenţilor prin diversificarea formei de docu-
mentare a fost realizata prin:
Bibliografie: - organizarea de deplasări pe program de studiu (ex. Deplasare pt.tema
- furnizată în tema cadru şi în programele alternative pe atelier. locuinţe colective la Paris în perioada 3÷12 mai 2005), Olanda aprilie
÷ mai 2007, Elveţia aprilie ÷ mai 2008
Regulament de promovare - invitarea unor arhitecţi cu realizări in programul aflat în studiu (ex.arh.
Conform planului de invatamant creditele pentru disciplina proiectare Sikkes - Olanda pt.tema locuinţe înşiruite).
sunt repartizate astfel: - diversificarea problematicilor teoretice la analiza proiectelor de atelier
sau de an (ex. echipa prof. Bearth şi a studenţilor şcolii din Mendrisio -
Semestrul 3 Elveţia la proiectul cu tema spaţiu structură).
• tema atelier 4 credite
• tema catedra 6 credite Intocmit,
• schita de schita 1 credit Şef catedră - prof.dr.arh. ADRIAN SPIRESCU
Total 11 credite
Semestrul 4
• tema catedra 6 credite
• tema atelier 4 credite
• schita de schita 1 credit
Total 11 credite

In fiecare semestru sunt programate cate 3 schiţe plus câte o schiţă


restantă aferentă fiecarui semestru.

Tematica anului II
Tematica prevazută pentru pregătirea la proiectare a anului II de studiu
cuprinde urmatoarele programe de arhitectură:

Spaţiu-Structura-Expresie: spaţii pentru expoziţii, bibliotecă, etc.;

Morfologia locuirii: locuinţe inşiruite;

Locuinţa izolată pe lot;

Spaţiu public.

Schiţe de schiţă: Structură-expresie (pavilion), locuire (spaţii comune, de­


taliere locuinţă etc.), locuinţa unifamilială (macheta).

1 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 12
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

p r o i e c t d e a t e l i e r

Tema cadru:
Proiectul nr.1 SPAŢIU-STRUCTURĂ-EXPRESIE
Numar de credite : 4 | Durata : 6 saptamâni
Amplasament
Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecărei teme de atelier
în parte.

Obiectivele studiului
- Înţelegerea relaţiei dintre obiectul de arhitectură şi situl / con-
textul existent ;
- Înţelegerea şi aprofundarea rolului structurii în definirea şi perce-
perea volumetriei şi spaţiului arhitectural ;
- Formarea gândirii creative în relaţie cu un obiect de arhitectură,
la nivelul anvelopantei şi materialelor.

Date de temă
Fiecare atelier va propune conţinutul detaliat al temei, cu respectarea
următoarelor prevederi :
- Suprafaţa desfăşurată va fi între 250 şi 300 mp ;
- Regimul de înălţime nu va depăşi 10 m (la cornişă) ;
- Sistemul structural este liber şi va fi definitoriu pentru spaţialitate
şi pentru expresivitatea arhitecturală.

Redactarea proiectului
Proiectele vor fi predate pe hârtie, format 50×70 cm, într-o tehnică la
alegere (fără planşe redactate pe calculator) şi vor cuprinde :
- Plan de situaţie – sc. 1/200, însoţit de o analiză detaliată a sitului ;
- Planurile tuturor nivelurilor – sc. 1/50 ;
- 2 secţiuni reprezentative pentru explicitarea soluţiei de arhitectură
– sc. 1/50 ;
- Toate faţadele – sc. 1/50 ;

1 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

-  acheta – sc. 1/100 (obligatorie – condiţionează predarea şi no-


M
tarea proiectului).

Planşele desenate vor conţine comentarii pentru justificarea soluţiei şi


specificaţii privind materialele folosite.
Fiecare atelier poate cere piese suplimentare faţă de tema cadru.

Criterii de apreciere şi notare


- coerenţa relaţiei structură – expresivitate plastică – calitate a
spaţiului ;
- logica rezolvării funcţionale ; dimensionarea şi utilizarea corectă
a elementelor propuse prin proiect ;
- acurateţea şi expresivitatea redactării proiectului.

NOTĂ
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o
mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se
acceptă corecturi pe laptop.
Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de
identificare, conform modelului recomandat de catedră.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 14
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 21A

Tema: SERĂ ÎN PARC

Acest prim proiect de atelier al anului 2 reprezintă, înainte de toate, un


prilej de reflecţie asupra actului de a construi şi a logicii tectonice, care
permite edificiului să se înalţe deasupra pământului.
Căutarea expresivităţii sistemului constructiv este încurajată, în tema pe
care v-o propunem, de relativa simplitate a organizării funcţionale. În
acelaşi timp, introducerea vegetaţiei în interiorul clădirii nu este un sim-
plu pretext. Nu veţi proiecta o seră generică, ci un obiect-eveniment,
destinat a adăposti o plantă / nişte plante deosebite.

Mai mult, vă invităm să cercetaţi consecinţele arhitecturale ale „dimensi-


unii” suplimentare pe care o va deţine această seră, în raport cu un obiect
arhitectural standard, implantat în respectivul context neconstruit. Sera
primeşte în interiorul său un important fragment vegetal, foarte diferit
uneori faţă de natura înconjurătoare, dar, în chip esenţial, parte a aces-
teia. Relaţia dintre spaţiul interior şi cel exterior este, aşadar, fundamental
diferită în cazul acestui program de arhitectură.

Amplasament
Studenţii vor putea alege între două amplasamente din Bucureşti, în Par-
cul Herăstrău (zona Expo-flora) şi în Grădina Botanică. Se vor prevedea
amenajări adecvate ale spaţiilor exterioare adiacente construcţiei, care
să o conecteze la sistemul de alei pietonale ale zonei.

Obiective suplimentare ale studiului


Însuşirea unei maniere integrate de abordare a proiectului, între con-
ceptul general, logica tectonică şi materialitatea edificiului ;
Exersarea disponibilităţii şi aptitudinilor de cercetare în domenii asociate
arhitecturii.

Date de temă
Obiectul de arhitectură propus va respecta suprafaţa desfăşurată şi
regimul maxim de înălţime din tema-cadru. Pe lângă spaţiul principal al
serei, a cărui configuraţie va fi determinată de către studenţi, se vor mai

1 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

prevedea : o zonă de primire (informare) – circa 25 mp, un spaţiu de de-


pozitare – circa 8 mp, un grup sanitar minimal (pentru personal) – circa 3
mp, un spaţiu tehnic (pentru instalaţiile de condiţionare a aerului) – circa
20 mp.
Sistemul structural va fi, la alegere, din metal sau lemn.
Studenţii vor cerceta şi prezenta, în mod detaliat, caracteristicile relevante
ale plantelor propuse (caracteristici fizice, aspect, condiţii microclimatice
necesare, mod de îngrijire etc.). Demersul de proiectare va fi strâns legat
de caracterul elementelor vegetale alese, precum şi de impactul prevăzut
al acestora asupra publicului.

Piese desenate, suplimentare faţă de tema-cadru


O perspectivă exterioară, la două puncte de fugă.

Criterii suplimentare de apreciere şi notare :


Adecvarea simbolică şi perceptivă dintre elementele vegetale alese şi
propunerea de arhitectură ;
Abordarea precisă şi realistă a materialităţii obiectului de arhitectură.

Bibliografie
Kenneth Frampton – Studies in Tectonic Culture. The Poetics of Construction in
Nineteenth and Twentieth Century Architecture – Chicago, 1995 – cota III 3636
Michael Wigginton – Glass in Architecture – Londra, 1996 – cota II 7350
Christian Schittich, Gerald Staib, Dieter Balkow – Glass Construction Manual –
Basel, 1999 – cota III 3912
Burkhard Frohlich (coord.) – Metal Architecture. Design and Construction – Basel,
2003 – cota III 4009
Christian Müller – Laminated Timber Construction – Basel, 2000 – cota II 7361
L’architecture d’aujourd’hui – 335 (aug. 2001), 342 (oct. 2002), 352 (mai 2004)
Techniques et Architecture – 475 (ian. 2005)
The Architectural Review – 1304 (oct. 2005)
L’arca – 200 (febr. 2005)

Intocmit,
Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
Sef.lucr.drd.arh. Vladimir Vinea
Sef.lucr.drd.arh. Dragoş Perju

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 16
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

1 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 18
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Bogdan Tofan grupa 22A

Tema   Lubul
C de Jazz in strada BlĂnari
Spaţiu multifuncţional în zona istorică a Bucureştiului

Tema studiului porneste de la ideea inte-


grarii unor functiuni neconventionale cu
caracter public si de reprezentare, intr-un
sit sensibil si plin de incarcatura istorica.

Se propune realizarea unui spatiu mul-


tifunctional care in prima perioa­da sa
functioneze ca centru expozitional de in-
formare, pentru interventiile de reabilitare
a zonei istorice a capitalei, iar in final, sa
devina un club de jazz.

Amplasament :
Zona istorica Lipscani va dispune astfel de un sediu si un spatiu de dez-
batere publica, cu societatea civila si cu cetatenii interesati de obiectivele
proiectului de reabilitare cultural a centrului orasului.

Obiective suplimentare ale studiului :


Interventia propusa va avea ca scop atat studierea spatiului interior
propice pentru dialog si comunicare mediatica, cat si integrarea in con-
textul urban si legatura cu terasa existenta in zona.

Date de tema :
Intr-o suprafata totala desfasurata de max. 300 mp. cladirea va cuprinde
la parter, subsol (demisol) si partial etaj, spatii de reuniuni de grup, sala
de expozitii temporare si permanente (machete ale zonei), panouri de
prezentare cu solutii de arhitectura, compartimentari provizorii de lucru,
etc.
Constructia va cuprinde :
· intrare cu punct de informare si garderoba minimala
· birou cu mic depozit
· spatiu flexibil multifunctional, spatii expozitionale o mica sala de

1 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

auditii musicale care in timpul verii se poate extinde in spatial ex-

Jazz Club
terior imediat adiacent permitind celor de la terasa din apropiere
sa participle la un spectacol de jazz
· alte spatii de conversatie si informare multimedia
· mic bar
· grup sanitar minimal pe sexe
Sistemul structural ales va utiliza in principiu materiale usoare: metal,
lemn, sticla, materiale plastic. Infrastructura (curti de lumina si de acces
la spatii tehnice) va fi din beton armat.

Piese suplimentare fata de tema cadru :


·

·
·
·
perspective / axonometrie aeriana

Criterii suplimentare de apreciere :


calitatea expresiei arhitecturale a obiectului.
relatia spatiu interior-spatiu exterior (subteran)
rezolvarea corecta/interesanta a relatiei contextuale obiect–sit.
Blănari
Bibliografie :
· Arhitecti: Carlo Scarpa, Renzo Piano, Maximiliano Fuksas
· The Architectural Review 1138/1994 Noul inauntrul vechiului
· The Architectural Review 1166 Revitalizare.
· G.M. Cantacuzino “Despre o estetica a reconstructiei”
· Pierre von Meiss De la forme au lieu.
· Domus 809/1998 RIPARARE la CITA.
· Architectural Record nr. 1,2,7,12 / 2005.

Intocmit,
Conf. dr. arh. Bogdan Tofan

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 20
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

2 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 22
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Ioan LUCĂCEL grupa 23A

Tema: Pavilion expoziţional lângă parcul Tineretului

Urmatorul pas in invatarea si intelegerea „arhitecturii”, dupa seria de


proiecte din anul trecut, este asezarea unei cladirii intr-un context real.
Terenul ales ofera posibilitatea explorarii expresivitatii structurii prin tema
-expozitie de arhitectura, prin amplasamentele oferite - terenul plat sau
in panta de o parte si alta a aleii principale, prin materialele folosite.
Tema urmareste studiul analitic al principalelor aspecte arhitecturale,
aprofundarea notiunilor de spatiu, sit, functiune, structura.

Amplasament:
Terenul rezervat pentru studiu se afla la intrarea in Parcul Tineretului din-
spre Liceul Gh. Sincai, de o parte si de alta a aleeii principale.

Obiectivele suplimentare ale studiului :


Explorarea expresivitatii structurii intr-un context dat

Date de tema:
Studiul propune realizarea unui pavilion ce va adaposti functiunea de
expozitie, cu o suprafata de maxim 300 mp repartizata la parter (evental
supanta, in functie de solutia propusa).
Pavilionul va cuprinde pe langa sala de expozitie o zona de intrare cu un
punct de informare, grup sanitar, mic depozit.
Se vor prezenta proiecte de arhitectura importante pentru oras, investiti-
ile in curs ale capitalei spre informare si dezbatere sub forma de planse,
machete, etc.
Este permisa alegerea oricarui tip de structura: lemn, metal, carmida...

Piese suplimentare fata de tema cadru:


O plansa in care se va prezenta ideea principala a proiectului, vor con-
tine comentari pentru a justifica solutia aleasa, scheme prin care sa fie
evidentiate caracteristicile propunerii.
Se va realiza specificarea materialelor folosite.

2 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Bibliografie:
- A+U: 428/2006; 422/2005; 400/2004
- El Croquis: 133/2006; 105/2001; 119/2004
- Japan Architect: 48/2002; 53/2004; 65/2007;
- L’Arca: 39/2003; 40/2004; 41/2004
- structuri usoare autori: Renzo Piano, Buckminster Fuller; Cala-
trava...
- Expozitiile universale: Sevilia ’92; Lisabona ’98, Hanovra 2000;
Aichi 2005; Zaragosa 2008;
- Rodica Crisan, Constructii din lemn

Intocmit,
Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Sef lucrari dr. arh. Maria Enache

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 24
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Anca OŢOIU grupa 24A

Tema: Pavilion de sculptura – Brancusi

„Simplitatea nu este un scop in arta. Se


ajunge fara voie, la simplitate, apropiindu-
te de simtul real al lucrurilor… Priviti lucru-
rile pana le vedeti.” Constantin Brancusi

Amplasament:
În cadrul temei generale “Structură- expresie”, se propune spre studiu
zona de nord a parcului Kiseleff, situat intre soseaua Kiseleff, soseaua
Aviatorilor si strada Arh. Ion Mincu. In aceasta zona se propune ampla-
sarea intr-o zona mai libera de copaci a unui pavilion de sculptura dedi-
cat operei lui Constantin Brancusi . atat de cunoscuta in strainatate si atat
de putin cunoscuta publicului romanesc.

Obiective suplimentare ale studiului:


Proiectul urmăreşte, în primul rând, realizarea unei compozitii interesante
si articulate cu situl de amplasament , a unui concept de arhitectura mo-
tivat de logica unei functiuni specifice, transpunerea coerenta a compozi-
tiei intr-un sistem structural care sa permita citirea mesajului volumetric
cat si crearea unor spatii arhitecturale si a unei volumetrii care ofera
experiente si mesaje multiple. Totodata studiul va aborda si modalitatile
de incidenta a luminii asupra spatiului materializate in abordari diverse
ale sistemelor constructive de inchidere.

Date de temă:
Sculptura de dimensiuni relativ reduse ale marelui Brancusi o gasesti in
galeriile din Boston, Venetia sau Paris, si foarte putin la Bucuresti. Prin
intermediul fundatiei Guggenheim va fi posibil ca aceste opere „rataci-
toare” sa fie expuse pe perioade mai indelungate dar limitate in timp
intr-un spatiu dedicat lor, la Bucuresti. Aceastei colectii in permanenta
schimbare trebuie sa i se creeze un loc adecvat, trebuie sa i se creeze un
spatiu de expunere si vizitare. Acest spatiu va fi gandit ca un traseu la-
birintic?, secvential?, sau chiar aproape „urban” in care fiecare sculptura

2 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

in parte isi va gasi locul propriu si autonomia care sa o poata pune in


valoare. Este un loc al intalnirii intre oameni si sculptura lui Brancusi.
Pavilionul va fi organizat pe o suprafata totala desfasurata de 300mp,
fiind dezvoltat pe parter sau parter si menzanin, volumul avand inaltimea
maxima de 10m si va cuprinde urmatoarele spatii:
- Spaţiu de acces cu recepţie si informare, accesibil dinspre parc;
- Birou custode si mic spatiu de depozitare; grupuri sanitare;
- Traseu de expunere a sculpturii;
- Spatiu de conversatie vizitatori;
Spaţiile create vor fi articulate in mod logic valorificând atat pozitia privile-
giata in parc cat si orientarea nord, lumina şi contextul proiectului, creand
un anume tip de dialog cu parcul existent, in functie de scenariul propus
de fiecare student si totodata permitand orientarea facila a vizitatorilor in
interiorul spatiului expozitional. Volumul creat va fi un răspuns contempo-
ran care va media intre traseul spatiului expozitional si expresia formala
si simbolica, capabila sa polarizeze contextul locului.

Structura construcţiei poate fi realizată atât din materiale tradiţionale


(piatră, lemn, zidărie), cât şi moderne (beton, metal, sticla translucida,
etc.), sistemul constructiv ales va fi insa in concordanta cu spatialitatea
si volumul propus, urmarindu-se o abordare realista a materialitatii
obiectului de arhitectura.

Bibliografie:
El Croquis121, 122/ 2004, Toyo Ito
El Croquis 120/ 2004, David Chipperfield
Aldo van Eyck- Werken, Vincent Ligtelijn, Thoth Bussum 1999
Architectural Record 1/2000
Dan Grigorescu, Brancusi si secolul sau, 1993
Detail nr9 /2006
Francine Houben- composition, contrast, complexity – Birkhauser 2001

Întocmit:
Prof. Dr. Arh. Anca Otoiu
Asistent Drd. Arh. Sergiu Petrea
Asistent Drd. Arh. Cristina Constantin

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 26
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

2 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 28
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU grupa 25A

Tema: Obiect arhitectural cu funcţiune la alegere

Amplasament:
Bulevardul I.C.Bratianu face legatura dintre cei mai importanti poli ai
Bucurestiului, unind Piata Universitatii cu Piata Unirii. In ciuda impor-
tantei majore a acestei artere, ea este rezultatul unei dezvoltari haotice,
cu spatii interstitiale reziduale, cu constructii parazitare si spatii publice
incoerente. Toate aceste deficiente se intrepatrund si sufoca prin natura
lor centrul istoric al Bucurestiului. Se propun ca posibile amplasamente
ale studiului o serie de trasee pietonale si alveole urbane create de aces-
tea de-a lungul bulevardului.

Obiectivele suplimentare ale studiului:


Pe langa obiectivele studiului prevazute de tema-cadru se urmaresc in-
telegerea relatiei tesut urban nou- tesut urban istoric, intelegerea ele-
mentelor unei analize contextuale complete si extragerea unor concluzii,
intelegerea si utilizarea materialelor in diferite sisteme constructive speci-
fice, intelegerea si punerea in aplicare a conceptului unitar de interven-
tie.

Date de tema:
Se propune realizarea unui obiect arhitectural cu o functiune la alegere
rezultata in urma analizei riguroase a amplasamentului. Structura propu-
sa poate avea functiunea de alimentatie publica, de pavilion expozitional,
de centru de informare, de punct comercial sau poate fi doar o structura
cu rol de adapostire, statie RATB, intrare metrou, punct de presa etc. Se
vor accepta toate propunerile in masura in care acestea vor fi sustinute
de concluziile analizelor. Vor fi prevazute in toate cazurile accese speciale
prin rampe si/sau platforme hidraulice pentru persoanele cu dizabilitati.

Piese suplimentare fata de tema cadru:


Proiectul va cuprinde, pe langa cele cerute de tema-cadru, urmatoarele
piese:
1. Desfasurarea de front cu fatada propusa alaturata celor existente
scara 1/100.

2 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

2. Perspectiva exterioara la nivelul ochiului cu reprezentarea mate-


rialelor folosite.
3. Alte piese definitorii pentru sustinerea solutiei care vor fi stabilite
in cadrul orelor de atelier impreuna cu indrumatorii.

Criterii suplimentare de apreciere si notare:


· propunerea unei anumite functiuni in urma concluziei analizelor,
· originalitatea sistemului constructiv ales in raport cu materialele
folosite si modul cum acestea relationeaza cu zona studiata,
· capacitatea de a integra solutii si sisteme moderne intr-un context
existent preponderent traditional-istoric,
· vor fi apreciate eventuale echipe formate intre studenti care sa
trateze o arie mai larga intr-un concept unitar de interventie.

Bibliografie:
Dallo, Eva: Shop Design, Daab, 2005.
Eyck, Aldo van: Werken, Bossum, 1999.
Meiss, Pierrre von: De la cave aut toit
The Architectural Revue, oct. 2002, februarie 2005, iulie 2006, august
2006, noiembrie 2006.

Intocmit,
conf.dr.arh. Octavian Alexandru Iliescu
arh.drd. Andrei Atanasiu

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 30
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

3 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 32
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU grupa 26A

Tema:  Spaţii pentru festivalul internaţional de


film independent Anonimul

Preambul
Festivalul de Film Independent Anonimul a debutat cu o primă ediţie în
anul 2004 si ajunge la a 6a editie anul acesta, cu o intenţie declarată din
titulatura de start: un FESTIVAL EXCLUSIVIT, UN FESTIVAL AL PUBLICULUI
IUBITOR DE FILM ŞI NATURĂ.

Intenţionat a fi o scenă de manifestare a oamenilor de film încă în afir-


mare, cu o vădită excentricitate şi frondă declarate la debut, festivalul a
devenit în câţiva ani un punct de atracţie estival, ajungand în anul 2008
la o amploare de cca 3000 de participanţi, direct implicaţi, sau doar pub-
lic asociat ocazional manifestării.

Spaţiile care au fost amenajate în acest interval, au evoluat de la


improvizaţii într-un spirit mai mult sau mai puţin vernacular, până la
construcţii care, odată amplificate, riscă să deterioreze caracterul natural
de excepţie al amplasamentului.

La ora actuală există 3 săli de proiecţie de 120, 60 si 40 de locuri, un cin-


ematograf în aer liber, un club, restaurant, spaţii camping, satul filmului
şi un complex de vile pentru cazare.

Atelierul propune un exercitiu mai complex, care nu va presupune doar


răspunsul la nişte date stricte de temă, ci şi identificarea acestora în con-
textul dat.

Amplasament
Contextul studiului este localitatea Sfântu Gheorghe, judetul Tulcea,
punctul de varsare a Dunării in mare.

Obiective suplimentare ale atelierului şi modul de lucru.


Atelierul va prezenta studenţilor 3 amplasamente cu caracteristici difer-
ite, posibile pentru studiu în acest context. Studentii vor putea opta pentru

3 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

unul dintre aceste amplasamente, motivându-şi alegerea printr-o analiză


detaliată a caracterului, morfologiei şi vecinătăţilor terenului, precum şi a
necesităţilor funcţionale identificate în acel loc specific.

Analiza sitului va debuta cu un workshop de 3 zile, de studiu concen-


trat la faţa locului. Pentru o documentare prealabilă atelierul recomandă
participarea studenţilor la ediţia 2009, care se va desfăşura între 10-16
august ac.

Date de temă
Funcţiunile proprii se vor indentifica de către fiecare student în parte,
dupa analiza datelor de sit. Funcţiuni recomandate:
- Spaţii pentru proiecţii, săli configurate pentru 10, 20, 50 spectatori
- Spatiu prezentare festival
- Spatiu de vânzare filme, carti de specialitate
- Pavilion andocare barci, ponton, ponton plutitor
- Spatiu de primire a participanţilor
- Spatii anexe (accese, grupuri sanitare,)
Functiunile propuse nu vor depăşi totalul suprafeţelor cerute prin tema
cadru, încadrându-se între 250 şi 300mp.

Piese desenate suplimentare faţă de tema cadru


Se vor prezenta suplimentar faţa de tema cadru
- scheme de concept care sa justifice soluţia aleasa pentru respec-
tivul amplasament
- minim 2 perspective.
- Analize de sit la faţa locului

Criterii suplimentare de apreciere şi notare


Înţelegerea condiţiilor specifice de sit, şi capacitatea proiectului de a se
adapta creativ la acestea.
O integrare care să respecte condiţiile cadrului natural valoros.
Va fi apreciata suplimentar capacitatea de adaptare a spaţiilor propuse
pentru a funcţiona şi în afara manifestărilor festivalului.

Intocmit,
Conf.dr.arh. Iulia Stanciu

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 34
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

3 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 36
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ grupa 21B

Tema:  PAVILION EXPOZIŢIONAL

In conditiile degradarii si distrugerii fondului construit al vechiului Bucur-


esti se constata o slaba prezenta in spatiul public al celor ce incearca sa
atraga atentia asupra acestui fenomen (ONG-uri, asociatii, dar si per-
sonalitati culturale sau chiar voci izolate din publicul larg care se mani-
festa in mediul virtual). Se propune construirea unui pavilion ce urmeaza
a fi un loc de manifestare si exprimare ale pozitiilor celor ce incearca sa
trezeasca interesul opiniei publice, sa-i provoace in acelasi timp reactii,
luari de atitudine.

Amplasament
Locul ales este unul ce tocmai a suferit in mod ireparabil din cauza leg-
islatiei permisive si pasivitatii autoritatilor, la intersectia strazilor Maria
Rosetti si Armeneasca, unde in urma demolarii abuzive, din casa de la
nr.38 au ramas numai 2 ziduri. Zona este una emblematica pentru Bucur-
esti, asa cum el arata in urma cu 100-150 de ani si cum apare descris in
literatura sfarsitului de secoL XIX si inceputului de secol XX.

Date de tema
Pavilionul va include in noua arhitectura zidurile casei initiale si va cu-
prinde un spatiu dominant avand o destinatie polivalenta (expoziti, con-
ferinte, spectacole muzicale sau de alta natura,etc), un birou administra-
tiv, un grup sanitar, anexe.

Bibliografie
· DETAIL #3/1996
· Architecture in Existing Fabric-Birkhauser/Johannes Cramer, Ste-
fan Breitling
· In Detail: Building in Existing Fabric-Birkhauser/Schittich Christian
· Spain Architects – Rehabilitation-Manel Padura
· www.archdaily.com
· www.archiweb.cz
· www.danda.be
· www.world-architects.com
Intocmit,
Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ

3 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 38
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Silivia COSTESCU grupa 22B

Tema: InfoBOX

Amplasament
Piata Victoriei reprezinta un obiectiv important aflat pe lista tuturor turis-
tilor ce viziteaza Bucurestiul si in acelasi timp un punct nodal al orasului.
Pe circulatia pietonala perimetrala din Piata Victoriei, adiacent Muzeului
de Geologie, exista o zona verde unde se doreste amplasarea unui Info-
BOX menit a deveni unul dintre punctele de informare turistica si artistic-
culturala a orasului Bucuresti.

Obiective suplimentare ale studiului


Tema de proiectare urmareste intelegerea relatiei dintre materialul uti-
lizat, tehnica de constructie si forma structurala precum si punerea in
valoare a calitatilor expresiv-arhitecturale ale structurii relativ la spatiul
interior, forma constructiei si expresia exterioara.

Date de tema
Spatiul interior al InfoBOX-ului va cuprinde o zona de informare “rapida“
cu pupitre multimedia, cu acces internet, si o zona de informare “lenta”
unde turistii, sau cei interesati, vor putea asculta inregistrari sau citi in-
formatii detaliate. Ambele zone vor cuprinde informatii turistice, istorice,
culturale, arhitecturale, artistice, etc.
Daca in prima zona informatiile vor putea fi accesate in picioare, in zona
a doua se vor prevedea canapele, fotolii, masute si pentru a favoriza
eventualele schimburi de impresii intre turisti, cautarea pe harta a trasel-
or turistice etc.
In legatura directa cu aceste zone vor fi amplasate 2-3 automate pentru
cafea, apa, sandwich.
InfoBOX-ul nu va avea personal de deservire, accesul facandu-se in urma
unei plati cu cardul a celor interesati, pentru evitarea vandalizarii spatiu-
lui.
Suprafata totala desfasurata a constructiei va fi de aproximativ 300mp,
cu regim de inaltime de P sau P+1.
Materialele utilizate sunt la alegerea studentilor, importanta fiind respect-
area conceptului de forma structurala.

3 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Piese desenate suplimentare acestora, precum si modul de amplasare si impactul vizual al constructiei
In plus fata de piesele cerute in tema cadru se cere o perspectiva interio- in raport cu pietonalul perimetral si cu spatiul deschis al pietei.
ara caracteristica si una exterioara.
Întocmit,
Criterii suplimentare de apreciere conf. dr. arh. Silvia Costescu
Se va aprecia relatia dintre conceptul general al proiectului, materialele asist. drd. arh. Adrian Moleavin
folosite, in special pentru structura si modul de transpunere in proeict a

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 40
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

4 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 42
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu grupa 23B

Tema: Pavilion meeting-point urban în zona Casei Presei

Scurt text introductiv


Într-un context urban aflat în plin efort de structurare, în condiţiile unor
vecinătăţi cu un profil marcat de servicii media importante (Casa Presei
gazduieşte ziare, televiziuni, edituri de prestigiu, precum şi Clubul Român
de Presă) dar şi de clădiri de birouri, care pun zilnic în mişcare mai multe
mii de oameni, se propune crearea unui cadru adecvat de stimulare a
exprimării şi dezbaterii pentru societatea civila. Programul are în vedere
imaginarea unui spatiu de tip pavilion care urmeaza sa gazduiasca intal-
niri, mici expozitii, lansări de carte, discuţii despre oras, societate, cultură
si perspectivele lor în lumea contemporană. Constructia propusă se dor-
este a fi un obiect semnal cu rol de aglutinare socială şi de creare a unei
anume identităţi expresive a locului.

Amplasament
Situl propus se află în spaţiul delimitat de bd. Expozitiei si str. Tipogra-
filor. Prezenţa in zona a numeroase institutii media gazduite de cladirea
Casei Presei şi de alte construcţii - clădiri de birouri, Pavilionul Romexpo
-,constiuie un bun pretext pentru amplasarea în acest areal a obiectivului
menţionat. În condiţiile date, proiectul presupune investigrea amplă a
caracteristicilor sitului, asupra carora studentii sunt chemati sa delibereze
şi să formulize o strategie coerentă. Amplasamentul ramane la libera
alegere a fiecărui student, care se va preciza în functie de rezultatele
analizei multicriteriale asupra zonei în cauză şi a direcţiilor de dezvoltare
anvizajate cu particularizări corect susţinute.
Obiective suplimentare ale studiului: Exercitiul urmareşte dezvoltarea
capacităţilor de interpretare a datelor unei cercetări ce are ca scop pro-
punerea concreta a unui obiect de arhitectura într-un sit real. Se dor-
este, deasemenea, exersarea identificării unor repere de fundamentare
teoretică, ca suport al procesului de proiectare. Contextul ales va solicita
ca tip de raspuns, pe de o parte, decelarea unei atitudini corecte şi coer-
ente, specifice arhitecturii moderne în raport cu un patrimoniu construit
definit, precum şi cu cadrul său natural de inserţie, iar pe de altă parte,
optiunea pentru o anumită formulă de rezolvare urbana si de arhitec-
tura.

4 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Date de tema:
Constructia propusă are un caracter provizoriu si nu va depăsi 300 mp, cu
o înălţime de maximum 8m. Pavilionul va cuprinde, spaţii pentru: acces,
expunere, discuţii/seminare/conferinţe, mici depozitari, cafeteria si grup
sanitar pentru vizitatori. Ea se va prelungi în exterior cu diferite spaţii de-
schise, acoperite sau descoperite, de tip terasă, pergolă, rampă. Sistemul
structural si constructiv rămâne la latitudinea studentului. Materialele fo-
losite vor fi alese in concordanta cu conceptul care sta la baza proiectului
si pot fi: lemn, metal, sticla, materiale plastice rigide sau elastic, materi-
ale composite etc.

Piese desenate suplimentare


Faţă de piesele cerute de tema cadru se mai cere:
Perspectiva exterioara la nivelul ochiului.

Criterii suplimentare de apreciere:


Coerenta mentinerii unui discurs clar şi adecvat, de la fazele de inceput
ale proiectului, până la propunerea finală.

Bibliografie:
1.BETSKY, Aaron. Landscrapers: Building with the Land. London: Thames
and Hudson, 2005 (II 5991).
2.DREVON, Jean - Francois. Acier = Steel architecture. Ed. a 1-a. Paris :
Moniteur, [2007] (III 5081)
3.JODIDIO, Philip. Architecture Now. Koln-Londra-Madrid-New York:
Taschen, 2001 (II 5802).
4. PIANO, Renzo. On Tour with Renzo Piano. London: Phaidon, 2004 (I 10414).
5.The Architectural Review nr. 1330 (dec. 2007), p. 48
6.The Japan Architect nr. 68 (dec. 2007-febr. 2008), p. 16
7.El Croquis nr. 139 (2008), p. 80
8.Detail nr. 1/2 (2008), p. 30
9. Lotus nr. 128 (sept. 2006), p. 54, 55
10. AMC nr. 164 (oct. 2006), p. 59
11. AMC nr. 176 (febr. 2008), p. 104

Întocmit:
prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
asist. drd. Alexandru Călin
asist. Cristina Stireciu

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 44
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

4 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 46
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

4 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 48
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 24B

Tema Pavilion al culturii române la Balcic

Studiul vizează exersarea relaţiei structurii cu expresia arhitecturală atât


în spaţiul interior cât şi în volumetrie.

Amplasament
Propunem realizarea unui pavilion al culturii române din perioada
interbelică, situat în oraşul Balcic. Situl va fi ales în urma unei excursii de
documentare de cca 2 zile la inceputul perioadei de studiu.

Date de temă
In contextul creat de Razboiul Balcanic, precum şi al mutării curţii reginei
Maria la malul Mării Negre, Balcicul devine un loc intens frecventat de
personalităţi ale intelectualităţii româneşti interbelice. In vreme ce pentru
istorici, sociologi şi literaţi micul oraş de pe “Coasta de Argint” reprezenta
o fereastră către o altă existenţă, pentru artişti şi arhitecti, Balcic-ul con-
stituia o adevarata Mecca: Delavrancea, Patrascu, Tonitza, Ghiatza, Ste-
riade, Pallady, Ressu, Muntzer, Darascu, Grigorescu, Theodorescu-Sion
alcatuiesc pleiada de artişti de la Balcik. Afluxul de oameni de cultură
atraşi aici a facut din acest loc un echivalent balcanic al şcolii de la Bar-
bizon.

Având o suprafaţă desfăşurată de max. 400 mp şi o înălţime de max. 10m,


noua construcţie va putea găzdui, la alegere, următoarele funcţiuni:
- spaţii de primire şi recepţie
- cafe-bar
- spaţii expoziţionale
- mică sală conferinţe şi de auditii muzicale
- librărie
- spaţii anexe (mică depozitare, grupuri sanitare)
- spaţii in aer liber destinate creaţiei şi manifestărilor artistice
- terase acoperite-descoperite

Piese desenate suplimentare


Studiul se realizează in doua secvenţe
I faza analitică (2 săptămâni):
deplasare la Balcic în urma căreia se vor studia „in situ” amplasamen-

4 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

tul şi contextul său, realizarea unei machete în colectiv de 2 studenţi, a


unuia din exemplele (la alegere) temei, rezentarea unei planşe de analiză
(individuală) a exemplului ales şi a concluziilor asupra amplasamentului
de la Balcic

II. faza de concepţie (3 săptămâni)


o propunere individuala de proiect, avand ca bază exemplele studiate.

Spaţiile rezultate trebuie să se succeadă ierarhic într-o relaţie (joc), val-


orificând lumina şi contextul proiectului (vederi panoramice, calitatea
arhitecturală a complexului etc).
Structura construcţiei poate fi realizată atât din materiale tradiţionale
(piatră, lemn, zidărie), cât şi moderne (beton, metal, sticlă etc).

Obiective suplimentare ale studiului


a) readucerea spiritului Balcicului în cultura românească şi popularizarea
valorilor româneşti peste hotare.
b) inţelegerea relaţiei spaţiale cu inchiderile construcţiei şi perceperea
specificităţii unor soluţii consacrate,
c) coerenţa dintre materialele / tehnicile de construcţie utilizate şi tipurile
de experienţe spaţiale care rezultă;
d) realizarea unei compoziţii interesante, reprezentativă pentru funcţiune
şi în relaţie cu contextul;

Notă:
Se propun următoarele exemple:
Herzog & De Meuron / muzeul Schaulager, Mies van der Rohe / Crown
hall / muzeul de arta Berlin, Tadao Ando / pavilion Vitra, muzeul lemnului
in Kami, Le Corbusier / Heidi Weber museum, Peter Zumthor / kunst haus
Bregenz / muzeu Kolumba Koln, Daniel Libeskind / muzeu Ontario, Frank
Gehry / muzeu Vitra, Steven Holl / muzeu Kansas, Rena Wandel-Hoefer,
Wolfgang Lorch / sinagoga Ohel Jakob in Munchen, Grazioli Krischanitz
/ muzeul Rietberg Zurich, etc.

Întocmit:
Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc,
Sef.lucr.dr.arh. Haytham Zeki,
Sef.lucr.dr.arh. Andra Panait

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 50
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

5 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 52
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier conf. dr. arh. Anca MITRACHE grupa 25B

Tema Pavilion de comunicare si informare

Amplasament:
Zona centrala a Bucurestiului cuprinde astazi un ansamblu complex de
cladiri, spatii si retele functionale suprapuse de-a lungul timpului. Dintre
acestea traseele auto si parcursurile pietonale, cursul Dimbovitei au fost
si continua sa constituie elemente modelatoare de prima importanta atat
in conformarea spatial volumetrica mostenita, cat si in cea viitoare. Exer-
citiul de fata propune amenajarea unui spatiu si amplasarea unui obiect
(semnal, semn, simbol) care sa valorizeze si sa potenteze unul dintre tra-
seele pietonale importante din centrul capitalei. Spatiul alocat studiului
reprezinta o structura atasata retelei pietonale cu traditie in centrul istoric
al orasului o zona care prin modul de organizare si amenajari propuse ar
putea sa constituie punct de plecare si reper pentru centrul istoric al ora-
sului. Pozitia aleasa se constituie un punct de reper pe Bd. I.C. Bratianu
in vecinatatea Pietei Sf. Gheorghe. Amenajarile existente nu pun in evi-
denta existenta unui spatiu verde important aflat in centrul orasului iar,
traseul tramvaiului impieteaza o zona cu potential sporit de reprezentare
a centrului vechi a Bucurestiului de altadata.

Obiective suplimentare ale studiului:


· Punerea studentului in contact cu problematica spatiului public necon-
struit.
· Intelegerea calitatilor materialelor si modul de utilizare ale acestora.
· Calitatea spatiului construit propus tinand cont de: utilitate, context,
forma, structura/materiale puse in opera, semnificatie, buget

Date de tema:
Amenajarea unui spatiu adecvat conceptual, functional si volumetric in
contextul dat.
Programul arhitectural propus este cel al unui spatiu public amenajat in
zone construite structurate, a caror personalitate este definita.
Aria constr. max. = 300 mp, regim de inaltime S+P+1E.
Spatiul ce urmeaza sa fie amenajat ar putea sa constituie un punct de
reper local, loc de intalnire, relaxare, discutii, informare, etc pentru locu-

5 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

itori si turisti. Materialele folosite structuri, inchideri, finisaje vor fi in acord cu mesajul
Amenajarile vor cuprinde spatii pentru: propus prin concept, pozitia in oras, vecinatatile imediate, etc.
· expunere ; mica galerie , elemente scenografice, foto etc.
· zona prezentari audio Etapele studiului vor fi următoarele :
· bar cafenea - ceainarie · Lectura sitului – context natural ; construit stilistic ; semnificatie
· posibil zona amenajari teren, gradene, loc de odihna, discutii, · Alegerea materialelor
divertisment ,etc. · Propuneri de organizare functionala
· spatii anexa ; depozitari, grupuri sanitare
Intocmit,
Conf. dr. arh. Anca Mitrache

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 54
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

5 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 56
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU grupa 26B

Tema Pavilion de (re)prezentare al Şcolii de arhitectură

De-alungul faţadei Universităţii de Arhitectură, corespunzator Străzii


Academiei, se află un spaţiu liber, parţial acoperit, în care se desfăşoră
parcarea Universităţii. Acest spaţiu, format dintr-un portic, spaţiu verde
populat de arbori şi o zonă mai amplă, acoperită de turnul situat la in-
trare, constituia mai demult, o zonă reprezentativă pentru studenţii de
la arhitectură şi nu numai. Gândit ca o continuare a holului mărginit de
cele două curţi interioare, zona aferentă porticului era prilej de întâlnire
şi discuţii pentru studenţi şi cadre didactice.
Tema pe care o propunem porneşte de la ipoteza desfiinţării actualei
parcări şi regândirea zonei astfel încât să fie posibilă realizarea unui
spaţiu reprezentativ, care să contribuie la vizibilitatea Şcolii de Arhitectură
în spaţiul urban al zonei centrale a capitalei.

Amplasament
Amplasamentul este reprezentat de locul actualei parcări din faţa
Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, zona ce urmează a
fi studiată fiind delimitată în planşele anexate.

Date de temă
Studenţii vor propune o construcţie ce va cuprinde spaţiile necesare
desfăşurării unor activităţi universitare de tipul expoziţiilor, judecăţilor de
proiecte şi schiţe, urmând ca fiecare student să creeze un scenariu/con-
cept propriu de utilitate şi imagine a acestui pavilion.
Alt scop al acestei investiţii este de a găzdui evenimente prin care activităţile
studenţilor Universităţii de Arhitectură şi Urbanism să fie cunoscute de
către publicul larg: expoziţii ale proiectelor de atelier, expoziţii în aer
liber, instalaţii, workshop-uri etc.
Functiunile acestui pavilion vor fi propuse de studenţi în corelare cu sce-
nariul fiecăruia referitor la această construcţie.
Proiectul va debuta cu studiul, în echipe de trei studenţi, al câte unui
exemplu semnificativ pentru tema dată, concretizat printr-o prezentare
completă la panou(planuri, secţiuni, concept, perspective etc.), însoţită
de imagini.

5 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Redactare 3. Aymonini, Aldo, ”Contemporary Public Space. Un-volumetric Architec-


Proiectul va fi redactat conform cerinţelor din tema cadru. ture”, Skira, 2006;
Predarea lucrarilor se va face conform graficului activitatilor didactice sta- 4. Nicolin, Pierluigi, “Dictionary of Today’s Landscape designers”, Skira,
bilit de catedra de proiectare a anul II. 2003.

Bibliografie: Întocmit,
1. Wines, James, “Green Architecture”, Taschen, 2008; Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU
2. Alini, Luigi, “Works and projects Kengo Kuma”, Electaarchitecture, Lect. drd. arh. Mihaela PELTEACU
2005; Asist. drd. arh. Andrei Eugen LAKATOS

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 58
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

5 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 60
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

p r o i e c t d e c a t e d r ă

Tema Proiectul nr.2 MORFOLOGIA LOCUIRII


LOCUINŢE INŞIRUITE
Numar de credite : 6 | Durata : 8 saptamâni

Continuând abordarea locuirii începută cu lucrarea nr.4 din anul prece-


dent, tema proiectului se referă la un anumit tip de grupare a locuinţelor
individuale într-o asamblare de tip urban, generic denumită: locuinţe
înşiruite.

Exerciţiul oferă un prilej de aprofundare a funcţiunilor locuirii, accen-


tul punându-se pe rezolvarea unei unităţi, repetată apoi prin alipire (cu
translare sau rotire) de-alungul unei străzi.

Este un tip relativ curent în practica de proiectare, mai ales pentru locuinţa
socială, din multe ţări auropeene. Germania, Olanda, Danemarca, se
remarcă prin soluţii extrem de interesante în fronturi minime la stradă,
variind între 6.50 şi 7.50 m.

Prin proiectul propus studiului se urmăreşte şi o analiză multicriterială a


diverselor componente ale locuinţei înşirute, a relaţiilor dintre ele dar şi
cu vecinătăţile imediate, sau ale contextului urban extins. Se urmăreşte
totodată înţelegera formulei de organizare în relaţie cu spaţiul exterior al
curţii private, în condiţiile unei constrângeri majore, şi anume, dimensiu-
nea redusă a frontului la stradă, compensată însă de o adâncime mare
a lotului individual.

Fiecare atelier poate avea un grad propriu de libertate a abordării si


soluţionării temei, dar în condiţiile respectării datelor obligatorii din pr-
ezenta temă cadru, suprafeţe şi regim de înălţime.

6 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Obiectivele studiului: Fiecare locuinţă va fi prevăzută cu un loc de parcare, acoperit, neînchis,


-Analiza evoluţiei modelelor de locuinţa individuală; pentru un autoturism, sau garaj, ambele variante la sol.
-Determinarea relaţiilor spaţial-funcţionale specifice acestui tip particular Încălzirea se va face cu centrală proprie, care poate fi amplasată, ca şi
de program al locuirii. alte anexe, la demisol sau la subsol, in funcţie de soluţie.
-Promovarea locuinţei înşiruite în proiectarea din ţara noastră, unde ex- Evacuarea resturilor menajere se va face prin pubelele ecologice ampla-
emplele sunt extrem de reduse. sate la limita terenului.
-Sintetizarea analizei într-un set propriu de concluzii, care să devină un Sistemul constructiv este la alegere, funcţie de soluţia spaţială şi cea
“mecanism” de abordare şi pe viitor a proiectelor de locuinţe. volumetrică.
Acoperirea poate fi în terasa sau cu şarpantă, în spiritul tratării plastice
Amplasament:
propuse.
Amplasamentul se afla Bucureşti, pe strada George Georgescu, conform
planului de situaţie anexat temei.
El se află într-o zonă specifică a oraşului de la începutul sec. 20, cu un Criterii de apreciere şi notare:
caracter pronunţat tradiţional, în care intervenţia modernă este şi ea o - respectarea tuturor datelor de temă;
problemă de opţiune. - corectitudinea relaţiilor funcţionale şi a concepţiei structurale;
Contextul, după cum se poate remarca este al unui zone cu locuinţe - calitatea expresiei plastice / volumetrice;
parter, parter +1, cu un procent ridicat de spaţii plantate, curţile fiind - acurateţea prezentării grafice a proiectului.
orientate cu vedere spre dealul patriarhiei.
Lăţimea propusă a lotului este de 7.50 m. Redactarea proiectului:
Loturile beneficiază de racorduri la întreaga gama a reţelelor de utilităţi.
Predarea se va face conform regulamentului de juriere şi notare în grafi-
Date de temă: cul de proiectare.
Regimul de înălţime va fi parter cu etaj parţial sau total.
Retragerea de la aliniamentul străzii este o opţiune a studentului. Se cer următoarele piese obligatorii:
Ocuparea la sol a terenului va fi de cca. 45 %
Faza I-a: durată 4 săptămâni - documentare / cercetare
Funcţiunile obligatorii sunt:
- hol de intrare cu grup sanitar (w.c.) - 6 mp, O mapă care să conţină:
- birou / biblioteca - 12 mp,
3 fişe de documentare cu exemple de locuinţe cuplate în format A4;
- camera de zi cu loc de luat masa - 30 mp,
- bucătărie deschisa sau în cameră separată (+ cămară) - 15 mp 3 fişe analitice referitoare la detalii constructive şi de finisaj, în format A4;
- 3 dormitoare din care unul matrimonial -12/15 mp. Acestea sunt parte integrantă a proiectului, cu obligativitatea menţionării
- spaţii depozitare - dressing / debara - 12 mp. în total numelui obiectului de arhitectură, a autorului şi a sursei consultate.
- 2 băi dintre care una cu cadă - 10 mp. în total
Aceste suprafeţe, considerate minimale, pot fi depăşite cu max. 20%. Analiza sitului şi vecinătăţilor (inclusiv un studiu de însorire) în format A3;
Deasemenea, în concepţia funcţional – spaţială, se vor include balcoane, Propunere de partiu şi volumetrie: planuri, o secţiune caracteristica şi 2
logii şi alte spaţii exterioare, de tip terasă, parţial acoperite sau curte faţade sc. 1:100, în format A3.
interioară.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 62
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Faza II-a: durată 5 săptămâni


Pe 2 formate de hârtie albă 50 / 70 cm, aşezate orizontal, într-o tehnică
la alegere (monocrom sau policrom):
- planurile tuturor nivelelor, mobilate şi cotate conform standardelor
sc. 1:50
(planul parterului va conţine şi amenajarea exterioara a curţii)

Crown Place Mews


- 2 faţade dintre care cea de la stradă va fi prezentată cu amorsele case­
lor învecinate sc. 1:50
- secţiune longitudinală prin locuinţă
London

NW5
sc. 1:50
- 2 perspective, interior/exterior, desenate la mana liberă
- macheta întregului lot, cu locuinţa şi amenajările exterioare sc. 1:50

La faza a 2-a se va preda un CD cu imaginile pieselor desenate în format


JPG.
a model approach
to a difficult
La jurierea şi notarea proiectului se va prezenta obligatoriu conţinutul
brownfield
celor 2 faze şi nota propusă de atelier la prima fază. site
Notă:
Este interzisă redactarea pe calculator a pieselor cerute sau a altor piese
suplimentare.
În cazul nerespectării datelor de temă şi a condiţiilor de redactare, nu se
permite prezentarea proiectului în Comisia de juriere a Catedrei. 2
N 1 3 4
întocmit 6
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc
Designer Contractor
AEM Studio Not yet appointed 1 Aerial view
Developer Planning Authority
2 East elevati
GMS Estates London Borough 3 Typical hous
of Camden
4 Typical hous
5 Typical hous
6 Site Plan
6 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

35
m
m
55

m
65
36
.5m

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 64
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

p r o i e c t d e c a t e d r ă

Tema Proiectul nr.3 CONTEXT-SIT-EXPRESIE


LOCUINTA IZOLATA IN SIT REAL
Numar de credite : 6 | Durata : 9 saptamâni

“Identitatea arhitecturala traditionala in cheie moderna”

A. Date de tema
Arhitectura este arta.
Emotie si inspiratie: Arhitectura locuintei in general tine intotdeauna cont
de locul unde se produce. Aceasta este o cristalizare a mediului cultural,
social, ocupational identitar, si geographic al locului in care se naste. Este
o confirmare a retelei emotionale si spirituale a zonei sociale in momen-
tul in care apare.
Lumina: Arhitectura locuintei este definita de functionalitatea corect rezol-
vata si de lumina pe care o gestioneaza in spaţiile de viaţă, de orientarea
fata de punctele cardinale şi de echipamentele pe care le inglobeaza.
Identitate: In conditiile actuale de globalizare afirmarea identitatii locale
devine o necesitate. Reafirmarea unor elemente arhitecturale traditionale
in cheie moderna poate constitui un factor de rafinament si confort. Sim-
plitatea locuintei traditionale de tirg vechi poate deveni motiv ordonator
al arhitecturii contemporane, o regasire peste timp a calmului si atmos-
ferei echilibrate a unei locuinte.

Tema propusă pentru studiu este o locuinţă unifamilială izolată cu regim


de înălţime D+P+2E, pentru minim 4 persoane
Amplasament un teren de cca. 800mp in zona centrala a Bucurestiului,
aflat pe strada Jean Louis Calderon nr 37.

6 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Obiective: - baie copii cu duş cca 5mp


1. Studierea unei tipologii specifice arhitecturii romanesti 1900 - - degajament cu dulapuri înzidite cca 8mp
1930 la noi in tara si introducerea ei in limbajul modern arhitectural - o La etaj se vor adăuga după caz, balcoane şi logii
plansa de sinteza cu rapoarte plin / gol proportii, arhitrava, sageac si
capriori, acoperis sarpanta, porte – fenetre, etc. Demisol parţial sau total:
2. Studierea relatiei casei cu terenul in zona accesului in “Hoch- - garaj la nivel teren, demisol/subsol cca 25mp
parter”, gard si zona verde. - centrală termică (volum min.18 mc) cca 8mp
3. Inscrierea într-un ansamblu constituit cu un anume specific, - spatii depozitare cca 12mp
pe care amplasamentul ales încă îl mai permite, pe lângă rezolvarea
funcţională, constructivă şi de plastică adecvată cerinţelor contemporane. Etaj 2 sau Mansardă :
Vor fi preluate din zonă în alcătuirea propusă o serie de elemente cum - cameră de oaspeţi, studio sau camera personal de serviciu 1-2 pers cca 30mp
ar fi : regimul de înălţime, raportul de plin-gol, materiale si texturi ale - grup sanitar cu duş cca 5mp
faţadelor şi învelitorii, înălţimea la cornişă, eventuale modenaturi si an- - debara si alte spatii de depozitarea in spatiul de sub acoperis cca 8mp
cadramente, etc. într-o interpretare contemporană care să evite pastişa.
Indiferent de opţiune pentru amplasarea locuinţei pe lot se vor respecta
Suprafaţa desfăşurata totală (Ad) nu va fi mai mare de 350 mp.
prevederile Codului Civil: retragere de 5m de la fundul de lot, 3m pe
Construcţia se va racorda la utilităţile existente în zonă.
latura cu ferestre la funcţiunile majore, 1.90m pe latura cu ferestre la
Sistemul constructiv şi acoperirea imobilului ( terasa / şarpanta) precum si
funcţiuni minore, retragerea de la stradă impusă de construcţiile existente
în zonă. Se vor respecta : P.O.T. = 40% , C.U.T. = 1,3 materialele de inchidere si finisaj sunt la alegerea studentului.

B. Funcţiuni C. Redactarea proiectului.


Etapa I Analiza sitului şi proiect preliminar cu predare la atelier.
Parter inaltat ( Hoch-parter ): Se vor prezenta următoarele piese pe format A2 pe hirtie cu chenar 50/70
- doua accese: acces principal si acces de serviciu cm, asezat orizontal:
- cameră de zi cu loc de luat masa, cca. 45mp Planşe de analiza sitului, planuri de analiză a fatadelor de locuinte speci-
(în legătură cu terasa acoperită şi descoperită) fice anilor 1900 – 1929 din Bucuresti si din tara, schiţe şi observaţii scrise
- vestibul pe acesul principal cca 6mp privind caracteristicile urbane şi arhitecturale ale zonei si străzii (tipul de
- mic birou arhitectura individual cca 15mp ocupare la sol, tipuri de spaţii, gabarite, elemente de vocabular arhitec-
- grup sanitar de serviciu cca 4mp tural etc)
- bucătărie cca 10mp Plan de situaţie sc.1/500, studii de fatade la mina libera in stilou,
- cămară cca 2mp 4 fatade si planuri locuinţă sc.1/100
- spatii de depozitare cca 4mp Se va intocmi o machetă de studiu la scara 1/100 în fiecare atelier.
- terase si spatii exterioare - arhitectura verde
Etapa II Proiectul final
Etaj 1: Se vor desena pe format A1:
- dormitor părinţi cca 18mp - plan de situaţie sc.1/200 cu vecinătăţi conform planşei anexate la temă
- camera dedicata depozitarii hainelor “dressing’ şi baie părinţi cca 12mp - planurile mobilate ale tuturor nivelurilor sc.1/50
- dormitor copil 1 cca 16mp - Planul parterului se va desena împreună cu întreg terenul indicându-se
- dormitor copil 2 cca 16mp amenajările exterioare.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 66
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

- secţiune verticala caracteristică sc 1/50


- două faţade cu desenarea umbrelor, dintre care una spre stradă sc.1/50
- macheta care va cuprinde întreg terenul (o parte din vecinătăţi) sc, 1/100

Bibliografie orientativă:
Mari arhitecţi români : Ion Mincu, Horia Creangă, Marcel Iancu, Duiliu
Marcu, Patrulius Radu : Locuinta in timp si spatiu
Arhitecti: architect Antonio Citerio, Philippe Starck, arhitect Carlo Scarpa,
architect Louis Baragan, Alvaro Siza, F.L.Wright, Le Corbusier, Richard
Meier, Mario Botta, Tadao Ando, Alberto Campo Baeza etc.
Reviste : Detail, Achitecture d’Auhourd’hui, Japan Architect, Bauen +
Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister,The Architectural Review etc.
Ioana Pârvulescu, In intimitatea secolului 19, Humanitas, Bucuresti, 2005
G. Calinescu, Bietul Ioanide

Notă
Toate plansele vor fi scanate in format pdf si jpg si vor fi prdate pe un CD
care va insoti predarea planselor finale inainte de jurizare si notare. De-a
lungul activitatii de atelier toate studiile se vor prezenta la corectura pe
foita si vor fi reunite (si in final la predare) intr-o mapa, pe care fiecare
student o va avea asupra sa la fiecare corectura. Nu se accepta corecturi
pe laptop.
Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar si un cartus de
identificare, conform modelului recomandat de catedra.

Întocmit,
conf. dr. arh. Bogdan Tofan
asistent drd. arh. Teodor Badiu

6 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 68
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

p r o i e c t d e a t e l i e r

SPACE Tema cadru:


Proiectul nr.4 SPAŢIU PUBLIC
Numar de credite : 4 | Durata : 5 saptamâni

Amplasament :
Amplasamentul (urban) este stabilit conform fiecărei teme de atelier în
parte.

Obiectivele studiului :
- Înţelegerea rolului social al spaţiului public şi a modalităţilor arhitec-
turale de definire a acestuia ;
- Explorarea mijloacelor specifice de raportare creativă la contextul fizic
existent ;
- Dezvoltarea abilităţilor de gândire arhitecturală diferenţiată, în relaţia
dintre spaţiul public exterior şi cel interior.

Date de temă :
Fiecare atelier va propune conţinutul detaliat al temei, cu respectarea
următoarelor prevederi :
- Suprafaţa studiată nu va depăşi 1500 mp ;
- Se pot propune, de asemenea, obiecte construite (cu funcţiuni publice)
având suprafaţa cumulată (ocupată la sol) de maxim 300 mp.

Redactarea proiectului :
Proiectele vor fi redactate în colective de 2 studenţi, vor fi predate pe
hârtie, format 50×70 cm, într-o tehnică la alegere (inclusiv redactare pe
calculator) şi vor cuprinde :
- Plan de situaţie – sc. 1/500, însoţit de o analiză detaliată a sitului ;
- Plan general al perimetrului de intervenţie, cu reprezentarea zonelor pa-
vate şi plantate, precum şi a celorlalte elemente construite – sc.1/100

6 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

- Planurile nivelurilor diferite ale propunerii (dacă este cazul) – sc. 1/100;
- 3 secţiuni / desfăşurări de fronturi – sc. 1/1000;
- Macheta – sc. 1/100 (obligatorie – condiţionează predarea şi notarea
proiectului).

Planşele desenate vor conţine comentarii pentru justificarea soluţiei şi


specificaţii privind materialele folosite.
Fiecare atelier poate cere piese suplimentare faţă de tema cadru.

Criterii de apreciere şi notare :


- coerenţa modului de raportare a proiectului la contextul social şi fizic-
construit ;
- calitatea spaţială a propunerii ;
- adaptabilitatea intervenţiei pentru diferitele categorii de public ;
- acurateţea şi expresivitatea grafică a proiectului.

Notă
Toate studiile se vor prezenta la corectură pe foiţă şi vor fi reunite într-o
mapă, pe care studenţii o vor avea asupra lor la fiecare corectură. Nu se
acceptă corecturi pe laptop.
Formatul de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş de
identificare, conform modelului recomandat de catedră.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 70
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 21A

Tema BUCUREŞTI – RECONFIGURAREA ŞI REVALORIZAREA


SPAŢIULUI URBAN

Spaţiul public pietonal al Bucureştiului este captiv, astăzi, între aban-


don şi supra-amenajare. Abandonarea lui se face, de obicei, în favoar-
ea automobilelor, care consumă spaţiul şi erodează confortul urban.
Administraţiile locale, la rândul lor, preferă intervenţiile neprofesioniste,
îşi marchează vizibil exercitarea puterii şi restrâng posibilităţile de uti-
lizare liberă şi diversă a spaţiului urban.
În acest peisaj deloc încurajator, vă invităm, simultan, la sensibilitate şi
radicalitate, demonstrând potenţialul catalitic al intervenţiei punctuale.
Printr-un demers care să combine intuiţia şi analiza, veţi selecta şi cerceta
un spaţiu public destructurat, confiscat, sub-/supra-utilizat, abandonat
sau, pur şi simplu, banalizat din zona centrală a Capitalei. Acesta poate
avea un caracter rezidual sau, dimpotrivă, poate fi extrem de frecven-
tat. Pornind de la datele locului, veţi propune un scenariu alternativ,
care trebuie să fie fondat pe un set de ipoteze convingătoare privind
modul în care utilizatorii îşi pot apropria noua intervenţie. În acelaşi timp,
vă sugerăm să reflectaţi asupra nedeterminării funcţionale pe care o
încorporează un proiect reuşit de amenajare urbană, acela care lasă loc
neprevăzutului şi transgresiunilor multiple ce compun caracterul liber al
unei metropole.

Amplasament :
Fiecare colectiv de studenţi îşi va alege un spaţiu urban, de-a lungul axei
bulevardelor Magheru–Bălcescu–Brătianu, incluzând şi străzile adiacente.
Suprafaţa zonei selectate se va încadra în cerinţele temei-cadru.

Obiective suplimentare ale studiului :


· Experimentarea unor modalităţi creative de cercetare prin proiect
a spaţiului urban bucureştean ;
· Exersarea sensibilităţii faţă de activităţile, gesturile şi interacţiunile
vieţii cotidiene şi investigarea corespondenţelor acestora cu me-
diul construit;
· Înţelegerea importanţei componentelor non-vizuale ale percep-
erii oraşului.

7 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Date de temă :
Tema-program a intervenţiei va fi stabilită de către studenţi, în funcţie
de interpretarea proprie a potenţialului zonei alese. Se poate propune,
justificat, şi sistematizarea verticală a terenului sau amplasarea unuia sau
mai multor obiecte construite minimale, cu funcţiuni publice.

Piese desenate, suplimentare faţă de tema-cadru :


· Prezentarea detaliată a sitului (cerută de tema-cadru) va fi personală şi
creativă, cu deschidere către scenariul de intervenţie ;
· Schiţe privind detaliile şi materialele propuse ; ilustrări grafice ale mo-
durilor de percepere şi utilizare a spaţiului urban.

Criterii suplimentare de apreciere şi notare :


· Calitatea şi originalitatea prezentării amplasamentului ales ;
· Coerenţa internă a propunerii, de la scara urbană la detaliul de ame-
najare.

Bibliografie :
· Rem Koolhaas, Stefano Boeri, Sanford Kwinter, Hans Ulrich Obrist, Na-
dia Tazi – Mutations – Barcelona, 2001 – cota I 10060
· Cliff Moughtin – Urban Design: Street and Square – Londra, 2003 – cota
II 5870
· Francesca Ferguson (coord.) – Talking Cities: The Micropolitics of Urban
Space – Basel, 2006 – cota III 4045
· Arhitectura – 70 (dec. 2008 – ian. 2009)
· L’architecture d’aujourd’hui – 355 (nov. 2004)
· The Architectural Review – septembrie 2006, iunie 2007
· Techniques et Architecture – 456 (nov. 2001), 465 (apr. 2003), 478 (iul.
2005), 486 (oct. 2006)
· Architecture and Urbanism (A+U) – 9/2004, 9/2005

Intocmit,
Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
Sef.lucr.drd.arh. Vladimir Vinea
Sef.lucr.drd.arh. Dragoş Perju

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 72
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Bogdan TOFAN grupa 22A

Tema spaţiu public dedicat spectacolelor nautice si con-


cursurilor sportive de canotaj, kaiac-canoe
pe Bulevardul Unirii, intre riul Dambovita si Biblioteca Nationala

Centrul Bucurestiului este asaltat de masini, destructurat si strabatut de


un canal de beton cu apa. De aceea este nevoie de implicarea arhitectilor
in repararea tesutului urban actual. Cresterea valorii unui spatiu urban
central, respectiv cel adiacent Bibliotecii Nationale in contextul unor ac-
tivitati de recreere, de spectacol sportiv pe apa in centrul orasului, reprez-
inta obiectivul principal al acestei teme. Se propune crearea unui spatiu
dedicat spectacolului in aer liber. De aici necesitatea unui anumit sistem
de compozitie/ scenariu/ traseu care sa puna in valoare situl, splaiul
Dimbovitei in zona Bibliotecii Nationale.

Amplasament :
Zona de studiu este prezentata in planul de situatie anexat :
pe Bulevardul Unirii in spatiul adiacent Bibliotecii Nationale si pe zona
dintre cladirea Bibliotecii Nationale si luciul de apa. Se vor aplasa pavil-
ioane legate functional care sa nu depaseasca 300 mp fiecare.

Obiective suplimentare ale studiului :


· integrarea in sit a unui spatiu de concurs sportiv
· analiza conditiilor de sit: vecinatatea unei suprafete de apa - directie
de curgere - malul sting, context natural, construit, stilistic, semnificatie,
etc.
· propunerea unei rezolvari arhitecturale, adecvata epocii contemporane,
cu dimensiuni si scara corespunzatoare scopului si modului de utilizare
a spatiilor.
· constituirea unui centru de interes ca preocupare pentru cetateni, pub-
licul utilizator, dominanta fiind semnificatia cultural-informational edu-
cativa precum si favorizarea contactelor sociale, destindere, relaxare,
divertisment, etc.

Date de tema :
Spatiile posibile nu vor depasi suprafata de 300 mp fiecare pavilion:

7 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

· zona de acces linga cladirea Bibliotecii Nationale, poarta, cabina de


bilete
· zona amfiteatru (gradene) cca 500 de persoane, loc de odihna, discutii,
divertisment. Se admit platforme plutitoare care sa avanseze pe luciul
de apa, astfel incit sa nu incomodeze spectacolul sportiv
· se va considera ca exista in apropiere un garaj suprateran cca. 200 de
locuri de parcare in zona dinspre Camera de comert a Romaniei
· spatiu de vinzare, expunere elemente de echipament sportiv, steaguri,
costume, imagini fotografice din spectacole sportive
· mica zona de vizionare a evenimentelor sportive semnificative in com-
petitii sportive nationale si internationale, muzica de exterior, eventual
panouri video exterioare, jocuri de lumini, spectacole de artificii etc.
· bar-cafenea-ceainarie, grup sanitar.
Structura si materialele de constructie vor fi astfel alese incat sa asigure o
vizualizare-transperenta, o imagine de ansamblu care sa marcheze sem-
nificatia locului si sa asigure participarea orasului la evenimentul sportiv.
Proiectul va fi elaborat in echipe de cate 2 studenti, fiecare urmand a
dezvolta un anumit obiect din cadrul compozitiei.

Piese suplimentare fata de tema cadru :


· 1 - 2 perspective cu anturaj - plansa reprezentativa
· doua desfasurari-elevatii cu amenajare peisagera sc. 1/200
· detaliere in zona gradenelor cu acces si fluxuri de circulatie sc. 1/100
· Individual: planuri, sectiuni, fatade pentru un obiect sc. 1/100 (1/50)
Tehnica de prezentare preferata este acuarela sau tempera.

Criterii suplimentare de apreciere :


· modul de folosire a terenului.
· categorii de spatii, mod de compunere si texturi de pavare: lemn , pia-
tra, metal, jocuri de apa.
· compozitie volumetrica, imagine de ansamblu, inovatie, noutate, sem-
nificatie.
· integrarea in spatiul urban.

Bibliografie :
· Muzeul Quai Branly, Paris – arhitect Jean Nouvel
· Richard Meier ; Frank O. Gehry ; Coop Himmelblau
Intocmit,
Conf. dr. arh. Bogdan Tofan

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 74
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

7 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 76
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier prof. dr. arh. IOAN LUCACEL grupa 23A


Tema SPATIU PUBLIC - PIATA ROMANA

Revitalizarea unui oras are ca punct important de plecare amenajarea


spatiilor publice, a strazilor, pietelor, parcurilor, cu efect imediat asupra
calitati vietii si a imaginii sale urbane.
Prin interventii constructive minimale schimbarea imaginii unor locuri din
oras duce la generarea unor puncte cu rol polarizator al vietii sociale.
Acest tip de interventii lipsesc din oras si de aceea intelegerea necesitatii
lor e foarte importanta.
Se vor avea in vedere manifestarile si propunerile ce se petrec in zona:
vezi Proiectul TUB (Transcentral Urban Bucuresti), zilele Street Delivery,
Libraria Carturesti, etc.

Amplasament:
Terenul ales pentru studiu este pe Bulevardul Gheorghe Magheru, in ime-
diata apropiere a Pietei Romana. In urma analizei potentialului zonei
sunt posibile 2 amplasamente, conform planului de situatie anexat.

Obiectivele suplimentare ale studiului :


Dezvoltarea spiritului critic in legatura cu spatiul public si influentele
acestuia in viata cotidiana
Intocmirea unei teme de arhitectura

Date de tema:
Studiul propune amenajarea unui spatiu urban, intr-un nod important de
circulatie pietonala, in suprafata de aproximativ 1000 -1500 mp.
Fiecare colectiv isi va propune un scenariu pe baza exemplelor si mod-
elelor analizate in prima saptamana si va dezvolta proiectul in concor-
danta cu acesta.
In functie de solutia arhitecturala se poate propune inserarea unui punct
de informare, afisare.
Elementele de mobilier urban folosite vor fi la alegere: banci, fantani,
jardiniere, corpuri de iluminat, cosuri de gunoi, suporturi de biciclete,
gratar copaci, etc.

7 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Se va urmari integrarea elementelor existente (accese metrou, statii Ratb), Bibliografie:


folosindu-se si terenul rezervat parcarilor din zona. New urban elements, Iacobo Kraul, ed. Links
Street furniture, ed. Links
Piese suplimentare fata de tema cadru: New urban spaces, ed. Links
Scheme prin care sa fie evidentiate caracteristicile zonei, constructii in- Ultimate lanscapes design, Alejandro Bahamon, ed. teNeues
vecinate, directii de privire insotit de un text (max 200 cuvinte) cu descri- Alain Provost peisagiste, ed. Stichting Kunstboek
erea intentiilor proiectului.
Intocmit,
Criterii suplimentare de apreciere si notare: Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Coerenta scenariului, intelegerea, amenajarea si modul de utilizare a Sef lucrari dr. arh. Maria Enache
elementelor propuse .

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 78
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier prof. dr. arh. Anca OŢOIU grupa 24A

Tema O SCENA URBANA

Amplasament:
Amplasamentul ales se gaseste in centrul istoric al orasului, de-alungul
strazii Calea Victoriei, delimitat de cladirea teatrului Odeon, de cladirea
hotelului Majestic si de un imobil de locuinte relativ recent. In acest loc
gasim actualmente o piateta alveolara, oarecum trista si indiferenta fata
de pietonii care trec zilnic prin acest loc si nu au nici un motiv sa se oprea-
sca. Exista o statuie, o fantana si doua banci. In acest loc se va studia
reamenajarea unui spatiu urban, atat din punct de vedere conceptual-
functional cat si din punct de vedere formal, urmarindu-se valorificarea
unei zone pline de traditie si de amintirile locului din Bucuresti, o zona
care actualmente pare rupta din tesutul urban si care, ar merita sa capete
viata.

Obiective suplimentare ale studiului :


Prezentul studiu, pornit de la intelegerea elementelor de context con-
struit, natural si social, este un exercitiu de reabilitare creativa a unui
spatiu public, astfel ca el sa poata fi utilizat de cat mai multe categorii de
persoane, de determinare a unei noi polaritati la nivelul orasului, cat si
transpunerea acestora intr-un concept si apoi intr-o configuratie spatial
volumetrica capabila sa reconstituie afectivitatea locului, sa redefineasca
memoria locului.

Date de temă:
În aria de studiu delimitată pe planul anexat se va propune in urma
analizei contextului, desfasurata in prima saptamana a proiectului, o
intervenţie de trasnformare creativa a acestei piatete intr- un spatiu care
ofera prilej de comunicare, de repaus si promenada, care la randul sau
devine un punct de intalnire in centrul orasului, un loc al jocului, al comu-
nicarii, un adevarat spatiu public de destinatie, o scena urbana.
Pentru materializarea noului concept de spatiu public urban se va face
apel la remodelarea traseelor, a pavimentelor, la introducerea spatiilor
verzi, a mobilierului urban, a zonelor de oprire si socializare, a suprafete-
lor de apa, a zonei de tip scena in aer liber pentru diferite spectacole de

7 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

teatru urban la care trecatorii devin actori, chiar la modelarea tectonica


a locului, la introducerea unor terase – extensii ale restaurantului prezent
la parterul hotelului, etc.
Acest spatiu exterior, accesibil pietonal, aceasta noua piateta din fata te-
atrului va prilejui intalnirea si oprirea in acel loc a oamenilor, transfor-
mandul intr-un eveniment al publicului.
Spatiul alocat intregii interventii va fi de maximum1500mp.

In aceasta piateta se propune amplasarea unui centru de informare tea-


trala si rezervari de bilete.
Cladirea va cuprinde urmatoarele spatii:
Spatiu de 2 ghisee si loc de asteptare;
Spatiu de prezentare spectacole de circa 30mp;
Vestiar si grup sanitar pentru personal;
Suprafata desfasurata va fi de maximum 150mp.
Alegerea sistemelui structural si tehnic –constructiv sunt libere la alegerea
studentului

Studiul va fi realizat in echipe formate din cate 2 studenti

Bibliografie:
- Dana Harhoiu, „Bucuresti, un oras intre Orient si Occident”
- Norberg- Schulz, Christian – Genius Loci. Paysage, ambiance, architec-
ture- 1981
- Techinques & Architecture, -456(nov.2001), 478 (iul.2005)
- L’Arca- iunie 2004
- L’Arca Plus- 07/ 1995
- El Croquis 120 / 2004 David Chipperfield, 119 /2004 Work systems
- Detail ½- 2009, 12- 2008

Întocmit,
Prof. Dr. Arh. Anca Otoiu
Asistent Drd. Arh. Sergiu Petrea
Asistent Drd. Arh. Cristina Constantin

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 80
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

8 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 82
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU grupa 25A

Tema Foaier urban in centrul istoric al Bucurestiului

Amplasament:
In continuarea studiului desfasurat la proiectul nr.1 (Bulevardul
I.C.Bratianu) se cere o amenajare a uneia dintre alveolele urbane iden-
tificate insumand o suprafata de circa 1500mp.

Obiectivele suplimentare ale studiului:


Pe langa obiectivele studiului prevazute de tema-cadru se urmareste in-
telegerea relatiei tesut urban nou- tesut urban istoric. Avand in vedere
dezvoltarea haotica si intamplatoare a multor zone aflate in lungul bu-
levardului, se cere studentilor sa se concentreze mai ales asupra ame-
najarii spatiului urban in cadrul unei operatii cu interventii constructive
minimale.

Date de tema:
Studentii isi vor stabili tema-program in functie de interpretarea potentia-
lului zonei, propunerea facuta trebuind sa depaseasca motivatia function-
ala. Spatii posibile sunt cele de alimentatie publica,expozitii temporare,
spatii pentru odihna si intalniri, divertisment, informare etc. Structura si
materialele vor fi astfel alese incat sa nu agreseze imaginea existenta a
zonei, sa asigure o vizualizare transparenta a acesteia, creind o imag-
ine de ansamblu care sa marcheze semnificatia locului utilizand diferite
elemente de interventie (mobilier urban, pavaje, oglinzi de apa, texturi,
culori, vegetatie, posibile structuri modulate usoare si demontabile etc.).

Redactarea proiectului:
In plus fata de cerintele generale ale temei-cadru se mai cer:

1. 2-3 perspective reprezentative pentru spatiul public amenajat,


2. redactarea unui scurt eseu (1-2 pagini) care sa argumenteze in-
terventia propusa de echipa,
3. orice alte detalii semnificative propuse in scopul prezentarii cat
mai convingatoare a propunerii.

8 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Criterii suplimentare de apreciere si notare: Triscu, Aurelian: Spatii urbane pietonale


· realizarea unui scenariu spatial valid in contextul temei si al zonei Simonds, J.O.: Arhitectura peisajului
de studiu, El Croquis, 129-130/2006
· semnificatie, revitalizare si integrare in spatiul urban existent, l’Arca International 26/1999-L’Eau
· integrarea unei interventii contemporane intr-o vecinatate istori- Joedicke, Jürgen: Space and Form in Architecture
ca definita.
Intocmit,
Bibliografie: conf.dr.arh. Octavian Alexandru Iliescu
Norberg-Schulz, C.: Genius loci.Paysage, Ambiance, Architecture asistent univ. drd. Iuliana Bucurescu
Norberg-Schulz, C.: Existence, Space& Architecture

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 84
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

8 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 86
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU grupa 26A

Tema CINE-FORUM pentru Festivalul International De


Film Independent Anonimul

Preambul
Urmând paşii facuti deja prin primul proiect din acest an de studii, spaţiul
public propus prin temă reprezintă încununarea manifestarilor Festivalului,
spaţiul major de adunare pentru festivitatea de decernare a premiilor.

Amplasament
În contextul studiului de la proiectul 1, localitatea Sfântu Gheorghe, jude-
tul Tulcea, colectivele de studenţii îşi vor identifica amplasamentul pentru
funcţiunea propusă.

Obiective suplimentare ale atelierului şi modul de lucru.


Avand în vedere faptul ca studenţii sunt în cunoştiinţă de cauză asupra
condiţiilor de sit, analiza va debuta cu o schiţă de proiect în atelier, la care
fiecare colectiv de student va trebui să îşi expună prima idee de concept
asupra funcţiunii propuse.

Desfăşurarea proiectului se va face obligatoriu pe machete de studiu,


iar schitele de evoluţie a proiectului se vor pastra şi prezenta la fiecare
sedinţă de atelier.

Date de temă
Spaţiul public propus trebuie să îndeplinească următoarele funcţiuni

- foaier al festivităţilor de gală


- spaţiu major pentru gala de decernare a premiilor, pentru proiecţii
în aer liber, cu scena si spaţiile anexe acesteia
- cabine tehnice de proiecţie
- punct de informare
- ecrane
- semnal
- spaţii anexe
- café-bar

8 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Redactare – cerinţe suplimentare faţă de tema cadru Criterii suplimentare de apreciere si notare
Se vor prezenta suplimentar faţa de tema cadru Înţelegerea condiţiilor specific de sit, si capacitatea proiectului de a se
- scheme de concept care sa justifice soluţia aleasa pentru respec- adapta creativ la acestea.
tivul amplasament O integrare care sa respecte conditiile cadrului natural valoros.
- minim 2 perspective. Va fi apreciata suplimentar capacitatea de adaptare a spatiilor propuse
pentru a funcţiona şi în afara manifestarilor festivalului.

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 88
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ grupa 21B

Tema SPATIU PUBLIC

Bucurestiul sufera in mod cronic de lipsa unor spatii care sa coaguleze


interesul publicului si sa scoata din anonimat si zone avand un impor-
tant potential urban. In acelasi timp este evidenta lipsa unor dotari
destinate artelor spectacolului, evidenta mai ales in rarele ocazii in
care orasul gazduieste manifestari culturale de mai mare anvergura
ca festivalurile muzicale sau de teatru. Pornind de la aceste premize
si incercand reinnodarea traditiei concertelor in aer liber din parcurile
publice de acum un secol se propune in parcul adiacent cladirii Operei
Romane a unui spatiu destinat manifestarilor culturale

Amplasament
Parcul adiacent cladirii Operei Romane, o zona la alegere in perimetrul
hasurat in planul de situatie anexat.

Date de tema
Zona amenajata (1500 mp) va fi accesibila exclusiv pietonal si doar oca-
zional carosabil, in cazuri de urgenta. Se vor prevedea un spatiu desti-
nat spectacolelor cu scena acoperita si o capacitate de maxim 500 de
persoane, grupuri sanitare si anexe precum si o dotare de alimentatie
publica (cafenea).
Traseele pietonale ale parcului vor fi pastrate.

Bibliografie
· Detail In Contemporary Landscape Architecture – Laurence King Pub-
lishing Ltd/Virginia McLeod/2008
· GROUNDSWELL-Constructing The Contemporary Landscape – MOMA-
New York / 2005
· AD - Urban Spaces – Arian Mostaedi / Links/2003
· Urban Spaces: Squares & Plazas - Links/2007
· www.archdaily.com
· www.archiweb.cz
· www.danda.be
· www.world-architects.com

Intocmit,
Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ

8 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 90
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

9 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 92
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Conf. dr. arh. Silvia COSTESCU grupa 22B

Tema CONFIGURAREA UNUI SPATIU PUBLIC

Amplasament
In relatie cu prima tema de atelier a anului II, pe acelasi teren studiat, se
va constitui un spatiu public menit sa readuca spatiului pietei Victoriei o
parte din functiunea sa originara, si anume aceea de spatiu de intalnire,
odihna, relaxare.

Obiective suplimentare ale studiului


Coerenta si complexitatea interventiei propuse.
Utilizarea creativa a materialelor in relatie cu conceptul central al pro-
punerii.

Date de tema
Tema de proiectare urmareste realizarea unui spatiu public in directa
relatie cu ansamblul urbanisctic din Piata Victoriei.
Spatiul public propus va cuprinde un InfoBOX (realizat in primul proiect
de atelier din anul II, semestrul I) si o functiune de alimentatie publica de
mici dimensiuni.

Redactare – cerinte suplimentare de atelier


O perspectiva de atmosfera, la nivelul ochiului, din interiorul ansamblu-
lui.

Criterii suplimentare de apreciere


Se apreciaza cel mai mult creativitatea raspunsului fata de datele de
tema.

Întocmit,
conf. dr. arh. Silvia Costescu
asist. drd. arh. Adrian Moleavin

9 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 94
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu grupa 23B

Tema Meeting-point urban in zona Casei Presei

Scurt text introductiv:


Se propune amenajarea unui spatiu public care,împreună cu un pavilion
de informare si discutii să constituie cadrul propice pentru acţiuni co-
munitare de tip dezbatere şi pentru mici expozitii despre oras, societate,
cultură cu perspectivelele lor în lumea contemporană. Amenajarea în
cauză va fi de natură să transforme un spaţiu urban destructurat dar cu
un bun potenţial socio-profesional şi economic într-un adevarat LOC in
zona analizată.

Amplasament:
Amplasamentul propus se află în spaţiul delimitat de bd. Expozitiei si str.
Tipografilor. Proiectul se va concentra asupra amenajarii spatiului public
in cadrul unei operatiuni care va cuprinde si intrevenţii constructive mini-
male.

Obiective suplimentare ale studiului:


În plus faţă de obiectivele exerciţiului nr. 1, pentru rezolvarea temei pr-
ezente se aşteaptă un demers nuantat care medieze o relaţie optimă
între scara urbana a locului, aceea proprie a obiectelor arhitecturale şi
cea invariabilă a utilizatorilor. Se urmăreşte, deasemenea, negocierea
corectă a raporturilor dintre nevoile si tendintele de exprimare contempo-
rane, şi istoria si realitatile unui spaţiu urban anume. Aşezarea coerentă
într-un anumit algoritm de exprimare architectural-urbanistică va deter-
mina valoarea opţiunilor.

Date de tema:
Programul propus nu este fix. Studentii sunt invitati sa dezvolte un sce-
nariu corent bazat pe întelegerea caracteristicilor complexe ale sitului,
a relatiilor şi structurilor nou-create, a obiectivelor particulare urmărite.
Acesta se va limita la o suprafaţă de nu mai mult de 1500 mp., care
urmează să devină un spaţiu pilot pentru amenajarea urbană a zonei.

9 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Redactare: Koln: Konemann, 2000 (I 9826)


Fata de piesele cerute de tema cadru se mai cer: 4. RYKWERT, Joseph. The Seduction of Place: The City in The Twentyfirst
Perspective exterioare la nivelul ochiului şi aeriene - locale si de ansamblu Century. London: Weidenfeld & Nicolson, 2000 (II 5731)
Schite detaliate ale obiectelor de mobilier urban propuse. 5. TEXIER, Simon. Voies publiques: Histoire & Pratiques de l’ espace public
a Paris. Paris: Editions A & J Picard, 2006 (III 5042)
Criterii suplimentare de apreciere: 6. El Croquis nr. 129/130 (ian. 2006), p. 320
Coerenta mentinerii unui discurs clar şi adecvat, de la fazele de inceput 7. El Croquis nr. 136/137 (2007), p. 10
ale proiectului, până la propunerea finală. 8. L’architecture d’aujourd’hui nr. 363 (mart./ apr. 2006), p. 80, 88, 104,
106
Bibliografie: 9. A+U nr. 427 (apr. 2006), p. 44
1. AARTS, Martin. Accelerating Rotterdam, stad in versnelling. Rotterdam:
Ontwikkelings Bedrijf gemeente, 2000 (II 5961) Întocmit,
2. BAHAMON, Alejandro. Landscape Architecture: Water Features. Glouc- prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
ester: Rockport, 2006 (II 7319) asist. drd. Alexandru Călin
3. CERVER, Francisco Asensio. The World of Contemporary Architecture. asist. Cristina Stireciu

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 96
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

9 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 98
ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Mircea OCHINCIUC grupa 24B

Tema Spaţiu public în Barcelona

Amplasament
Propunem amenajarea unui spaţiu public în Barcelona, într-un perimetru
cuprins între zona Forum şi zona portului Olimpic. Situl exact va fi ales în
urma unei excursii la Barcelona care va include, pe lângă vizitarea unor
spaţii publice reprezentative, 4 zile de lucru efectiv în cadrul Universităţii
de Arhitectura din Barcelona, urmand ca restul studiului să se desfăşoare
la Bucureşti.

Date de temă
Aria în care este amplasat situl este cea mai recent urbanizată zonă a
Barcelonei, parţial obţinută prin reabilitarea urbană a unor zone defa-
vorizate şi parţial prin edificări noi. Ca şi oraşul Olimpic, zona Forumu-
lui este o colecţie de urbanism şi arhitectură contemporană, adunând
laolaltă clădiri semnate de Herzog & de Meuron, Jean Nouvel, Josep Lluis
Mateo etc, precum şi spaţii publice semnate de Enric Miralles, FOA, Elías
Torres & José Antonio Martinez Lapeña sau Ábalos & Herreros.

Suprafata zonei supuse studiului va fi de max. 1000 mp. Programul pro-


pus nu este unul fix, studentii putând să dezvolte un scenariu de utilizare
a spaţiului bazându-se pe concluziile analizei sitului.

Propunerile vor indica:


- modalităţi de acces, semnale
- pavaje, texturi,
- amenajări peisagere,
- obiecte de mobilier urban (corpuri de iluminat, fântani, jardiniere,
bănci, coşuri de gunoi, etc.),
- trasee remodelate,
- vegetaţie,
- puncte de informare,
- dotări comerciale uşoare,
- expoziţii in aer liber,
- oglinzi de apă sau fântâni, etc

9 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Redactare specifică contextului.


o mapă ce va fi prezentată la atelier în prima săptămână după deplasare, Inscrierea unui obiect de arhitectură într-un context cultural difererit.
dedicată documentării în amplasamentul ales şi tipului de program; pe-
rioada se va finaliza cu întocmirea unui caiet de documentaţie,
studiului efectiv şi întocmirea proiectului în următoarele săptămâni.
Întocmit,
Obiective suplimentare ale studiului Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc,
Inţelegerea elementelor de mediu ambient, determinarea relaţiilor in- Sef.lucr.dr.arh. Haytham Zeki,
tre loc-funcţiune-formă-semnificaţie, adaptate la configuraţia urbană Sef.lucr.dr.arh. Andra Panait

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 100


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Anca MITRACHE grupa 25B

Tema Spatiu public - Memoria orasului

Amplasament:
Tema propune studiul unui fragment din oras - o artera intens circulata
(Bd. I.C.Bratianu) in apropierea catorva repere culturale si turistice de prim
rang ale capitalei (Biserica Coltei, Piata Universitatii, Muzeul Bucurestilor-
Palatul Sutu, Spitalul Coltea), in aria de influenta a ansamblului arhitec-
tural Biserica (lipsita astazi de Turnul Coltei) si Spitalul Coltea. Ampla-
samentul se afla pe un traseu pietonal important al orasului cuprins intre
Universitate si Pta Unirii, la limita bulevardului, axa nord-sud a orasului,
si in relatie cu zona retrasa a Spitalului si parcului Coltea. Aria propusa
studiului reprezinta o suprafata astazi aglomerata, uşor de identificat ca
punct de interes si in acelaşi timp lipsita de un spatiu public amenajat in
acord cu importanta unui traseu pietonal important al capitalei.

Obiective suplimentare ale studiului:


Spatiul public amenajat propus trebuie sa reprezinte expresia structurata
a elementelor de utilitate in raport cu conformarea spatiului, a formei si
functiunii propuse in detaliu, tinand cont de context, sisteme constructive
si materiale adecvate punerii in opera a acestora, de semnificatie, si nu
in ultimul rand de ratiuni economice.
Accentul se va pune pe calitatea spatiului creat si expresia cu valoare de
semnificat in sfera de influenta imediata a spatiului construit, dar si la
scara spatiului mai amplu al orasului. Se va urmari crearea unui reper
la nivelul traseului pietonal, care sa polarizeze si sa mobileze un spatiu
important al centrului de Bucuresti.

Date de tema:
Programul arhitectural propus este amenajarea spatiului public din ju-
rul Bisericii Coltea, in fata acesteia si alaturi de gradina Spitalului ce
nu va mai beneficia de intrarea astazi activa din directia Bulevardului
I.C.Bratianu. Tema se refera de asemenea la o serie de spatii construite/
ingropate de comunicare, informare si/sau relaxare, adresandu-se atat
locuitorilor orasului cat si turistilor. Accentul se va pune atat pe functiunile
interioare: info point, internet lab, zona de relaxare- ceainerie/cafenea,
cat mai ales pe relatia intre circulatia din spatiul public exterior continu-

1 0 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

ata in spatial public interior. Limita intre cele doua tipuri de spatii este Criterii suplimentare de apreciere si notare:
flexibila si permeabila. Spatiul propus in ansamblul sau, are scopul de Integrarea demersului arhitectural in cadrul mai amplu urban si coerenta
a aduna oamenii intr-unul sau mai multe puncte ale traseului. Expresia discursului de la faza de concept pana la cea de redactare.
arhitecturala va urmari ideea de reper urban, subordonat ansamblului
istoric existent, pornind de la nivelul organizarii interioare, a proportiilor Intocmit,
volumelor propuse, pana la alegerea materialelor. Conf. dr. arh. Anca Mitrache

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 102


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

1 0 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 104


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Atelier Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU grupa 26B

Tema Foaier studenţesc

Funcţionalitatea spaţiului public, spre deosebire de spaţiul interior, per-


mite forme mult mai libere care să fie reprezentative pentru un anumit loc
sau pentru o anumită idee. În contextul acestei teme, studenţii vor studia
şi vor propune o organizare spaţială pentru zona publică a Universităţii
de Arhitectură, care să-i confere calităţile unui veritabil spaţiu public.
Proiectul reprezintă o continuare a studiului început în semestrul I, avand
ca temă Pavilionul de (re)prezentare pentru Şcoala de Arhitectură.

Amplasament
Amplasamentul se află în centrul Bucureştiului în incinta şi adiacent
Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, zona ce urmează a
fi studiată, fiind situata pe Strada Academiei şi parţial pe Str. Edgar Qui-
net, conform planşelor anexate.

Date de temă
Alaturi de pavilionul propus la primul proiect din semestrul I, studenţii vor
configura personalitatea spaţiului pulic cu vocaţie academică al UAUIM,
prin propuneri spaţiale care să contribuie la exprimarea identităţii acestei
clădiri.

Obiectul studiului este amenajarea unui spaţiu public în incinta delimitată


de cele trei corpuri de clădiri, datând din perioade istorice diferite, ce
formează ansamblul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism, al cărui car-
acter este dat de funcţiunea acestor clădiri.
Studenţii vor trebui să identifice elementele care definesc cadrul con-
struit al zonei studiate, şi să pună in valoare spaţiul prin amenajări ce vor
cuprinde elemente de arhitectură specifice spaţiului urban.
Deasemenea, pentru a obţine un spaţiu public coerent, se vor putea re-
modela traseele existente şi se poate propune o intercalare între zone
deschise şi zone acoperite.
Proiectul va debuta cu studiul unui exemplu semnificativ pentru tema
dată, concretizat printr-o prezentare la panou, însoţită de imagini, în
cadrul atelierului. Proiectul va fi realizat în echipe de doi studenţi.

1 0 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Redactare 2003;
Proiectul va fi redactat conform cerinţelor din tema cadru. 3. Kottas, Dimitri, ”Urban Spaces. Squares & Plazas”, Links, 2007;
Predarea lucrărilor se va face conform graficului activităţilor didactice sta- 4. Baumeister, Nicolette, “New Landscape Architecture”, Braun, 2007.
bilit de catedra de proiectare a anul II.
Întocmit,
Bibliografie: Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU
1. Aymonini, Aldo, ”Contemporary Public Space. Un-volumetric Architec- Lect. drd. arh. Mihaela PELTEACU
ture”, Skira, 2006; Asist. drd. arh. Andrei Eugen LAKATOS
2. Nicolin, Pierluigi, “Dictionary of Today’s Landscape designers”, Skira,

UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 106


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

1 0 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI


ANUL II AN UNIVERSITAR 2009-2010

Director departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc | ªef catedrã: prof.dr.arh. Adrian Spirescu | Şefi de an: şef lucr.drd.arh. Mihaela Pelteacu, asist.drd.arh. Andrei Lakatoº
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I Grafica şi tehnoredactare: şef lucr.dr.arh. Andra Panait 108