Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELECTRONICĂ DE PUTERE
PENTRU SISTEME DE CONVERSIE A ENERGIEI EOLIENE
8 Decembrie 2016
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................... 3
2. Redresoare PWM ridicătoare .......................................................................................... 3
2.1. Redresoare PWM cu două niveluri de tensiune ............................................... 3
2.2. Redresorul PWM 1F-Vienna ............................................................................ 5
2.3. Redresoare PWM MF-Vienna propuse ............................................................ 6
2.3.1. Redresorul monofazat PWM 2F-Vienna ................................................ 6
2.3.2. Redresorul monofazat PWM 3F-Vienna ................................................ 7
2.4. Comanda VOC (Voltage Oriented Control) ..................................................... 8
2.5 Redresoare PFC cu celule de comutaţie multiple ............................................ 9
2.5.1. Generalizarea structurilor cu celule de comutaţie serie ........................ 9
2.5.2. Redresorul serie 7L-Vienna .................................................................. 10
2.5.3. Redresorul trifazat 9L Serie-Paralel .................................................... 11
3. Invertoare PWM coborâtoare ........................................................................................ 12
3.1. Invertorul 3L-T ............................................................................................... 12
3.2. Invertorul 3L-NPC .......................................................................................... 14
3.3. Invertorul 3L-FC ............................................................................................ 14
3.4. Invertorul 3L-BV ............................................................................................. 15
3.5. Invertorul 3L-ANPC ....................................................................................... 16
3.6. Invertorul 3L-CI .............................................................................................. 17
3.7. Invertorul 5L-SFC1 ......................................................................................... 18
3.8. Invertorul 5L-ANPCFC .................................................................................... 19
3.9. Invertorul 5L-SFC2 ......................................................................................... 19
3.10. Invertorul 5L-SFC3 ......................................................................................... 20
3.11. Invertorul 5L-ANPCCI ..................................................................................... 22
3.12. Invertorul 5L-SCI ............................................................................................ 23
3.13. Invertorul 7L-SCI ............................................................................................ 25
4. Concluzii ....................................................................................................................... 26
Referinţe ....................................................................................................................... 27
2
1. Introducere
Energia eoliană este una dintre cele mai economice surse regenerabile de energie şi este
utilizată pe scară largă în întreaga lume. Producţia de energie electrică prin intermediul
sistemelor de conversie a energiei eoliene (WECS-Wind Energy Conversion Systems) este în
continuă creştere. Contextul internaţional reprezintă o provocare pentru toţi profesioniştii
implicaţi în producţia, distribuţia şi procesarea energiei electrice. Conform raportului GWEC
(Global Wind Energy Council) din 2014 [1], în 2013 sursele regenerabile au reprezentat
25GW din puterea totală instalată de 35GW. Astfel, sistemele eoliene instalate în Uniunea
Europeană au fost conduse de Germania (29%), Marea Britanie (17%), Polonia (8%), Suedia
(6%), România (6%) şi Franţa (6%), celelalte ţări reprezentând 28% din puterea totală
instalată.
Sistemele WECS bazate pe generatoare sincrone cu magneţi permanenţi (PMSG-
Permanent Magnet Synchronous Generators) au perspective bune şi potenţial de aplicare, în
special în parcuri eoliane. Acest lucru se datorează în principal costurilor de întreţinere reduse
şi fiabilităţii ridicate. Din cauza acestor avantaje sistemele WECS (Fig. 1) au un grad ridicat
de dezvoltare în viitor [2].
Comanda
redresor PWM /invertor PWM
vdc
PMSG
Filtru/
Redresor Invertor Transformator/
PWM PWM Reţea
3
Alimentarea redresorului din Fig. 2(a) s-a realizat de la un sistem trifazat simetric cu
valoarea de vârf egală cu 230 2 V. La momentul de 0.3s, valoarea de vârf a tensiunilor
alternative va, vb şi vc a fost micşorată cu 20%, pentru a simula o reducere a vitezei vântului.
Din rezultatele prezentate (Fig. 3) se observă că tensiunea continuă de ieşire este menţinută la
valoarea impusă de 700V. Curenţii absorbiţi de redresor (ia, ib şi ic) sunt alternativi, dar de
formă dreptunghiulară. Ca urmare, curenţii ia, ib şi ic prezintă un conţinut bogat de armonici
de frecvenţe joase, h=6n ± 1 (h=5, 7, 11, 13, ...).
L D p
va, vb, vc p va, vb, vc
N
~ C N ~ L
C
~ T vdc ~ vdc
~ ia , ib , ic ~ ia
n n
tensiune continuă
(a) cu 2 fire (b)
Fig. 2. Redresoare PWM 2L ridicătoare. (a) structura unidirecţională. (b) structura bidirecţională.
Fig. 3. Rezultate ale simulărilor pentru structura unidirecţională 2L. (a) tensiunea continuă de ieşire vdc
şi curenţii absorbiţi de redresor. (b) tensiunea de intrare ua şi curentul absorbit ia.
În cazul puterilor de ordinul MW, convertorul DC-DC poate fi realizat prin conectarea
în paralel a mai multor celule elementare de comutaţie de tip N. Această conectare utilizează
unul sau mai multe cuplaje magnetice CI (Coupled-Inductors) şi permite multiplicarea
frecvenţei aparente de comutaţie MF (Multiplied-switching-Frequency), conducând astfel la
reducerea valorii, a volumului şi preţul inductanţei serie L. O altă posibilitate de obţinere a
proprietăţii MF a fost propusă şi publicată de membrii echipei in [5].
4
Cea mai populară topologie utilizată în sistemele de conversie a energiei eoliene este
structura PWM bidirecţională cu două niveluri de tensiune (2L) - Fig. 2(b). Aceasta asigură o
absorbţie de curenţi sinusoidali la un factor de putere ridicat. Totuşi, puterile şi tensiunile
turbinelor eoliene sunt din ce în ce mai mari, iar structura PWM 2L-Voltage-Source-
Converter (VSC) prezintă pierderi mari în comutaţie şi eficienţă scăzută în domeniul puterilor
de ordinul MW şi tensiune medie. Obţinerea unor puteri şi tensiuni mari necesită conectarea
în serie şi în paralel a intreruptoarelor de putere, ceea ce conduce la scăderea robusteţii şi a
fiabilităţii convertorului de putere.
Alimentarea redresorului din Fig. 2(b) s-a realizat de la un sistem trifazat simetric cu
valoarea de vârf egală cu 230 2 V. La momentul de 0.015s s-a aplicat o sarcină de 100Ω care
ulterior, la momentul 0.4s, a fost modificată la valoarea de 26.5Ω. Se observă că sistemul
funcţionează bine, tensiunea continuă fiind menţinută la aceeaşi valoare de referinţă de 700V,
în timp ce curenţii absorbiţi de redresor sunt sinusoidali (Fig. 4). Singurele armonici prezente
în curenţii absorbiţi (ia, ib şi ic) se datorează procesului de comutaţie şi apar ca nişte benzi
laterale centrate în jurul frecvenţei de comutaţie şi a multiplilor acesteia.
p
va, vb, vc
C1 vdc
N
~ L
2
~ a O
~ ia C2 vdc
2
n
tensiune continuă cu 3 fire
Fig. 5. Redresorul PWM 1F-Vienna cu trei niveluri de tensiune.
Alte avantaje ale structurii se referă la: (i) tensiunea continuă obţinută la ieşire dispune
de trei fire, fapt care permite utilizarea structurilor de invertoare cu două surse secundare
5
(multinivel); (ii) eliminarea intervalului de gardă dintre întreruptoarele complementare;
(iii) o mai bună calitate a puterii absorbite, datorită existenţei a trei niveluri de tensiune
(factorul total de distorsiuni armonice este mai mic decât la structura clasică 2L-VSC).
Alimentarea redresorului PWM 3L-Vienna s-a realizat de la un sistem trifazat simetric
cu valoarea de vârf egală cu 230 2 V. În Fig. 6 se prezintă câteva rezultate ale simulărilor
numerice. La momentul 0.4s sarcina a fost modificată de la valoarea 79.5Ω la valoarea de
26.5Ω. Dimensionarea dispozitivelor semiconductoare active se realizează la jumătate din
tensiunea continuă de ieşire. Se observă că sistemul funcţionează bine, tensiunea continuă
fiind menţinută la valoarea de referinţă de 700V, în timp ce curenţii absorbiţi de redresor sunt
sinusoidali.
Tensiunea la bornele inductanţei L prezintă trei niveluri de tensiune. Astfel, ondulaţiile
curenţilor ia, ib şi ic sunt reduse la jumătate faţă de structura clasică PWM 2L-VSC.
6
Definirea secvenţelor de comutaţie pentru T1 şi T2 se bazează pe compararea a două
semnale purtătoare (c1 şi c2) cu un semnal de referinţă da*. Semnalele purtătoare sunt defazate
PS (Phase-Shifted) cu Tsw/2, unde Tsw reprezintă perioada de comutaţie.
D9 c1 c2 d a*
D1 p 1
D3
vdc 0 t
T1 C1
2 0 Tsw
L a D2 D4 O T1
t
ia D5 D7
T2
va ~ C2 vdc t
T2
2 vdc ia vaO
D8 2
D6 n
(b) 0 t
(a) D10
Fig. 7. Redresorul PWM 2F-Vienna propus [5]. (a) structura de principiu. (b) comanda PWM.
T1 C1 T1 C1
T1 on T1 on
ia>0 T2 off T2 off
D2 D4 O ia<0 D2 D4 O
a a
D5 D7 D5 D7
T1 off T1 off
T2 on T2 on
T2 C2 T2 C2
T1 off
D8 T2 off D8
D6 n D6 n
(a) D10 (b) D10
Fig. 8. Secvenţe de funcţionare pentru structura PWM 2F-Vienna. (a) va>0. (b) va<0.
7
vdc/2 (dacă toate tranzistoarele sunt blocate şi va>0) sau -vdc/2 (dacă toate tranzistoarele sunt
blocate şi va<0).
d a* c2 c3 c1
p 1
0 t
T1 C1 vdc 0 Tsw
2
T1 t
L a O
T3 T2
ia t
va ~ T2 C2 vdc T3 t
2 vdc ia vaO
2
n 0 t
Fig. 9. Redresorul PWM 3F-Vienna propus [5]. (a) structura de principiu. (b) comanda PWM.
8
la valoarea de 150Ω la valoarea de 30Ω, corespunzând la o putere de 16.3kW (30Ω), în loc de
3.3 kW (150Ω).
Fig. 11. Rezultate ale simulărilor pentru structura trifazată 2F-Vienna comandată pe principiul VOC
(R=0.05Ω, L=1mH, fsw=8kHz). (a) vdc – tensiunea continuă de ieşire şi ia – curentul absorbit de
redresor pe faza a. (b) vaN – tensiunea la intrarea convertorului şi curenţii absorbiţi.
9
Vdc
R
V dc/2 Vdc/2
C1 D3 D4 C2
C1 C2
D3 D4
C12 Vdc/3 C21 Vdc/6
D1 a D2
vaO
ia
~
L va
Fig. 13. Redresor de tip serie 7L-Vienna cu 3 întreruptoare active comune şi 7 niveluri de tensiune.
Întreruptoarele din etajul de frecvenţa mare, comută doar o fracţiune din tensiunea
continuă de ieşire (Vdc/6). Un alt avaantaj constă în creşterea frecvenţei aparente de comutaţie
a tensiunii de pol (vAO) la de trei ori frecvenţa de comutaţie (fap=3fsw).
10
Cu excepţia diodelor exterioare D13 şi D21, toate celelalte diode din etajul de frecvenţa
ridicată sunt dimensionate pentru o tensiune mică, egală cu (Vdc/6). Pentru a asigura acelaşi
calibru în tensiune şi pentru diodele exterioare, este necesar ca D13 şi D21 să fie constituite din
câte trei diode conectate în serie. Tensiunea de pol are şapte niveluri de tensiune (-Vdc/2,
-Vdc/3, -Vdc/6, 0, Vdc/6, Vdc/3 or Vdc/2), care se obţin în funcţie de comanda on/off a
întreruptoarelor active T1, T2 şi T3. Comanda tranzistoarelor rezultă din compararea a 3
semnale purtătoare triunghiulare, defazate PS (Phase-Shifted) cu o treime din perioada de
comutaţie (Tsw/3), cu raportul de conducţie de referinţă.
Pentru a demonstra funcţionarea corespunzătoare a structurii 7L-Vienna a fost realizat
un model numeric de simulare. Câteva rezultate al simulărilor sunt prezentate în Fig. 14.
Fig. 14. Rezultate ale simulărilor pentru redresorul 7L-Vienna (Vdc=700V, Va=230V/ 50Hz, L=1mH,
C11=C12=C21=C22=65µF, fsw=8kHz şi R=30Ω).
Vdc
Vdc Vdc Vdc Ca 2
CIa 4 4 4
i1a L1 CIb CIc R
a O b O c O
ia L2 i2a ib ic
L L L
Vdc
Vdc Vdc Vdc Cb Vdc
2
va ~ vaN 4 vb ~ vbN 4 vc ~ vcN 4
N
Fig. 15. Redresor trifazat 9L Serie-Paralel.
11
în comutaţie şi a calibrului în tensiune, la fel ca reducerea curentului comutat, creşterea
frecvenţei aparente de comutaţie conduce la reducerea valorii şi a volumului inductanţelor
serie L.
Pentru a demonstra funcţionarea corespunzătoare a structurii 9L Serie-Paralel a fost
realizat un model numeric de simulare. Câteva rezultate ale simulărilor sunt prezentate în
Fig. 16 pentru Vdc=700V şi Va=230V/50Hz.
Fig. 16. Rezultate ale simulărilor pentru redresorul trifazat 9L Serie-Paralel (fsw=6kHz).
12
S1 S1
Vdc C1 Vdc C1
2 S3 2 S2 S3
+ iA + iA
O A O A
Întreruptoarele sunt grupate câte două pentru a forma celule elementare de comutaţie.
Astfel, celula 1 este alcătuită din S1 şi S1c, celula a doua este alcătuită din S2 şi S2c, în timp ce
ultima celulă este alcătuită din S3 şi S3c. În Fig. 18 se prezintă un exemplu de comandă PWM.
Se observă că apar doar trei secvenţe principale de comandă (S1 on şi S2 on; S1 off şi S2 on; S1
off şi S2 off) care definesc cele trei niveluri de tensiune (Vdc/2, 0 şi -Vdc/2). Existenţa unui
nivel intermediar de tensiune constituie o diferenţă importantă în comparaţie cu structura
clasică 2L.
c1 vrefA Tp
1
(a) 0
-1
S1 c2
S1c
(b) S2
S2c
S3, S3c
(c) vAO
Vdc/2
Fig. 18. Formele de undă specifice structurii 3L-T. (a) Comanda POD-SPWM.
(b) Comenzile întreruptoarelor. (c) Tensiunea de pol vAO.
13
secundare, realizate cu ajutorul condensatoarelor C1 şi C2. Punctul median O al bateriei de
condensatoare este utilizat pentru realizarea nivelului de tensiune intermediar.
Structura 3L-NPC conţine patru întreruptoare de putere bipolare (S1, S1c, S2 şi S2c) şi un
întreruptor de putere tripolar (Dc). Întreruptoarele bipolare sunt bidirecţionale în curent, în
timp ce întreruptorul tripolar conţine două stări unidirecţionale. Toate dispozitivele
semiconductoare sunt solicitate la jumătate din tensiunea continuă de alimentare (Vdc/2).
c1 vrefA
1
S1
Vdc 0
C1
2 -1
S2c (b) Tsw
S1 c2
+ iA
O
Dc A S1c
S1c vAO
Vdc
S2
C2
2 S2c
Vdc
S2
Starea N
(c) vAO Vdc/2
14
comutată de dispozitivele semiconductoare este jumătate din tensiunea continuă de alimentare
(Vdc/2).
Conceptul de conversie se poate generaliza pentru un număr p de celule de comutaţie
conectate în serie.
c1 vrefA
1
0
-1
C1 S2 S1 Tsw c2
+ iA
S1
O C A
S1c
C2 S2
Vdc
S2c
vAO
S2c S1c Vdc/2 N O1 O2
(a) (b) P O1 O2
c1 vrefA
1
S1
Vdc 0
C1
2 -1
(b) Tsw
S3 c2
+ iA S1
O Sc A Sc
S3c vAO
S2
Vdc
C2
2 S3, S3c
Vdc
S2
Starea O2 Starea N
(c) vAO Vdc/2
15
când vrefA<0 întreruptorul S1 este comandat la blocare, în timp ce Sc este comandat
complementar cu întreruptorul S2. Pe acest interval, S1 şi Sc formează a doua celulă de
comutaţie. Se observă că Sc este un întreruptor comun pentru ambele celule de comutaţie
suprapuse. La fel ca în cazul invertorului 3L-NPC, frecvenţa aparentă de comutaţie este egală
cu fsw (fap=fsw).
c1 vrefA
1
S1
0
Vdc
C1 -1
2 Tsw
S1c S3 (b) c2
S1
+ iA
O S1c
A
vAO S2
S2c S3c
Vdc S2c
C2
2 S3, S3c
Vdc S2
(c) vAO Vdc/2 N O1N O2N
Invertorul este alimentat de la o sursă de tensiune principală Vdc care conţine două surse
de tensiune secundare, realizate cu ajutorul condensatoarelor C1 şi C2. Întreruptoarele de
putere se pot grupa în trei celule de comutaţie elementare: S1-S1c, S2-S2c şi S3-S3c. Structura
are mai multe grade de libertate decât invertoarele 3L-NPC şi 3L-BV şi poate fi comandată cu
diferite strategii PWM [13].
Aceste strategii de comandă diferă prin numărul secvenţelor de comutaţie zero, care pot
fi utilizate pentru o mai bună distribuţie a pierderilor totale la nivelul dispozitivelor
semiconductoare de putere. În Fig. 22 s-a prezentat comanda DF (Double Frequency) - PWM
care dublează frecvenţa aparentă de comutaţie la ieşirea convertorului.
Utilizând strategia DF-PWM, tensiunea de ieşire are trei niveluri (Vdc/2, 0 şi –Vdc/2) şi
şase stări de comutaţie: P (S1 on, S1c off, S2 off, S2c on şi S3 on), O1P (S1 off, S1c on, S2 off, S2c
off şi S3 on), O2P (S1 on, S1c off, S2 off, S2c on şi S3 off), O1N (S1 off, S1c on, S2 on, S2c off şi S3
on), O2N (S1 off, S1c off, S2 off, S2c on şi S3 off) şi N (S1 off S1c on, S2 on, S2c off şi S3 off).
Starea P înseamnă conectarea sarcinii spre borna pozitivă a sursei de tensiune continuă
de alimentare. În acest caz, tensiunea de pol este egală cu Vdc/2. Pentru starea N, sarcina este
conectată la borna negativă a sursei de tensiune continuă şi tensiunea de pol este egală cu
-Vdc/2. Stările de comutaţie zero (O1P, O2P, O1N şi O2N) transmit la bornele sarcinii nivelul de
tensiune intermediar (0 V).
Comutaţiile spre/dinspre stările intermediare zero determină pierderile în comutaţie.
Acestea depind direct proporţional cu tensiunea comutată şi cu frecvenţa de comutaţie.
Pierderile în conducţie depind, în principal, de valoarea efectivă a curentului de sarcină şi nu
16
pot fi influenţate în stările P şi N. În schimb, aceste pierderi pot fi influenţate, pentru
nivelurile intermediare (0 V), prin selecţia traseelor de circulaţie a curentului. Se observă două
tipuri de trasee, cel superior (upper) şi cel inferior (lower). Traseul superior conţine
întreruptoarele S1c şi S3, iar cel inferior este format de întreruptoarele S2c şi S3c.
Dezvoltarea strategiei DF-PWM are la bază două strategii PWM elementare denumite
PWM-1 şi PWM-2 (Fig. 23). În cazul comenzii PWM-1 celulele 1 şi 2 comută la frecvenţă
joasă, egală cu frecvenţa tensiunii de referinţă, în timp ce a 3-a celulă comută la frecvenţa de
comutaţie pe întregul ciclu. Ca urmare, întreruptoarele celulelor 1 şi 2 au doar pierderi în
conducţie.
Întreruptoarele S3 şi S3c prezintă atât pierderi în conducţie, cât şi pierderi în comutaţie.
c1 vrefA c1 vrefA
1 1
0 0
-1 Tsw -1 Tsw
S1, S2c c2 S1 c2
S1c, S2 Sc
S3 S2
S3c S3, S3c
vAO Starea O2 Starea N vAO Starea O2 Starea N
Vdc/2 Vdc/2
17
Vdc Vdc T1
2 C1 S1 S2
2 C1 D2
+ i1 CI i2 + i1 CI i2
O O
iA A iA A
Vdc Vdc T2
2 C2 S1c vAO S2c 2 C2 D1 vAO
Vdc Vdc
(a) (b)
Fig. 24. Invertoare 3L cu celule de comutaţie paralele şi inductoare cuplate magnetic.
(a) Structura 3L-CIB cu celule bidirecţionale. (b) Structura 3L-CIU cu celule unidirecţionale.
1 1
c1 c2 c1 c2
O1 O2 O1
vrefA
P P
0 0
N N
vrefA
O1 O2 O1
-1 -1
0 Tsw 0 Tsw
T1 T1
T2 T2
vo 0
Vdc/2 vo Vdc/2
0
(a) (b)
Fig. 25. Strategia PS-SPWM pentru invertorul 3L-CIU în semi-punte.
(a) vrefA>0. (b) vrefA<0.
18
S1 Vdc
C3 S2
Vdc
C1
2 4
O A iA
+
-
Vdc S1c S3c Vdc S2c S4c
C2 C4
Vdc 2 4
S3 S4
Fig. 26. Invertorul de tensiune 5L-SFC1 în montaj semi-punte.
S3
Vdc
2
C1
S3c S2 S1
O Vdc iA
+ C3 A
- 4
S4
Vdc
Vdc C2
2
S4c S2c S1c
(a)
Fig. 27. Invertorul de tensiune 5L-ANPCFC în montaj semi-punte.
19
condensatoarele intermediare C3 şi C4 care se încarcă la Vdc/4. Etajele FC sunt suprapuse şi au
o funcţionare alternativă.
Vdc
C1 S1 Vdc C3 S2
2 4
S5
O iA
+ S1c S2c A
-
S5c
Vdc
Vdc S3c Vdc C4 S4c
2
C2 4
S3 S4
Fig. 28. Invertorul de tensiune 5L-SFC2 în montaj semi-punte.
20
tensiune mică, egală cu Vdc/4 (LV - Low-Voltage). În practică, pentru a obţine acelaşi calibru
în tensiune (Vdc/4), se conectează suplimentar alte două întreruptoare în serie cu S12 şi S21.
Aceste întreruptoare suplimentare sunt comandate la o frecvenţă joasă (LF), egală cu
frecvenţa tensiunii de referinţă.
Comanda structurii 5L-SFC3 utilizează o strategie POD-PWM echivalentă (Fig. 30).
Semnalele PWM se obţin din compararea modulului tensiunii de referinţă cu semnalele
purtătoare triunghiulare c1 şi c2. Purtătoarele sunt defazate (PS) cu jumătate din perioada de
comutaţie. Comanda întreruptoarelor S1 - S4 se obţine din compararea tensiunii de referinţă cu
zero.
c1 c2 vrefA
1
(a) 0
Tsw
vrefA
S21
S11
(b)
S1c
S2c
S22
S12
S2, S3
S1 , S4
vAO
Vdc/4 Vdc/2
(c)
Fig. 30. Strategia PWM pentru invertorul de tensiune 5L-SFC3. (a) Tensiunea de teferinţă şi
purtătoarele triunghiulare. (b) Semnalele de comandă. (c) Tensiunea de ieşire.
21
C1 Sp1 S(p-1)1 S11 S1 S1c S3
C(p-1)1 C11
+ S2c iA
- O A
Etajele HFj (j=1, 2) au particularitatea utilizării a p întreruptoare comune (Sic, i=1, 2, ...,
p). Numărul total de niveluri de tensiune N depinde de numărul p de întreruptoare comune
(N=2p+1).
Etaj HC Etaj LC
Vdc
C1 S1 S2 S5 S7
2
O i1 i2
+ 1 2
-
iA A
Vdc
C2 S4 S3 S6 vo S8
2
Vdc
22
Comanda întreruptoarelor se realizează la frecvenţe de comutaţie diferite, aşa cum se
prezintă în exemplul din Fig. 33.
Întreruptoarele din etajul HC sunt dimensionate pentru curentul maxim de sarcină şi au
numai pierderi în conducţie. Pierderile în comutaţie se pot neglija, datorită comutării acestora
la LF. Dispozitivele semiconductoare din etajul LC sunt dimensionate pentru jumătate din
curentul maxim de sarcină şi prezintă atât pierderi în conducţie, cât şi pierderi în comutaţie.
Conţinutul în armonici al tensiunii de ieşire este redus şi astfel, volumul şi costul
filtrului de ieşire sunt mai mici, decât în cazul dezvoltărilor clasice. Un alt factor care
contribuie la această reducere constă în dublarea frecvenţei aparente de comutaţie a tensiunii
de ieşire (fap=2fsw). Ca un dezavantaj al soluţiilor care utilizează principiul CI ar fi mărimea,
greutatea şi costul cuplajelor magnetice. De aceea, invertoarele de tensiune CI sunt
recomandate, în principal, pentru aplicaţii de puteri medii şi mici.
c1 c2 vrefA
(a)
Tsw
S1, S3, Inh vrefA
S2, S4
S5
S6
(b)
S7
S8
v1O Vdc/2
v2O
(c) Vdc/2
vAO
Vdc/4 Vdc/2
Inh Inh
vrefA vrefA
+ S5 + S7
c1 - c2 -
S6 S8
Inh Inh
(d)
vrefA +
S1, S2, S3, S4, Inh
0 -
23
pe suprapunerea a două grupuri HF. Grupul de sus conţine două celule de comutaţie (S11-S1c,
S12-S2c) care sunt conectate în paralel prin intermediul CI1. Alimentarea acestui grup se face
de la o sursă secundară de tensiune continuă (Vdc/2).
Al doilea grup (de jos) conţine, de asemenea, două celule de comutaţie (S21-S1c, S22-S2c)
care sunt conectate în paralel prin intermediul CI2. Alimentarea acestui grup se face de la a
doua sursă secundară de tensiune continuă (Vdc/2). Este important de specificat că celulele de
comutaţie de sus şi de jos au două întreruptoare tripolare comune S1c şi S2c. Există două tipuri
de întreruptoare tripolare (care au trei terminale), cu un singur tranzistor de putere sau cu două
tranzistoare de putere. În Fig. 34 s-a ales varianta cu un singur întreruptor activ (tranzistor) de
putere.
Curentul comutat de acest etaj HF este jumătate din curentul de sarcină (iA/2) şi este
denumit LC (Low-Current). Al doilea etaj este alcătuit din celula de comutaţie S3-S3c şi
funcţionează la frecvenţă joasă (LF). Curentul comutat de etajul LF este curentul de sarcină
iA, care este denumit HC (High-Current).
c11 vrefA c12 Tsw
1
0
-1
S11 S12 c21 c22
CI1 (Ls1, Lu1, Lsu1) S11
Vdc i1
2 C1 i11 i12 S12
S1c S2c S3 (b) S2c
+ iA
O O
A S1c
S3c
Vdc vAO S21
C2 i21 i22
Vdc 2 i2 S22
S21 S22 CI2 (Ls2, Lu2, Lsu2)
S3, S3c
(a)
vAO
Vdc/4 Vdc/2
(c)
Fig. 34. Invertorul de tensiune 5L-SCI în semi-punte. (a) Circuitul electric. (b) Strategia PLS-PWM.
(c) Tensiunea de ieşire (vAO).
Fig. 35. Rezultate ale simulărilor pentru invertorul 5L-SCI în semi-punte (Vdc=800 V, fsw=8 kHz,
fr=50Hz, Ls1=Lu1=Ls2=Lu2=1.5mH, Lsu1=Lsu2=1.4mH, R=10Ω şi L=2.5mH): (a) vAO-tensiunea de ieşire,
iA-curentul de ieşire şi i1, i2, i3, i4-curenţii în CIs. (b) curenţii în CIs şi (i11-i12).
24
Evoluţia valorii de vârf a tensiunii de referinţă s-a considerat de tip rampă. Astfel,
pentru valori mai mici de 0.5, se observă că tensiunea de ieşire (vAO) are doar trei niveluri, iar
pentru valori mai mari de 0.5, tensiunea de ieşire are cinci niveluri.
Inductanţele cuplate magnetic (CI1 şi CI2) funcţionează alternativ, în funcţie de
polaritatea tensiunii de referinţă. Astfel, după fiecare ciclu, curenţii prin înfăşurările CI sunt
setaţi natural la zero. Această anulare a curenţilor se datorează descărcării energiei magnetice
din CI şi reprezintă un avantaj important, în comparaţie cu conceptele clasice multinivel CI.
Ca urmare, curentul de ieşire se împarte uniform prin celulele conectate în paralel şi nu există
pericolul acumulării unei componente continue care să dezechilibreze curenţii prin CI.
Invertorul de tensiune 5L-SCI are următoarele proprietăţi:
toate dispozitivele semiconductoare de putere sunt dimensionate pentru jumătate din
tensiunea de alimentare (Vdc/2);
tensiunea de ieşire are 5L (-Vdc/4, -Vdc/2, 0, Vdc/4, Vdc/2);
frecvenţa aparentă a tensiunii de ieşire este de două ori frecvenţa de comutaţie (fap=2fsw);
întreruptoarele din etajul HF comută la LC (iA/2);
întreruptoarele din etajul LF comută la HC (iA);
curenţii prin înfăşurările CI sunt resetaţi natural la zero după fiecare ciclu.
Comanda PWM se obţine din compararea tensiunii de referinţă (vrefA) cu şase semnale
purtătoare triunghiulare PLS (Phase-Level-Shifted). În Fig. 37 se prezintă rezultatele obţinute
25
în urma simulării numerice a structurii 7L-SCI. Evoluţia valorii de vârf a tensiunii de referinţă
s-a considerat de tip rampă. Astfel, pentru valori mai mici de 0.33, se observă că tensiunea de
ieşire (vAO) are doar trei niveluri, pentru valori cuprinse între 0.33 şi 0.66 tensiunea are cinci
niveluri, iar pentru valori mai mari de 0.66 tensiunea vAO are şapte niveluri (-Vdc/2, -Vdc/3, -
Vdc/6, 0, Vdc/6, Vdc/3 şi Vdc/2).
Fig. 37. Rezultate ale simulărilor pentru invertorul 7L-SCI în semi-punte (Vdc=800 V, fr=50 Hz,
Ls1=Lu1=Ls2=Lu2=1 mH, Lsu1=Lsu2=0.9 mH, R=4.4 Ω şi L=1 mH) (vAO-tensiunea de ieşire; iA-curentul
de ieşire; i11, i12, i13, i21, i22 şi i23-curenţii prin CIs). (a) fsw=4 kHz. (b) fsw=1 kHz.
4. Concluzii
Parametri de comutaţie ai dispozitivelor semiconductoare (tensiunea comutată, curentul
comutat şi frecvenţa de comutaţie) sunt importanţi în proiectarea viitoarelor structuri de
conversie statică. În această lucrarea s-a prezentat o evoluţie a principalelor concepte de
conversie statică şi a proprietăţilor specifice.
În prima parte au fost prezentate diferite concepte de redresoare PWM PFC de tip
ridicător. Dintre acestea se remarcă redresorul 3L-Vienna care a fost introdus de curând şi în
sistemele WECS. Pornind de la acest concept au fost dezvoltate diferite topologii care să
permită o funcţionare, atât la frecvenţe ridicate, cât şi la frecvenţe joase. În a doua parte au
fost prezentate diferite concepte de invertoare 3L cu punct neutru fixat care au stat la bază
dezvoltărilor ulterioare. Dintre acestea amintim două concepte clasice T şi NPC care se
bazează pe suprapunerea celulelor de comutaţie, respectiv pe utilizarea unor diode clamp.
În ultima parte au fost descrise câteva concepte SFC care se bazează pe principiul FC şi
permit reducerea energiei stocate în condensatoarele intermediare, cu implicaţii în micşorarea
volumului structurii de conversie. Asemănător cu conceptul SFC, au fost prezentate structuri
multinivel complementare care au la bază principiul SCI. Acesta este derivat din conceptul
CI, cu deosebirea că inductanţele cuplate magnetic au fost suprapuse. Această tehnică, de
conectare în paralel a celulelor de comutaţie, conduce la funcţionarea alternativă a cuploarelor
magnetice şi astfel, energia magnetică stocată este mai mică în comparaţie cu structurile CI
clasice.
26
Invertoarele SFC reduc tensiunea comutată, în timp ce tehnologia SCI se bazează pe
reducerea curentului comutat. Ambele principii au la bază cascadarea a două etaje care
funcţionează la parametri de comutaţie diferiţi. Scopul urmărit a fost echilibrarea pierderilor
totale ale dispozitivelor semiconductoare de putere încă din etapa de proiectare a conceptelor.
În acest fel, aceste două concepte multinivel SFC şi SCI, complementare de altfel, permit
creşterea puterii maxime de ieşire şi/sau a frecvenţei de comutaţie.
Referinţe
[1]. GWEC - Global Wind Energy Council, Global wind report annual market update 2013,
pp.1-80, Apr.2014.
[2]. M. Liserre, R. Cardenas, M. Molinas, and J. Rodriguez, Overview of multi-MW wind
turbines and wind parks, IEEE Trans. Ind. Electron., vol. 58, no. 4, pp. 1081–1095,
Apr. 2011.
[3]. F. Blaabjerg, M. Liserre, and K. Ma, Power electronics converters for wind turbine
systems, IEEE Trans. Ind. Appl., vol. 48, no. 2, pp. 708–719, Mar./Apr. 2012.
[4]. M. Kazmierkowski, L. Franquelo, J. Rodriquez, M. Perez, and J. Leon, High-
performance motor drives - Development of New Converter Topologies, IEEE Industrial
Electronics Magazine, pp. 6-26, Sept.2011.
[5]. Floricau, D., Tudorache, T., Kreindler, L., New boost-type PFC MF-Vienna PWM
rectifiers with multiplied switching frequency, Advances in Electrical and Computer
Engineering, ISSN: 1582-7445 (FI=0.529), eISSN: 1844-7600, WorldCat: 644266260,
doi: 10.4316/AECE, WOS: 000368499800015, 15 (4), pp. 81-86.
[6]. H. Chen, N. David, and D. C. Aliprantis, Analysis of permanent-magnet synchronous
generator with Vienna rectifier for wind energy conversion system, IEEE Trans.
Sustainable Energy, Vol.4, No.1, pp.154–161, Jan.2013.
[7]. A. Rajaei, M. Mohamadian, and A. Y. Varjani, Vienna-rectifier-based direct torque
control of PMSG for wind energy application, IEEE Trans. on Ind. Electronics, Vol.60,
No.7, pp.2919–2929, Oct.2013.
[8]. M. L. Heldwein, M. S. Ortmann, and S. A. Mussa, “Single-phase PWM boost-type
unidirectional rectifier doubling the switching frequency,” in Proc. 13th European Conf.
on Power Electron. and Appl. – EPE, pp.1–10, 2009.
[9]. S. Hansen, M. Malinowski, F. Blaabjerg, M.P. Kazmierkowski, Sensorless control
strategies for PWM rectifier, in Proc. Applied Power Electronics Conference and
Exposition- APEC, Vol.2, pp.832-838, 2000.
[10]. S. L. Sanjuan, Voltage oriented control of three-phase boost PWM converters, Master
Thesis - Chalmers University of Technology, 2010.
[11]. D. Floricau, Multicells power rectifiers in series and parallel configurations (in
romanian), Patent Request OSIM Bucharest no. A00850/12.11.2014, Bucharest,
Romania, 2014.
[12]. D. Floricau and T. Tudorache, A novel generalization of boost-type PFC topologies with
multiple switching cells connected in series and parallel, 9th International Symposium
on Advanced Topics in Electrical Engineering, ATEE 2015, WOS:000368159800126,
ISBN: 978-1-4799-7514-3, art. no. 7133886, pp. 674-679.
[13]. D. Floricau and F. Richardeau, New multilevel converters based on stacked
commutation cells with shared power devices, IEEE Transactions on Ind. Electronics,
Vol.58, No.10, pp. 4675–4682, Oct.2011.
[14]. J.W. Kolar and F.C. Zach, A novel three-phase utility interface minimizing line current
harmonics of high-power telecommunications rectifier modules, Record of the 16th
27
IEEE International Telecommunications Energy Conference, Vancouver, Canada, Oct.
30 -NOV. 3, pp. 367-374, 1994.
[15]. L. Pham, Contribution à l’étude de nouveaux convertisseurs sécurisés à tolérance de
panne pour systèmes critiques à haute performance. Application à un PFC Double-
Boost 5 Niveaux, PhD thesis – University of Toulouse, Nov. 2011.
[16]. M. Kazmierkowski, L. Franquelo, J. Rodriquez, M. Perez, and J. Leon, High-
performance motor drives - Development of New Converter Topologies, IEEE Industrial
Electronics Magazine, pp. 6-26, Sept.2011.
[17]. J. Rodriguez, S. Bernet, P.K Steimer, and I.E. Lizama, A survey on neutral-point-
clamped inverters, IEEE Trans. Ind. Electron., Vol. 57, No. 7, pp. 2219 - 2230, 2010.
[18]. L. G. Franquelo, J. Rodriguez, J. I. Leon, S. Kouro, R. Portillo, and M. M. Prats, The
age of multilevel converters arrives, IEEE Ind. Electron. Mag., Vol. 2, No. 2, pp. 28–39,
June 2008.
[19]. S. Kouro, M. Malinowski, K. Gopakumar, J. Pou, L. G. Franquelo, B. Wu, J.
Rodriguez, M. A. Perez, and J. I. Leon, Recent advances and industrial applications of
multilevel converters, IEEE Trans. Ind. Electron., Vol. 57, No. 8, pp. 2553–2580, Aug.
2010.
[20]. A. Nabae, I. Takahashi, and H. Akagi, A new neutral-point-clamped PWM inverter,
IEEE Trans. Ind. Appl., Vol. IA-17, No. 5, pp. 518-523, 1981.
[21]. T.A. Meynard and H. Foch, Multi-level conversion: high voltage choppers and voltage-
source-inverters, in Proc. Power Electron. Spec. Conf., pp. 397-403, July 1992.
[22]. M. Malinowski, K. Gopakumar, J. Rodriguez, and M. Perez, A survey on cascaded
multilevel inverters, IEEE Trans. Ind. Electron., Vol. 57, No. 7, pp. 2197–2206, July
2010.
[23]. B. Cougo, G. Gateau, T. Meynard, M Bobrowska-Rafal, and M. Cousineau, “PD
Modulation Scheme for Three-Phase Parallel Multilevel Inverters,” IEEE Transactions
on Ind. Electronics, Vol. 59, No. 2, Feb. 2012.
[24]. J. Ewanchuk, and J. Salmon, “Three-limb Coupled Inductor Operation for Paralleled
Multi-level Three-Phase Voltage Sourced Inverters,” IEEE Transactions on Ind.
Electronics, Vol. 60, No. 5, May 2013.
[25]. B. Cougo, T. Friedli, D.O. Boillat and J.W. Kolar, “Comparative Evaluation of
Individual and Coupled Inductor Arrangements for Input Filters of PV Inverter
Systems”, 8th International Conference on Integrated Power Electronics Systems -
CIPS, Feb. 2012, Nuremberg/Germany.
[26]. G. Gateau, T.A. Meynard, and H. Foch, Stacked multicell converter (SMC): properties
and design, in Proc. Power Electron. Spec. Conf., Vancouver, pp. 1583–1588, 2001.
[27]. P. Barbosa, P. Steimer, J. Steinke, L. Meysenc, M. Winkelnkemper, and N. Celanovic,
Active neutral-point-clamped multilevel converters, in Proc. Power Electron. Spec.
Conf., Recife, Brazil, pp. 2296-2301, June 2005.
[28]. D. Floricau, F. Richardeau, New Multilevel Converters Based on Stacked Commutation
Cells with Shared Power Devices, IEEE Transactions on Industrial Electronics, Vol. 58,
No. 10, pp. 4675 - 4682, Oct.2011.
[29]. D. Floricau, E. Floricau, G. Gateau, New Multilevel Converters with Coupled Inductors:
Properties and Control, IEEE Transactions on Industrial Electronics, Vol. 58, No. 12,
pp. 5344-5351, Dec.2011.
[30]. D. Floricau, New Hybrid Multilevel Inverters for High-Current Applications, 8th
International Symposium on Advanced Topics in Electrical Engineering (ATEE),
Bucharest, Romania, May 2013.
[31]. D. Floricau, L. Kreindler, A Generalized Multilevel Inverter Topology with Stacked
Coupled Inductors, EPE’15 ECCE – Europe, Geneva, Switzerland, p.1-p.10, 2015.
28