Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Când consumul intermediar creşte mai mult decât PGB:


a) eficienţa economiei naţionale creşte;
b) ponderea PIB în PGB creste;
c) eficienţa economiei naţionale scade;
d) consumul intermediar este egal cu PIB;
e) ponderea PIB în PCB nu se modifică.

Răspuns corect c. Consumul intermediar este efortul făcut de o economie naţională


pentru obţinerea PGB-ului, exprimat sub forma bunurilor consumate. Creşterea mai rapidă a
consumului intermediar în raport cu PGB echivalează cu creşterea ponderii acestuia în
PGB,deci cu o creştere a raportului consum intermediar/PGB. In consecinţă, eficienţa
economică scade.

2. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:


1) când creşte durata unei rotaţii a capitalului într-o anumită perioadă de timp, masa
profitului creşte;
2) diminuarea sensibilă a şomajului se realizează prin investiţii pentru crearea de noi
locuri de muncă;,
3) PIB poate fi mai mare, mai mic sau egal cu PNB;
4) orice creştere a indicelui general al preţurilor trebuie interpretată neapărat ca fiind
de natură inflaţionistă.
A=1+4 B=2+3 C=1+2+4 D=2+3+4.

Răspuns corect A. Când durata unei rotaţii a capitalului creşte, viteza de rotaţie
a acestuia s cade şi masa profitului scade. De exemplu, dacă durata creşte de la 2 luni la 3
luni: firma va obţine producţie, respectiv profit de 4 ori pe an în loc de 6 ori , deci profitul
anual va fi mai mic. Referitor la varianta 4, nu orice creştere a preţurilor este inflaţionistă,
ci numai una generalizată. Chiar şi în condiţiile unei creşteri generalizate a preţurilor,
vorbim de inflaţie numai atunci când apare concomitent şi reducerea puterii de cumpărare
a banilor.

3. La un produs global brut de 10.000 miliarde de lei şi la un consum de capital


fix egal cu 4.000 miliarde de lei, consumul intermediar este:
a) egal cu 4.000 miliarde lei;
b) egal cu 6.000 miliarde lei;
c) mai mic de 6.000 miliarde lei;
d) mai mare de 6.000 miliarde lei;
e) egal cu 2.000 miliarde lei.

Cunoaştem următoarele date:


PGB=10.000 mld.;
CCF=4000 mld.
Trebuie să găsim informaţii cu privire la consumul intermediar. Atenţie! Nu
confundaţi consumul intermediar cu consumul de capitai fix. Consumul intermediar cuprinde
bunurile consumate pentru producerea altor bunuri (în general, capitalul circulant), iar
consumul capitalului fix se referă la capitalul consumat şi amortizat în perioada de calcul.
Cunoaştem că PGB=PIB+Ci, iar PIB=PIN+CCF. Din aceste relaţii rezultă că
PGB=PIN+CCF+Ci, adică 10.000=PIN+Ci+4000, de unde rezultă că Ci este mai mic de 6000
mld., deci răspunsul corect este c.

4. Dacă preţurile cunosc o reducere generalizată de 25%, puterea de cumpărare


a monedei:
a) creşte cu 25%;
b) scade cu 20%;
c) creşte cu 33,3%;
d) scade cu 18,7%
e) creşte cu 19,3%
Raspuns:
Cunoaştem următoarele date: Ip=75%. Trebuie să aflăm indicele puterii de cumpărare.
Atenţie! Dacă preţurile scad cu 25% aceasta nu înseamnă că puterea de cumpărare creşte cu
25%,deoarece în cazul preţurilor cei 25% se aplică pe nivelul mediu al preţului (P), pe când în
cazul puterii de cumpărare cei 25% se aplică pe puterea de cumpărare (Pc); evident 25
%P≠25%Pc. În cazul nostru, indicele puterii de cumpărare, Ipc=l/Ip, de unde rezultă că acesta
va fi Ipc=1/0,75=1,33, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare creşte cu 33%, deci
răspunsul
corect este c.

5. Valoarea totală a bunurilor create într-o ţară este de 100 mld. u.m. (în preţul
factorilor), din care 20 mld. u.m. sunt folosite sub forma de capital circulant pentru
producţia altor bunuri în respectivul an. Capitalul fix folosit în economie este de 80 mld.
u.m., durata medie de funcţionare fiind de 8 ani. Agenţii economici străini au produs în
această economie bunuri finale de 9 mld. u.m., iar agenţii economici naţionali au produs
în alte ţări bunuri evaluate la 7 mld. u.m. Rezultă că PIB şi PNN au reprezentat (în mld.
u.m.):
a) 80; 60;
b) 50; 40;
c) 60; 58;
d) 80; 68;
e) 40; 34.

Cunoaştem următoarele date:


PGB = 100 mld. lei;
Ci = 20 mld. lei;
Kf = 80 mld. lei, amortizabil în 8 ani;
SVABs = 7 mld. - 9 mld. = - 2 mld. lei;
Trebuie să calculăm PIB şi PNN.
Din formula PIB=PGB-Ci, rezultă cu uşurinţă PIB=80mld. Aşa cum ştim,
PNB=PIB+SVABs=80-2=78 mld. lei.
Pentru a determina PNN trebuie să aflăm consumul de capital fix, conform relaţiei:
CCF=Kf/t=80 mld./8 ani=10mld./an.
PNN=PNB-CCF, deci PNN=68 mld. lei; răspuns corect d.

6. Investiţiile nete în economie au drept consecinţă:


a) sporirea ofertei de bunuri materiale şi servicii;
b) înlocuirea echipamentului uzat fizic;
c) diversificarea producţiei şi reducerea calităţii bunurilor;
d) reducerea locurilor de muncă;
e) creşterea competitivităţii şi reducerea eficienţei exporturilor.

Răspuns corect a. Investiţiile nete se concretizează în creşterea capacităţilor de


producţie şi, în consecinţă, în creşterea ofertei de bunuri şi servicii. Înlocuirea echipamentului
uzat nu se finanţează din investiţiile nete, ci din amortizare. Amortizarea este procesul prin
care se recuperează sumele cheltuite cu achiziţionarea capitalului fix, urmând ca aceste sume
să fie utilizate pestru înlocuirea capitalului uzat. În ceea ce priveşte celelalte variante, este
evident că investiţiile conduc la creşterea numărului de locuri de muncă şi la creşterea
eficienţei economice şi a calităţii bunurilor.

7. În condiţiile în care nu se iau în calcul relaţiile economice externe, economiile


şi investiţiile sunt în mod necesar mărimi egale:
a) la nivelul sectorului afacerilor;
b) la nivelul ramurilor economice;
c) la nivelul unei ţări;
d) la nivelul fiecărei întreprinderi;
e) toate alternativele sunt corecte.

Răspuns corect c. Dacă nu se iau în calcul relaţiile economice externe, economia


naţională apare ca un sistem izolat, fără legături cu alte ţări. În aceste condiţii, ea nu va mai
avea acces la surse externe de finanţare a investiţiilor (credite externe şi investiţii directe ş.a.).
Singura sursă de finanţare a investtiţiilor este dată de economiile din interiorul ţării. La nivelul
economiei naţionale, economiile şi investiţiile vor fi egale. În schimb, la nivelul ramurilor sau
unităţilor economice acest lucru nu este neapărat valabil. Aceasta deoarece între unităţile
economice şi ramurile economice (sectoarele economice) pot exista legături reciproce de
finanţare. De exemplu, o firmă are nevoie de bani pentru investiţii şi acoperă această nevoie
cu un credit bancar şi nu cu economiile proprii.

8. În perioada curentă, venitul (V1) este de 1000 mld. şi creşte cu 25% faţă de
venitul din perioadă anterioară (Vo). Înclinaţia marginală spre consum este de 0,9 , iar
rata consumului în perioada curentă este 80%. Sporul economiilor în perioada curentă
faţă de cea de bază, sporul viitor de venit ca, urmare a sporirii investiţiilor nete (identic
cu sporul economiilor) reprezintă (în mld. u.m.):
a) 10; 100;
b) 15; 150;
c) 20; 175;
d) 50; 500;
e), 20; 200.

Cunoaştem următoarele date:


V1=1000 u.m.; V1=1,25V0 ; c'=0,9; c1=80%.
Trebuie să determinăm ΔS şi ΔV.
Începem prin a calcula V0= V1 / 1,25 = 800 u.m.
Cum c' = 0,9, înseamnă că s = 0,1 şi k= 10.
Sporul economiilor este: ΔS=0,1xΔV, deci ΔS = 20 u.m. Sporul venitului este Δ V=
kΔS= 200u.m.
Răspunsul corect este e.

9. Viteza de rotaţie a capitalului se poate exprima:


a) numai prin durata unei rotaţii;
b) numai ca număr de rotaţii pe o durată determinată de timp;
c) prin masa anuală a profitului
d) prin cantitatea de produse obţinute în decursul unei perioade;
e) atât prin durata unei rotaţii, cât şi ca număr de rotaţii.

Varianta corectă e) indiferent de mărimea prin care o exprimăm trebuie ţinut cont
că între durată şi numărul de rotaţii (viteze) este o relaţie invers proporţională. Astfel, profitul
este mai mare când numărul de rotaţii a capitalului, este mai mare deci viteza este mai mare;
durata unei rotaţii fiind mai mică şi invers.
Variantele a) şi b) incorecte - sunt restrictive.
Varianta d) incorectă – măsoară Q = producţia;
Varianta c) incorectă – exprimă eficienţa folosirii capitalului

10. Cantitatea de bani naţionali în circulaţie creşte atunci când:


a) afacerile sunt în regres;
b) creşte excedentul bugetar;
c) creşte volumul de bunuri economice pe piaţă;
d) agenţii economici solicit schimbarea monedei naţionale în valută;
e) intrările de valută sunt mai mici decât ieşirile de valută

Varianta corectă c) – între volumul de bunuri s i cantit atea de bani naţionali în


circulaţie trebuie să existe un echilibru perfect pentru a nu genera inflaţia ( dacă sunt bani
mai mulţi) sau blocaje financiare care duc la blocaje economice ş i consecinţe nedorit e
pentru economie. Atunci când creşte volumul bunurilor (Q), trebuie s ă crească cantitatea
de bani pentru a evita blocajele financiare cu consecinţele lor nedorite asupra pieţei
bunurilor.
Celelalte variante sunt incorecte.