Sunteți pe pagina 1din 103

t

L
"Comentariul exegetical MarineiCap-Bunarecalitateauncifb(c
o
- IJ
analitice,texfuale9i intertextuale,cu totul re arcabili intt o
demonstralieaxgumentalionale de o limpiditatc ti cocrenlaa -F
discwsuluic.itic exemphre. "
CONSTANTINCUBI-I]$AN c
Volumul reune$teo serie de studii de literaturdrcmini $i
comparate grupatein julul celordoi poli conceptualiindicaqiin
titlu. Absurdul $i fantasticul sint doui categorii esletice
fundamentale care polaizeazd spalii ample din substanla
literaturii, ceea ce aceastecarte iqi qi propune sd demonstrczc-
-
tfl
o fE*i,*
Gindit, in primul rind, ca un insaument didactic destinat
studentilor,intrucit multe din texteleincluseaici abordeazeteme
hatatela cursurispeciale,volumul seadreseaziuneicategoriimult
mai largi de cititod, tuturor celor ispitili sd plonjeze in apele
miniului.

b
o
o
!
!
1' 1i, EdituroPorolelo45

t0 t,tJ0
MARINA CAP-BUN
INTRE ABSURD SI FANTASTIC
iN APELEMINA'ULUI
INCURSIUNI

corecFaDESCHIDERI SeriaPoETICA Sl TEORTELITERAR-i


'rrtrtit,nn-tilnnnrht lttffu re ftsa in.ontul AsPto,
MARINA CAP-BUN
:\11 1 ttttv lAt)1, Ialt seaorL Brcuetti

INTRE ABSURD FI FANTASTIC


INCURSITINI IN APEI,E MIRAJT]LII

!!tL!r,| !xtr vtrrtc


I omfir,dfiorirr:chorgbecaciur

rrrn, aridtrkrcrm.i l6dut $tr

I o|4tuqneiri: AdrirbPiur

lllciili Ahgov Bncureili- Cluj-Napoca

Iidirlnin Romania / Pnntcdin Rondnir


t - -1
lrplrul.rcuf,rlrriposnfrEdxtrti PlRlLFLt ll l

o c'opyrishf,dnu! P,.ardo 15
IX.{ir 0300,sh fEti coleti l23-lr0jreuftr:04353.1439;
043,63I.r9,r D.*21.45.rie dail: ep45@pikrjro
lrirsN 2200, srr fanlRichrs7,reuftx:063-14.04.15; e-mailep4@derhnd.o
rrncurctisedor.1,
b dur.Dinn e ci cnir n.2$,bt.3,sc.a,d.l ap 16;!er.0l/335.36.q7
rmar: buoEiip4r@disi.ro
(xtr1-Nrrm 3400,sr r. P.voir.sri,ff I r, bl.D.$. r, ,p.41.rtlfd: 06441.40.3
i ! e mil: ep4l@ssildnbj.D
httpt/paralela4s.nedirns.con Col€ctia DESCSIDERI
Seri. FOETICA SI TEORIE LITERARA
rsBN9Tl-593,378r
ARGUMENl

Fiului meu, Teodot


Volumulde faF reunetteo seriede studii.eseuriti conferin!e.
grupatein jurul celor doi poli conceptualiindicati in titlu, ti consa-
cratemarilor modelepe careliteratutaromeni le-a oferit fantasticului
$i absurdului.El esterezultatulunei cercettrriinceputecu cetiva ani in
umd, in timpul stagiului dc pregdtirea doctoratului$i care va cont!
nua, probabil, si mt preocupemult timp de acum inainte. Pe mesuri
ce acestprliect se configura,o parte dintre studii au fost publicatein
leviste sauvolume colective Si am consideratnecesarsi indic in note
locul aparitiei acestorpdme variante.Dar, lucrul cel mai important,
ele au trecut, inainte de a vedealumina tiparului, Foba amfiteatrului
universitar, fiind dezbitute cu cetevageneralii de studenti,cirora Ie
Dultumescpe aceastdcale.
Pdma pafie incearca sd aducela zi tematica cercetdrilorin
domeniul fantasticologiei,explodnd o palete ampla de aborddri ale
genului in lume, cu intentia de a face mai u$or accesulla sursede in-
formarepe carecitilorul romenin general$i studentulfilolog in speci-
al cu greu le'ar pulea procwa. Tocmai ca o concesiedidacticd am
tradus cele mai multe citate, pdshandtotufi textele odginale in note.
Ea propuneo sintez', imperfecti ca odce sinteze,a celor mai notabile
su$e teoretice,romanestiti strdine' concentratein a douajumitate a
secolului XX. Nu am gisit necesar5izolarea cercetdrilorautohtone
inti-un capitol distinct, ci dimpotrive am dorit se ilustrim perfectalor
integrarein tendinlelemajore ale studiului acestuicompartimentlite-
rar. Citarea surselor romane$tis-a fdcut d€stul de sintetic, pe de o
partede dragul unitilii argumentafiei,pe de alta, considerendulernl, t de un premiu Nobel. Primul pas pe teritoriul absurduluiincerca sa
mai accesibile celorinteresari. convingd asuprap.ofundei intdddcindri a teatrului ionescianin solul
A doua sec(iune,destinatApracticii analitice textuale isi pro- fenil al litemturii romene $i mai cu Seamdsd evidentiezesevele
pune se demonstrezeaplicabilitateateodei, dar, pe de alti pafie, ea caragialiene,atat de vizibile in pdmele incerciri dlamaticeale maes-
devine o ilustrare a generozitdtii maxime a obiectului, dispus se se aului absurdului.EI este completatde studiul final, in limba englez.d
pliezemultiplelormetodede decodare. Ceeace poatesAheaci drept care,coborendinci un pas,demonstreazicat de mult a avut de invaFt
eterogenitatemetodologicl nu e decatrul efect programatSi motivul Camgiale,h dndul sIu, de la marclemaestruPoe.Suntanalizateapoi
pentru care nu am (inut si fiagmentez acest volun in mai mr,lte dolla dintre piesel€ionescienecele mai ctxtosc^]i,ei Scaunele$i Rino-
secliuniesteacelaca studiile se lnlintuiesc intr-o logici u$or de repr- celii Ultimul studiu urmdre$teezitiirile conc€ptualeale receptdrii
rat. Ceea ce dtr volumului unitate este tocmai acest principiu al operci ionesciene,discutataalat din perspectivaabsurdului,cat Si din
diversitati, corcept atat de importantin inlelegereacelor douddome- c€aa fantastrcului.Este,fire$te,doar un pretext de a demonstraalianta
nii pe care ne-am propus sA le explodm. Pe de o pa.te am dorit sd indestructibib dintre cele douecompartimenteale sisremuluililemr, in
ilustrdm pedecta integrarea scriitorilor rcmeni de prime mfuime in teatrul ionescian,dar nu nurnai acolo. Este, indirect, $i o pledoarie
cuentul ewopean,pe de alta sa punctdmoriginalitatealor. Am stin t justificativl a reunirii lor in acestvolum.
doar asupramodelelorabsolute,din care a crescutapoi toatAhadiiia Cele douatexte in limba englezddin addendaau fost scrisecu
romaneascda fantasticuluiliterar, cireia intentionlm a-i dedicao cer- prilejul unoi conferinteFi le-am inserataici penfir ce ele pot indeplini,
cetaretnult mai arnple.Sunt aralizate aici texte apa(inand scriito lor: la rigoare, fimctia unei rezumlri a studiilor in limba romane.Primul
Eminescu,Macedonskifi Caragiale-O menliune specialdse impune reia sintetic problema definirii fantasticului,abordatdin primele trei
in legAturecu analizelecamgialiene,caci cele dou.At€xrc investigate- capitole ale volumului, incercand, totodatd sa infirme validitatea
Cdnuldom sucit $i Ab llasd, - nu sunt, fire$te, delemai rE rezenta- definiliilor genericeale fantaslicului. Al doilea lncerci se ehcideze
tive nuvele fantasticecaragialiene,constituind,dimpotrivi" excepliile partjal influenta pe care operalui poe a a!,ut-o asupmfanta$tilorro-
de \a main stream.La hanul lui M,njoald, L6 corac $i multe alte texte mani, print-un exemplu concret - I. L. Caragiale.Cdci, dincolo de
ce probeazi gustul scriitorului pentruaceastiimodalitateesteticdle-am modelul fabulosului folcloric. a cdrui fertilitate este indiscutabildin
analizatcu alt prilej*. Regimui sp€cialacordatlui Caragialesti $i in cazul sc ito lor romani, marii prozatori fantastici euopeni ai seco-
cele doua studii de comparatistici,in care operasa devinepunte spre lului al XIXlea ies toti de submantaualui Poe,ti spaliul romanescnu
marcaliteratula a lurnii, prin filialiile pe carele stabile$tecu autori ca faceexceplie.El con,tinedatenoi, neinclusein texteleromane$ti.Deli
EdgarAllan PoesauEugenlonescu. am incercat o unificarc a sistemelor de citare. acest mateaial me
. O seclirmeoarecumdistincti a volumului ii €stededicatEid- particula teli diferite, datoritacerinlelor formulate de conferinlapen-
taidui scriitor romancare, scriindu-$ioperain limba franc€26,devine tru care a fost scris. Infiicat redactareaprinceps a impus referinle
o prezenF euopeane$i mondiald notabih, aflendu-sefoarte aproape parantetice,dublat€ de cele finale, le-am pestratpentru a nu afecta
coerenlademonstratiei.
* Cf. MariM Cap-Bun, Oglinda dih oslindd. Studiu 6upta Chiar daceo parte dintretexte au mai fost publicatein volwne
opetei lai I. L.
Calzg,?,|e, Conslrnta, Pontic4 I 998. sau reviste nationalesau irt€matrionale,accesulla ele a rernas'destul
6
de dificil $i acestaa fost unul dintre argumentelereunirii lor intre
coper,tileacestuivolum. Gandit, in primul rand, ca un instrumentdi-
dactic, destinat studenfilor intrucet multe dinrre textele incluse aici
abordeazeteme hatate la cursurile speciale (Literatura fantasticd,
Teatrul lui EugenIo escu,Lileruturd romAnA, volumul se adres€azd
unei categoriimult mai largi de cititori, intr-uD q.vant tuturor celor ce AVENTURA FANTASTICULUI*
se simt ispitif saplonjezein apelemirajul*.

Motto. ,,Pardieu! yh,e lefant8tiEe!


(cenrd de Nerval, Fa,/6dare)

inainte de a ne hsa captumfiin arcaheleteoreticeale univer-


sului fantastic,se cuyir trasateunelerepereteminologice qi un cadru
geneaalal problemei, una din cauzelespectaculoaselorcontroverse,
iscate in jurul conceptulnidefantastic, fiind chiar complexitatea&r-
menului,devenitambiguuprin diversitateaaccepfiilorsale.
In greaca veche, exista deja o intreagA familie lexicali:
phisna (ap ilie, viziune, fantomA, ceea ce apare, semn vizibil),
phaino (^ aplrea, a se fidta), phantdza (a face vizlbil, valoaremedie:
a-$i inchipui), prd"ta.itikon (imagjne, putere de iluzie); la platon $i
Aristotel gasim fotmele: phantasid (rfiagjne, idee), phtintasma
(aparilie, fantomd,fenomerrcetesc)$i phantastids (capabil de a clea
imagini, apt de a-gi imagina).Latina pdsheazeacestenuantesemanti-
ce ti adaugaaltele noi: phantasia(sec.I e.n., SenecaRetorul; cu sen-
sul: v;iune, imaginatig, idee; apoi la Pehonius cu sensul: aretare,
fantasme),phantasma (sec.I e.n.,Plinius; cu sensulfantasme.aritare:
apoi la Sfintul Augustin cu sensul:viziune a inchipuiii), phantastias
(Sf Augustin, cu sensul:imaginat,irchipuit) 9i phqntasticus(fantas-
trc).

+ O varianu mult mai sinteticda acestuistudiua fost publicar6tn revista,4ao.a,


Constaolq nr. I /2001.
9
Toate limbile euopene modeme aveau si ,]dopte, cu mici totu$i, nimerrsrl (deja o copie de gradul al treilea fati de lumeaidei-
vdiatii fonetice,aceastaultimd rddacinh,astfel incei fenne.nul/irrlas- lor). Apelal lafantastic (copie$i mai infideh) i-ar facepe poefi ti mai
tic line de un limbaj cvasi-uiversal: ft. fantastique, it. fanlastico, suspecli,ca propriul seu1orr.
spa . fantastico, gerllf..phantastisch, eigl. fantastic / fantasyt, rus. Aristotel dezvolttr doctrina platonic{, convins cA arta i$i are
fontastika etc. Fiecarelimbe a dezvollarulterior nuanlepropdl. in odginea in Trimeris,cate este o facultateinstinctive a naturii umane.
limba romani, prima atestarescrisd a cuvAntului/drtastic aparela Dorinla de imitatie este cea carc declan$eaziprocesul creator $i
Miron Costin: ,,Mihneavoda domnul muntenescl,om fire de nice o stimuleaza,totodati, pidcerea estetice a receptorului de arti. De$i
liicd spre Dumnedzeu,IAre nice un temeii, tiran dirept' fantaslic, n irnerr,rrl est€impulsul fundamental,Aristotel admite,toh$i, in cazul
adec[ buiguitorii in genduri" (s.n.)'?.Cum din doclimente rezuita particular al tragediei, Fezenta elementului miraculos-fantastic-
necunoasterea limbii fianceze de cdfe cronicarul moldovean,trebuie thaumastos-pe cfie1l consided un ingredientimportantpentrupro-
si acceptdm,in acestcaz, etimologiadin latinesc[l phantasticw, de$i ducereacar,/rarsi-uluia.
dicfionarcle noastre indica originea neologicS, din flanluzescul Prin gendirea filosofice antici, se configuraseun model al
fanfistique. inf.egii familii lexicale i se atribuie etimoni dife]iili'.fan- universului bazat pe ordinearalionald ce ya fr coDh^zis,in mod fla-
tast d1ngetm.phantast,fantasnd din ngr.j|ndasma. fontezie(crr va/i- grant, de literatura mr?acolelorq.Etime, in a cdror.conshuclie epicd
artele fantasie, fanlazie) din fi. fantoisie, fantasmagorie dirr fr, apar.in modinevitrbil.elemeote fantastice.in Ewl Mediuseproduce
fa tasmagoique,fantasmagoriedin ft. fantasnagorie, fantezistdin h. o sciziwrc tematic5,bazatepe crilerii rnomle: ingrediehtelefantastice
fanlaisiste,fantomd din fr.fanttime,fantohatic din *. fqntomatique. sunt acceptatenumai in misura in careservescla ilushareaprincipiu-
Toti ace$tit€rmeni num$c o relatie problematiceinhe lumea lui moral al cregtinismului.Distinctia operatAde Platon lntre mituri
reali, materiah $i cea idealA,spirituald.Dar, dincolo de etapaclanfi- bune |i rele estercformulatd,acum,de pe alte pozifii ideologice.In-
ciritor terminologice,definirea concepfuluidefmtastic d fost perma- clus ln literatula mistice medievala, elementul fantastic propune o
nent controversatd.Cuventul pe care grecii il investisere$ sugereze reevafture a lumii, prin reconsiderarearmor noliuni ca pAcatul,
tot ceeace imaginaliaumani era capabih sd proiecteze,in afaralumii pocdinlasau damnarea.in timp ce o serie de teme saumotive capetA
fenomenale,i$i lXcuseloc in limbd, dar nu qi in poeticile lor. un rol bine determinatln strategiapersuasivda mirucolelor, in carcse
Influen(ati de viziunea lui Socmte,carerepudiahimerele,dis- presupunecI slujescadevdrul (ded, qi binele gifrumarrl), altele swrt
cipolii sdi sunt tentali sd minimalizezerolul eiementului fantasticin fespinsec mincihoase(dexi rele Siurdte'1.
definirea conceptului de artE- Pentru Platon.$i Aristotel, fondatorii Odatdcu dezvoltarcaspectaculoase a disciplinelor ocultiste gi
gendirii oitice ewopene,literaturaera esentialmentemimetice.Phton ezoterice,se contueaza $i foddul demonologic,ca spafiu de izolare,
introduce distinctia lnhe cele doue modalit?i{i cognitive: er?astic pentru tot ceeace nu coresprmdedoctrinei cre$tine.Pamlel cu legen-
(treaptaceamai redus[ a cunoatterii, bazatepe percepliile senzoriale) dele hagiografice,care ofercarrmodele demnede umat, apar $i anti-
i phantastic {lreapta imaginativ5, crmoa$terea creatoare,capabiftis?i legendele,constituitein j]crlulunor pe anti-modele,care, operandsub
inventezeobiecte noi sau raporturi inedite intre cele deja existente). auspiciile magiei nege, trebuiauevitate5.in arteleplastice,cultivalea
De$i recubaqte inferioiitatea eik^stiaiui qi folose$teadeseamituri fomelor fantastice,uete, difome, venea din aceleasinecesitdti de
fantasticepenhu clarificareaargumentelorsale,in artii el recomanda, ordin momlizator,ele avendsarcinade a sugerafo4a r6ului, etergiile
10 ll

tl
sale distructive6.in ecestecoirdilii, se iveSte,heptat, un filon literar inspiralia $i uzupa ceea ce el nume$te ,,les vieilles formes de
propriu-zis fantastic,ce se dezvoltepanilel cu cel realist, de tradilie classicisme"ro.Gerardde Nerval scrie$i el ,,Fantastique"ll, dand,din
aristotelicET. picate, conceptuluio acceptiefoarte vagd. Alfied de Musset line in
Neo-clasicismulreabiliteazedoctrina mimesisului,ceeace va zi{rl Le Tempsrubfica ,,Re\lle fantastique",asumandu-$io exheme
duce la explozia fantasticuluiln romantism,ca rcplicd ostentativi la libertatede a alegesubiectecat mai diverse,unelefird nici o legatud
adresaesteticii clasiciste.Fantastlculcapeta,acum,un sp€cific destul cu fantasticul.De$i ne aflim in plin age.dbr, ambiguitateatermenului
de bine definil chiar dactr statutul seu este inci foarte controve$at. estemaximdl2.
' A$a cum remarcaPierre Castex,primul isloric notabil al fe-
Acest proc€sse des[vfuiette cltre sfii$itul secolului al XVIII'lea ti
lnceDutul celui de-al XIX-lea- cand asistamla o adevietA modd a nomenului.ascensiuneafantasticuluicoincide in mod fericit cu cea a
fantasticului3.Devenit utra dintre componenteleprog€matice ale ro- specieipovestirii $i din aceasteingemenarese nascmulte din capodo-
mantismului, fantasticul ia o amploaredeosebittrti multi exegeti au perele genului. in'1836 aparq tot in Rewe de Pdlrr, nuvela lui
Feforat sd-$ilimiteze inv€stigaliileteoreticedoar la aceasgvarstd. Ca?atteLe Diable amorred, prima rcu$ita spectaculoasb in literatura
Deti piorr?rii genulureraugermanulHoffmann $i americariul fianceza.
Poe, scenaprincipaltra disputelorteoreticea fost Parisul.Hofftnann lncependcu 1856. Baudelairebaduce nuvelelelui Edgar
estehadus foarte repedein Fmnfa, incependcu 1828,prilej cu care Allan Poe, foarte bine primite de public ti difuzate, pdn acest irF
JeanJacquesAmpere (fizicianul care a dal numelermitidi de misure tennediar francez,pe intregul continentl3.in epocaJunimii, plmlre
a curentului electric) ii dedicaun eseuelogios, in careil compad cu primii taducatod romdni se aflau Eminescu, Macedonski ti
Walter Scott. Indignat de asociere,aeestadispundeinh-un articol ca- Caragiale''.Contaminalide noul virrr literar.ei vor concepeo serie
ustic --..,,DuMeweilleux dansle roman" - ce se gtblic'ln Rewe de de texte originale, care devin $i primele capodopereale fantasticului
Panr, in 1828.Dincolo de intentia clard a discrdditeriilui Holnnann, romAnesc.
Scott considere ca ffiseturi definitorii ale fantasticului ..neverosi- A$adar, paralel cu descoperireamodelului oral, achizitie a
militatea ti absurditatea" (,,ses caractCrcsles plus marqu€s sort generafieipaSoptiste,seexercitl asupraprimului val de scriitori clasici
l'invraisemblanceet I'absurdit6"). El inauguraastfel prejudecataunui rom6ni gi o influentd considerabill a modelului pan-european,cele
gen mirol, Cpi I'imagination s'abandonnee toute l'irr€gularit€ de ses doud nuclee germinative fundamentaleale fantasticului rcmanesc
caprices") si pentru care dttorul hti lvanhoe oferea un sistem de disputandu-tipe r.andautoritatea.Dacein cazulunor scriitod ca Alecu
referinli tatal compromiltrtoa ,,au rcman plus regulier, sdrieux ou Russosau Nicu Gane se produceo simpld inse4ie a fabulosului fol-
comique,ce que la farce,ou plut6t les paradeset la pantomime,sont i clodc, Eminescusau Macedonskisunt mai aproapede mae$trii eulo-
la tragedieel a la com#ie"e. peni, iar camgiale exploatead ambeleliliere reu$ind,cAtresfiirqitr.
O astfel de atitudinenu pu&a s6 nu stameasce rcactii polemi- secolului,sd puna importantepietre de hotar in teritoriul proaspetcu-
ce ti putem fi siguri ca limitele viziunii lui Scoft au a!'ut meritul lor in cerit de literaturaromenx.
declan$areavocaliei autoreflectantea fantasticului. Charles Nodier cand redacta,in 1872, auvela Sdrmanul Dionis, Emhresot
scrie eseul ,,Du Fantastiqueen littdrature", convin! ce rmiversul fan- dovedeanu doar cunoaEterea impecabilda conventiilor literaturii fan-
taslic oferd un refugiu pentnr fomele rloi $i lndrdznete,reirmoiege tastice, ci ti preocupareaconstantdde a instrui lectorul in wderea
t2
receFeriiadec\ateunei asemenea expenenlelilerare Reactlade res- Cailloisrs,ar trebui amenda6in cazulliteraturii romane.Nu ar fi, deci,
pingere,aproapegenemli, a membdlor./ t?irrii, conse,mneta in Ploce_ vorba de lipsa fantasticului,ci de o manied originale de a se mani-
sul verbal al $edinlei respective,alovedea cd odzontul de a$teptare festa. Fulclionand, mai ales, ca elementde ahnosfed epica Si ca re-
literara nu era,inci, pregdtit pentru inlelegereaunui astfel de text. Se sursd a sonalajuluipsihologic abisal, fantasticul capite, in literatura
reeditaastfella lati, .tcdnilalul pe careilprovocase Hoffmarmla Pans, romana,nuantesubtile, esenlalui $end in miraculosulfolcloric. Relu-
in urme cu cetevadecenii,reaaliefireascain la1aunei Paradigmelite_ and, in 1987, paliul de a dovedi aderenlaestetice h fantastic, de
rare noi. Dad, in plan european,spectaculoasa ascensiunea fantasti_ aceastddatt lntr-o lucrare mai ampltrre,Nicolae Ciobanu vorbeqte
cului ce a urmat a dus la consolidareapozitiei acestuia9i la depd$iiea despre:,,un coeficient de spiritualitatematricial diferenfiau, care i9i
rez€rvelor.la lloi canonizareagenului se va producemai tarziu. impunepeceteainconfundabild"'0.Avand ca principali operatorimiti-
Pentru loan Vultur, unul dinhe cei mai inspir4i oxegeli ai cul li magicul, fantasticul,,iSirelevevihlitatea in mesurain carerefu-
fantasticuluiromanesc,haseulcon$tientizdriigenilui Ia polul receptiv za lr interpretatFi aplicat in pracdcedofi ca o simplafonnul'i bene-
^ a unui lipar modelatde conven1ii"'zr.
devine criteriu de pedodizarer5.Definind aceasteconfgtralie comu- ficiare in cazulmai specialal lui
icativd specifcA, concretizati prin intenlionalitate $i iuclio alitate Caragiale,criticul observa,,tehnicasavant6"pdn care,,realismulline
distinctein raport cu alte tipuri literare, Vultur distinge doua etapein cumpani dreaptdcu fantasticulmagic" ajrmgandla concluziacd pm-
evol4ia fantasticului romanesc: prjma, in nglfatd de Sdmamtl zatorull$i inventeazdformula'zz.
Dionis, c$acteizate de ,,efortud singulare de impunere a genului", Prin opliunealor pentru fantastic,scriitorii romani din a doua
care se afle ,in contrastcu spiritul epocii"; cea de-adoua,marcatade jumetate a veacului trecut nu fac decat se se alinieze generalieilor
..constituireaunui orizont de atteptarc adecvatcomprehensiuniifan- europeneqi, poatetocmai de aceea,critica rcmaneasciii redescopera
tasticului", plasatdin julul celui de_attreilea deceniual secoluluinos_ in ultimele decenii.Chiar dacdprimii care$i-aupus prcblemadescrie-
tru cendbuna primire a romanelorlui Mircea Eliade de catrepublicul rii $i defmirii discursului fantasticau fost chiar autorii lui, ce au anti-
larg, devineetalonal noii strri de fapte.O atale distincfiepoatedeveni cipat, astfel, toate dfuectiileulterioareale cercetirilot nu putem sf, nu
util6 in analiza diacroniei fenomenului,cdci o istorie a fantasticului obseflem inteaesulconstantde care s-a bucumt in a douajumltate a
romenescnu ar puteaneglija orizonturilede agteptarelitetad specifice secoluluinostu, candaparimportanteteoretizdri,unul din semnelece
fiecirei epoci. el reprezintdo incitantA$i continui provocare.
Absentaunei componenteterifiante, de facturi gotice, a con- Ce a devenit filonul fantasticin literatura secolului XX? Ce
dus, prin generalizare,la negareavocaliei literaturii rcmene pentru extensiun; diacronicdtrebuie sd-i acordim? De ce marii realiqti au
fantastic.Adrian Madnor6,ajungeala concluziaci n-aftt aveaoforma simiit nevoia mei asemeneaexp€rienleliterare?Este fantasticuldoar
enti.sptopice fantasticului, ceea ce a reprezentatun bun punct de un gen literar sauun ,r pu& etem ca qi mimesisul?- iati doar cateva
plecarcpolemic. hefa{end, in 1981,o antologie a fantasticuluirorna- dintre intrebdrileincd frri raspunsdefinitiv. Abordat din diverseper-
nesc in limba englezirT, Nicolae Ciobanu igi punea problema spectivecritice qi teoretice:de la tematism$i struchfalism, la herme-
specificitetii acestuia.Criticul propune4 in acestsms, cetevaamen- neutici, anhopologie cullurali, psiianaliza, pmgmaticd sau teoria
damenrede la viziuneagenerale. cel mai ingeniosdintreacestea!i- receptirii, fantasticulliterar dezviluie mereuo surprinzltoareactuali-
aind relatia lui cu miraculosul.Separatia1ortotald,postulatdde Roger tate. Prejudecataunui gen minor a fost in mareparte depilit4xtudie-
15
rea lui se face asttrzi la nivel universitar, in multe pi4i ale lumiiri, NOTE:
congreseti conferinle intemalionale pe aceasti temi se dosiisoard
pedodic, iar cercetareaaplicati tinde sAdevinenu doar o ramurii dis- ' Un inv€ntar critic al tentativelor d€ nuantar€a distincti€i temi.ologice: /anrar-
riic /tnlaly ne oferd Neil Comwell, intr-un capirol sp€cial i'titulat ,.The Fa"-
tincte a istoriei, teoriei ti criticii literare,ci chiar uo domeniuautonom
t8tic / Fdntasy Disanaf'. Fartarl, are o acceptie mai jarga, desernnand,,un
al esteticii, astfellncet astaziputemvorbi despreofantasticologie. sub-gen al prozei ficlional€" (,,a subsenreof prose fiction',), in timp celanrar-
,c este ,,mai curand un element al lui sau al altor forme de lireranra, de ase,
m€n€a' ('nqely an element thereir ot ind€€d,with other forns of literanre,
too"). Constatand cn cel de-al doilea termen s-a impus in lireratura d€ limba
engleza abia dupd aparitia, ln 1970, a lucrlrii lni'rodorcv Introdu.tion d ta
hErahce fantastique, Comwdl sug€reazac6 el a ajuns sA desemneze,€enul
todorovian" (,,the Todorovian g€nre"). Totu$i, concluzi)ot\evA el. ,,Fanasticut
nu poate fi redus doar la descriereagenului: el d€senneaza,d€ asem€ne4 tn
chip logic, ti calitatea paniculara ce impune includerea unei oper€ in gen.!'
(,,Ihe Jirnt6tic .at set sibly be Btricied absolurely to senre desniprion; it
^ot
is also us€d, logically enoush, to rcfer to the quality rxhich could or would, put
a work irto lhe genre in question'). Este cel nai bun prilej de a ne convinge ca,
ln 1990, tennenul ifi plsheee intactd ambiguitatea. [{e1t CorNetl, The Lite-
rury FantLetic: Jion gothic tu postnodenisn,Nw york & London, Hdester
wheatsheaf, 1990-l
" iMiro Costin, Letopiselul Tdni Moldovei cle la Arcn yodd ihcoace, in Operc,
_ €d. P. P. Panaitescu, Bucuregi,ESPLA, 1958,capXXI,zac.2l.p. 186.
' ln Republica sa ideald, Platon introducea o prima fonni d€ ceMue cuftuml6.
postuland diclatorial: ,,trebuie si-i supraveghemp€ alcatuirorii de nituri. Dac6
ei conpun un [mit] bun, s acceptim, dac{ nu, se,l respingem', El ingadu;a
doar mihnlle amlogice: ad t6 per sinilia. Chizr nnp\llsul mineric rrebuia se-
ver supravegheatcaci: ,,DacI [...] n€-ar sosi in ceratevreun barbar in star€,Drin
iscusinla sa, sa se preschimb€ln toate felurite Si sI imite roare lucrurite $i dacn
ar voi sa ne arate creafiile sale, noi sm ingenunchia dinaintea lui ca dinainrea
unui otn divin, ininunat ti plicut, dar i-am spune ca un atde b;.bar nu-ti afln
locul in cetar€anoanr4 nici nu €sie ingiduit sd soseascaaici. Dupa ce i-am
tuma pe crettet ulei partumat Si l-arn incununa cu panglioi de iana, t-an trimir€
in alta celate, urnand sa folosim un poet pov€sriror mai sever ti mai putin
plicut, spr€ a ca$iga ceva de pe Ima lui, rur po€r care ar imita exprimar€a
omului de ispravi." nnlr.r,r41 perf€ct €ste,deci, la fel de suspe.t ca 9i/a,rarrr
cul, ti ar fi greu de spus dacn roma.el€ realisle cele mai canonice ar fi fost ac,
c€ptate de Platon in bibiiote.ile Republicii. lPlato\ Repabtica,1n Operc y.
Bucurert;,EdituraStiintjficari Enciclopedicd, 1986,p.l72.l
t6 l1
a ht c pltolul 24 Poeticir, Aristotet punein djscutie coopqarc ifut[e ben nu seindeparta,preamult, d€ o asemer€a peNpectivasaauio-
;nterpretare.
^l neluitAnd ^caastA 'flln latepsihooiticd (ce se pa$r€aza
hill'6'l Si,fa"tastk, sI precizezenecesitat€a unei dozrri moderatea ;i in tse!/t, Bu€ureSri, Minerva,19?l)
thaun6t6ului, astfelh.ar el si nu umbreascipempectivaglobaH,preponde- viza ,,cazulHoffrnann",sLpanit de obsesii,cnruia n€rvoasaii
minaechilibrul" sau,,cazulEdgarPoe",rnarcarde o"instabihratea
eredilateincarcau,devo-
t Atrd.€ Jolles define$e, pe baza unui criteriu strict etic, ratade alcoolism$i opionanie.
opozitia: sfinli /
rduficntori (,,1€ssaints/ les halfaiteurJ), ,,i:ldivizi ln carebinel€ $i .tul se 't Raue de Parb.r'overnbre| n30.
obi€ctiveazn, lrtrr-omanierdparticuhri" (,des individusen qui Ie bien et le mal ''- Le G8huonq maiI la3l .
s'objectiventd'un€ nanidre paniculiire"), in capitolul,,La 16g€ndd',mai ales '' ,,L'€xtraordinair€ fortunede ce mot coincideav€cla vogueen FrBncedu genre
sub-capitolul8. ,,L'antiformq l'arti-saint et l'anti-l6gende"al c54ii salefun- ,, auquel Hofimam doit sagloire,le conre."p. c. Castex,op.ct.,.p_66.
dament^leFomes sinples. dn n, Paris,Seuil, 1972ttitl|l' onlilLal EiniLhe '' Prinefe Faduceiieraul drrtoires dtaordi aires (t856:),Nowe er Histoires
Fomen.Hzlle, 1930.\ dtruoftlituies ('51), Aeentur^ d'Atthur Godon Pw rcr, Eutka (,63),
o Esteticase elibereaznde obGesia perfectiuniiformale 9i nrncgarafltui $i a Histoirpsgroksqueset siieuses 1 65t.
neadet)drului fa^tusnc de reda varietateainfinite a hmii devinedin ce ln ce '' Dupr 1860,prin nun€roas€tmducEriapirute in pres{, poe devineaccesibit
mai evidentaO primaE ^ a unntului- intefnlwrs ri conic rcalizrea4in mareluipubfic. In lq6l, z;,a\!l Independenta p\blica pttut ti penduta in'.a
I 853,Karl Rosenkmnz. (in"/icn
roin., Bucuresti,Meridiane,1984.) t.hncir€ anonimn.In anii urmaroriaveausa s€ hducd numeroase attetexte:
? in privinla avataruluimedievalal fantasticuluise pot Dracul in clopotnqA(Tinpul. 1876,in rraducerea lui Caragizb),Morc a (Cu-
cita catevalucriri d€
referinti: Baltsusaitis,J., ,rrl nediu fantNtic, (Buc\\erti, Meridiane,1975), rierul de Lai,1876, in traducerealui Etrrii(f;a1u), O tatandarc ta letusatin
Cr'11!s,E.k, Literaturu euopeand$i Erltl Mediu latin, (Bucur€qti,Univers, (Zzpr.l, 1878,io tnducer€alni Card'qiale\, CddercacaseiUjhq (Epoca,tBB5.
1970), Hlizinga, J., Anwsul Erlrlui Melir (Bucureiti, Univers, 1970), in baducer€alui Faur),Porr"/al ovtl (Revistalitqafi,18t7, lradussubpseu-
Zrmtltor,P.,incercaredepoeticdnedievald(Bu$reStj,Univels, 1983). don;md D'ArtA i^^), Metzenserctein(Reyistain.tepddentd,I 887,,jumnare
3 Pentruexploziasimultanea fantasticuhiln toate imiraG,jumdtate tradusy'deMu:edonsy.i\,Unbtu (Dunr,ica, 1890,tradusede
artel€s€poatevedeaCastex,
P.G.,Le Co te fantattique en Frunce de Nodier a Maupassat, Pari.s,Jose Iuliu C€zar Sevescu),Masca (Epoca literard, 1896, in !"ducerea lui
Corti.1951. C3Jaeiale), Istoria unui ,at (Prcnntul, 1905,nad]ucttorLS. partati).nicere
e Imediatdupi moanealui Hoffmann,in | 822,se nuta la Parisprietenul (t/iealoNoud, 1908,raduciror PompiliuPiknnea),yeripda Berinice (Noua
lui mai
tinir, nedicul prusacD' Koreff, car€ ll impulsionape bamnul de Loeve- RevistdRondd, l9l0, acela$itraducitor).
VeirnarssI tmducah lirnbaftancezi scierilelui Hotrmann.Din 1828,elc vor '5 Vlllatrr,roat" Natuliane ;t imasinat. prelininoii ta o teoie d fantasticului.
fi publicatein rerislat. Grmae editara de imprimeria lui Balzrc.ln derem- __Bucuresti, Minerva1987.
brie 1829,cendaprr€aprirnaediliefiancezna operclorlui Hofimam - Co,r6 '" Manno, Adrian, ,,FaJ,tastic\tt'in Di4ionar de idei li.erare, Bucu.esti.Emi-
fantastiques- Vimr-o 1m$ejurareparadoxala, prefalatorulei ffa chiar Walter __nescu,1973.
Scott,careiti incepead€nonstratiac ultinul paragrafalarricnluluicitat. De$i ',"Ron@ianfa tastic,Brlcure$i,Minerv4 1981.
recunoattetalentul povestitoruluigerman,Scott d€pbngeoptiuneaac€stuia '" Caiflois,Roger,"De la basmla povesrir€aStiinjifico-tefllta*tcdi. ii Antotogia
pentruun genca fantasticul:,,Ep€nibilsi vezi geniulepuizandu-se ln subierte nuwleifantastice,B*werti, Univen, 1973.
te Clobdtlt,Nicol?le,
de prost gusf' (,Jl astp6niblede voir le genies'epuisersur d€ssujetsque le inte inaghot ti fantastic in yoza ronAnearc.i,Bucure$ti.
goit rdprouve').Cu ac€la$ipnlej, Scottgas€acr;ticaunorastfeldetexie impo- CarteaRomeneasca, I 987.
sibiH ti considemcd,,ele au mai multil nevoiede ajutorulmedicioeidec6td€
avial criticii" (,,i1avaitplusbesoindu secoursde la medecin€quedesavis de
la critique"). Un veacSijumeratemai tarziu, pref4endo edifiemmenea$Aa " Idem,cap.,,1.L. Cafteiale:duhbalcanicAisatanism,'.
operelorlui Hofimann(t/ttele dtayoMlt, Bucuresti,Minerva,1970),Ion Bi-
18 19
'' Ann Swinf€n,liceniiaE al6t ln literatu.aenglezi cat Ei in matematici(ca ti
a$ornl Alicei in lara nnrunilor), i* lncepeademonshatiacritice punctand
pozitia ambivaleniAa fantasticuluiln contextulliterar actual:,,Pede o parte,
nulli scriitori de dupn razboi au imbogeft genul, printr-o considenbila
mAiestrieti div€rsitate,catevasucceseeditorialeiemarcabileau aparutin ac€st
dom€niu,Si un numlr din ce in ce mai mared€ universitati,in toata lumea
anglofona,includ fantasticulca partea cursurilorlor de literatur; englezn.Pe
AVATARURILE UNUI GEN*
de altI partq unii critici $i acadefticienicondamneidregul gencu o pasiunec€
paresa-fiaibarAd6cinil€ maidegEbAin afectivirale decalin srandarde
cn,rce
obiective."(,,Onrhe onehand,manypostwarwritershaveemployedthe gem€
with considerableskill and variety, somephenomeralpublishingsucc€ssls Literatura Si arta fantasticdau pus intotdeaunaincitante pro-
haveoccured in this field, andan increasinslutnb€r ofuniversitiesthroushout blemede incaalrarcteoreticS,ceeace a limctionat ca un adevamtcata-
the Enelish-speakine world includethe liledy cnticism of fantasyrs part of lizator al cercetadiestetice.Estefantasticulun ge, literdr autonomsau
tleir EnslishLitenture courres.On the oth€rhand,somecritic,,andacadanics doar o formeparticularade manifestarea epicului?Trebuiesa ludm in
condenDthewholeeenrewith a passionwhich seenrsto haveitr ioots in emo- calcul doarprozade aceastdfacturbsausd ne referim,IirA discrimiha-
tion ratherthanobj€ctivecitical sranil,trds.")(In Deferceof Fantasy:A Study
rc, Si la poeziesau alramaturgie? Putemrestrangeinvestigatiadoar la
of the Gqrc in Enslish at.l Aneican Literuturcshce jqJ, London,Boston,
Melboume& Henley,Routl€dge& KeSanPaul,1984 p. L) formele literare sau trebuie sd recunoastem dominatia acestei
modalit4i €steticein intreagaarti a smriitului mileniului al doilea?
Punandu-$i,la randul lor, toate acesteinfebari, unii dinfte
cercetatoriau ap€latla conceptu'ldegenfantastic,pe cares-ausfiduit
s6-l defineascdfie prin specificitatealui tematic5,fie pdn gnoseologia
impBcticabila pe carc o propune,fie prin strategialui discursivacom-
plexa Si duplicitara. Efecfirl imediat Si inevitabil proiectat la niv€lul
macroansambluluipe care il numim pe sat$l teorie literahd a fost o
halucinantdpletord terminologici, ce a inveluit ca un nor gros con-
ceptul de fantastic.
Cum a fost posib sa se ajungeh inca&dri atet de diverse,in
contextul in carc to{i cercetAtorii se dovedesc a fi la curent cu
teorehzfuile anterioare?De vind par sd fie tendinlele actuale ale
cercetariigenericeti, inainte de a puteadefini un poslbil genfantastic,
ar hebui sdse ajungi h un consensin pdvin{a definidi gelrrlri insu$i.

* O varianti a ac€stui studiu a fost publicata in,{nuarul Colegiului N-alioMl


,,Mircea cel Bdt,ln '.\,loLlII, Constanla,Muntenia, I991-1998, p. lO8-122.
20 ^.
Cele mai rccente teodi generice ilustreaza tendinF cat se manlelingvistice (performances),un parole corespumendunei larSle
poate de diverse,uneon chiar contrare.Pe de alte parte, insb, tebuie a genurilor literarc. Acesteanu sunt ,,niciodatdstatice",presupunand
sa admitemci nuanlareacontinuda conceptelornu estedecato reaclie lntotdeauna..o combinarcallalectic' a variantelor $i invariantelof' $i
fireasc5de adaptarea aparatuluiteoretic la diversitateafi complexita- teoreticianuleste dispus sd acordeatenlie egald caracteristicilordia_
tea obiectului siu. Aqa cum observa Elizabeth Dipple, ,definiliile cronice $i celor sincronice,consid€rendu-le,,relalionateln mod dina-
riguroaseimpuse de veacul al XIXlea Si-aupierdut autoritateainca
din zorii modemismului"r. S-ar cuveni, deci, se investigdm mucar O temerad incursiune istoricd in evolutia teoriilor g€nerice
catevadintre noile definitii, rnai flexibile decet cele traditionale, dar propuneGerardGenettein studiul sdulrrrodtcerc in arhitext' Atent
decisese-Siimpuni punctelede vedere. ln egaldmlsuri atet h ,,permanenlele"c6t $i la ,,transformerile"sur-
Ocupandu-sede Viala gi moarteafotmelor litercle (The life venite ln evolulia ,,glorioaseitriade" aristotelice,el ajungela conclu_
and dealh of literary forr8), Alstair Fowler afiIm5, frre ezitare, ce zia c5,,reze a de virtualitifi generice"esteinfluenlat! de ,,un anumit
,,toatdliteratura poatefi, in fon4 dependentade genuri, Iira ca acest numfu de deterhindli tematice,modale9i folmale, relatir constante$i
lucru se fie co!$ientizat"'?.intr-o atat de cuprinzdtoareviziue generi- tra sistorice". Cet privette ,Jelatia de includ€re carc unefte fiecare
cd, este,se pare, loc $i pentru un gerfrrla,rtr€, dar problemarealtr a text cu diverseletipud de limbaj de care apa4ine", in carc Genette
cercetiidlor in acestdomeniuestetocmai con$tientizarealui $i indica- rccunoa$e ,,genurile $i detenninedle lor deja intr€vdzute:temalice,
rea propriettrtilor dominante. incercAnd s6tte cL Dincolo ile gen modale Si formale", acesteasunt definite ca arhitel sarrarhitexturt.
(BeyondGenre),PaulHemadi constatac6: To ri, arhitextul parc a fi rm conceptmai cuprinzdtordecatgenul,de
... celelnai buneclasificnrigen€ric€
aletimpuluinostrun€ indresFe lreme ce: ,,Arhitextul e omniprezent,deasupr4 dedesubt,in jurul
atenlia dincolo de scopul lor in€diat, fiind concenaate pe oftlin@ lite- textului, caie nu-9i {esepanzadecet agnfand-o,ici, colo, de aceasti
nnrii. nu pe granilele dinm genurite titerai' . relea de arhitexturd".ReFauaidicafi de teoreticianulfrancezcuprin-
Sugeranalaceasteposibilitate de depasirea ca&elor tradilionale de: teoria genurilot a modurilor, a figurilor, a formelor, a temelor ,,$i
ale cercetfii, Hemadi stame$tereacfii polemiceprintre adeplii vechii altele catevacare reman se fie inventateii sf6rfunateh dndul Ior -
gener4ii de critici generici,ilustrdtive fiind in acestsensrezervelelui tohrl fonn-andgi reformandnecont€nitpoetic4 al cdrei obiect nu esk
Northrop Frye: textul, ci arhitextul." O asemeneaviziune demonstreaza cu prisosinle
tsndinta de relativizarea vechilor $i rigidelor clasificfi generice 6i ea
in ciudauneicdrfiintitulat€Beyod Ge re, na atneqizatincasubiec-
llu a remasfrrd ecoudirect io studiereafantasticului.La noi, cel care
tul, $mtemfoartedeparte deal epuiza:nuitim, inc5,nici mecarcetd€
cuprinzetor
esteconceptula. adoptamodelul teoretic piopus de Gerctte, sple al aPlicaunei astfel
' de cercetfi este Ioan Vult:Ji, penttr cofeproiectul comunicativfan-
Frieddch Jameson,celeb l teorcticianal mod rilor, preferi tastic, ge eftt de o intenlio alitate distiltcra, este defrnit aa
sa vorbeascddespre,,o construciiesistematicda acelei entit?ifiimagi-
,,interac(iuneint€rogativi inhe subiectulproducatorti cel leceptor" ce
nare,desemnateca interlextualitate,pe carese bazeazeintreagacritice provocarealectorului si solulioneze,si caute",pdn dezvolta-
generict's. intr-o tentative declal?;tstructurald Sisemioticdde catalo- -vizeazi
rea unei ,,structud de contmst antinomice, paradoxalain mport cu
garc a genurilor, ThomasWioner vede textele ilJ.dlvidnaleca petfor- cunoa0terea comund".Ndraliune Si imaginar - Prelifiinarii la oteorie
22
a Jantusticltlui' este,pena in prezent,una dintre cele mai impofante ... veritabiiapov€stire
fantastica
intrigi, farmecA
s bulverseaza, dand
contributii rcmanetti in domeniu, ce ne determine,prin soliditatea sentinentul un€iFezenl€insolite,unuimisterredutabil, al uneipuieri
argumentdriiti coeziuneateoretichremarcabili, se afteptemcu interes suprana.urale caresemanifestecaunavertisment dedincolo,in noi sau
in preajma noa$re,$i carenefrapeaza imaginati4trezindunecouitne-
continuareapromisi de autor,probabil o leorie ,Fopriu-zisda fantasti- diatin inimenoastr6".
cului, saupoate.chiaro teo e g€nerici inedftA.
inhebandu-seQu'est-ce Et\n genre litttraire?, Jeaf'-llaiie lsronculharcez mture$te problemade esenlaa definirii fan-
Schaeffersesizaaceeagiextindere$ nuantarea conceptuluide gen: tasticului atunci cend observAsuprapunereaa doui registre:cel mira-
culos qi cel realist,rssugerin4 totodate,un joc abil al posibilului cu
...analiza
genurilorin diversitatei
lor ne-apermissi descoperim cr lo-
gicagenerice imposibilulte.Era, inse, doar lnceputul unei sedi lungi de studii care
nuesteunicA.i plxrzl6:a clasirtcanittererrepoaresI tu:
senmelucruri diferite,dupncuin criteriul esteexemplificarea unei au adusfantasticulln centrul preocuperilor$colii fiancezede teorie Si
propriesti,aplicarea
uneireguli,existenta
uneirealiEiisercalogic€ ori criticl litemrd.
a unei relalii analogicero. O abordareinterdisciplinatiLtntilulat,:. L'Art et la Littirature
Asemeneareconsidedriteoreticesunt cu atatmai firetti cu cet fantastiques rcdacteazaLouis Var in 1960.?0Prevenindu:ne,de la
inceput.ca nu seva ..hazarda" intr-o definirea genului'zr. Vax igi pro-
limitel€ dintre genud devin din ce in ce mai fluidell, iar fenomenele
prmea doar ,,si delimiteze teritoriul fantasticului prin precizarea
transgenericepun la giea incercaresistemultradi{ional, fapt ce a avut
un impact direct asupra cercetirii fantasticului, conducend cetre relatiilo. sale cu domeniile invecinate: feericul, po€ticul, tragicul
incadriri dintre cele mai diverse: gen, sub-gen,mod, tip, categoie, etc."z $i sd studieze,,organizarcainteme a universuluifantastic,€xa-
inpuls, nodalitare esteticd etc. t2 mirdnd motivele angoasante"'zr. Dar chiar delimitareapropriu-zisda
frontierelar genuhti2a 1l conduce, implicit, catre subtile disocieri teo-
intr-un atare context, disputele purtate pe teritoriul gerrlri
jArtastc sunt cat se poatede spectaculoase, rctice. Astfel,feericul li fantastic Cfeeiqu.e et Fantastique"),con-
ele constituindde multe
sideratespalii ale milaculosului (,Meflei1leu\"), suntdiferenriateprin
on un pretext pentru €xplomrca spaliului ficlionalit?itii, ,,un teritoriu
descrioreash'at€iei narati\e &tale afantastiaiui, care,renwtend h
stramt atarpdvilegiat de unde sepot formula ipotezecu privle la lite-
pe$onajelefabuloasetrrdilional asociatefeeriarlri, opere^ztrcu ,,oa-
mturd in general"cum nota Todorov in concluziile studiului snu, de-
meni ca noi lntine, plasali, pe nea$teptate, in prezenfainexplicabilu-
venitclasic''.
ful'25, Arlt fantasticd, ce ,,senutrestedin conflictul realului cu posi-
in 1951, Pierre-GmrgesCastexinaugumapetitulteoretizantal
celei de-a douajunetdti a secolului XX p.iintr-o lucrare de referinld: bilul"'z6,are o misiune inconfunalabiltr:,,trebuie se introduci terori
imaginarein sand lumii reale't7. Apoi, vorbind desge ,,o inrudirc
Le Co te fantastique en France de Noilier d Matpassanfa. Castex
definelte specificitateagenulut pm ptezenla.&ei ,,inhuziuni brutale a ascunsi intre r'as gi tearnl'23, cercetetorulnu uite sA investigheze
granita, mai mr discubte, cu umorul (,,L'humou/'). Concluzia
misterului in cadrul vielii reale"r5ce se grefeazdpe ,,sttrrimorbide de
cercetirii sale este ce ,,Arta 9i litemtuta fantastica au substituit
constiinli care,prin intennediul co$maruluisau delirului, proiecteaze
asupra evenimentelorangoaseleSi teroarea"'o.Cet prive$te efectul superstiliilorgrosolanedelicateemotii estetice"'e.
Retiparit! in numeroaseedilii succesive,lucrareacercetZto-
specific de lecture:
rului fiancez a fost cunoscuti in intregul spafiueuopean Si a qt'ut un
impactmajor asupracercerariiuherioare.caci opliuncalui Vax de a estetice",ci sa con1intr,dace se poate $i ,,un elementinvohurtat, ac-
studia arta fantasticdprin limitele sale a devenit \n dir\fie metodele ceptat,o intrebarenelinigdtAgi nelini$titoare".
favorite de lucru. La noi, cel care o adoptdcu cele mai spectaculoase O elegantd repfice polemicd fa{e de acea$a respingere a
rezultateeste Sergiu Pavel Dan, interesat$i el s6 trasezeFrontierele
,,complicitnfi ludice" intre autor qi cititor, va da NicolaeManolescuin
fantasticului:a(fabulostf feeric,miraculosulmistico-magicti supersti- eseul sdu ,,Cap sau pajur{"34.Pentru criticul roman, care nu se lasl
tios, ocultismul iniliatic, litemtura Stiinfifico-fantasticd,proza poeticl convins de stilul fermecitor al lui Caillois. fantasticulldmene, 1&6
Si alegfiicd, proza vizionare"Itentura de aventuri,proza dc anaEze) dreptde apel,..unjoc de-aneverosimilui. de-astraniul.de-ainsolitul.
pe caie nu le conside'ra,inse, aspecteperiferice,ci resorturiintime, din de-acoqmarescul, dar in mod esenlial,unjoc."
care genul iSi trage, continur! sevele.Atent la migraiia de motive !i Cend este vprba, insa, de fantasticul litemr, Roger Caillois,
topoi criticul roman nuanleaza,in chip inedit, noliuneade limittr Sine increzatorin vocalia lui autoreflectanti,preferasI realizezeo antolo-
ofereo lecturanotabi16 a fantasricului lilerarromdnesc. gie pe care o doteaztr,a$a cum em de a$eptat din partea unui fin
Marcel Schneiderface, ln 1964,o rentative de a psihologiza cunoscitor al genului, cu un studiu introductiv. Acesta,intitulat su-
defirilia genului; nevoia de fantasticesteconsidemteo formd de pro- gesliv ..De la basm la povestirea$tiinlifico-faorastice"r'. modifice
test faF de civilizalia tehnicistd, in care valorile afective sunt perspecdvaasupra limitelor genului. pe care le dispune diacronic.
malginalizate.intr-un timp in care logica a$eninfe si intrbu$eorice consrde'nd feeriai, fantastical $i stiinlifco-fantasticul ca elemente
afirmare a subiectivitdtii umane,arta ($i mai alesliteratura) fantasticd ale aceleiafi serii istorice. Constatareacl/artasticltl estellteiot fee-
este definite ca ,,un produs al refulfuii" exprimand ,drama alienirii /iei, il face pe Caillois se presupunecd intle cele dout gen1lda a.vu1
omului modern."3lorganizat pe criterii tematice' studiul oferi inge- loc o relatie de inlocuirc, continuati priD $bslit-\ia fa tastiaiui cB
nioasesugestiiprivitoare la calitatealiteraturii fantasticede a media povestireaS.F.16.Distincfia ceamai traD$anttrintrefeeric $ifantastic
intre dorinlepsihicecomuneautoruluiSicititorului. vizeaza.in opiniasa-efecrulde lecrurl:
RogerCaillois pare sa seplasezein liria trasatade Louis Vax,
Feericulesteun univenmiraculos carei sesuprapunelurii realefixa
atat prin t€ntatia interdisciplinaritalii cat ti prin interesulpentru deli-
sa-ipricinuiascnrrco pagubesausi-i distrugaco€r€nta.Fantasticul,
mitareafrontierelorgenului.incercarea de a penevain ininalantasti- dimpoaiva,vad€Ste o rupturd,o npereinsolit6,aproape
o ameninldfe,
culuit3 (Au coeur dufonlartrqre) ii esteprilejuit5, in 1965,de un eseu insuportabil4
in lumeareali
despre artele plasitice. Cduterld sd delimiteze mai stdct domeniul,
Caillois esteintercsatde acel fantastic,jnsolit, claDdestin,insidios sau Caillois face astfel primul pas spre absolutizareapozifiei
insinuat, discret, zgercit, diluat ca $i cum fo4a lui s-ar mdsula dupe recepteriice se va produceprin teoriatodorol,1ane. Funclia supranatu-
discretie."De$i presupune,,o inheruperea ordinii recunoscute,o nI- ralului, fireascdin feeric, €ste la nivelul fantaslicului,aceeade a pro-
vali a inadrnisibilului in send inalterabilei legalitEli cotidiene" 9i ,,se duce..ospafiulain coerenpuniversului."Miracoluldevine..oagresi-
na$tedintr-o contradiclie,linand de insiti mtura vielii Si carerenatte une, o ameninFre", ,,imposibilul care sufiine pe neaSteptateinh-o
lume de undeimposibilul e pdn definilie izgonit." NicolaeManolescu
[...] aparentaabolidi momentane,gratie lmei tulburdtoare iluzii, a
ftontierei careo despartede moarte",fantasticul- precize ze exegetul are, $i in privinta acesta,unele rczewe $i propune o interesanti
nuanfare:
- ,,nu trebuie s[ fie rezultatulunui joc, al unui pariu, al urci concepFi
27
ln feeric,in basmetc,es€nfiali€steincapacitarea
a douAordinedelu- sAeziter'nireo explicati€
naturahri unasupranaturali a evenim€ntelor
cruridea selntreparund€! cu altecuvinteetanteitatea
uneiadinaeele, evocat€.Apoi,aceastd ezitarepoatefi d€asemenea impirtnSitAdeunul
fbrmaei insuhr4ti, dincontr6,c5,dac6exisEunelem€nt d€scandalin dintre personaje:astfel rolul cititorului este,ca sA spunematq
fanlastic,el se datoreaza
tocmaiintrepatrund€rii
p€rfidea rcaluluicu unuipersonaj
incredinlat ii, in acelaiitimp,ezitareacapntao reprezen-
tare,eadevineunadintreteneleoperei;in cazuluneilecturinaiveciti-
torutrealseidentificacupersonajul. in fine,o ultina condili€cereciti-
Tot Caillois aremeritul de a fi observatdependenlagenului de
toruluisa adopreo anumitiiatitudinefala de te*: sa retuzeatetin-
tehnicarealistdC,fantasticulpresupuneteinicia lumii realepentru a o alegotiad.5n|i peceapretricd.Acestetrej exigente
trl$e,.area nu sunt
distruge") $i incornpatibilitatealui cu univeBul miraculos33. deo egal6pondere. NumaiceadintdiSicead€.atreiaconstituie, la drept
Atregendatentia cd ,,genurileexistl la nivele de genenlitate vorbind,genulceadeadouaestefacultadvn".
diverse ti cA, de asemele4 confinutul acesteinotiuni se define$tein
in capitolul flnal destinatconcluziilor, aceastdcondilieldczl-
rapo( cu puncrulde vedereales . TzvetanTodorovpuneain disculie
taliyd devine,de f^pt, obligatorie,ceeace ducela excludereadin ge-
modelul teoreticpropusde Northrop Frye in cel d€-al pahuleaeseual
,r/ todorovian a odcarui text in care ezitarca cititorului implicit nu
c64ii sale Anatomy of Criticism intitulat cat se poate de sugestiv
este impfuregiti de un pelsonaj. Texte precum Nar ,/ lui Gogol sau
Rhetorical citicism: theory of genres3e.Evident polemicao,Todorov
Metamotfozah)i KaIka nu mai intrd in gerurltodorovian,$i teoreticia-
i$i delimiteazd n punct de plecare propriu. PreocupatsA nuan(eze
nul tine se le excluddel insu$i.
inlelegereaconceptuluide gen,teoreticianuliiancez investigheazatIei
Descriind nivelul semantic, Todorov inlocuiqte tipologiile
aspect€ ale operei: verbal, sintactic $i semantic4l, $i intoduce
tradilioqalecu doui relele inedite,pe carele denumette:temelee,r-lui
distinclia intre genut irtoice Qez.J'lteltld din,''-o observarea rcalit61ii (semnificandrelativa izolare a omului in mport cu lumea construite,
litelare) $i genuri teorer'ce(delimitatepdn deductii teorerice)b ren-
dul lor grupatein e/errentare(caractJiz E de prezenlaunei singure
mai exacttraseul,,perceprie-con$tiin{4") $i temelet -rlrli (corespunzA-
toarenive,lului pulsatiilor incon$tiente).Aceastddicotomietematicdse
tr:asituri distinctive) li complexe(coexistent^n i multor ftesituri). in
manife$e ftr mod deosebitde clar in literahrrafantasticeundeisi atin-
final se poshrleazAce ,genurile istorice sunt un subansamblual an-
ge ,,punctulsdumaxim" dat poatefi extinsA- recrmoa$te teoreticianul
samblului genurilor teoretice complexe." Ciudat rimene faptul c6
- la nivelul ,,i[treg[lui camp al literaturii". O atarc concluzie este
teoreticianulfrancezuitl si precizezecareestelocnl genuluifantastic
destulde ambiguddacdne antintim cd pariul eseuluiviza tocmai ,,spe-
in aceastdclasificare,Iisandu-nese bdnuim cAar puteafi voiba de un
gen teoretic complexcu manifestarelimitatd istoric, la veacultrecut. cifi citat€a"fantarticului.
Introkcrou ih literatura fantasficA Si nrai ales in capcanele
Definirea propriu-zisi, frrA a se pretinde originali in intregi-
ei teoreticea avlrt un impact masiv asupiacercetdriimondiale a fan-
ine, semnaleaza prezentaevenimentului erEaordjnarin fiame$i con-
tasticului ti a reu$it totodatd se istoveascEinteresul $colii ftanceze
tractulspecialde lectud: .,fantasticul implicAnu numaiexistentaonui
pe'rfi, gerul fanktstic. A9acum se va vedea,scenadezbaterilorteore-
evenimentstraniucareprovoacl o ezitarea cititorului li a eroului, dar
tice se mute vizibil cehe literaturacritice gi teoreticeanglo-americani.
$i un moddea citi." Completafile uherioare impun:
Studiul lui Todorov a fdcut, ffrA indoiald, $coali, Si inca una univer-
... satislacerea
a trei cordiliii intai,textulhebuiesel obligepecititora sald, dar a generat $i multiple obiecfii, fiind o continud provocare
considem lumeapersonajelor dr€pto lune a fiinl€lorvii astfelincatet pentnr exegezaviitoare a genului. Limitele ei au fost creatbare$i
28
Todorov anticipaseacestfapt, atunci candpreciza, in concluziile stu- Ca gi Todorov, Rabkin cerenu doar cititorului, ci $i persona-
diului sau,ca a dorit sd elaboreze,,un cadru generalinlauntnrl ceruia jului sd ezite sincer, chiar si-qi tematizezenelemurirea.Miraculosul
ar putease se inscrie (...) studii conffete" $i cd ,,tennentrlde introdu- folcloric rdm6nedincolo de sfera lui de interes,neexistandcon$tiinla
cerecareaparein titlul acestuieseunu esteo clauzdde modestie-" lTeunei incllcari a nomelor povestirii, de vrerne ce atat personajele
Cei mai mulfi dintre cercetttodi post-todorovienil$i iau ca re- oet $i cititorul accepte prezenla supranaturalului ca nonnalitate.
per aceast, ,,tentativAde defini1ie", ce devine, de cele mai multe ori, Rabkin nu face decet se refomuleze distinctia lui Caillois. mdand
un excelentpunct de plecarepolemic. Una dintre primele limite invo- scarla/r//inplanul naratologiei.
cateale acesteidescriena fost etecul ei de a catalogao seriede te:(te hrfand in Jocul imposibilului (Ihe Gane of the Impossrble),
in geneml recunoscute ca fantastice, de$i refuze ost€ntativ ra W. R. Invin stabileite ca prime reguli a acestui Jbc,,flagranta
intruneascdacele,,condilii" todoroviene. incalcarea ceeace eslegeneralaccepBtca posibil'4. Existaapoi gi
StanislawLem, el insusi ur bine cunoscutautor de povestiri alte exigente:
fantastice$i S.F., se gdbea s-o observe,in eseul Todorcv'sfantastic ... o polestireestefantastica
atuncicandpr€zintiin modconvingator o
theory of literaturc (Fantaslica teorie literard a lui Todorovf' . Le'r imposibititate, arbitraral mintii,totulsubcontrolullogicii
unconstruct
refirzi abordareastructuralisltrtodorovianA,reproSandu-itocmai inap- esteprimaii ceamaiimportanta
$i al retoricii.Aceasla cer'ntnfoma-
titudineade a fi elaboraton mod€ltotalizant,gestin carescriitorul rus te*.
ved€plima 9i ceamai insemnatdsarcinha teodei literare4. ConvinscA infeaga tesatura textuala devine un ,,sofism narativ asdel
,,evolutia genurilor literare se bazeazAin mod condet pe violarea concretizatincat sd faci un non-faptstrapartrca fapt."s0in acestscop,
convenfiilor namtive,devenitestatice'/5,Lem sug€reaz?i cd orice terl-
,,autonrlSi cititorul intr?iin mod con$tient,intr-o conspiralieintelectu-
tativi de definire a fantasticului ar trebui se pomeascade la aceasttr a15"intr-unjoc."5l lgnorendsubtileledisocied ofe te de Caillois cu un
observaiie.El rtunane,insa, todorovian atunci'cand fne se precizeze deceniuinainte, lrwin readucetextul fantasticla conditiaunui contact
ciLgenul vnui text depindede tipul de cititor (,,sophisticationof its de lectur5,a unuijoc euristic conhnuu$i coerent.
reader"),cu varialii posibile de la cel mai superficial(,,primitive oaf') Ocupandu-sede l/adit,a fantasticului in literatura americand
pana h cel mai experimentat(,,€xperiencedconnoisseur").Preluand (The FantaV Tradition in American LiteratuA, Brian Attebery
sugestiilelui Lem, Eric Rabkindefinegtefantasticultocmai ca efect al pomegtede la premizeasemanitoare:,,oricenaraliunece se bazeazeh
incdlcfi i regulilor narative: mod fundamentalpe o violarc a ceeace autorul consid€rda fi legi
Cheiafantasticuluinu se afla in simplacompararccu lumeareah ci ln naturale'i2estefantastice,$i realizeaze,,o crealiesecundaraextremde
€xaminarea procesuluide lectura.Descoperimreactiatipice a cititorultri yie" careincite cititorul sAcauteun sensascunsal acesteilumi,
te"ytuluifantastic(ex. itunlrmurirea,-tlicei in Ta.a Lfrnunilor) O deffiilie vage a Fa ta.sti&lui modern (Modern Fa tasy)
^tt''1ci
cendprincipalelereguli narativesuntinc oat€.*(...) adeviratulfantas-
incearci si C. N. Manlove:
tic apareatuncicandcelemai importantelegi alepovestiriisuntfo(ate
se se ro0eascala 180', cand principalele atteptlri sunt flagraot ... o ficfilme evocendmincolul ti conlinandun elenent substanlial;i
ireductibilal unor lumi supranauralesauimposibile,fii4e sauobiecte
cu carecititorul saupersonajelepovestirii s€ afl5 in termenioarecum
faniliarir:
30 31
Tot in descendentE todorovianAse situeazeChristine Brooke- Ea opteazi pentruo investigatiede tip psihologic a Lilerutuii Jantus-
Rosece anbilioneaza si rcalizezeO Retoricd a bealului (A Rhetoic tice (Fantasj Literature).
of the Unreal)s4,Pomind de la ezitarea todotoiiane, cercetEtoarca O direcfie oarecum distincte in cercetareafantasticului o
dezvoftaconceptulde ambiguitat€:,,subtilitatea$i complexitateafan- reprezintd apelul la conceptul de tuni sectmdare.T. E. Little ne
tasticului pur stdir absolutasa ambiguitate"ss.incerc6ndsdreconside- avertizeazede la inceput cd ,,o definitie a fantasticuluicare sd includi
re sub-genurile adiacente(fantasticul pur, staniul $i miraculosul) toate ope.ele general acceptateca apa4inandgenului ar fi aproape
Brooke-Rosescrie: imposibil de realizat""'. Fal6 de repreze.$erilede tip mimetic ale lu-
Dacasingura
trasetura purdeskaniu$i miracllos
cedistingefantasticul mii, ce ar constitui ,,lumi secundarc",cele fantastlceprimescdenumi-
esreambiguitate4 calilatea pe care o au 9i texte non-fantastice, nu pu- reade ..fumite4iare"(..Terliaryworld-')-LansarA in apdrareafantas-
tem decat se ac€entuam(cum procedeazATodorov) fap.ul ca ambigui' ticullri (In Defenceof Fantasy), Ann Swinfen se oprc$teIa ,,lumile
tatea se referA h u element supranatural(ceea ce ne readucela proble- secundare" pentru al descrie. Prelu"fud conceptul lui Tolki.en
ma suDranatualului ca €lenent d€ baz6) sau si tlatim acele texte non- (..credinle secundare'ce genereaza ..lumi secundare"6') cercelaloarea
fantastice ca forne derivate dh fantastic56
ipi proprme sA adlalizeze,doua aspecteprincipale ale fantasticului
Ea propunedoua categorii deshrl de ambigue:,,irealul drcpt modem: natura qi scopul sau' fiind interesati de ,,aspectultehnic al
real" (,,the unreal as real") caracterizatpdn tratarcamimculosulurin qeatiei lumilor secundare"dqr 9i de ,,bazelefilosofice, convingerile
maniererealistati ,,realul drept ireal" C,thereal as unrcal") ce ar re- morale qi religioase"-. Abordarea iematice a literatltdi fantastice
prezenta o prelucmre a termenului vehiculat de formalismul rus postbelicede limbd englezeesteoriginali, in primd randpdn felul in
,,ostranenie"pe careea il expliceprin ,distanlare,defar$iliarizare"de care i$i delimiteazdobi€ctuI. In weme ce majoritateacercet6torilor
ceeace estein modobisnuitcotatca,,familiar"5t. genuluipreferasaseopreasca la manileslarile ,rirbeoferiEdin plin de
Harold Bloom apeleazela o seleclie'mai pu,ln obitnuiti de literaturasecoluluiXfx, Afi Swinfenl$i adapteazeuneltelepentruun
elementedefinitorii. Pomind de Ia premisaci litemtura esterezultahrl alt tip litemr pe careil considert,,un gen diferit" (,3 different geme").
unui ,dialog al autorului cu iredecesorii" in cautareaindividualitiilii Oprindu-seexclusiv Fa tasticului romontic (The Ro-
salq Bloom vedein fantastic: ^slupra
mantic FantastiO, Tobin Sieberseste interesatde interferenla dinfte
... o formedelibertateabsohtefa6 deanxietatilelegated€izvoareti fantastic 9i spirih. veacului romantic, ce a permis ficliunii maxima
irfluenteliterare(...) pronisiunecareesteintotdeaunaumbdtade o libertate.$i nu putem ignora indreptafrea acestuitip de demersceci,
supm-delerninarc p5ihic6h foma insAi a Cantaslrcului.
ce punepozit'a pandh l'urpunct, fantasticulesteputemic inrtrdecinatin istoria gene-
de libertatesubsemnullnhebrriir8(...) Cosmosulfantasric,al principi- rpl[ a romantismului.Dac[ spiritul clasic se clldise W niad^ aderdr-
ului phcere/dure.e se revele in forma cogmarului, nu a unei bine-frumos,totuelrtrciivor mergepanala a lecofianda minciunal
halucinaioriiplenitudinj.s
... fantasticulreprezintiun caz€xceptional de naratiuneincredibib-
T. E. Apter remdne foane aproapede $coatafrancezAarunci M{trim6e, Nodierti Cautieraud€finitfantasticul caminciuni,cerendu-i
cend scrie: ,,in inima fantasticului din fictiunea modema ste incefiitu- cititoruluicriticnudoarse-sipundintrebrriprivindrelafiaconplexAce
dinea asupraaparlenenleipovestirii la lumea noastrasau la o alla"60. existllntrereprezentareafanta$iciti falsitatein general,
ci $i sdstudie-

33
zefiecarcminciuniinclusduneipov€sriri
far nsrice,
cn€jnumaiastf€tse
potd€zvalui
aterdimensiunea esteticn
cat,i ceasociaha fantasti€utuis. Tot o evolufie gaduala iqi propune se ilusaeze gi Theodore
Ziofkowski in impresionantul seu studiu Dr'.renciar,redImages: A
Siebersesteinteresatde impactul social al fantasticului,mer_
gend,in aceastidireclie, pe urmele lui Todorov, cztrerecunoscuse,de literary iconolog/63.Iconotogia literard pe care ne-o propuneare in
asemenea,supmnatualului o ,,ftnc$e sociali". Elementul cheie al vedere,,odginile culturalea trei imagini magicerelationateinhe ele li
demonshalieisaleesteconceptulde superstitie: istoria desacratzirii lor ata cum sercfledi eain litemturaeuopeani a
ultimelor doui sute de ani". Imaginile alesesunt ,,statuileanimate"
Atat liremturaromantica cet$i ceafantastica rematizeazn retariadijrtre (,,animatedstatues"),,,poftetele insufletite" (,,the hauntedportraits")
literaturA
ti superstili€
$i, tn acelasitimp,demonstreazA o €xtraordin*A
conitiinria viotenteiso{iale.65(...) Atatin societa& $ ,,oglinzile magice" (,,the magic mirrors"). Desacralizarealor este
catsi in literatum
fanhsticn,lupenriliatunctioneazA prin opoziliagrup/ individg acesr trasatdde la magicla ambiguitate$i apoi la psihologizare.
. proces geiiere€za
trasAtura esenliate asuspensuluid. Un demersoarecumasementrtorca intentie, urmdrind tot un
procesde desacralizare,propuneitalianul Vittorio Stmda,care opune
O perspective inediti, influentatd de viziunea bahtiane a
fantasticulmodem,pe carc il considere,,un presentimental lmei alte
calnavalizerii, dar in deplinA cuno$tinfii a disputelor teoretice occi_
realitaf, ca o imagine a invizibilului, ca un cod al incognoscibilului",
dentale, construiette Iurii Mann in a sa poetika Gogolia- Foarle
miraculosului {..i1prodigioso').sugenind cd.
aproapede demonstratia lui Todorov,cercehtorulrusvorbestedesore
dubla deschiderecetre o explicaFesupranaruml,qi Lmarealista, ...nitul platonical p€$teriiar pfiea oferi un inodelp€ntruo definire a
menfionan4de asemenea, fantasriculuicareesteo fonnnde invenlienisc*a in varstapo6t-mitice,
categoriica,,irealul,,(,,irreal,noe,')sau
o verstnin caremodelulcunoaiteriiti al adevaruluise constituiepe o
,,straniul-neobi$nuit"(,,strarmo-neobychnoe"), dar $i attelemai intere_ $ii4a empiri€i si pozitivistadin ai cnr€ipunctd€v€deremitul, depose-
sante$i mai pu{in discl.rtate.El vorbette despre,,fantasticulce nu pare drt de semnificalia,ui simbolice,se FansformAin puresup€rstifie,sau
fanlastic' t..zavualirovanna ia lne;avnaia]fanastika..).
formadiscr;laa in sradiulpnmifiv al cunoarterii imperfectFi depaqit.(...) Fantasticul
unor inllnfuiri ciudaie de cauze9i efecte sau de coincidente;despre €st€o formaa con$tiinleide a fi in pef€ra, o ;nventieipotetici ti o ex-
re ul{area la tematizareafantasticului pdn apelul la un pe$onaj p€rim€ntar€ mentalAa imposibilulrd- un n€cesarparadoxspiritualpen-
(,,sniatiia nositelia fantastiki") asociati adeseoricu ristumarea sau 6u a intrezliriposibilul.Fanlasticul€st€o mitologiepoeticl a unei lurni
parodiereaconvenliilor romantice,hsand totu$i impresiade golite de mist€r ti de mit, deschiderea unei reatitAliempiric€caa€ o
,,fantasti_ suprarealitate m€tafizica,descoperirea dimensiuniienigmatice5i pro-
citate" (,,fantasticbnost ); despre,,fantasticulnefantastic"(,,nefantasti_ blematicea umanitaii noastrea.
cheskaiafanlastika") ce inctirde,,aparilia sfaniului in aliscursulnala-
torului, in acliunile gi gdndurilepersonajelor,tu comportamentullu_ Abordarea din perspective fdosofice a lui Strada depategte te-
crurilor, in aparenlaexterioarea obiectelor, confizie $i haos gere- rcnul dezbaterilor shict generice pe marginea conceptului de fantastic,
'Ia1"67. dar ea e departe de-a fi un fenomen singrlar $i am selectat-o tocmai ca
Asemeneacategoriisuntcreatesd ilusuezeo evolutiea fantasti-
cului gogoliande Ia unitAfide conlinutcAre cele formale,care..un e$antion al acestei diiectii a cercetirii, dar Si pentru originalitatea ei.
stil fantastic", sauun efect pe care l-am putea rrumj:fantasticde lim_ Investigandtoate tipurile de raporturi pe caremitul le-a intre-
baJ. tinut cu literatua de-a lungul evolutiei culturale, Silviu Angelescu
defineaprccesulde constituirca viziunii fantasticeca efectal ocultArii
mitului prin intermediulDnorartilcii nalatir)e.
,,Corupt"prinesretic,
redimensionar!
caumarea actnrniicorosive la ca, Subtili exegetiai genului. Cu atet mai mult cu cat demonstratiaei ar
res-aexpuscirculand dincolodezonasacrului,
mituli9i pistreazn capa_ puteareaducein disculie problemadiacroniei,cdci, aqacum il descrie
cilaleade a de^olla.in opcratilemr,.o remn;ficalre propriedar Amaryll Chanady,realismul magic s-ar putea situa in continuitatea
ad€vadnitului esteacurnunadevAr,,obosif, pentrucdadmite,intr_o feericuluiT6.
ordin€p.raleli,unadevarconcurent,conrmdistoriual cauzalititiinatu_ Evident impresionatde aceastiidemonstr4ie,Neil Comwell
rale.Supranaturalul
acceptaw rapoftrlecoordonMe cu realutvi€tii ri,
dinacestmotiv,evenimentulepic- expresie va ince.ca, d€ as€menea,s, extindA investigalia asupra limitelor,
a uneidubt€,i conrradicro_
rii cauzafitag capatno s€mnificatiederutanta,susceptibitd
de a fi rea$ezandschematodoroviane(straniu pnr - straniu-fantastic- fan-
tmnscrisnln t€rmenii
un€idisjunctii
togice sa|l...sau....70 tastic pur - fantastic-miraculos- miraculos pur) 9i emancipandfan-
tasticulpur de la statutufde simpld /r,ie mediand(pe carei-l dAduse
O ingenioasa combinare a perspectivei bahtiene cu cea
Todorov)Ia acelade caregoriepropriu-dsa.'El propunede o parte
todoroviani incearcdDeborah LosseTr,care, pomind de la Rabelais,
succesiuoea: non-ficfiune fic{iune - realism- realismshaniu - fan-
cauttr sA idmtifice efectul ift.alnirii dintre fanrastic gi procesul
tastic- straniu- fantasticpur, latur, dominat4de impulsulmimetic.pe
camavalizbrii existenlei. Rezultatelesunt spectaculoase {i orice pre- de alta: fantasticpur - fantasticmiraculos- mimculos- mitologie etc.
zentarea peisajului teoretic al dezbaterilorpe tema fantasticului ar
fature dominatd de fanlasticitate. Ingeilioase sunt,,sub-diviziunile
trebui s-o mentioneze.La fel de ingenioasaeste Amaryll Chanady,
miraculosului: What ifl / Fairy story / Romance(fantasy)", prima
careexploreaze o limitd ineditba genului:realismulmagicTr.Substi-
incluzand$i realismulmagic.73Fantasticulocuptrteritoriul de granill
tjritrd ez[tarca lui Todorov cn antinomia (,,antinomy"), ea vorbe$te
dinfte cele douehturi ale schemeisale,ce nu est€,totltsi, deceto ex-
despre,,prezentasimultani in text a doua coduri conflictuale,'ce face
tinderea celeitodoroviene.
ca ,,fenomenulaparentsupranaturalsXrdmeneinexplicabil,'73.Adop-
Desi recunoastecriticii limitate istoric la secolulXIX o oare-
tand o pozilie evidentpol€micdfald de qcoalafranceze,Amaryll
care indreptelre, profesorul bristolez de literature rusd este interesat
Chanady refuzi sI absolutizezepozilia r€cepterii (cum procedase
cu precidere de aspecluldiacronical problemel.StttdllndFantasticul
Todorov) $i preferl se descopere,,antinomiatextului ce produceam-
literar de la gotic la postmodenism,Neil Comwell dep4e$teviziunea
biguitatea lumii ficfionale $i astfel dezorientarea cititorului,'74.
stdct genericAfi incearcds[ identifice ,,rurconsensdestulde larg in a
Distinclia Fopriu-zisd intre fantastic Ai realismul magic, vizeazd
atribui el€mentuluifantasticun rol important,alacanu chiar unul auto-
percep{ianarato lui asupralumii iralionaleinIIti$ate:
nom, ln istoria prozei literarc"7q.Abordareaauto-declaratdsttltctula-
in vremecein fanrastic sepaslreazd
intordeauna
sugestiauneiexplicatii listd cufald umandt]trfihre;tespectaculoasa traiectodea fa.ntasticului
rafionale,
in r€alismul rnaeicr€xtul
impiedica
cititorulsdajbi in veder€ timp de catevasecole, penhu a puteatrasao linie evoludvefermA:
o asemenea soluti€rarionala''.
De la statutr d€ ingrcdientperiferic,str€curatcu discretjeln speciini-
Supmnaturalulapareca probtemalic in tExt|.l fantastic,ca in- zorc alegoticuluit; baroculuiin secoleleXVI[-X]X, fantasticulliterar,
tluziune ilogicd, dar absolutfresc in realismul magic. Distinclia ei ln acceptiunea sac€amai largd,a evoluatc6treformetotal noi 9i extr€m
reformuleaza,de fapt, dupa doub decenii, pe cea opemtede Caillois de fedle, ce l-au conduscitre c€ntrulsisiemuluililerar. ln secolulXX,
inhe feeric qi fantastic.Ar fi fost desigur Feferabil sd.l Si citeze pe va$le a modemismuluiti a postrnod€misnuluiafiati subsferade influ,
autorul celebrei antologii, care a rernas,cledem, unul dintre cei mai enF benefica a psiharDlizei,exist€niialismuluifi a dialogismului

36 3',]
bachtie (..-) tuntasticultinde citre pozitiaconlrorcfsat de.Johinontd
in fi cliunea postrnodemd3o- li ezitantd la modul fantasticului". El line sA precizeze,insn, cn
posonodema
,,ficliunea are.n_anse afinitadcu genulfanlasric"3'. de la
Comwell reuF te sd ne ofere, dincolo de incitantele sale ar- careimprumuti, adeseori,motivemeti topoi. Neil Corwell era, deci,
gumente in pivinla fantasticulai postnodem, o sinteza destul de lndreptElit se se abata de 7a regula abordiilor anterioarefi sd-$i
convingdtoarea mai multor direclii de abordarea fantasticuluililerar, cxtindi investigalia asupravArstei postrnodemea genului, caci a$a
a9acum seconcretizeaz a ele la 1990- oumel insuli observi, ,,fantasticullitenr poatefi caracterizatde orice
Mai mult saumai pqin inspirate,teoriile generic€ale fantasti- ln afad de declin"36.
cului literar au fost selectateaici, astfel incat si ilustrezefenomenele
de continuitate,polemici sau complementaritate,d€zviluindu-$i, in
acelati timp, limitele $i insuficienlele. Deti au reutit si delimiteze
numeroasetrasfturi ale acestor foame literare, fiind preocupatede
specificitateagenericd,ele sunt, de multe o resim{ite ca restrictive.
Kathryn Hume le consideri ,definiti exclusive" (,,exclusive
definitions") pentru care ,,fan1asticulesteun simplu fenomen,pe care
catevareguli clare il pot delimita" qi ,,rezullatul ar fi un gen sau o
form5 carepoateprimi numele de fantastic". Asemeneadefinilii srmt
asdel conslruitehcat se excludAcit mai mvlte texte, ceeace ramane
in urma acesruitip de analizefiind un corpu..relat:v redus3'.O
obiectie Si mai inchegatl se referi h inaptitudinealor de a se integra
cadrelorgenerale aleleorieiliremres2.
O ahi limit5 vizeaz! extensiuneaistoricAa acesteiserii litera-
re. Cele mai multe descrieri ce opteazApentru un ger fantastic, i$i
indreapti atmfia cetre lite.atua secolului XfX, sugednd existenla
]JJteiage d'or, ].lJr1imergandpane la a-l considerao simpld compo-
nenti a romantismufui33.in a sa Poeticd a postmodemismului (A
Poetics of Postmodernism), Linda Hutcheon punea in disculie
optiunealui Todorov de a exlla genulfantastic in secolulal XIXlea,
avertizendasuprapericolului ,,aceluihansfera.ldescrieriiunei perioa-
de intr-o definire a genului care ameni4[ se distorsionezeintreaga
istorie a romanului ca formd mimetici"sa. Ca mai tofi teoreticienii
postmodemismului,B an McHale este $i el preocupatde fantastic:
,jhcArcdturu fantasticului a fost absorbitdde scrieril€ cont€rnponne
in genetal,acumtoatescfieile $rnt itante de$inici una nu mai poate
38
39
NOTE: '' Oplimile tenninologice S; gradul lor de ad€cvare la obiect vor Ii nentionate
pentru liecare descrierein pade.
I '' Tzvetan Todorov, Intro.lucere in litaatura fantasticd. Bucw€gi, Univ€rs,
,,... all senseof definition as imposed by the nineleenth 6nhr./ was lost long
ago jn ihe rising mists of Modemism". (Elizabeth Dirylq The Unresolwble 1973,p.180.
Plot: Rea.lina contenporary lcr?r, New York & t,ondon. Routl€dge, 1988, p. '" Castex tinde si identifice, dincolo de cateva tresetwi generale,o dominanta a
129.) op€rei fiecarui autor in parie, ce tuncjioneaze ca o a pata dimensiunea univer-
'?,,...a11 literanre rnay in fact be genE-bound, without this being coniciously sului fantastic: ,Nodie! et ses €ves", ,,Balzac et ses visions", .,Gautier et son
.€alized." (Alsiair Fowler, ,,Th€ lif€ and death of li €rary foms"" in rr'ep .r8oisse", et sn art", "Nerval €t son dmfle", ,Jnutr6anont €t sa
'[rsim€e
Dircctio,ls it1Literary History. London, Rourledge, 1974,p. 8l.) i6n€sie", ,,Villiets de l'Isl+Adam el sa cruauG", ,,I,Iaupassantet son rnal".
'tiere-Geo€es Castex. Le Conte
" ,,-.-the finert generic classifications of our time inake us look b€yond thci. fanta:ttEle ek Ftunce de Nodier d
immediate corcem and focus on te order oflitsature,not oi barde6 betwe4 ,;!pu$art, Paris, Jos€Corti, 195l.)
literary senre!'. (Pa!l Hemadi, Beyond Genrc: Nev ilirections in literary ' ,,.. . un€ inhusion brirtale du m)stAr€dds le cadr€de la vie €€le" in ,p cir, p. 8.
classificatior,l$zca &. Lotrdon, Comell University Press,1972,p. 184.) '',,...i1€st li6 g6n6ralernent aux 6tatsnotbides de la consciencequi, dans les
' ,.D€spite a book caled Aq,an.l Genre, we ha]'e rct aor to the subj€ct yet, rnuch ph€nondms de cauchernarou de d6h€, projehe devanl elle des imases de s€s
l€ss beyond it we do not wen know wherc the conception stopJ'. (Norihrop angoiss€sou d€ s€sterreurc', rbrdeu.
t7,,Le veritabte conte fantastique intrigu€, charme ou touiveBe en cnSantle sen-
Frye, Spirifus Mat li: Essaysd literutute, nlth and socteO,,Bloonington &
London,IndjanaUniversiryPress,1976,p. 123.) timent d'une pr€senc€ insolite, d'tm mystare r€doutable, d'utr pouvoir
r sumatu.el, qui se na.ifeste conme un avertissemed d'audelA, en nous ou
,,... a systematic constnrction of ihat imaginary €ntity designat€d as
intenextuality lrvhich] is at work in all genre cnticism". (Freidrich Jan€son, autour de no!s, et qui, en fiappant mt e imaginarion eveill€ un €cho irnmediat
,Magical Narratives: Romrce as senrc" ii N4 Litetuty Histoty, vol;7, 19'75, dansrctre coai' in op. .i/., p.7l-
r . 155. ) . " ",t t'attrait ae t'tristoire meweilleuse sejuxtapos€ I'i.tdret du .6cit r$liste" in
6 Thonas Wirner. op.ci t.,p.70.
,,structoral and s€niotic eenre theory" i1\ Ih@ia of Literary r" . . I'impossible prend la consistanced€ la r6dit6" in op. cit., p.'16.
Ge,/e, ed. J. Strelka,Uriversity Park & lnndon, PennsylvaniaStat€ UniveBiiy
N ".lrnris Vax. L Art et ta Litt'rutute
Press,1978,p. 264. fantastiques, Pais, PressesUniv€rsitair€s de
7
G&atd Genette,Innoducere in arhiteat. Fictiune ;i dicliune, Bucure$i, Univers,
1994. ':!,,Nenous hasardonspas i d6fr\i lefantastirye" i\ op. cit., p. 5.
2'?,,...d6limit€rle tenitonre du fa astique pr€cisa
" Pentru a compl€ta gama terminologica, cenert€ da rehtie; dintr€ rer ri en ses relationsavec les
efiltertul stu n\tmele de arhitdtualitak. Cf. op. cit., p. 82. donain€s voisins, le f6eriqu€, le po6tique, le Fasique, eE." i^ op. cit., p. 5.
^.
' lot Vrlttx, Naruliune fi inagiMr. Prclininaft la o teoie a fantasticullti, " ,,... I'organisation inoeme du mond€ fantastique €n examinant les motifs
Bucurerti,Min€rva,1987. aDgoissants;n op. .t.. p. 5.
e in capitolul
'u Jearuarie Schaefter, Qu esrce qu'uk senrc littirune?, Pans, €ditions du ,,Lss fionridres du faniastiqu€" Vax propune undtoarele sra.ite: 1"
Seuil,1989,p. l8l. IAeique, les supe$ndow populaircs, ]a polsie, I hoftible, le macabrc, la
" Conentind ac€st proc€s de fuidizarc a limitelor gen€rice, Linda Hutcheon Iitftnture policiare, Ie trasique, I'hunou4 I'utopie, l'.1 agoie, la fable,
observaca: ,,in toate cazuril€ este vorba de o conftwtare a genuilor combi'a- l'occuhisne, psychiatie, psychanalyse,Ia natapstchique.
! placs soudai!€m€nt er pr€,sence de
te, .u doar d€ o contopir€ sirnph 9i neprobl€matic5" (,,the conventions ofthe ,,... des hornrnes
two senresare play€d ofT againsteachother. Therc is no sinple, uproblematic I'indplicable" in op. cir, p. 6.
rnEreing"). (A Poetics of P$nnodenisn: History, theory,/aron, New York & '6 ". . . le fantastiques€ nouFit des co.flits du r€el et du possible", !rt./en.
London,Routledge,1988,p. 9.)

I 40 4t

I
' .I'ai. fdtastique doit introduire ds teneurs iMginaires ar sein du mon,re ''' O atareteorieest. discutabila. FlorinManolescu. unuldinh€cei mai avizari
cercetatori ai litenturii S.F. la noi, pune in disculie cu argum€nte
'?3,,. .. une pd€nte secGte entE le rire et la peui,' in op. c,r, p. I j. convjngltoar€,aceasti,,contuzie"a lui R. Caillois,in capilolul,,Relatiafantas-
Pr€faFnd antologia lui Caillois, la aparitia ei in linba romann, Marei Catinescu tic - S.F.",atrigendatenliaca c€le douagenurisuntprincipialdiferite. (rire
precrza ri el ca 9i un comic fantastic". Si propu ca a.easr6 ,.brgire a ,,aturaS.r., Bucur€rdi,Univen, 1980,p. 50-54.)Dupacumla fel de discutabili
-eaiste
conceptului d€ fantastic" pomind de ta €seul lui Ba:udeture De t,esseice du esteafi.matialui Todorovconformcnr€ia,,psihanaliza a inlocuit (Si a ficui
n,,". in&ebareaformulatd de criricul roman, cu ace* pritej: ,,De ce am negljja prinaceasta inutih)literatura fanta$ica." (o". cd, p. 185)
virtualititile satirice ale fanrasric'rlui? ratnenedeschjsi. 17R.cailloisin r&l c
:e,,L'art 13,,Fantasticul
et la littemture fantasriquesont subsritu€ aur. supemtitiors gossidre, d€ nu arercst intr-ununive.sniraculos" in rr,/. .rl.
delicates 6motions €sibdliques." in ap. c'., p. 124. re l,,lonhropnrye, A atomy of Criticisn:
_- /o,r ersal,r, Princelon,Princ€ton
'" Sergiu PNel Dan, Pfoza fantastiat tunAtleascd, Bucur$ri, Minerva, I 976. Univenity Press,1957.Fundan€ntalpentrudiscutiade faF €stenlai al€sca,
" Marcel Schreid€r nu eE primul care vedea in fantastic un mod de a oxptora pirolul,,Proseficlion". (p. 303-3l4).
spafid hunt.ic. Freud trasasecateva coordonateate acesteidirecf i de cercetare
'u Todorovdisculasistemullui Fryenumaidin plac€read€ a-l reducela absurd.
in siudiul seu despre stranietate: ,,Das Unheimti€he,,. Resimdm efectul Modeluipe carei-l substituieeste,insA,foartedicutabil,cu alat mai mult cu
nelirirtitor - explica Freuil arunci crnd ,,granita dintr€ tanrezie 5i reatitare cat &cand h analizatextelorfantastice,el lnsu$iparesa.tabandoneze. in ciu-
este ttearsA! caDd ceva considerar pan6 alunci ca fantasric ne apfle ca reat". da aporiilortodoroviene,modelullui Fryea continuatsdmm6ni un reperin-
Int€re$ a est€distinclia pe car€ o puncreazi Freud intre stunietatea rcald (ce
frortanttu teoriile Aenericeulterioar€.Sepot cita in acestsensnumeca Paul
se manifesti cand o impresie rea€tualizeazntuumite compj€xe infamile retu_ Hemadi (op.cr'r.),Fned.ich Jameson(opcir.), Heath€r Dubrow (Gerl€,
late sau cand unele convingeri prinitive c€ pareau a fi dep4ite se confirma) $i London,NewYork, Methuen,1982).
cea a fctiunii, mult mai complexa, avand posibitjrarea de a extinde sarna rea_
'' .,Aspectulverbalconstnin ftazeleconcr€tecar€constituietextul.Putemsem-
lului, prin producerea de siruatii stranii inedit€, imposibile in viata reald. nala aici doua grupwi de problerne.Cele dintei se refed la proprieutile
(Signuid Fr€ud,,,Das Unheimliche" in Soieri desprc titerutul,n g artd, enuntului[...]. Celilalt grupde problemeser€ferala enuntaE,la c€l careenile
Bucureiti, Univers, 1980). Schen€ider continuA ac€astI dirc€lie fct aa textul ri la cel careil rec€pteaza" (p. 36-37).."Aspeclulsintaclicconsemneaz.I
,, littilaturc fontastique et Fwlce, Paris, Fayard, 1964). relatiil€ p€ ca.€ le intretin intr€ €le pa4ile operei" (p. 37). Aspectuls€mantic
" Scnn€id€r propune o tipoloeie tematica destut de eteroeena,tu ca,e include; vizeazitenele:,disrice1€va universurisemantice ale literaturii,teme,nu pr€a
timpul, d€stinul, viaFde apoi, g.ajja divinn, salvareaSj iubi.ea. multe la numdr,care se lntahescpr€tutindeniSi totdeauna;transfome.ile fi
-
" Roser Caiilois (Au coew du faltastique, paris, Josi Coni, 1965). i,r inina imbinarilelor producaparentabogefiea lit€raturii." (p. 37). Celetrei aspecre
BttcutetLi, Meridiane, I971. suntto.ufi in str.nsarehtie de ;nterdependerti,neputandfi izolat€decatt€ore-
-.fantBticului,
" Publicat, dupa reviairi succesiv€,in volumul Jz1,?, G/een ,i stfimdtu$ nea, tic. in v€dereasnalizei.
(Zeue J), Bucuretti,CarteaRonaneasci,t 984,p.168,175.
-
" Antolosia nui,elei fankt tice real:lzafi de R. Caiflois, imor€una cu stldiul
" Stanislawtern, Microwotld: lIlrititgs on Science Fiction anct Fanrasy,
mentrona( a fost traduse ln Imba romAnn adaugardu-i-se pa!ru rexte London,S€cker& Warburg,1985.(Eseslcitat s-apublicatpenbuprima oare
rcmdJneil;:Stunoul Dionis (M. Elfjiesa!), Motra tui Cdtfar (c. Galacrion). in 1973.)
Pescarul Anin (V. Voiculescu) 9i La tisdnci (M. Eriade). Trebuie ficus (,,.-.a
theoryof lite.atureeitler embraces
all worksor it is not theory"in op cir.
nenliunea cd, deii aria de extinder€ a antologi€i tui Caillois €ste impresionand, p.232.
nelipsind literahri ca cea hairiana sau vietnamez.i, nu erau reprezentateacoto
"' ,,...the evolutionof titemry genresis basedpr€ciselyon violation of story
literarurileest-euopene.detie\empte de capodopere ate genuru;se g*esc 9i telline convenrions whichhaveah€adyb€com€static"in op.cit. p.123.
aici cu prisosinti.

43
'" ,,The k€y to the fantas.ic [...] is not to be fonnd in simpte comparison with rhe
as a basic elenent), or ti€at such othe. non-fartastic texls as a displaced fon
r€al world but in examination of the ieading process. We fmd the read€r oftlrc fantastic-" in ,1- cir., p. 65.
reaclion that characterizes the fatrtastic li.e. Alice,s astonistmentl wh€D rhe 57Categoria
,,unrealas reai" ar fi i:ustrata d€ autori precum Gogol sau Kafka.
operativ€ grcud rules are reversed." (En€ Rabkin, rrp Fan6n. ik Litenture. tu
,,... shadowed always by a psychic over-determinaiion in the fofm itself of
Princeton, Princeton Univeni9 press, 1976,p. 20.21.) fantasy, that puts the stancesof fteedon into s€ver€question." (Hrrold Bloom,
,.
'' ,,. . -the truly fa astic occurs wher the gmund rul€s of narrative are forced to
A&on: Tovahls a Thcory oI Rcvisionisn Ns Yoik & Oxlord. Oxford
nake 180 desree reversal, when prevailing peNp€ctives are directly Universiry P.€ss, t982, p. 206.)
contradicl€d.' in op.cil..p. 12. r'
,,The cosmos of fantasy, of fte pleasure / pain pinciple, is revealed in the
"" ,,... an overt violation of what is generaly accQted as possibility,'. (w' R. shapeofnightrnare, and not ofhalluchatory wish-tulfil1nent." Ibidem.
I|'Jijn, The G.ne of the hkpossible: A Rhetotic of Fentasy, Urbana, University e
,*A.tthe heart of fantasy in modem fiction is rle incertairty as to which world
of Illinois, 1976,p. 4.) the tale belongs to this one, or to a very differetrt orc?" (T. E- Apter, learrar-y
"",,... a namtive is a fantasy if ir presents rhe persuasive esr.blishnent and Litetunt e: Atl appnach to rcal,|y, London, Macmillan, 1982,p. 2.)
development of an impossibility, an airitiary comtruct of the mind with all
'' ,,... a definition of Fantasy to include all the works commonly accepted as
under the lontrol of logic and rh€roric. This is the c€ntrat format r€quisite.', in
belonging to the serre would be a nejr impossible achiqenent." (Edmud T.
5o,,...a namtive Linle, The Fanta$ts, Anetsham, Avebury, 1984,p. 9.)
sophistry,corducted t...1 !o make nonfact apl,€r as fact,,
" L l n. rotti"n, Ot fairy stories, Tree and Leaf, London, Allen & Unwin
l9o4. (Primaeditie lq4?. baza6 pe un corr linur in 1938).in literalurade lm-
'' ,,...writer and reader knowingly enter upotr a conspiracy of intellectual
ba ensbzn, Tolkien reprezinta un reper imponant. El este primul care aplica
subversiveness,that is, upon agame.", ibiden. literaturii fanlastice conceptul de ,,sub-creativeart'. Scriitorul, ca sub-cr€ator,
..
"',,... any narative which includes as a significrnt part of its nake-up some
creeazao,,lume secundars". cu legi proprii. ava.d ca ef€ct,,credinle secu.da-
violation of what the at6or cleady believes to be natumt law,'. (Brirn
re': ,,He makesa Secondaryworld $hich your mind cd enrtr. lside ri. whal
Attebery, The Fantast Trudition in Aneriun Literatwe,Rloomingtoi\ Indiana
he relates is rae; it accordswith the laws of that world. You therefore believe
.- UoiversiryPress,1980.p. 2.r in it, while you a.e, as it were, inside it." (,,E1instituie o lume s€€undarnin care
" ,,A fiction evokins wonder ad containing a substanriatand ireductibte ete- poli pitrunde cu nintea. in interiorul ei tor ce el relateazneste adevarat; se su-
ment of supemaluEl or impossible worlds, beinss or objects with which lhe pune lesilor acelei lurni. D€ri crezi in ea cetn vreme 1€afli inhunnul ei" o".
rerder or the character wirhin rhe story b€com€ on at least partty familiar
cit p. 36). Definilia tolkiana are in vederc ,,eliberarcade sub dominalia fap.elor
tems." (C. N. Manlove, MoelemFantasy: Fiye studies, Canbridge, CaDbridge
obs€rvabile" (,,fieedorn fiom the dornination of observedtcr"). D$i o pane
Unive$ig' Pr€ss,1975,p. l0-ll.)
s Christine din punctele de vedere mai recente luate ln disculie aici, iti iau acest punct de
Brooke-Rose, A Rhetoric of the Uveat: Stu.liesitt nanati\E and plecare,Irwin fi Attebery mai ales, dar $i Ann Swinfen, nu am gdsit necesarsa
structure, especially of the /arrarrc, Cmbridge, Canbndge Univenity prdrs,
discutarn o atare definifi€, intrucet c€rcetarile ulterioare par s-o infirme. Fan-
1983.(Primapubli€arcl98l).
5i iaslicul este mai incitant atunci cend hmea lui secundara este mai
,,..- the complexity and the subtiery of the pure faniastic lies in irs absolute as€manatoarecu cea mai banalacotidianitate.
anbigtiry;' in op. cit., p.229.
" *n S*inren, n ne,eace of Fantas!: A Studr of the Ge"re h EnClish and
" ,Jf the only featul€ that distioguishes the pur€ faltastic fron the uncanny and Aneticm Literaturc since 1945, L$don, Boston, M€lboume & Henley,
the oarvellous is ambisuity, which in tum is shared with some non-fanrastic
Roulledge & Kegan Paul, 1984.
fiction, we must €ithe. enphasise (as Todorov does) thar this ambiguity
" ,,... the fantastic r€presents aD exceptional case of nanativ€ ureliabiiity.
€oocems only the supematural (thus in etrect falljne back on the supernatural
Merin6e, Nodier 6nd Cautier defined the fantaslic as a lie, requirins thal the
critical r€ader not only intenoeate the conplex relation between .fantastic

45
repres€ntationand falsehood in gendal. but study every lie n a fanrasic story. tr
,,whereasther€ is always the suggestionof a tationsl explanatio. il) tle fantas-
for only ti€n will both the aestheticand social d;mensionsofthe fanrastic come
tic, a masi@-realist text preverts &e reader fion ev6n considerins a rational
to lishr." (Tobh Siebe$,Tre Romrtic Fdntasn.,t$aca & t,ondon.Comelj
solution."in oP ctr.,P. 106
Univ€mity Pr€ss,I 984 p. 63.) ti Aceastanumar in c^zut in care acc€ptim opozilia problematic / neproblematic
De lpostaze alefantatticului in ronantisnul atrcpean s-a ocupat, la roi, Alexan-
c! relevania pentru a distinge intre genunle respectjvefi fantastic.
dru Mica (ed. Ro;cor, 1992 -locatita.e nepreciz"t6).Sub titlul atat de It l.,leil Comwetl, me Literary Fantastic: ftom gothk to posthodenism, New
promiFror s€ ascund, insa, doar niste Repere conceptuale, nici destul de noi.
York. tnndon.... Harvester Whe3tsheal 1990.
nici destul de bine selectatq urmate de o aplicatie comparati$A - r'- .1. 1tlden.D-3940.
Hofnakn inrcpuu le litqoturtifonnsi.c rusc in anul umiiror. auroru," isr to De fapt acestaestepariul fundamentalal eseului s6u (p. 27 )
continuae\ercinul de IiteraruracompararA prin tr,r/.b licut tonatrc iirrc nt1- m
,,From a position of turking around the Oothic and batoque nargins of dnt'
.ltlos, te.ifdnt ti gmtac Ia E. I-.A. Hojlnann si N. Z cos.o/ (Romcor 19931.
works and genes in the €ighteenrh and dnet€end| centuries, the literary ftn-
lel de purincon! ingaror.
'a tastic in iis broader serse, cross'fertilising and evolvins new forms, has
" ,,Romantic and fantastic literature botl thematize the relation berweentir€mrure
march€dsteadily lowards the mainstrerm of lit€nture ln the twentielh century,
md supentition, as well as d€monstrale an extraordinary awarenessof social
in the ag€ of modemism and poshnodemisn atd under progressive impact
v jolenc e ." i n
o p ..t, p . 1 3 .
* from the ideassenerat€dby (or encapsulakd in) psychoanlysis, existentialisn,
,,Supe.stition in society and fanrastic lire.ature both ftnclion by rumirg rh€
a[d dialosisn [...] lhe fantas.ic bas, arguably, reach€da position in which it is
many against the one, and this procss genemt€s rhe essenrial fearure of
incr€asinsly i.self becominatlE doni@nt." in op. ct., p. 211
suspense."in 14 cr]., p. 56. {r
..
" hfi M^n. Poenkd Gosolta, Moscova" Khudozhestvenmia lireratun, t978. ,,...fantasy is a pure phenomenon,tbat a few cl€ar rules will delimit it, and the
r€sult will be a sere or form wbich cd be call€d fantasy-" (KatbrlD Humq
Aici citat dupi Neil Comwell, 1990,caruia li apanine ti ransliferafia.
Fontasy and M/tuesis: RqpoNes to t%lity in Westemlte,zlare, New York &
'" Theodore Ziolkowski, Diserchanted Inages: A litemry icototos, pilnceror
Landon,Merhuen.1484.)
Univemity Pr€ss,1977. ,
6e do not l€nd themselves to integmtjon vith the broader concems of
Vitto;o Strdda" ,,Il faniastico e la storia,, in Sinboto e stolia. Asryti e 'They
literary th€ory." ln 01. ct., p. 19.
prcbledi del Norecetuo tusso, V€neliq Marsilio, | 988, p. 129-I 40. Tentativete r! Este premiza de la care pomeau cast€x mai intai ii apoi Siebers.lntr-un sens
de trdsfirdre a problematicii fantasticului i. sfera fitosoficului sunt din ce in
nai larg aproape toat€ aborddrile disculate in ac€st capitol s€ opresc la
ce mai nuneroase, in ultima vreme. Multe dintre comuniclrile prez€ntate ta
manifestdrile genului ln secolul trecut. Todorov, preocupat Inai ates d€ asp€c-
congres€l€ $ conferinlele de ana faniasticl, viitoarele ca4i de sp€cialirate,
tele unei poe.ici a genului, iti d€limita ferm obiecrul de studiu: ,,fantasti€ul a
_- opteazdpentru o as€men€aperspectivt avut o viafa relativ scufa. El a apad ca nodalitat€ sisiematicn h sffirfitul se-
'" Silviu Angeles@, ,,Fantastic\!\"il Mital ti litetutura. Bucureiri, Univers, I 999,
colului XVIll, odatn cu Cazott€; un s€.ol rnai ierzi! gn6im ln nuvelele lui
p. 30- 31.
Maupassantultin€le €xemple, estetic salisacabare ale genului." (op ci., p.
'' Deborah N. Losse, ,,Rabelaisian paradoxr Where the fantasric and rhe
l9i-192). Dincolo de ezitarea terminologici intr€ ji gen se rcma''
'rodalitate
_-camivalesqu€intersect", in'Ihe Rohantic Rerie\ !o].17 , p. 322-329. cam insuficienla propriei definitii. Faniasticul, pennu a fi ,,est€ticsatislicitol'
'" Amaryll Bstrice Chanady, MasiNal Realien and the Fantastic: Resotved
presupune,acun, o condifi€ suplimentars: ,Jutem intehi modele de ezitare
rers6 Uircsobed Atuisrrl,, New York & Lodon, Carland, 1985.
-- fantasfica si in alte epoci, dar numai in czzuri excepiionaleac€astAezitare va fi
'' ,,...the sinultaneous presence of two conflicting codes in fte rexf'. ,.Th€
tematiza$ chiar in textul insuti." (p.,19). Tematizarea ezitIrii, care intra in
_ appaiently supematumlphenomenonremainsinqplicabl€, in op. cit. p. 12. ..definitia fantastjcului" ca facultativ'd (aspect deja discuht ant€rior) devine
'- ,,...the antjnomy of t€xt that producestlrc anbiguiry of the fictional world and
acun obligatorie. Este o conh-ddicfieclar5, dic$td de opliunea limitarii istorice
thus the disc.ientation of the rcader." in op.cit., p. 14.

47
'- ,,.-.tbat transfer ofa period descdprion ro a genre itefinition wlich rlreatcns ro
dNton fte entire history ofthe rovel as a minetic tbrm." (Lin& Hurch€oL,4
PoencsoJ Poltno.tenisn Hisnry. Thcury.Fr,rror, l\eq. \ork & London.
Rour led g eI9. 8 8 p .4 3 .t
"' ,Jhat faniastic cna'ae has been abso$ed into contemporarywd6,g in geneml;
all witing is ,ertranr now, although f,o writing can be h€sitant in the faniaslic
node any lorger" (p.75). ,Josrnodemist ficrion has ctos€ affiniries wirh tle
STRATEGTI ALE PLURALISMULUI*
seffe of the fantastic' (p.74). (B;an McH^te, posttuodemNr Frcrio,, IrEdon
& New York" Routledge.I987: aici c at dup, ed. tqSq.)
""-" . . . . . lbe1 ;rffi ry fmL a s l i c a s h € re d i s c u ssedi si nanyl hi ngburdecti ne..i nor(i ..
p. 215. Revolufionareapamdigmelot in care gandireattiinlifica s-a
angajatferm in ultimele decenii, oblige la reconsidertuitadicale, ce
vizeazeehborareaunui nou tablou unitar al lumii. Principiul clasic al
cauzattelii devine din ce in ce mai cuprinzetor, astfel irrcat efectiv
lotul estelegat cu ,oLr,/.Nu mai intereseazimodul in care se exclud
contrariile (ce fdcuse deliciul eurlui romantic), ci cooperareadintre
ele,ciudalalor simbiozi $i posibilul ei aport cognitiv.
in acestcontext teoretic reahi $i posibilul devin categorii in-
separabileale existenlei 9i domeniul artistic inceteazl se mai delintr
monopolul asuprajocurilor lor capricioase.Fizica actualda decis sd
atribuie vacuumului,entitatepredominantvfuh.lah,insugiri fizice rea-
le,pivitrdu-l ca fiaterie, iar studiul fenomenelorpara$ormalepropune
celemai incitantesolulii la intreberileetemeale omenirii. Pentu omul
postmodem,tot ceeace conttiinla sa intenlionali i$i ofed ca obiect
existii cu adevfuat.Fiecarefenomenstraniu ce prime$teo explicafie
itiintificd, o dublud raionalistd a avalan ui ei mimculos, vine si
lmbogdleascitipologiatematicaa literaturii fantastice.
Una dinte constanteletertativelor de definire a fafiasticului
vizeazetocmai necesitateaconsiderarii lui in relatie cu alti termeni
critici, cea mai importanta, din aceasti perspectivd,fiind categoria
realului. De$i par si se excluddreciproc,realul $i fantasticul sunt, in
fond, dependenteunul de celdlall imaginarul constituindu-seca o

* 0 variantda acestuistudi a fost p\tbliczrAh Analek $tiinlilice ale Ulhersi-


OvidiusUniversilyPress,I 998,p. I I -95.
t il'l Odlzr. tom IX, Constanta,
48 49
simbioz, indestructibilda c€lor doue categorii.ambeieguvematede o francez,se gasescuneori cristalizatein forme naturale$i e doar o pro-
dominant, ontologicdr.Chiar aborderile genericepar sa o confiIme. blemi d€ fine!€ a ochiului sh le observi cu atenlie sau sa treci
Este de ajuns sd ciuim in acest sens catevadintre cele mai recente nepfuAtor.D€ indat5 ce ele ,ti se dezviluie, imposibilul s-a strecuratin
prmctede vedere,ce le inglobeazd,ln fond, $i pe cele mai vechi. Ur- pliudle realului, de undedevineimposibil de izgonit.
mand,$i in aceastaprivinle, modelul lui Todorov,careatriseseatentia FranzHellensrefomuleazd conceptullui Caillois, ajungandla
asupE acesteisteri de lucnr (,ponceptul de fantasticse definestein aceladefahtastic reall (LelAntastiquerlet). Pentruel fantasticuleste
raport cu cele de real $i de imaginar"), ChristineBrooke-Rosescrie:
,,o modalitatede a vedea,sim{i ti imagina" ducandla ,,o explozie sau
in mod€vident,existeo bazareali$ain oricepovesrirefanrasticA
9i fhi- o iluminare a realului." Ceeace pare, la un momentilat, a se constitui
ar ii povegtile
au un punctdeancorare i. r€ai,devremece irealul:je ca gen nu este decat un avatar al fantasticului, dependent,crede
definettedoarprinopozitialui curealul'. Hellens,de spiritul epocii. Spredeosebirede Todorov,careii va refu-
Ann Swinfen, tributard la rendul ei lui Tolkien, puncteazd: za fantasticuluidimensiuneapoetico-alegorici, Hellensvede in el
,,fantasticulse refer;" in aceeatimAsuri ca $i romarntlrealist, 7arcalj- tocmai o lblmd de poezie (,,pasde fantastiquewai sansla podsie")
tate, la condifiaumane."rRosemaryJackson,la al cdreipunct de vede- avendca pdncipaldtemd realitateauman5-Expresiea lirismului, fan-
re vom aveapril€jul sa rcvenim,este9i mai convingtrtoareatunci cand tasticuli$i propune,,sezgallaiene ii sulletului si fibr€le muzicaleale
afiImi ct: unei sensiblitdtiin inhegime spirituale"3.
... Ianasticulrecombinn Luend in discu{ie luqarea lui Hellens, profesorul Eugen
$i re$oarnArealul,darnupoatescipadeel: el
exi$aina-o relatieparazitarn sausimbioticncu realul.Fmtasticulnu Simion era dispus sa admiti ca ,,Fantasticule o categoriea realului,
poat€existaindependent deac€alume/ea& p€cire pfl€ sno considere locul lui e ln inima lumii fenomenale.El ne a$teaptela coltul stdzii,
finilApdnala fru{raret. zona lui privilegiatl este firescul, logicul, natumlul"'. Cdticul romen
Pentru Linda Hutcheon ,.fantasticuleste intr-adever cealaltl iSi expriml, inse, rezerr'ele in legeturAcu lfuismul structural fi se
faF a realismului",reprezentendo tradilie literarii paraleli cu aceslafi lntreaba:,,prh ce mijloace $i ce inseamna,in fond, a zgalFi nervii
,,la fel de valida", qi rdmenandsaid referenlial: ,,cel mai extrem uni- sufletului."Cum studiullui EugenSimionapere^in 19'12,lado1ani
vers autonomal l'anlasticuluirimane pedect referential; altfel, citito- dttpdIntroduction it la liftAraturefantastique, esteposibil ca atunci
cand formuleaz, aceastaobieclie sa se fi aflat sub influenla unei
rul nu-ti poateimaginaexistentalui"s.
proaspetelecturi a eseuluilui 'fodorov. Dar cum Hell€ns€ste Si con-
O ataredirectie a cercefirii fantasticuluime ddacini la fel de
structor al unor n,ot^bl|eRAanks fa lastl4re.r, contaminareadintre
adenci ca ti cea genericii gi, uneod, aceiaqimaeqhi. Ilustrativ este
stilul teoreticianuluiqi cel al sc itorului esteu$or de in{eles$i astizi,
cazul lui Roger Caillois, unul dintre cei mai subtili comentatori ai
cand prin trecerea a trei decenii n€-am distanlat suficient de teza
fenomenului,a c6rui activitate se inscrie, in liriile ei majore, in cer-
todorovianzincet s-o putempdvi critic, este,poate,cazul sa redeschi-
cetareagenerice.Phsendu-sela polul opus celor ce refirzi fantasticu-
dem acestdordr. inhebendu-nedacahebuie cu adevamts! eliminem
lui odce puirtede treceresprercal, el este,la un momentdat, tentatde
valorile poetice9i alegoriceale textului fantastic,sau,dimpotrivA,sd
fantasticul nabual (FantastiquenatureD6.Formele acelea discretg
staruim asupra lor, ca etapa obligatorie de a reface integral
diluate, claodestineale fantasticului, cel fascinau pe cercedtorul
tulburltoarea lui polisemie.
50 5l
Oricum ideeaunei prelungiri a senzorialuhri,fie prin hipertro- rino in primul volum al Diclionarului de idei liteturc". Pomind de la
fiore, fie prin suspendare,e prelioasi ii medtd relinuti, Si esteintere- o acceptiefoarte extinsda conceptului--confolmcdreiatoateliteratura
sanrfaprulca PautZarifopolo observase cu cdtevadeceniiinainte.in este, in esenl5"fantasticd - Marino propune ca operator ,t^potlul
1924,pr€fafendantologia Vedenii,p'imz culegerede texte fantastice fantastic",definit ca ,,relafie surpdnzdtoareintre elementelerea1i6{ii,
in limba romend,Paul Za fopol incerca !i o abordareteoredcea ge- nu neaperatcontradictorie." Fantasticulnu ar fi, in acestcontext, o
nului. Comentariul lui este foarte subtil ri. Iiri sI devenim calitatea obiectelor,ci una a raporturilor dinhe ele, ceeace anuleaze,
protocronici, trebuie si observamca el anticipeazi unele elemente dir capul locului, toate tipologiile tematice, inscriindu-l pe Marino
vehiculatedeteoreticieniizilelor noastre,atunci cendvorbette despre: lntr-o direclie post-genericd.Universul fantasticinclude, in viziurea
ceicetrtoruluiromen:
Dorintadea sarip€stena.g;nileneinduplccate t monoto.calenahrii,
a$eptarea ac€eaa imposibilului,
din cares€nrstefarmeculmisterul'ri ...ireal;tatea imediata, coincidentele stranii, hazedul obiectiv, co€re.-
cuprindein eainsa$io provocare
pulemica a alenlieisprecontanplare, !ele ine\plicabilecu prelungiri imaginarerulburaroare.in ace$ reaim
(...)undordea trii extraordinarul dea punestnpenire
cu simlurile, pe totll pate liber ;i eeesar, populat de vise, de fapl revelatii ale clarviz;
dan.ulcu ima8inide aceeagi
narura caa perceptrilor
normd le'0. uii slperioarc'-.

Cercetarea fa asticului, alat de timpudu haugurate de Demn; de re$nut esteti tentativade a stabili conexiuniledin-
Zarifopol, a rimas o constantdin p€isajul criticii Si teoriei literare tre fantastic$i grotesc.Sntdiind Ihe Grotesquei Art and Literature
romane$ti,care,dincolo de influenteleevideDteale gcolii fiancezede (1957), Wolfgang Kayser sugeraseo asemeneaconexiune,descope-
fantasticologie,$i-amarcat,de fiecaredata,originalitalea. rind elementedefinitorii comune,iar Sir Walter Scott le gdseachiar
Problema situar;iproz€imodeme..innefantasticqi real"rr;i-c complementare,daca nu sinonime, Marino o reformuleazi, gzsind
pus-o,in 1969,Madn Mincu,fiind interesat de,p dimensiune fantas- sprc ilustrareun ingeniosexempluin operalui Caragiale:
ticaimplicita unoranumire modalilaliesteric'e". Acceprend inrenlialui Personaj€]e,orical de realiste,cenddevintolal gotetti, capltndimensi-
Roger Caillois de a nu lesa fantasticulsi cadeinfi-o extremi conven- uni fantastice,prin aceeafioptica s suprapuneriianormaluluiabsolut
lionalitate, automl C/tlicelor vorbeadespre,,un fantasticimpur, a cA- pestebanalitateadezolantea nor.nalitalii.Eroii lui Caragialeau o rstfel
rui virtualtr existenli scalddcoloanelercalftAlii in apelefascinanteale d€ vocatie(...) Est€treaptad€jos a fantasticului,a insolnuluiii a rnira-
mirajului" Si astfel ,,pigmenteazAzonele realului, tmvestindu-le cu culosuluicotidian."
mascainefabilAa artei." Adereniala r€al rimane, insa, fundamentald, La nivelul ,,suprareautafii fantastice" cum o numeste Madno
chiar dacasealuneca,imperceptibil,spreirealitate: - ,,ruptum nu e niciodati d€sdvar$ita" p€ntru ca verosimilit4tea
per ajungesuficientsieti 9i astfelsa
Realuliti anplificdsernnificatiile rimane o condilie ferma de existentb dar gi o clauzd de coerenli a
fie perceputca m tnr.Amal irealului.(...) Dozareaverosimil6a fantasti- oricerui univers fictiv. oricat de Dersonal:
culuipermite perceperea realulnih subt€xt(...) [ii] filtrarcaprinconul
No{iun€a de fantastic nu are int€les decet p€ntr spiritele capabile s"o
obscural fantasticului''-
realizeze prin conftint3le, distantare ;i acceptare in planul ficliunii.
Rnmanend pe teritoriul conaibufiilor romene$ti in domeniu, Fantasticul care tre€e dincolo de orice realitate posibiE inceteazt sAmai
nu putem sA nu semnalin studiul ,,Fantasticul" inclus de A&ian Ma- fis fantastic pentu a se transforma in absurd. Adevi.ratul fanta-dc nu
poate n decat plauzibil, verosjmil in interiorul propriei sale loEici fan-
52 f,J
tastice,caz limitn al capacifitii imaginatieide a consi i lunr iiclive fi
Iiteranlii f(1nt.lsticerlmene una dintre contribufiile romanesti cele
torLrsiacceoHbilc".
mainotabile.
Limita fundamentalda acesteiabordiri esteaceeade a refuza in tentativa de a realiza o Poeticd a incert lui20, lrdne
literanrii romane o dimensiune fantastice, in absenla unei for?ra Bessiire nu acceptenici ea ideeaunui genldttldsttc. Unand direclia
mentis propice cuftivarii genului. Incompatibilitateafantasticului cu deschisi de Freud $i sugestiilelui Schneider,lrdne BessiArevede in
spiritualitateacreatoareromaneascia fost, dacAputem spuneastfel, o fantastic,,o cronicd a stirilor psihice, a tentativelor de desciftarc Si
limitd creatoarepenlJv cd a devenit punctul de p.lecareal unor exce- ln{elegerca cauzelorredui" $i ii atribuierolul de a sugeB ,,ceeace nu
lentereplicipolemice.NicolaeCiobanuo realizeaze, probabil,pe cea poatefi", reducandul astfel la statutul unui simplu ,ioc al raliunii"
mai convingdtoare,adoptando perspectivAmito-critice, ce se revendi- Nu opoziqadintre natural $i supranaturalesteesenliah,ci conjugarea
cn din Cilbert Durand,ti luandu-fica operatodmiticul fi magicul. oonlrariilor,din carerczultd inconsistentaambelorpe.spective$i deci
Pentruel, fantasticulreprezint4: santimen.tTincertitualinii,devenit elementdefinitoriu al poeticii sale.
... uncoeficient
despiritualitate
malricialiifereni;ala,
careit; nnpne Dispari{iarealului,considetecercetatoarea fiancezd,corespunde,,ab_
Decetea incontundabili:el isi relevavitalitateain n:{suraln carc retuzI senleioricdreireferintela conceptSila perceplianormald"Si,odatl ce
a fi int€rpretat $i aplt zr in practici doar ca o simpiatr r/,i beneficiara ,durata e abolitt'ti ,,coerentaperceptivadistrusi", se realize^zi
a unu;tiparrnodelatd€ conventiil?.
,,condiliastuporii $i a straniului." Trebuie,totuli, obsewatcd elemen-
in linia analitictrtrasati de lIellens, Realismulliteratuii fan- tele constitutiveale definiliei pe care o propunehAne Bessiere,deii
/astic€r3,il preocupa h noi, pe Marin B€$teliu, pentru care crealia lesnereperabilein contracfi.rlcomunicativfantastic,pot fi cu usurintd
fanta$ica ,,sejustificd axiologic p n pennanenlaunui climat afectiv extinse sprc alle zone ale literarului. Oare nu intrune$te ti ,or,
specific, parte a con$tiinfei sociale." Conturandun unive$ poetic de Quijote, perrtfi a da nn exemplula intamplare,aceeaticonditie a stu_
intederenle in care intruziunea elementului imaginar in planul rcal porii$iaqtraniului?
ftmctioneazEca necesitate,,,fantasticuleste o modalitate cu aceeagi Or, ideea era tocmai d€celareaunei specificittrli e{c1r'trte a
indreptalireca $i verosimilul": faltasiicului. Esteuna dinhe manle capcaneale acestuicompartiment
al cercctadi fiterarc ti multe pretinse descrieri ale fantasticului
Lil€raturafantasticl€steo foni specificaa unuirealismdeterminat
de
acuitatealelatie; de oglindirein caresubiectivitatea crealoareest€con-
e$ueaziin a devenimdiografii ale literaturii in general,ceeace nu le
strensasa-Sievidentiez€exces€le.(...) orice c.ealiea.tistica,izvorand face,insi, maipufn incita.te.
. dina-unmport de cmoa$ter€,nu poat€fi, in esen!.,decatrealista,va, Preluandsugestii diverse - Frcud, Bahtin, Sarhe, Todorov,
loareasadepinzendde proftnzimeaobservaiieiumanepe car€o ridica Jameson RosemaD/Jackson descrie fantasticul ca literaturd a
h regimuldeexistentdestetics.(. . .) ceeace-l individualizeaz
e nu e spe- sabllersiunii (Fantasy: The literature of subreltior), calitate probatd
cificul univ€nuluisau€et€vacalitili est€ticepreponderente (imagjnatie, prin punereasub semnul int€birii a,,bazelor pe care se sprijina in-
subi€clivizar€aviziunii, coe.€nta$i ruptun relatiilor),ci modul de pr+
figumr€a acestuiuniv€N''.'
feaga ordine culturalb", prin deschidereasa cetle dezordine,ilegali-
t41eSi tot ceeace se situeazein afarasistehelor de valori predomi-
Criticul Si profesorul craiovean respinge teoriile generice gi rdnte. Prin aceastifunc[ie sobvelsivi, fantasticular puteaconducela
postuleazd ce ,,Genul naraliunii poate cuprinde fantastlcul." Realismul ,.transfomdri socialereale" fapt deja obserr'atde Tobin Si6bers--
))
implicand o conffuntare fali-in-fa1i a posibilului cD imposibilul, a ce se vrea ,,inclusiveand flexible", pe careo propuneKathryn Hu e,
normalului cD paranomalul. Ceea ce pa.e si sugerezeRosemary detinu estenici noueti nici Lmica, dovede9te pertinenli:
o oarecarc
Jackson este constructia unei starcturi oximoronice, reunind
Fantasticul reprezinla o/lre ihdepdfiarc de ceea ce, prin cotlsens, nu-
conhadic{iile si suslinandule intr-o unitate imposibila, fala nici un nin rullitate, un impuls inerent literatu.ii ce se manifesta in
progrescatresintezd.Ea descdefantasticulca n od (,,TheFantasticas nmumamre\ariaDl(,de Ia monsrruIa melaforl:1
a Mode") in acceptiadata de Friedrich Jameson(impiicand o seriede
Calitateamimesisuluide ..facultateinstinctivaa naturiiulna-
hisfturi fo.mal€), ,rol din care de.ivi o serie de gefirli diferite; un
langue din care se actualizeazdo seie de paroles. Cele trei modui ne" a fost postuhta de Aristotel. D€spre cea a fantasticuluise
vorbeste, deasemenea, de cetevaveacud,iar Tolkiena identificat-o ca
identificatesunt:mimetcul, miraculosulli fanta.slicrl,acesladin urmi
humanactivir,.Analizainteracliunii dintreele este insaingenioase $i
caracterizat,dincolo de trrsdturile deja subliniate, printr-o structurA
dialogicd (in acceplie bahtiane),intero!4alivd,deschisdgi continud. catse poatede profitabild, ftcand din carteaKathryneiHume un reper
inscriindu-seperfect in direclia critici de definirc a fantasticului in important pentru generalia umitoare. Felul in care se produce
Gport cu categoriarealului, RosemaryJacksonprecizeazS: ,,arnesteculde fantastic$i mimetic" estecondilionatde o seriede fac_
tori $i determine,,efectenarativecomplexe".Receptoruloperei litera-
Fantasticul
lras€aza si temnftunsjta
falanevazutn a culturii,
cea.edusa rc poaterespunde,,intelectual,emolional$i subconttient"in functie de
la Qcere,invizibild,ascunsa,astfelincal sn pdd ca nici nu exisli. (...)
Fmtasticul se bazeazape cat€goria realului, careia ii anexeazi arii ce nu ,,agteFirile legatede sistemelegenedce",de ,,backgroundulcultural"
pot fi conceptualizte decat in termeni negativi, faF de categoriile rea- ti de ,,conceptulpersonalde realitat€". Cititorul factor atet de im-
lismului secoluluial nounsprezecelea: i',posibilul, ri€alul,,€numitul, portant in toate definiliile g€nerice ,,absoarbefantasticul literar
i,formul, aecunoscutul, dvizibilul. Se araci asttbl ceea ce s-ar putea tsanlformandul in memorie\rduala$i chiarin lanleTii perronale'.25
Nmi o careAoie burqhezd a :ealului. Toqnai aceasli /elalionarc nesd- Sprea studia lit€mtura, se cuvine deci investigaa ,,intemcliuneafan-
,-rd constitui€ sensul fantasticBlui modem''. tasticuluicu mimeticul,ca impulsurila fel de importante."
Todorovvorbise$i el despre,,o Iiste a temelorinterzise"pe Analizand,intr-uncapitoldistinct,limitelerealismului(,,The
carc le includeain reteauatematici a ,|l,,/rr'- RosemaryJacksond, limits of realism"), Katlryn Hume i$i pune intrebarca:,de ce rcalis-
acestortemeun glad mai larg de genemlitatedescriindprocesulprin mul a fost predominantin literatur[ atat de pufin timp", in vrem€ ce
carefantasticL devineo ,,versiuneopusl namliunii realiste" ceeace ar ,,fantasticul recaltigAacumpopularitate, la toateniveleleliteraturii".
puteasAexpliceprolife.arealui in secoiulXIX- Esle de presupusca cer€etebareaare in vederedoar limitele istodce
Invitandu-nesa depltim prejudecata ce mimesisuleste,,sin- ale ,,cuentului realist" $i nu intreagacontribulie a impulsului mimeric
gnra p.dte reald a literaturil', Kathryn Hume define$teliteratura ca la dezvoltareaformelor literare, pentru ce aldel, cel pufin de Ia
..produsal celordoua impulsuri:mimericulSi fantascul .:2 Dacain Aristotel incoace,istoria acesteiserii ar fi impresionantd.Litemtura
secolul XIX impulsul fantastic ,,era impins, in mod conttient, citre modema,in ctemacdutarea propriei saleforme, ii pareautoarciinte-
periferie de cdtre susFnaroriiromanului realisl ?r crede rcsati se descopere ,,cdilede accescatre semnifica.tiile ultime ale
cercetetoarca- astdziel ocupi o poztie centralA.Definilia ,de lucru", existenleisalein lume", iar fantasticul,o cale predilectide aflarea
acestoradeviruri.Dif€renlacr crzlr:intr€ fantastic$i realism.consti

56
in polisemantismul celui dindi. care, pdn pletora de intelesuri, posibil imaginarul. Ele sunt inseparabileSi ,,colajul lor" ar putea fi
proiecteazasenmificalii complexe. ilustrat, sugereaziPlank, de monstnrl crcat de Franlensteindin pd4i
Funcliile impulsului lantastic sunt numeroase,dar Kathryn de oamenireali. Definilia lingvisdce pe care o propunePlank merite
Hume alegedoar catevaca fiind esentiale:asigurareanouti{ii si spar- retmutA:
gerca monotoniei;incurajareacondenseriimai multor imagini, afec- este,panala u. punct,unfenomen
... fanrasticul lingvistic
ti texnlal:
tand astfel in multe feluri qi la multiple nivele receptorul;dar fimclia existaunlimbajal fantasticului
9iautoruldacititoruluianumitesem.al€
cea mai importantAe aceeade a ne ajuta sa inhevedemposibilitatea prin careil prega&;tepenru a lntelegetextulintr-unanumitfel. (...)
unei transcendenfe materialepe carc o acceptdmca rcalitate cotidiani, faniasticul este pretenlia autorului de a scrie fantastic Si de a-9i prevenj
Ca mai toli cercetStoriidin aceastAnoua genemlie (o primd citilorul in acestsens?7.
generaliefiind ceape careo incheiass Todorovin 1970)KathrynHu- Acest limbaj fantasticpoatefi distins prin trisituri ca lexicul
me ne ofera o interesant, analizi a contribufiei predecesorilor,de exotic, discontinuitAlle perceptive,folosirea unor formule codificate
aceasd dati in firnclie de numenrl de elementeimplicate in defini{ia sau o anumitAatitudine a naratorului.Agadar,prin anumitesemnale,
fantasticului. autorulirdicd cititorului ce atitudinesi ia fa{i de text. Preluendtermi-
Problemacatalogariiacestora esteintr-adevdrdilicitd,iar cri- nologia structuralistA,Plank vorbe$tedespreun .egn,Jidnrsau un set
teriul matematicproprs de ea ni se pare destul de impropriu. Dar cu de semnificanipenrruacel s,gzfe careesle fantastreul. in procesul
aceastAdilemd se confruntl oricine incerci se puni o ordine in imen- lecturii postuleazePlank,,selectdmsemnificantiifantasticului,
sul materialdescriptivcares-a acumulat,gesindo soluiie saualta. Noi datoritAexperienfeinoasueanterioarede lecturi; cultun noastri ne-a
ingine am optat in final pentru un criteriu destul de liagil atunci cend deprins si observim acest contract literar." Mai tributar decet s-ar
am despa4it dir€ctia genericd de cea care refuze fantasticului acest p5readescrieriilui Todoiov, pe careomite sdl citeze,deqifusesepri-
statut, cici, in interiorul fiecireia dintre cele doue caEgodi s-ar fi mul c're a sugeBt explicit ideea unui contract de lecturtr,Plank nu
putut delimita, opednd cu alte criterii, palieredistincte. face decet sI ad^ptezeezitarea teoreticianuluifrancez la propria sa
Un tablou complet al preocupfuilorpentru domeniul fantasti- defini-tie.Diferenfa majod este aceeacI in rreme ce Todorov viza
cului esteaproapeimposibii de realizat Ei nici nu ne-ampropus acest efectul de lecturi proiectat la nivelul cititorului implici! Plank este
lucru.Am incercatdoarseprmctdmc€lemai notabilepunctede vede- interesatde felul in carei$i concepeautorul invitatia de a ezita.
re, ocolind redundanlelesau faptele nesemnificative.$i, pentru ca Ideeade a concepeo definiliecaresI vizezenu atatfictiunea
efotul nostru didactic de a realiza un fel de radiografie a fantastici, ca1 latura metatextuala,permanentuldialog, textual sau
fantasticologieiin a doua jumatate a secolului XX si fie oarecum subtextual,dinlre naratorSireceptor,esteineditA9i destuldetentanta.
complet, nu putem omite scena celor mai f€rtile dezbateri - Prczent$i el la prima conf€rinfeintemalionalda fantasticului,
conferinteleintemationalede arti fantastice. RogerC. Schlobin,importanteditor $i bibliograf al literaturii fantasti-
La pdma dintre acestea,w' G. Plankprezentaeseul,,Imagina- ce,23pomestede la ideeaunui procesde transborilare,de la un sistem
rul: sintezda fantasticuluicu realitatea."'?6
ReflectendaceleaQi valori $i epistemologicla altu]". Luandu-$ica principal reperteoretic pe Jung,
avandaceleaqipremizede definire, cele doul conceptesunt conside- Schlobinesteinteresatde felul in care,in cadrul cauzalitdfiicotidiene,
mte ,,tdrmeniiunui mport dialectic" prin copafticipareacirora devine cu imposibilitAile $i contradicliile sale,arta fantasticdofere citiforului
58
posibilitateade a lua in stipenirc imFosibiiul $i de clarifica s! citeasci altfel realifatea insd$i. Yanow atribuie fantasticului Si
dorinteleobscur€: funclia de ,distrugere a formelor lbsilizate de discus" ce atragein
Evadarea prin frntasticesteo ni|care dela o starela alta,o seducfi€ contextul reconstrucgeilingvistice $i pe cititor. Prin tehnicile sale
unicafa$ deoricealti experienF. cetransforma viaracotidiani (...)li- specifice- ,deconstruire $i rcorganizarea procesului de lectura" -
teraturafantastidsitueaaa gandireauman6in confruntare cu propriile textul fantasticdevineo revelarea naiudi arbitrarea lumilor construite
salepotenlialitititi, prinignorarea
resiricliilorsocialeti lncdlcdeatutu- ln Siprin limbaj.
ror ageptnribr,scoatela luminar€alitdtileiderioarealemintii,printr-
Howard D. Pearce''i$i pune intreberi incitantece vizeazl as-
unpfocespnma. .
pectulretoric al fenomenuluiliterar in discutie.Sprijinindu-sepe auto-
Cu acela$ipdlej, Ralph Yarow estetentatsi se intrebe ce ne ritateaclasicilor(Platon,Aristolel,Longinus),Pearceobsefla cd in
poate dezvdlui fantasticul qi modul lui de operaredespre,,natura$i weme ce retoricatradilionah implica no,tiunica lege,ordine, regula-
modul de flrnctionareal con$tiinf€i",in conditiile in careel rcprezinti ritate 9i control, altfel spus,putercade a domina limbajul prin reguli,
,,o amenintaresau o p.ovocare,un $oc sau o seductie". Studiul sau cea specifice textului fantastic trddeazd tocmai impulsul de a
..Consciousness. lhe Fanlasticar)dlhe ReadingProcessr0se plaseazi transcendenecrmoscutul,straniul, de a incalca sau de a extinde regu-
in pe$pectivifenomenologici, investigand,,reprogramarea actuluide lile, de a negocialimita plobabilului. ln acestcontex! fantasticulapa-
con$ti€ntizare"inerentd procesului de lecturl a textului fantastic. re ca o pennanenta,,conftuntareintre cilitor $i opefe", ca un efect de
Acest gen de litemturA ,,ne transporti intr-o alta lume, dincolo de lecturegeneralEi nu doar un momental acest€ia,a$acum se intampla
oglinde lau de mormant,departein timp sauspaliu,dar carerrmane o ln viziunea lui Todorov (,,fantasticuldureazAatatatimp cat fre ezita-
oglindA,o imagine,o revela(iea celei obitnuite." PentruYanow, fan- rea"). in definirea lui - precizezaPearce- nu poatefi evitati proble-
tasticul reprezintA,,o $ansede a folosi imaginalia" dincolo de ca&ele i\a mimesis lui, fiind el insugi dependentde capacitateade a reflecta
obitnuitede refe nF, ceeace determinA,dnoui pe$pectiviisauo realitatea.Meritul principal al fantasticuluildmane acelade a stimula
schimbarein modul de firnctionareal con$tiintef', o reprogramarea gandfuea,plasandu-nein obscuritate$i generandasdel n€voia de a
acesteia.Cat pdve$te,Jehnicaliterari" specifici genului, m fi vorba cAutasolutii, de a extinde investigaliadircolo de impresiile imediate.
doarde o exagerarea formelor comunecelorlalte tipuri de texte, me- EI are, deci, capacitateade a iostitui o Fedispoziie cognitivi noue.
nitd sd produci ,,o conftuntare cu grotcscul qi absurdul" , din care Este,fdra indoiald,vorba despreo gnoseologieimpracticabili, ireduc-
rezulte o frustrare, dar $i o schimbarea ,,ripului de sensibilitate". tibib la calcul saudemonstralie.r2
Obligdndu-nesd citim cltfel, sAi/Jtelege'r'ahfel posibilitelile expresi- Cea de-atreia conferinfd,axatape problemafomelor de ma-
ve ale limbajului, lit€ratura fantasticddevine o pemanente,,submina- nifestareale fantasticul:ui,(Forrnsof the Fantastr4 in litemturh $i film,
re a conventiilorliterare". prilejuia noi $i inedite contribulii. lnteresatde funclia fantasticului$i .
Spre a ilustra acest proces de redefinire a sensibilitdtii, teemtluiin leatnt in textuldramatjcshakespearian. PelerMalekin" il
cercetetorulalege limbajul teatrului ionescian care, prin canale de define$te ca,,unmod de a disloca perceptiade tip realist",
dejaor,r-
comunicarenonlingvistice,apeleazA h un alt tip de perceptii.Aspectul catd.ta Prezeila rnotivelor fantasticein teahu, abtud de inscenarile
fantasticesteaici al limbajului, al potenfialitefi sale creatoarenelimi- rcgizatesub ochii publicului,$ee^ze impreune,,unlimbaj psihic,
tate. Cititorul esteobligat sd perceapi textul ca procescompozitional, parte inndscut, parte conditionat cultural, a cerui recunoattereeste
60 6l
instinctivapentru audieng." Se impune.aslfel,un riml psihologic NOTE:
putemicemofional, chiarindependent de ceeace sevorbeSt€ pe scend. I
NecoDvinsp€ deplin de abordarca epistenolosicd todoroviana, Brian McHale
Tot de la texte dramaturgiceporne$ledemonstraliafacutAde
prefeE ,,tm gen fantastic cu o poetici oftoiogict' (.,a tantastic gen.e of
E. C. Hesson$i I. M. Hesson,laceade-asaseaconferinF,pdlej de a ontolosical poetics"). El obseNa, cir acest prilej, Iinila fundamedah a /,Lo-
redeschide discu!iaasupraleatrulujionescian.'5 Ludndu-5i ca punctde ducefii in lite.dtun fantdsrt.d: ,Jodorov n-a .eufit sI observec6, in cont€xtul
plecare inventarul motivelor fantasticedin opera dramaturguluirc- postmodemismului, fantasticul a fos! cooptat ca una din strategiile unei poetici
man, pe care 11preia de ta Marcel Schneidex,cei doi vorbescdesprc onrologice ce pluralizeazi /"d1"1 ti astfel problematizeaz, reprezenlarea"(,,To-
,,un nou moci de perceplieprin care realul devine ireal". Paiul dorov has fail€d to see lhat in the contxl of postmodcmisn the faniastic has
demonstratiei lor ar fi acelacd, prin intemediuimotivelorfantastice, been co-opted as one of a numbq of strategies of an oDtologic.alpoelics that
pluralizes the real and thus pfoblenalies representation"). (Bnan McHale,
,,condilia sociali" devine un pretext de ,,iluminare a condiliei PostnodenistFiction,Lordor & New York, Routl€dge,1987,p.75.)
existenliale".r6 ? there is a realistic basis in all fantastic nanative, and even a fairy-
Am pus aici in discu{iedoar catevapunclede vederecareex- "Obviolsly
tale has some poirt of anchoragein the real, sinre the unreal can only seem so
cluddefinireafantasticului frra apelulla realSila tehniciiede evocare as asainst the real". (Christin€ Brooke-Rose,I R erolr ofthe Unreal: Sht.lies
realiste;evident,cele pe care le-am gasit mai convingebare.S-au in nan?ti'e an l sttuctwe, espe.ialu of the fmt6tic, Cambridse, Canbridse
Universiq-Press,1981, p. 8 L) ChristineBrooke-Rose uita sal citezepe Propp,
vehiculat aici termeni ca shlkz|, simbiozA,s-a abuzatde prepozitia
care a vorbit primLdd€spre legaturabasnului cu tealul.
&t/e, fantasticulfiind pe rand: ,,cealaltafafa a realismului", ,,recombi- 3 . . fantasy,just as much as the redlsr novel, js about reality - about the human
,,.
nare $i rdsfumarea realului", ,,fantasticnatural" sau,,real", ,,o catego- condition". (Am Swinfen, In Defence ol Fantas),: A Shtdy of the Gerte in
rie a realului", ,,literaturi de lip subversiv",,Jersiune opusi naraliunii E alish atd Anericaft Litercturc stuce 1945, London, Bosion, Melboum€ &
realiste",,dimensiuneimplicita anumitormodaliteFestetice",,,caz Henley,Routl€dge& KeaanPaol,I 984,p- 23I .)
a
1imi6 al capacitdliiimaginatieide a const ui lumi fictiv€" etc. "Fmtasy re-cornbinesdd inverts the real, but it does not escapejt it exisls i! a
in acestcontext se naste,firesc, intrebareadacdtrebuie sa de- parasitical or symbiotic relation to lhe real. The fantastic camor exist
independentlyof that real world which it s€€msto find so ftustratingly fnit€ "
frnrm fantasticul cz non-realist s ir realismul ca non-fa tastic. Un
(Rosemary Jackson, FanLny: The literatwe of subvesion, tnndon & New
posibilinceputderispunsnedaJamesZiegler:
Yo*, Methuen,1981,p. 20.)
5
Dacn adm;tem faptul ca fantasticul este unul din termenii relati€i dia- ,.Fantasy is indeed the o/,€/ side of realisn" (-.-) ,,tle nost extreme
lectice fantdtic / realitale, trcbuie sI admitem $i ce realitat€a este cei6- autonomousuniversesoffantasy are still referential; ifthey were not the reader
lalt termen $i sinteza lor form€azn irnaginalia, care este baza epislemo- could not inagine their existercd'. (Linda Hutcheon, Natcissistic Naftat e:
logica a perceptiei, acel angrenaj ce construiestelurnea ca lurne, indife- The netafctional parado\ New Yo* & London, 1984; pnna publicare 1980,
rent dacl este vorba d€ lumea stiintificl newtoniana, de cea a literaturij p.77.1
6
s a uL e aa ri s e l o rri a ffl re z i e i .' - Caillois, R., "Fantastique natu'el" ii Lo Nouve e rewe tanqaise,
^0.19111968,
p.54'7-563.
Dacdteorieiii revinesarcinadificild de a catalogaachizitiile 7 Hellens,Frurlz. Lefantastiqre,"lel,Bruxe es,S.O.D.I.,1967.
cele mai notabiledin zonaconceptualului,cele mai fascinateprivelisti 3,,...secouerles neds de l'ame e! les fibrcs musicauxd'une sensibiiitetoule
din lumeamirajului ni le frrmizeazd,totu$i, literatura. spirituclle ' in o/. cir.

62 63
e rr virtunl
Simion. !.uger. .,Fanrastictl real" it Sfi.lared rctaricir. tlu€uregi, cata Rome- .Jtre reader in tum absorbes the lirerary fotasv and tum6 it into
rcascn,i985 (publicalprimadl.lain 1972). m€mory, and even into personalfantasies." (Idem.' p- 24 )
'' PaulZarifopol,.,Prcfata' la anrologiaI/e'2,11,Bucur.$i. i 924,p. 8- 16Williams G. Plank,,,Thelnagina./: Svnthesisof Fantasvand R€alitv", eonu-
" Marin Mnrcu.,,irtrc rcal fi fantasti."in cllltcc, Bucure$i,CPL, 1969. nicare tinuti la pr;na conferinla de artn fantasrica 9i publicat' in vol Z'e sco"e
of the Fantastic Theoty. Tech,lique Mojor Authors' Wesiport, London,
'r Adrian Marino. ..Fantasticul" ir Diclionat de i.lei li\eftrc, Bwwerti, Gre€nwoodPress.1985,P.77-82.
Eminescu,I973.
:3 Sctrtobin este (fl7e
' ' Llen. , p. 6 6 5 . ri autorul unei bibUografii adnotate a fantasticului modem
Literature of Fafiasy: A Codprehe$ive, AnnotaAd Eibliogaphr of Mo'In
'' Iden.,p. 667-668. Fanta$, Fictio ,New Yotk, Garland, 1979) Sun! catalogateaici peste 1200 de
i? -,'Fantasvand
Nicolae Ciobaru, l,/re ,,ragtral ti .fanktstic in prcza rctuAheascA.Brcwetti romane,coleclii,an.ologiidin perioada1858-19T9lntroducerea
CarteaRomaneascd, 1987,p. l0- Its Liieralure" - examineaznnatua psiholoeica a fantasticului $i manifestar€a
rrMarin Besteliu, Realismul li!.r.tuii
faktretice, Craixa, Scrisul rcn5nesc, lui in lileratu.n.
1975. ?'q,,Fantasy'sescapeis a nov€ment fiom one siate to another, a seduction unique
ro ali va;eties ofexperieice that transfonn mundane ltfe" (Roger Schlobin' "In
'l0B6sidrc, lr€ne, re R etlantesnque: ta poetique de I ircerrad, Parjs, Larousse, the Looking Glasses:The Popular ard Cultural Fantasv Recpons ' in vot Ifte
t 9t 4. Scopeofthe Faitastic Theotr, Techri,lue, Majol A'r'ols, westport, London'
:',,The fantastic tmces the unsaid and lhe unseenof culture: that which has been
GreenwoodPress,1985,P.3 -9 )
3oratph vanow, lol
silenced, made hvisible, coven ov€r ard made arre,r." (Jackson,op. cit., p. 3- ,,consciousness,the Fantastic and th€ R€ading Process" in
4). .,The fantaslic is predicated on the category of the /"a1, dd it inircduces .tr., p.83-93.
31 Ho;ard D. Pearce
reas which c-anbe conc€ptualized only by negative tenDs according tc, the ,,Disloqting the Fa.tastic: Can This Old Genre Be
categoriesofnineteenth-cenhry realism: thus, tbe m-possible, Ihe ar-real, the Mobilized?"in c,r, P.95-103.
nane/esr, form/e$, slape/e$, !/-known, m-visible. Whal could be termed a 'ol faBtastico tella letteiahrm italiana lra otto e
' Analzend .J] mcconto
'bourgeois' category ofthe r€al is under a$ack. It is tlis egatiw rctationalily Novecenlo" (11surco del ,ralisno, Vallechi Editore, FireE€, 1988)' Monica
which constiues the meaning of the modem fantastic:' (Iden- p.26.\ Fametti pornea de la premize similare: "il Fantaslico si rivela come
"Xath.rn lru-", Fmtas! ond Minesis: Respo$es ta reality in lyestem impiaticabile groseologia, e sancisce con ci6 stesso l'insolubi tn di qMl-
/t€rar&/?, New York & London, Methuen. I 984 sivoglia matuiato lettemrio t l la lelteratura fantaslica sia p€r statuto
':3Oasemeneaafinnalie esre destul de relativn pentru cn a$a cun se Stie, muifi transgressionealle categorie fondanti del pensi€ro sPazio,iempo' caDsalit'
dintrc marii reali$i (Balzac insuii se nulnari pr;nte ei) au cochelat din cend in e contiNa provocazione alle comp€lenze itrdividuali garanti di un conetto
cand cu fanlaslicri, din dorinta de a explom Inai multe straturi ale mppolto con rezl€ memona, conscieMa, identitt , non si esiterA 3d
ficlionalitatii. Neil Comwell aleeea spre a il slra acest f€nornen pe P$kin fi ammehere la sostanziale probiematicjta di tale esp€rielzB letterarh e
Henry Jm€s (Neil Comwen, me Litenry Fantastic: Iron sothic to
postnodenisd, New Yorlq lnndon..., Hatrester wlle.atsh€al 1990, p.113-
" leter Uatet<in,,,St'at<espearc, Freedon, and the Fantaistl'' it vol Foms oJ the
140), dar exmplele sunr nultiple- (SelectedEssaysfmm the 3d lntcmatioMl Confer€nceon thc Fan-
ra,,Fanhsy is -Fartasrk
any deFrture from consensusreality, an impulse Dative10 lilerature tastic i! Literalure and Filn), GreetrwoodPress,New York, Westport, London,
and manifested in innumerable va.iations, f'om monster to metaphor" 1982,p. t29-142.
(KathrynHum€,aZ cil., p. 21.) tn ag.* on the tunctioo of this species of the fantasiic as a means oI
'We
the ordinary and ossified senseofrealitv", idem 'p't41 .
'lislocalins
64 65
rr e-
C. uesson$i l. M. Hesson,,,Eua€neIonesco;The Fantasticand Social
Estrangemenf in vol. S?ectln of the Fantastic (Sele.rd Essals liom the 6'h
Intemational Conforenc€on the Fantastic in the Arls). creenwood Press.New
York. London,1988,D. 195-201.
rd
Autorii pom€sc de la decleatia lui E. tonescu: ,Nu condi(ia sociala ma pr€o,
cupa, ci ac€eaexistentialA" (l,ridorr, Paris, callimard , 197'1, p. 266.)
37 we admjt
,,lf that the existence oflanrasl, is ole term of the dialeclic fantary / cALAToRU iN ALTE LII1VII
rqlity. we must also admit thal the existence of /eallry is on€ tem ofthe dia-
lstic a.d lhat the hvo terms 6nd their synth€sis in the imagination rhat is the
epistemological basis for perc€ptions, th:t appamtus tbat constructs the wortd
as wodd, whethtr that world is the world of Newtonian science the world of
litemture, or the world of dr€amsand fantasy." (apud Pl^tk, op. cit., p. 77).
Un debut indriznet

Chiar chcAprozatori ca Alecu Russo,Nicu Gane$i inaintea lor


CostacheNe$uzzi inseraserlmotiveme 9i topoi fantastici in ceteva
texte, intuind extraordinarullor poteniial epic, primul scriitor romen
care dovedelte o impecabild cunoaSterea convenljilor fantasticului
europeaneste,neindoielnic, Mihai Eminescu.El esteprimul care se
desprindede modelul folcloric, ti experienfavienezafirseseesentiali
ln acest sens.Judecenddupa mafiuria lui Slavici, dintr-o scrisoare
ciitrelacob Negruzzi,SrM anul Dionis ii, fnsesecitit acesfuiala Viena.
intors in fari, tan'rul scriitor esteinvitat sAciteascala cenaclulJuni-
mii, la I septembrie 1872, la o $edinla lnuta acasi la mentorul
gruparii. Oferta celui care stemiseatatavahi in cel mai nototiu cerc
literar al momentuluiestepe cet de complexi pe atet de indrezneala,
incluzdnd:nuvelaSrirmanul Dionis, Egipetul $i un ftagmentdin Paro-
rama de$ertdciunilor-A,. D. Xenopol,secretarul$edinfelorde cenaclu,
noteazi referindu-se la nuveh: ,Asupra acesteia D. Pogor !i
Maiorescuobservdce slalqitul si modelul deslegfuiinu cor$punde cu
caracterulintregii scrieri."' in ciuda obiecliilor, ea a fost publicate,
dupe cum se $tie, in doud numere succesiveale Convorbirilar (de'
cembrie1872- ianuarie1873).Dacapoetulera deja binecunoscut
dnturajului cultural junimist ti gestul lui Maiorescu de aJ plasa in
primul cerc valoic al driecliei ,oi aduseseimpunereadefinitive, prc-
zatorul se afla la momentul debutului $i e foarte posibil ca atitudinea
66 61
rezervati cu care a fost primit sa fi fost deteminana pentru evolu,tia majusculei la inceput de enunf vom avealdimensiuneaintreagd a
ulterioaraa scriitorului. nirdrii caretrebuie sa-i fi cuprins pe junimi$tii prczenti la Fdinia
Confimand cele mai recentetentative de definire a fantasti- respectlvA,
cului, inceputul ostentativ neconvenlional al nuvelei eminesciene Nuv€la eminescianeproduce un adevamt$oc, inteland toate
sfideazdtoatenormelepovestirii:,,...ii tot astfel,dacainchidun ochi, a$teptfile literare ale epocii, prin contractulcomunicativinedit, bazat
vad manamea mai micd decercu amdndoi"].Sunrvorbe rostitein pe clauzenoi gi prin fes5turacomplexbde motive, distribuitepe palie_
gand,acolo undepersonajd riieqte, de fapt. Nimic din obi$ruita pla- rc narativemultiple. O serie de exercilii prealabilecontineaunuclee
sarein timp li spaliu a faptelor, doar o medita{iepe tema preca.ita,tii epicedin carcva rezulta aaestlext'.Avatarii Faraonului Tld t^ta, rdlt
universului perceptiv uman, in care totul depindede propo4ii Si ra- mai amplu, tema metempsihozei,Archaeus(in careG. Cilinescu ve-
porturi,iar infoma(iilesuntintotd€auna subiective:,,Cine$tiedacdnu dea ,,o nuveld propdu-zis metafizici") era o ilustrarea apriorismului
vede fiecaredin oarilenitoate aceleaintr-un fel $i nu audefiecare su- kan.ilan,Br IJmbrame4, car€ aveasAintre, cu mici retuquri,in textul
netintr-altfel." G. Calinescu diagnosticase intreagaaventuricar!,alte- final al Sdrnanului Diomr, era un exercitiupe tema dublului. Structu-
rare a intuifiei spafiale,sub imperiul mui putemic delir maclocos- ta motivicd era asadaro sintezaa unor prcocuplri antedoare,rimase
mic."] OdaH cu postulareaaxiomei confom careiaorice viziune des- nefinalizatesi estefiresc sd ne intrebAmde ce tocmai aceasteformuli
pre lume nu poatefi decetindividuala,asistim la o subminarepro- compozitea fost aleasApentru debutul ca prozator.NouApare a fi, in
gramatici a percepliei d€ tip realist ti la proclamareadreptului de a primul dnd, co$liin1a dependenteitextului fantasticde tehnicile de
creauniversurifictional€ non-referenliale,ceeace de acestuiincipit qi evocarerealisteSiTudor Vianu semnalaesentaproblemeiatunci cand
funclionalirarea unei paradiglnede referinlaprospecrivd: ..in fapla scria:
lumea-ivisul sufletuluinostlu.Nu €xistanici timp, nici spaliu- ele Penhu ilusirar€a ironiei roma ice a lui Eminescu' exemplel€ cele rnai
suntnumaiin sullefulnostru,' bun€ sunt de cdutat in a€e1epaeini ale Stunlanului Diotts' unde, dupd
Cititorul este astfel avedzat ci va cdlltod spre lluni ade.cile reflectii iniliale asupm idealitatii spaliului 9i timpului, urmeaza
nebinuite, proces care nu face decet sa dubleze in plan conceptual doua pagini in stjl realist, cu descriereanoroioaselor strzi al€ oratului,
inlreldiate de accentede ironie menite sa utnil€a$n adancih ganduri de
scandalulprodus de incAlcareaflagrantaa tuturor normelor povestirii
Inai itainre.l
$i sejustifice, in acelaqitimp, inhefinereaunui dialog permanentintr€
narator$i receptor,astfel incat sd creezeimpresiaunui accesdirect la Acest cadru realist, in care fantasticulpenetreazebrusc, cele
mecanism€legenerativeale texfului, care,paradoxal,in loc si se lase doud perspective umilindu-se reciproc, nu exista in experimentele
decdptat,devinedin ce in ce mai derutant.Lectorului deprins cu for- epice anterioare, iar tanArul prozator $tia ca procedeul line de
mele taditionale ale povestirii, care-i prezentau,inci din prima fraze, convenlionalitateacea mai elementarda fantasticului.FAIAconstitui
rm pe$onaj conuet, ferm ancoratintr-un cronotop,treblrie s?ii se fi rea unor certitudini realiste,caresd pelmit6 apoi flagrantaincdlcarea
pdrut foarte straniu sa intre ex abrupto h miezul frenentirilor unei oicarei atteptari a cititorului, pendulareaintle real ti ireal nu se poate
mind despreal careiposesornu $tie,ince,nimic.Dactrmai adaugdm r€aliza, ambigujtatearezultand tocmai din acest efect de contrast
ruptura ftastici ce anticipeazAftagmentarietateaintregului text, mobi- Descrierea shdzilor mocirloase €ra, poate, un avertlsment asupra
litatea mecanismuluidiegetic qi abatereade la norma gramaticali a opacitifii textului, iar tavemaigi reactualizeaze func1iade topo$dioni-
68 69
siac, declan$atoral intemplirilor incredibile. Dar ele au $i o alta torul sAu:,,Cu drept cuvant oetilorul va ti clatit din cap $i va li intre-
funclionalitatein strategiapersuasivdfantasticd,aceeade a clea iluzia bat: prin minteacdrui muritor heceauacesteidei?"
unui personajce apa4ine lumii cilitorului din epoce.DupA cum, o Dirij^nd lectura spre o relale interogativi, in care cititorul
funclie la fel de precisa are ti a$a numitul anacronismconstandin trebuiesi accepteambiguitatea$i se se hse stimulat de ea, naratorul
plasareaSeminaruluiTeologic de la Socolain lremea lui Alexandru lfi avertizeazilectorul asupranoutEtiiformulei. Grija constantdde a-i
cel Bun5,cdci iluzoria academieare drept dascdlu[ diavol havestit, indicace atitudinesd ia fald de text estealtd marcarecognoscibilA a
iar cel mai d€ seama$colaral sauesteun c€tbfeanal viitorului. Efectul convenlionalitEtiigenului, cdci, a$acum am vdz-ut,eidsti voci ce defi-
de irealitatepe care acestepisodil induce textului estecompensatde nescfantasticul ca fenomenpur textual. Esentialedevine capacitatea
amanuntitadesciere a targului, a caselorsi a ulilelor. Chiar daci se textului de a institui o predispozigiecognitivd noutr,ce degenereazi
adta inclinat si ofere intaietateideii ca nuvela ilusheazdapriorismul lntr-o gnoseologieimpracticabila,cici nimic nu poatefi abstractizatin
kantian,C. Calinescuintuia un contractde lecturdmai complex: formule $i aplicat altor texte din ace€a$ifamilie semantica.Aceslea
...poetuliqipropune sAuntareascd unarheu r'nes li-njos.pedrumu' emu clauzelebine definite ale noului contract literar. Prin tehnicile
rile timpuluiti alespaliului.Ar fi ere$itsdseinleleagn cumc6,odatn sal€specificede reorganizarea procesuluide lecturA,textul fantastic
adnisn apriorilatea ka.tiani a fomelor intuitive, nuvela €ste o sinpld are darul de a revelanatura arbitraraa oricarui constructfictional, ce
demonstratiecd putem sa n€ creim motnentul Si locul pe care il dorirn fiinte^zain gi'prin limbaj. Cu cat imaginaliacititorului e mai prolifica
(...) ...se recunoarteSi o id€e speciaha eului, un individ netafizic c€
$i cultum sa mai extinsi, cu atat va emite un numdrmai mare de ipo-
eremprin muhiplicildtedtormelorprin careIrece.6
"laruie teze, rAtecindu-semai eficient in labirintul propriilor presupuneri.
Dar lectura cilinesciand devine destul de restrictivA atunci Naratorulgtie ca textul saupoatefi decodatla multipl€ nivele de lectu_
cend decod€azealegoric momentul zborului selenarca ,,o ie9ire din rI gi tocmai acest efect de ambiguitate programaticdsta h baza
contingent",sauchiar intreaganuvel6:,,literarvorbind, totul nu fusese elaboldriinuveleilui Eminescu.
decat un vis delirant". Or. aceastaeste locmai atitudineade la care ScriitorulromSncunoatteloaleaceslenorrne.pe care5i le-a
nantorul incercasesi ne indepArtezeprin intervenlia sa finalA: ,,cu insugitdin lecturi, traduceri,dar $i din propria experienlascripturalati
firuI cauzalitrlii in man5, mulli vor gandi a fi ghicit sensul le aplici frra clrsrr in Sdrmanul Dionir. Experienla insoliti a
intemplirilor lui, r€ducdndu-lela simple vise a unei imaginatii bolna- calttoriei in timp 9i spaFuestecdutat6,provocatd,dupdo reletegene_
ve. Fost-auvis saunu, asta-iintrebarea."De altfel, invitalia la o lectu- ml romantica.Curentul psihic dominaft al personajuluiestedetermi-
rd problematizantAeste mereu reinnoiti, de la prima pand la ultima nat-in Drimd land. de lecturile sale:
pagjne.Cheia fantasticului spun cercetatodiultimei generalii tle- Un copistavizt a sc culliva pe apucate,sin$r... $i aceastalibeftte de
buie cdutatein examinareaprocesuluide lectud, care ne pnlejuie$e aleeere in elementel€ dc cultura il ficea si citeasca n
intotdeaunadescoperireaunei reactii de uimire a cititorului, ce nu potriv€a cu predispozitiunea sa sufleteasca atat de visabare. Lucruri
provine atat din inse4ia elementului exhaordinar in tmm4 cat din mistice, subtilitali metafizice ii atrlgeau cugetareaca un magnet e m!
observareaabateriigravede la nomele sistemuluiliterar, prin slidarea nuneoarecd penn-uel visulera oviatn li vialaunvis?
regulilor celor mai elementarepe care era obi$nuit sA le recunoasca
instinctiv. Separe cd o astfel de reaclie a$tepta$i Eminescude la citi-
'70 1l
Stiipanulsupremestecreato l tuturor contrastelor.La bazalui stAun
Taina lui Zoroestm dualismetic ce ,,lmbracaasp€cteteologice,cosmologice9i antropolo-
gice"e. Clement din Alexandria, ln a s Stromata' menlioneazi un
Prima intr€barcpe care cititorul esteispitit de narator sd qi_o 2oroastru din Medi4 printre iatromanli. Termenul (gt iatros
:
punl la finalul acesteipove$i incelcite ,,Cine esteomul adevfuatal
ttrmlduitot ma fi-s= profet) a fost introdus de Dodds in lucmrca sa
acestorintampliri: Dan ori Dionis?" readucein prim-plan problema
Grecii si irationalulta,lt 19J1, Sipreluat apoi de Culianu,in celebrele
idendta$i multiple a protagonistului.Este ti un mod de aminti citito-
srle Cdlarcrii in lumea dc dincolo penltu a desemnao categoriede
rului cd functia principala a fantasticului nu este aceeade a oferi
Sstfelde cilatori, ce se deplasaqprin vdzduh,sprenor4 cdci acettia
solulii la problem€le insolubilepe carele dici, ci aceeade a ne sti-
erau posealaride Apollon din Hyperboreea". Un arndnuntcu totul
mula sA ne punem cat mai multe intrebdri. Continirandaceastapun€re
incitantpentrudiscufiade fald esteacelacAiatomanilor li se atdbuie
in dilemr. estesi mai firesc s[ ne intrebem:cine estemisteriosulautor gi puter€ade a-9i aminti incamerile lor anterioare.Culianu prccizeazi
al ca4ii magic€, cea care d€clan;eazaaventurafantasticain ambele
ce $i Platonimpfutii$eacredinlaiatromanlilorin reincamare$i in posi
planuri narative, intorcandu-se mercu la adtorul ei, Cartea lui
bilitatea calrtoriilor in lurnea de dincolo Pitagoraavea, se pare, de
Zoroastru,care a adrmat,,toatetainele $tiintei lui", este calea de a ac€stalarde a-9i aminti vielile sale ante.ioare,dar $i pe ale
asemenea,
sfida uitarea ce despattecele trei avataruri ale individului metafizic celorlat.ti,insi cea mai completAmemorie a incamirilor anterioare,
Zoroastru-Dan-Dionisgi eaparea conlinetainatuturor iftamplfiloi. guprinzandsi plante $i animale,i se atribuie stApanitoruluivanturilor,
in incercareade a depdgidecodareatextului eminescianca
lui Empedocledin Agrigent, intemeietorulprimei gcoli occidentalede
simpld ilustrarea apriorismuluikantian, se cuvin cA ateddacinile lui medicinA,Scoalasiciliani, $i autor al unui tratat n\nnit Desprestarea
mai addnci, reperabilein haditia tamanica ti, prin ea, in spaliul de
la limita mortii (Peri ten apnoum) $i aceastadeoareceei stmt 9i
cultura hacic. De altfel, punandu-9iproblems cledinlei in nemurire, expe4i in catalepsie,putand sI intre constientin starealimiti intre
Jamesfrazerremarcauniversalitatea lemei:..intrebarea dacapersona-
viafi $i moarte,permiFnd spiritului sd cehtoreascein afara tlupului,
litatea concreti supravietuiegtedupamoartea primit raspunsafirmativ
yizitand diferile locuri, apoi sd se intoarca.Dacefnem cont fi de fap-
la aproapeloatePopoarele"T. tul cA. la revenirea dirl transa, clarvazftorul i9i aminte$te toat€
Zoroastrueste numele gr€cescal lui Zamthustra(c. 628 c amenuntelevoiajului extatic, avein toate datele necesarePentru a
551 i.C.), rcfomator religios peBan, fondatorul rcligiei numite zo- lilelege le$inurile ciudate prin care tlece protagonistulnuvelei emi-
roastrhm, carea influentat gandireageaca $i tradifa iudeo_cre$tind nesciene.Catalepsiaera o teml dragi romanticilor ti cel pulin filiera
andce3.Doctrina sa asuprabinelui $i reului, avandca simbol grifonul, Poe trebuie mentionatl. Ea constituie,ca $i somnul cu visele sale, o
era crmoscutd$i sub denumireade $tiinla a Magilor. Eliade $i Culianu punteeficient6intre lumi diferite
preaizeazicd ea prcptmeao schimbaremdicald a panteonului,care Generatiafanta$tilorromantici nu face decetsi preia idei mult
de'/eneamo oteist ii ilual,.st,condamnasacrificiul sangerosti biutul mai vechi, pe carele transformi in componenteprograinaticeale doc-
/'aornei. Printre componentelesalemultiple, zoroasfismul cuprinde$i hinei lor culturale.in Grecia, catalepsl:^ - apnotts- eta consideratdun
invdldtud cu privire la lumea de dincolo qi posibiljtdlile de cdntorie fenomenanormal,asociatcu Apollon, iar Xenofan (Cyrop) credeaci
spre aceastalume, recursul la ideea liberului arbitru $i faptol ci somnulpemite inhevedereanaturii divine a sufletului omenescipen_
'72
tru ctr doar aceasti stare ii conferaadevirata libertale si il lasi se-si poatefi citit ca o ptedoariealegoricl penftu libe(atea de explorarea
perceapeviitorul. Dodds ii atribuie qamanuluiputerea,adeviratd sau spaliului ficfionalite.tii, dar 9i ca o meditatie pe tema potenlialitalii
simulat[, de a treceintr-o starede disociercmentald:,,secredecApro- infinit creatoarca limbajului. $i tocmai revelalia luciferica a acestor
prid seu suflet piriselte trupul Si ciletoreite in locuri indepertate,cel sptitudini demiurgiceale crealiei artistice va determinadamnarea$i
mai adeseain lumea spiritelor. Un $amanpoate fi vdzut in mai multe izgonireadin pamdisulclddit de el insusi-
locuri aleodati;el are putereabilocalizarii"r2.SursaSamanismuluigrec Pendulareacontinueinfte viali $i vis incurajeazecondensarea
estelegati de contactulcu Tracia ti cultura ei intemeiati pe gamanism mai multor imagini, la toate nivelele textului. Dionis esteSi el deplin
$i Herodot menfioneazeasocierealui Zalmoxis cu Pitagora,pe care .nemultumitde ,,aceastdordine a realitelii" $i, inca din primele pagini
unii autori il socotescchiar sclav a1sAu,ceeace ar justifica prezenta ale nuvelei, il vedeminfiiral1dcalculematematicepe masade lemn a
portretului sduin carteamagicd.Doddsil consided ,,un daimon,poate tavernei,Si aspirandsf, regeseasci$tiirlla astrologic5a vechilor magl.
un Fman", precizend cai El viseazdsd treiascein vremealui Alev'andrucel Bun ti tot cartea
devine instrumentul magic ce face posibila realizarea acestui vis.
credintalntr-unsufletsauo psrt€a fiinl€i
Acelti oam€niauraspandit
care se poate detata 9i, printr-o tehnica adecvati, retfage din trup, chiar Textul ezotedc reducerealul la un sistem geom€tdcambiguu,inles-
in timpul vi€lij, o pane a fiinlei car€ este mai v€che de€at tropul Si care nind intrareain ficiionalitate. Cel careil absoarbe,intr-un vertij halu-
ii va srpmvielui'3. cinan! spreo alti ordine a realitilii, ceavisatA,estechiar pdienjeni$ul
textual:
Este foarte interesantfaptul cA Dodds il include, in aceeaSi
traditie qamanica,ti pe Orfeu, unul dintre argumenteleforte fiind toc- ' Prividinnoula painjinigul deliniiroqii- li liniileincepura a semiwa.
El pusedegetul in centrullor o voluptat€ sulleteasct - (. .)
ll cuprinse
mai caldtoriasain lumeade dincolo, pentu a recagigarul suflet r-ipit,
. El nu semaiindoia...deo maninevrzutael €Iahasln trecut.(...) $i
foarte comunein practica tamanicd,pe ca.e il qonsiderdasemenealui Iiniilesemnuluiastrologic s€niscaucuinplitca;erpidejeratic.Tol mai
Zalmoxis,un gamanmitic sauun prototip al qamanilor. rnar€$;nai rnaredeven€a painjinul.,,UndesAstnm?" auziel unglasdin
in incamdrile sale ulterioare,Zoroast va fi atras irezistibit centrul dej€latic al ca,rfii.
catreacelafi tip de cdetorii psihice,similare acelorrehageri din lune
Dionis va patnmde astfel intr-o identitate diferiti, cea a lui
ale noviciatului $amanic,petr€cute,in mare misud, in starede transe
Dan: ..El nu mai era el." Dar nu inainte de a-si probaSi el aptitudinile
i sau de somn. Cilugn l Dan intri in aventum indedibild pdntr-un
pact faustic, dar revelatiasinelui celui mai profund se producenumai
atunci cAndLunbrasa ii da un mport despre,,lungaceutorie prin mii
creative.Naratorul nu uitA, nici de aceastiidate, se precizeze,,simful
estetical celttorului sdu' care se delecteazdscliind versuri: ,,O lume
intreagade inchipuiri umodsticeii umpleaucreierii, carernai de care
de corpuri" pdn care a hecut $i infelege,in sfrriil" cine este:,,Cartea
mai bizara ti mai cu neputi4i." Poemul inclus ln textul nuvelei ne
lui Zoroastrueraproprielatea luj &eapra."..inzesttatcu o inchipuire
dezvdluieviziuni inedite asupralumii, atribuite ironic altor forme de
urie$eascii"cel ghide^zein concepliapeisajului selenar,el inventea-
viafd, cel mai probabil,dupamodelul lui Hoflinann:
za, h raodul lui, ,,unjoc de ce4i", care se doved€$tea fi ,,o poveste
lung6 $i-ncurcat6ca din Fla,/ir?d",$i isi simte ,,capulplin de cintece" Cumnusuntuntoarec,Doamne - mncartotufide bhna;
care tanscriu amonioasa muzice a sferelor cereqti. Episodul htreg Mi-asmanca cntilemel€- nicici mi-arpisadeg€r...
M;-arpereasuperbn,
dulceo bucatA dinHomer,(. .)

I
Oarccegandeg€ hatrulde5tashenii toarc€-ftr-rma?
Ceideise'nqiridulceir mateasd-ifantezie?
Cartea inliniti
Totu$i,punctelecomunerbmAnevidente,incepandcu gushrile
literare ale invidiatului goarece qi sfdrqind cu observatia cA $i Lectura magicd rimane totufi cea privilegiad, sugednd ca
,,mafeascafantasie"percepelumeaca expresiea onirismului: ,,lumea spidtul, alienatin materie,camuflatin ea, i$i uiti identitatea,dar ti-o
vis e un vis searbed de motan"- Se $tie ca Eminescuera interesat regdse$te,in forma ei plenad, prin intemediul cd4ii magice a lui
de ipotezaexistenleimultiple, chiar dincolo de variafiunile literare pe Zoroastru:
l,-mamerempsihozei. lacobNegruzzicileazadi'in-o scrisoarea poe- ... un mduscriptdezodii(...) O astrologie mi multdeorigitebizeti'
tului de la Viena in careacestase arita surprinsde schimb[rile ce pot ni, bzata pe sist€muls€ocentrist(. .) Tableleeraupline de schemele
surveniin personalitateaumani: ,,el singul se trezegtedeodad ce e alt un€i sislemelumqti imaginare,pe margini cu podretelelui Platon9i
om adesanegaliuneaindividuahtnii lui de pani atuncea".Temandu-se Pitagorati cu s€niinlegr€ceiti.( ..) ConstelatiunizugrAvitecu ro9,cal-
apoi ca subiectulsAnu produci o impresiedeformatdinterlocutorului cule geoinetricezidite dupao tnchipuitnti mi*ica si*ema - in urma
multetelcuri de visuri, coordonate alfabetic- o cartecareru ldsanirnic
sau epistolar, poetul adopta qn ton parodic: ,,Ai clede ce sufletele
de dorit pentrua aprindenigtecreie.isuperstitio*,disputi la o asem€nea
germanilorauFecutin animale,Sisufleteleanimalelor in germani"'".
Ne-am ocupat,pani acun, doar de una dintre posibiltA{ile de
decodarea textului: lectura din perspectivamagicului. Totu$i, namto- Se produce astfel i deplasarea accentului spre zona
rul rAmeneconstantpreocupatde dubla perspective,hsand deschisao metatextuall, deschizand tema marilor revelalii ti a infinitelor
portili ingu$e spre explicalia de tip realist. El are grijA sApuncteze posibilitii pe care le oferA lectura- Cartea - iate un perfect prilej de a
antecedentele nevroticeale familiei lui Dionis (ambii pArinfi se sring, trei in spatiul tuturor posibilitelilor, de a se retugia din cenugiul con-
la v&ste fragede,in delir) ceeace pemite unui cititor scepticsa vadd tingenl in ispidtoareafi luminoasavial.:-vri. in toale jposla/ierile sale.
aici doar rezultatul unui vis delirant. G. Calinescuera, dupe cun am p.otagonistul nuvelei treieSte doar Prin mijlocirea tulburetoarei ci4i.
vdzut, ispitit de o asemeneaieqire spre zona explicaliei exclusiv Actul demiugic al instituirii fictionale presupune tlansgrcsarea
rationale. Nuvela rdmene, insE, pana la capdt, deschisl ambelor condiliei umane. Aceastl carte pare a fi simultan un hatat de astrolo-
posibiliid{i, conservendu-$icu incaplFnare ambiguitatea,ceea ce-i gie (ti surt cunoscute preocupirile lui Eminescu penhu acest domeniu
conferi $i stafutulunui exempluperfect de .,fantasticpur", in acceplia inedit al cunoatt€rii, care n-a ispitit prea multe minti, in spaliul roma_
todoroviani. nesc), dar $i un fel de dictionar de t€rmeni Priranalitici
^vertisment
chr ce lumea, care nu e decat un vis, trebuie ,,tdlmdcitZ". Ea nu este o
carte ca oricarc alta, ci un labirint texhral, prin care Dan se lasd
catauzirde firul maeslruluiseudiabolic sprepierzanie:
... carteameac€tind-oin tir rlmenen€inleleasd. dar,ori de unde-iln-
cep€,rasfoindtot la a tapleafiln, o Iimpezim€dumnezeiaca€ in fiecare
rir. Acea.tae o lainape carenici eu n-o pDcepri se tce ca unuiom
incrcdintatdesprefiinta lui Dumn€zeu nici nu-i poateveni ln $inte cu-
g"tul ascunsln aceasta ciudalEnumirntoare'
76 7',l
Carteainfinita, niciodat! identica cu sinc, devine o metafori Posesorulci(ii devine obsedat de ciudata sa avere ,,un
ineditA a pluralitlfii actului lecturii. Ea nu va fi abandonadodatecll obiect de co$mar,lm luc nefiresc ce inf€steazeti perverte$tereali-
desprindereade acea.lbnnamentisesen\ialmet\te romanticace 4 gene- tatea"- pe careo viseazi $i noaptea,dar va aveateria s-o abandoneze
rat-o, ci va Iamanedefinitiv inr;dicinate in relelele tematiceale fan- in rafturileuneibiblioteci,ceeace dd posibilitatea ca alli posibiliciti
tasticului,in diverselesaleipostazieri.SpIe a ilustra acestfenomen,ne tod s-o descopere.Ceci omenireaa cautat,dintotdeauna,izbivkea de
vom op la o nuveli bogesiani, care ingeduie un mic exerciliu de marile salenelini$ti in cd(i, cdrcm le atribuie atat secretuldivin cat ti
comparatisticiliterard.Borgesestcispitit de o temdsimilarAin nuvela acumulareainviteturilor demonice,
sa Ca ea de Nisipt5.Analogiaestecu atatmai interesantA cu catma-
estrulrealismuluimagic opteazdpentruun incipit similar cu cel al Dilemalui Ioan Vestimie
nuvelei eminesciene,mult mai concentrat,ce e drcpt, asupmordinii
geometriceimpuse spalialitelii, pe care il abandoneazaulterior. Este Dar ti evolu{ia intemd a prozei eminescienepermiteobserva-
un truc prin caremarelescriitor dorettesi avertizezeasupraprimejdi- rea unei depa$iria formulei strict romantice.O astfel de transformare
ei caderiiin convenfionalitate: se produceintr-un text ca Moartea lui Ioan Vestimie,iA carene intel
nim cu un alt spirit reticitor intre doudtiramuri. Prozatorulrenunli, in
Linia cuprindeun nurnlr infinit de puncte;pleul, uD numar ;nfinit de acestcaz,la personajulextraordinar,carelxovoaci avenfurafantasticd
Iinii: volumul. un numnr infinit de planuri;hipervolumul,un numlr in-
printr-unactvolitiv deliberat,visandsi calitoreascA in timp Sispaliu,
finit de volurne. . . Nu, hotiret ]].].ctn, acesta- nore g@netri.o - esla
^t
cel mai fericit nod d€ a-mi ircepe relatarer. A afifma veracihtea fap- sau apeund la eficacitateainfailibih a magicului.Textul schimbi
telor narate a ajuns sn repr€zinte, astizi, converlia oricarei pov€stirj radical coordonatele,apropiindu-sede o formuli mai modeml a fan-
fanlastice; prezena relatareeste,insa, pe de-a intregul veridici- (106) tasticului:IoanVestimieesteun ins banal,dpus pe nea$teptate de un
infarct1afel de banal, iar povestea lui devineprilej de meditali€asu-
La disranhde un secol.Borgesimagineazd o nouaicaneinfi-
pra morlii, timpului,menoriei, da. $i asupraidentitaliiumane.Con-
nit[, simbol al universului intreg, adusn$i ea de un ciudat anticar,ce
ftuntatcu limita fundamentalA a condilieisaleontologic€,V€stimie
se pretindea fi credincios,ca $i dascelulacademieiteologicede la
desolemnizeazimomentulprcpriu-zis a1trecerii, ce devineimpercep-
Socola,dar vinde o carte diavoledscd,imposibili, ce devine pentru
tibil. Pulinobosit,el simtece ii amo4este o mend,apoiun picior,acu-
Dosesorul ei surq unortulbwAloare n?liniril
za disfunclionaliti{iale memoriei(uitI numeleiubitei)dar nici nu-i
... se cheanaCaneade Nisip, pentrucd ricj cartea,nici nisipul n-auh- trece prin cap ci ar fi putut trece atat de u$or in lumea de dincolo.
ceputsi nici sfrryit. (...) Cu neputinF,t; rotusieste.Nurnnrulde pagini
Depafiede convenliaculturalaa raiului!i iadului,Vestimieseplimbi
al acestejci4i €stede-adreptulinfinit. Nici unanu e ceadinlei;nici una
cea din umi. Nu giu de ce sunt numerotate ln modol acesta arbitrar.
prin cafenele, ioi viziteazicolegiide birou qi e destulde nedumeritca
Poate pentru a da de lnleles cl termenii unei s€ni infinite admit o.ice nimeni nu pare al observa.Este si mai surprins se citeasci in ziar
numer. (...) Daca spaliul este infinit, ne aflnm in oricare punct al stireamortii sale.Brusc a dev€nit o umbre reticitoare ce se confrund
spaliului. Daca timpul este infinit, n€ aflan in oricaE punct al timpului. cu contmdictoria simultan€itate dintreat $i a rrf, sau,mai exact,
(...) micile imaeini apir€aula o distanFde doui mii de pasini. L€-am dintle a I dici 9l a f dircolo. lnstan.tanaratorialdestepreocupati se
notat, ln ordine alfabelicb, intr-un carnet. p€ care l-am umplut foarte cu-
€videntiezeacestechilibru imposibil al contrariilor, generatorde para-
rdnd. Nu s-au rep€tarnic;odate.
'78
dox, in care viata $i moarteadevin un tot ambiguu, nedefinit. Ca $i NOTE:
celelalte umbre, Ioan Vestimie continue se existe simultan in doud I I. E. Toronliu,Strd,t dodnente
registre;eliberatde povaramate.ialitelii, el rdmaneconsecventtipului {i literate, V , lg35, p. 45'7
.
'Ciratele din nuveh sunt r€produsedupa editia: Mitrai Emiiesc\t, Sdrmanut
s6u de sensibilitate.Tema cehtoriei in lumea de dincolo remanesin_ Dionis.Prcznlitetu.d, B\rctre$ti,EdituraEm;nescu,1972,p. I -46.
gurut liant intre cele doue nuvele eminesciene.Daci personajulro- r.G.C6linescu, d€tirnp;i spagu"?nOperalui MihaiEnrtesa.lr,
,,Halucinalii
mantic Dan-Dionis dorea crmoa$terea absolutd,de dragd cereia in- Bucuregti,EditumAqdemi€i, p. 220.
4TudorVianu,
cheiaun pact faustic, dilematicul Vestimie i$i contemple,aproapecu ,,\4ihaiEminescu"il Artapreatoilol tuddtri, Bucure$i,Editura
indiferenli, metamorfozelepe carenu le'a provocat,ci doar le supor- Eminescu, 1973,p.105.
te. Dil€ma lui Ioan Vestimie rdmanenerezolvatE$i ea se propagd, 'Serninarult€ologic,,VeniaminCostachi"d€ Ia Socola,Iati, esteiniiintar in 1804
de VeniaminCostachisi Gh€orgh€Asachi.
firesc, la nivelul receptorului.Mesajul final parea fi acelacI moaltea, t c. Calnescu,
,,sirmanulDionis"in O"e.a-.-,I, ed.cit.p. 16l.
fantasticaSitulburitoareamoarte,nu e decetun banalaccidentcarene 1 lamesFraze\TheReliefin Innortatirl,33.
AptdDodds,p. 140
palte pe tofi deopotrivAti, la rigoare,cd n-ar trehui sd facematatacaz 3 Cl Horia C. Matei,D,i4anat de temeni antici, Brcure$i,
Atbatros,1986,p.
de ea, ceci nu e decatun piilej de averllure$i de cilatorii inedite spre 414.
alte lumi. ' Cf Mircea Eliad€ 9i loan Petru C iaru, D[clionar al rcligiilor, Btc1orerti,
1993,p. 26'l-2'12.
H'u'l1ar\itas,
r0Aici cnirn dupa edilia romeneascn: E.R. DafLds,Grtii ti irclionatul, la9i,
Polirom,l9E8.
rr Cf. Ioan PetruCulidu,
,,gaftanii greci sauiatromdl;i" ln Cdldtorii in lunea
dedt crlo, Bucuregti, Neni.a,1994,p. 144-153.
t'zDodds, op. cit,p. 127.
1llden,p.132.
: bcobNegt\tzzi,,Anintin din ,Jnimea", (,,Emines{n")1nSdieti alese,ll,
Chi$inru, $tiinta,1992,p. 166.
rsCitateledin textullui Jorge Ltis BoryesCafteade
nisrpsuntreproduse dupd
S"col"l2r, Bucure$ti, nr. 5-6(257-258)/ 1982,p. | 06"108.

80 81
cocoriiturce$i, acertia in saloii;gbtelehtoas€,
incallali cu cioculca
fa{anorcovului, cu pen€carlionlate;curcilenegre'vezi 9i curcilepis'
truiateorialbe:curcaniicur4eli in su$e,naniosiperoiulcedafocce-
rului;claponiipaunalicuv€rdeinclis, cuauriu,cufalaschimbacioasi a
gugeideporumbielt raleledecasali ralel€letestisenapusteau detoate
pa4ile,s inglesuiau. li cutcureznr
Sasairile e,tnacairile,cotcud6cirile
OMUL PASARE* gainilo.,sculatedepecuibal€,tulburarnlini$teavecinari$iVerge*,in-
conjuntdecurcaniSidecoco$i,general in nijlocul s.atuluisnumajor,
subinviorarea adierilor,simlea,cu o nespusinultumire,f€ricireadin
vialalui.
Prea pulin cunoscutda*ezi. prcza fantastic: tnacedonskiani
punein lumini un universincitant,ce inviia h refleclie.Traducitor$i Diversitateanelimitatda lumii vii il fascineazi,dar stdpanirea
imitator al lui Poe,Alexandru Macedonskirealrzao replica la Wil{an absolutt asupra poporului sdu de fepturi u$oareli instabile este
Wilsonin Maestrulin oglird;, medita{icpe temadedublAriiconftiinlei totodate$i un exeiciliu de putere. Vergea i$i construie$teull lntreg
umane-Alte texteinsereaza episoade fantastice in tramapreponderent sistemde perc€pliea lumii dupi modelul magicei sale ograde,aglo_
realistd,folosindun pretextoniric,a$ cum seintampldinPe dramde merareade pesfui sugerand9i funcfiile intelectualeordonatoareale
po;td, trx.decopilul (inslantanaratoriah infantile) cAbbre$t€, in vis, mintii umane $i, tocmai datoritd complexitd{ii sale, imaginea nu va
spretiramuri infemale.Ceamai izbltili dintreprozelesal€de aceasta ramanelera posterjtalein literaturafanhslicaromaneasca illerioare.
facturi estenuvela cole/ei inedita tesdturl de motive fantastice, Un acorddin atmosferamacedonskianiva prelua Vasile Voiculescu,
dublatade incercarea'rlred€ a pitrundlrin zonelecelemai obsculeale in Sezonmort \i inf]n)enfelesunt preavizibile pmfu a 1emai inventa-
psihicului uman- Experiinentaionll lipic faniastic, plasat in centrul ria in detalii. Charlesisi ocroteite cu aceeatigdja pfuinteascdfazanii,
construc!iei namtive.estePandeleVergea.ui; prolagonisllansalinlr-o ducand,pane la un puncl, via\a schimniceascd,dar, in \'Teme
^ceeati
autentica aventuragroseologica, interesat sdtreacedincolode limitele ce personajulvoiculescianva esuaintr_unerotismiefth, PandeleVe._
firescului, acolo unde imaginatia naturii nu poatefi concurag decatde geaarein faF o aventurAtulbureloare.
ceaumanE.Cu o pasiLrnede exploratot el i$i dediceintreaga€xistmfa Vergeas-a lansat,pe cei atat de n€conven$onale, in cautarea
cretterii $i inmulli.ii diverselorspecii (tumici, gandacide mdtase, divinului,sau cel pulin a supraommescului $i,tocmai de aceea, limba-
broa$te,goparle,petti, peseri),urmand,veriga cu veriga, traseulteori- jele amestecate ale orite.iilor au pentruel un mesajapade,dezvdluin-
ei evolutioniste. Cucerit,in cele din umd, de neamulinaripatelor, du-i sensul unui itinerar mistic. Admiratorul splendorii creaiiei divine
Vergeaajungesaconstruiasca un ad€viratparadisornitologic: duce, aparent,o vial\ de sfdnL Reinventandclauzeleunui ambiguu
Nu sc simtiseniciodainmai fericir...Puici alb€,pestrit€,galb€ne,po- contracttotemic, el i$i refirze, ca pe In1sacrilegiu,oftandel€regnului
rumbace, ii dau tarcoal€. Gnini motate, intre care cAt€vanegre ca pana animal,fiind, dintr-un reflex de avaritie,vegetarian:
corbulu',dar cu cresterotii, c&diau iftprejurul lui. Cocotii de rand, fi .-.camen-ai fi mancatseJtai. Cu ou! ;i lapt€sehrenisecatnvawemq
cand int.-o zi pricepusecn hpt€le € trebuinciosvife;lor. Cet d€spr€
* O variantaa acestuistudiua fosl publicati in revistaS/ea,a, Cluj, nr. 8-9 | oun- atakagainipierduteca& ouamancate
1999,p. I l5-l17.
82
Poatecd esteaici $i o fbrmdde evitarea canibalismului, dacd
o himere des intahita, ce simbolizeazl spontaneitateaprimordiald a
,tinemcontde faptulcd uniculseuvis esteacelade a setransforma$i naturii.violentdsi necontrolaE, eliberarea de greutatea pdrnanteasca,
el intr-unadintrefrpturilecare-isuntatatde dragi.DeSi,in moment€le inilialilor. Tema levitatiei se
zborul sufletului, starea extatica a
dc nostalgie,vis€azdla batalionulde copii, pe care $i l-ar fi dorit,
conshirie9tepe o schemi simbolica simihra. Avatarul omitomorf in-
opteMi pentrucelibat,in formalui ceamai radicald,car€implicdab-
dice personajelecu caractersolar sau regesc,eroii civilizaton, mesa-
stinentatotald. Fr€ud a explicat funclia acestorconflicte intra-psihice
gedi sau auxiliarii zeilor. Nizuinfa personajuluimacedonskiancltre
de caracterizare a etapelorevolu.tiei libidinaleqi calitatealor de sursi
un ideal de ftumusete.oco{edr..i implica nuanleleunui erotism sha-
fundamentalA a dinamiciiimpulsionale- InconttientulsAuestedominat
niu:
de o evidenti ambivalen!5, intrucatimpulsu le pe careconttiinlale
reprime rebufnescla nivelul incon$ti€ntului,dand natt€re unui com- Ho!Hol- SiVergea i9ialegea,dingand, ochirorunji. rubin€ in cercuri
dechihlimbarsalben,cr€astisengeri€, coada cu pen€ albe $ rolii, se
plex de inferioitate psihopat.Prjntrecotelelesale,PandeleVergea fi dat,mar
ince\aco tulgi cenusii,sepregatea s, facl experi€nte S-ar
medite^za,privind spectacolulvietii, puterii, fecunditilij lumii cu seami,pe la.gl o curcnnolatasau pe hnga o gascA Inioasi. albi
pisadlor, la propriulsiu destin.Vis€^zi sd innobjlez€ouAtoarele cu pesteto1$ ca.lionlaldde-1i€radragi lunea... Dar fii.dca le gtiaslabute
atributeleumanitelii, devenind un fel de sr"dmo{ ctuilizator prin impe- pealnandoun, teamasAnu b nemereasca $erp€il oprea.Vorbaerasd
rechere ctt i aripata sa domeslicitut?: brodeascacetva,lrei-patru,cat€ sn-ioua; la unnniasac+o iefi
Unsingurlucr!ll m6hnea...
cocot,decenu-lf:cuseDnmnezeu cocoi? Selectar€acompamtivelordin randul pietrelor prelioase,pro-
Cn n-e mai fi rnrnaspuicanici g6iranecilca1l.Ar fi dat la prie portretizdrii poetice a chipului iubitei, permite insinuareademo_
incrucitarj
deneamuri, laDoif€'uridevi€tuitoar€. 'agere
nului parodiei $i ameninli in perman€nldcheia fantasticede lecturd.
Rezultatulunui asemenea experiment,cu nimic mai prejos Reveria lui descdeun intreg ritual al curttrii, extrem de importantln
decathimerelegeneticienilor zilelornoastre,presupune atethibridarea viala plsdrilor, dar qi anxiettrlile patemitAfii. Oda6 cu ipostaza
umanului,catfi pe ceaa rcgnuluiornitologic,iar nilucirealui eufori- erotomodtra cocosului, onul paidre capdtafunc1ii simbolicemulti_
ci se cere psihanalizate.Premiselepsihice ale acestui impuls ple: prin cantatulsdu,ce presimteapropierealuninii, coco$ulesteun
bolnivicios sunt de cdutat la nivelul incon$tientului,ceci, pentru a simbol solar, protector al vielii; d€venit emblemA christicd, el
inlelege identitateaesteticAa unui atare fenomen,trebuie mai intai sugereivarenagterca,invierca, antmlandziua ce urmeazi noptii, dar $i
ldmuritcomportamentul personajului Ia nivel psibologic.Estede pre- inteligenla atribut al umanului.La un nivel mal abstract'omul coco;
supusci fobiile salehalucinatoriise nasc la intersecliaa douAdpud de ar puteareprezentasuprematiaspiritului, originea divind a iluminirii
frushdri: rmele legate de absentaposibilifilii de a procrea,celelalte izbevibare, vegheasufletului eliberatde tenebrelenoplii qi insetal de
transcriindinsatisfacliila nivelul situAriisaleontologice.Mai impor- primele liciriri ale spiritului, care se trezette la vialI sub semnul
tantepar celedin a douacategorie,funcfionand,Fobabil, dupepdnci- solarit4ii.Ceeace individualizeaza cocoqul,in faunacomplexaa mi-
pii similare cu cele careau dat na$terehimerelor.Pentrua le inlelege, raculosului, este tocmai vocafia metamorfozelor, pe care o
hebuiesaavemin vederemodalitdlilesimbolicede asumarea relatiei exptoateaz,..lintr-o alla perspecliva. si Creanga.irt Pungulacu doi
om/cosmos,in diveAe cultu . in mitologiile antice,omulpasAre este bani.

85
Abandonandu-$iprerogativeleumane,cu un allnrism in carc o efigie complexA.ce reunestespiritul miversal cu cel individual'
natura isi conijnuA imaginatia oeatoare, PandeleVergea s-ar meta- L\panitadeleifi|.nltteaz' cele doudpasiri asezatepe crengileArbor€lui
morfoza, bucuros,in coco$Si putem recunoa$te,in atitudineaperso, cosmic:una - reprezentandsufletul individual gustAdin ftuctul po-
mului. cealaltd intupand cunoa$terea purl - prive$tedeta$at[ Spre
najului macedonskian,un aspectparticular al aspfuatieic6tre frptura
androgini. Tipologiile tematice ale fantasticului includ, de reguli, a simboliza natura lor similarA,ele sunt uneori reprcz€ntatepnntr_o
a naturii sperd
imp€recherilenefiretti, ca dodalitate de explorarea limitelor umanu- iasere cu doud capete.O asemeneacrealie supeioad
lui, a inter-regnurilor. Convins cd ,,mintea omului nu e in stare si sdinhptuiasca 9i Vergea,dintr_o cwcire saudin alta". C,ldtoria lui in
nascoc€asci nimic in afari din ce a fost saudin ce o se Iie", Vergea spatiul ficlionaliteii continui spre alte emblemeale fo4ei vitale, ale
longevitnlii ti nemuririi, prin care ar wea sd-fi dcpAseasce statutul
estegatasaprm; la indoiali nattrrastrict fictionalAa himerelor:
ontologic,atatde banal,de om:
Cine !tie. n-ar fi tocmai de mirare ca zsriptorii de pe galbenii la care se
uita acum sAfi fosr odinioara pasari adevaE&, pdsnri car€ sn fi triit ri sd Tot asasemaistia,it vechime, 9i desprealtepisnr;cArorali sezic€au
fi uimit lumeacu ciudnteniaqi frumusetealor. AdicA de ce nuz De ce phenixi.P€netelor striluceauca f€lelecurcubeului, 9i phenixiiaveau
acegi zg.iptori s6 fi i€$it numai din inchipuir€, sa nu fi fost ri ei odati vieti deo sutadeani,iarcandli seapropiasfarsitulelesearuncau sin-
din ca.ne t oase, fiinle vii? Faptul c6 au douA capete nu dovede5r€ni, gurein flncddlevrcunuialtd, $i rennireau mai frumoase din chi,
cenusa safi fostoareii vorbecaa€esiea?
lor.inchipuiriti basme

Clarific.reaelementelor obscure.e-i domini viala interioarE Pasereamitici de origine etiopjanl (consemnatdin scrierile
(ti, in acela$itimp, legitimarealor) se facepdn asocierea cu elemente lui Herodot, Plutarh, Tacitus qi Claudian) simbolizeazdsplendoarea,
paralele din sfera cultumlului. Zgripforul sau grifonul este o pasAre fedcirca eteme inteleaseca sfldare a mo4ii, regenenreafi invierea'
fabuloasacu cioc $i aripi de vultur trup de leu, careimbina puterea lnventariind principalele consemneriale acestui simbol omitomorf,
terestiea regelui animalelorcu energiacelestaa vulturului. Simbol al Andrei Oi$teanu'z desennadrept elementecomuneandroginia 9i uni-
doctrinei lui Zoroastruasuprabinelui $i rdului universal, el aduni in citatca, ca alribrrtefundamentaleale perfec{iunii Gilbert Durandl
acelasihimere doud regnuri, procedeupe care il folosise $i Dimitrie remarca,aleasemenea,solidarilateaideatic5 dintre putereabinefiica-
Cantemlrin Istoria ierogliJicd. Dar natura sa hibridb l-a consacmt$i toare a Soarclui ce dsare 9i pesdi ca Phoenixul sau chiai cocoqul'
ca emblemtia fortei silbatice, ca imagine demonice,fiind una dintre Pasareaintrd in acelagiizomorfism cu soarele,aurora,zenitul ii eroul
formele predilecte ale monttrilor care pizesc comorile din ce lupt[ cu puterile noctume.Existend doar prin numelesiu, pasdrea
H'?erboreea; ca sd ajungi la ele trebuia invins mai intai zgripforul Phoenix semnific5 ceea ce scapd inteligenfei, percepliei ralionale,
pdzitor.Apollo cdldreste$i el un asemenea grifon. prototipul ideal, ffri qansamaterialitdfii. F'vocareafocului desfiuctiv
Pendulareaintre real $i fantastic devine o coordonatiifunda- gi creator,in acelagitimp, face din eaun substitutorfic, o metaforaa
mentalea gendirii acestuiperuonajmeditativ, p€ntu carezgipforii de triumtului viefii asupra mo4ii. Omul-phoenixpare cel mai incitant
aur de pe monedes-arputeadespdndese-$iia zborul, asem€nicalului avataromitomod cici el ar presupunerecuperareatuturor atributelor
fantasticdin tapiserie,din Met2engemsteln - nuvelalui poe ,jumetate omului primordial, creaia divina desrversiti, inzestratdcu aptitudinea
imitati, jumetate hadusi" de Macedonski.Pasirea cu dou6 capete- regeneririi periodice,deci a tinerelii eteme$i a vielii velnice O atare
reprezentareconcretea tendintelorantagonicecaredomind eul este rcma fantasticava ispiti, mult mai Larziu,pe Mircea Eliadein 6es irol:
11
86
mar
Grdces,tratand-odin cu tolul alli perspeclivi-Rcveria pe$onajului se bisericii.Sacrilegiulde a pune la indoialacreafiadivind cea
pend la capet' ala
continua in vis, unde mult dotita melamodozd nu interzie sA se desiver$itd,omul, esteop t inainte de a se consuma
producA: €umDioniseraimpiedicatserosteascA inreagablasfemieucigitoare
jinduind mai departesd
Hol Ho! pdcep* in s€rsit cc sepetrece- Rabdadur€rea, o binecx' Omul pasdre rimane la po4ile paradisului,
va n cbiar.Eraufulgi.tulgi ceaveaurnoliciunea catifelei,tulsi galbeni reciseascitinereleali nemurirea,pierdutede in$iul om'
li cenuriice-i€re9teau, ce seiirmulleau,
ce'i acopereau picioarele,ce i PanaleleVergeava fi asprupedepsitpentni te tativa luciferici
se urcal pe pi€pt,navalindu-isparele,bfalele,gatul,9i slergindprin a-i de a deoisi limitele impusespecieisale.Reintorsin ipostazaantropo-
clprinde obraal, prin al cuceriinlreg. uman€'
morft, el va avea de indurat consecinlelefragilit4ii fipturii
parcA'
Scefiariul onjric pemite intotdeauna concretizarea comple- fiinalpractic devoratde propriul siu vis. RealitateainnebuneSte
in
xului de reprezentdriimaginalivc, iar prezenlapisfuii in vis esteuna- lisdndu-seprovocatdde vis, ti defmind o modalitatea fantasticului
nim rccunoscugca simbol al personalitilii celui carc viseazA,in cazul jurul cereiase va strirctura'mai tarziu, proza 1ui Gib Mihiescu-
"Entropicul
de fa1d,coco$ulfiind decodabilatat ca emblemi a orgoliului, cat $i ca opereazAprin ristumarca ierarhiilor fire$ti, condetizate
semn al masculinitnlii.PentruVergea,cocotul din vis imprumutAati- prin imagineaparadislllui in destlamare'Oritiniile infbmetatese re-
bute ale tuturor fiinlelor himericela careaspirasein starede veghe: voltaimpohivastipanului1or,invadendcasa:
replatunlJ(rLrnemdipomenrl ln
Cocoisesimtea, cocofdin tdlpila cre$el.Cocotcu tolul ri cu totulde in ^Jaraumpluri 'c peFecu.
dehcsL;i
purpuri ii de aur. impintenat$i incalFt, cu glas de trimbita, ocolit de mijloculbibilicilor, cei searuncau
ti al cocotilor
al curcilor in cap' cu
puici,de gaini,de bibilice,de curci5i d€ saste...Ho! Hol ti toateise garteceI raeeaudepantaloni ii cualtelecei seurcascrapeumeri'izbit
supuneau. il chemau,seuitaula el galerfi cuiind. i;n li{a qi Ainspatedenaprasnica turbatedenemae
oaval6a pnsdrilor
**, p"ra"l", ;e bajbeia prinintuneric, incercazadarnic sa ;as6din
Asi$am la o irumpere ln con$tiintea,unor conlinuluri incon-
qtiente, ca rezultat aproape fresc al persevererii in acestereprezentdri.
Fanteziastdrii de veghe este mai putemice decat cea onirici, biruind Paradisut e convertit, acum, in:r-un infem omitologic' iar
aspiraliacrealoare a omuluie invinsade furiadeslructi\) a inaripale-
orice forma de inhibigie;nesupusi tmei critici constiente,ea pune in de pdsen'
lor. Pandelenu mai poateieqi din cam(rm luatd in stdpanire
valoareel€mentulantagonicce domina inconttientul, la nivelul ciruia
s-a produs deja o gravii disociere a eului, intre fiin{a reali $i cea pro_ a$acum tu mai poateieqidin cerculproprieilui obsesiiAmeniniarea
necon-
i€ctatdde imaginalie.Lipsa de unitatea sinelui,nemuifumit cu propria ce planeaziasupraumanului,de a fi anihilatprin proliferarea
sa condilie ontologic5,dA nast€reunui proces intens contraslant,mai troia* a altor specii naturalesau adificiale (plante' animale'mutanli
vom
intei h nivelul incon$tientului, apoi Ia o atitudine conttientd de prelua- sauroboli) se constituieca o noudtemd fantastici, aslrpmcereia
pare sa o
.e a acestui impuls bolnivicios. Exacerbarea atributelor masculinitdtii rev€ni in analizaRrroceli/o/. Scenade groazace urmeazd
corespunde dorintei de a crea, cu orice pre!, mutatia genedca innobi- confirme:
latoare. Acest Don Juan omitomorf, ce reunegte sffelucirea ,,zgrip,tod- cu obmjiiiiruitoridesange, menia puten-
ii instinchivieliii; redetern
lor imperate i de pe galbeni" cu purpura Phoenixului rotu, nu-qi deras imprejurulsiu puicitroncaneau
lc. VedearolLrli eracutrernurat
cu cnpulde
poate desiverqi opera, cdci Vergea este trezjt de violentul incendiu al rcpe/rl epe scinduJil|'eapdr a ) i gast et cu'r er audar c
+. r au qlr i\ ir ; de ciTm em loir{i b$ilicile
oercrio;n aceli se 'r er er ii
88 89
caremo4i,carecu cotoaielerupte,sein$iraude la pat la uin. BAtAlia Macedonski (aldturi de cel al prozatoarei b'ritarice Daphn€ Du
pareapi€rdutapentrupasdrime.
De Pddelenu semaiinclettadecatun Maurier,dupaa cbrei nuveh a lecut P.irarile), s-arfi aflat Fobabil in
nic nurnardecurci. maredilerni, fiindu-i gleu sa se decidepe care s-o ecmnizeze.O inva-
Instinctul de conservareal speciei invinge, in momentul de zie de p5seridomestice,motivate,nu de cin€ ttie ce fenomenastral,ci
panicd,pe marelevisltor, carehoteritte se se apere.Dm Vergearede- pur qi simplu de foarne, ar fi fost, poate, ti mai inspdimAntdtoare.
vine consecventcu sine, infruntand cu stoicism agrcsivitateaunui Ne$ansalui Macedonski!Sau,poate,a hrturor culturilor neajulatede o
cocot rogu, parc, desprinsdin propriul lui vis. El pierde un ochi (un 'llmbdde circulatieuniversah.
moddea vedea)dar iti recucerelte ipostaza onirica:
l Uncocoitucesc$ineobitnuit
bFa, sei nepustiinsn in
demare,
obraz, un
pmclelc€nuluase
urlet de durere
incapartela
sfr9ienoaptea.
$i
Coperi.du-Si cu o.nenn pe
ochiul, carecocogul i-l crapasedintr-o
lovi-
turadecioc,apdrandu-se cucealaltAcumputea,Verg€aiefi ilr pridvor,
iar,d€acolo,izbitdenulfinea ces€d€zmetic;se, coboripepoanafi o
tuli afarl,petrecut
in.uliladealaiulcurcilor,desasaitul ga$elor,ri d€
naprdznicele cutcurezari
alecoco;ilor.
Coco$ulroqu,ce va preluaprerogativeleputerii, in ferma luate
in stapanirede pasari, ii proprmeun adevarattumir cavaleresc,din
careVergeaieseiluminat: ,, Cocog!m-am Iecut cocoq!dspunde el a
douazi vecinilor". Lupta penhu intaietatesexuald,atat de obi$nuitEin
ritualudle nupfiale omitologice, devine rm 3emn de recunoa5tereal
noului sau statut. Mult visata metamorfoza s-a produs cumva,
permilandacesluiciclop, ce $i-a sacrificatun ochi in lwta de la cocoq
la cocoS,sI se inchide din nou in ca€pace, visand la speciile inci
nenascule.
SAsditul $i culcurezArile capita iaI5ti un sens ezotenc, ce
anunlE nu doar victoria neamului pdseresc, ci $i intoarcerea
visdtorului, pe care ceilalli il socotescnebun, in tumul siu de fildeq-
Fondul sonoral nuvelei nu trebuie ignorat,pentru cAel face parte din
recuzitade punerein scen5,bine cunoscutl de poetul armoniilor imi-
tative. Chiar daca apetitul lui Macedonskipeotru genul honor este
opdt in stadiul embrionar, acest studiu pe marginea impulsului
aglesivitali la nivelul regnului omitologic esteincitant d estede pre-
supus ce, dace Alfred Hitchcock ar fi descopedt qi textul lui
90 91
NOTE:

1Nuvelaa fostpublicafi, intr-o primafom!, iir 1888,in gazer^Sindadul Td.ei.


Citatele sunt reprodus€dupa edilia Al. Macedonski, rersuri ti prozd,
BucuiEti, Albatros,1976,p. 135-152.
'?Andrei Oirt$nu, ,Jhoenix - paradigmaspiralei"in Gfiditu de dincolo, Clti.
Ddcia,1980,p. 164-169.
3 cibed Lrumnd,Strc&/,le aniopologiceab inoainaulr!, Bucure$i,Univen
FANTASTICA SACEAI,.I A LUI CANUTA*
enciclopedic,1998,p. 147
* o partedin sugestiilede decodaresimbolici propuseln aceststudiuau ca punct
Treim, f;iri indoiald, intr-o lume suctld, in care mulli dintre
de plecte DiclioLnrul de sinboluri r€alizat de Jean Ch€valier ti Alain
Bucure$i,Arternis,1994.
noi au sentimentulcA nu $i-au gesit inci locul $i multe luoud par a
Gheerbrant,
mergeexact pe dos, dar, ne rdmane,ca unicA satisfactie,rizvratirea,
dupemetodapolitice brevebta de emblematicnlpe$onaj caragialian,
cale:
... a parasittotdeauna ti injusteiei vi-
opozilia,din catlzanernarginitei
ol€nt€. in ajunul venirii ei la putere, 9i s-a aljpit toldeaunad€ guvem, ca-
re-n definitiv nu era asa d€ vinovat, cu cateva zile inainte de trecerea
acestuia in opozilie.'

Sucitd politice intr-o lume dominatAde oportunismti relati-


vitate a valorilor. . . $i totu$i, ea mai are $i astEziadepti,mul1idintre ei
chiar printre manuitorii de condei-Clci textul caragialianexprimd,in
{iond,dramasolitudinii, a con$tiinteisubiectivein conf:ontarecu me-
canism€lesocialeabrutiante, fafi de carenu are decatdoua atitudini
posibile: fie sd rezistecu odce pre1,fie sa se laseiniegrat calapodului-
Paradoxal,despreacesttip de actualitatea texfului caragialiannu se
vorbe$teaproapedeloc $i ne propunem,tocmai de aceea,sAredeschi-
derndosafil Camttd,om sucit.
Textul, unic in felul siu, in contextulcreatieicaragialiene,€ste
scris in 1897 (perioadain care autorul se orienta ferm citre tragic qi
fantastic) si ufinerelte cu insisten[e un destin, de la na$terepeni
dincolo de moafie.El a fost dedicatlui Dela\.rancea$i incredin{atspre

Pdrudigna,n. ll200l.
' Aceststudiua aparutin r€\;sta
92 93
pnbli\carcGazeteisdtearrlri, ce apercala RamnicuSirat. O Scnroa,'e cu initialaM., adaogi:,,Cutoateacestea, d. Cangiali scria,acumun
despre scris adresati directorului rcvistei, C. C. Datculescu,carc ii an pare-mi-se, intr-o rcvisti literu5: De-aqavea 12 copii - fereas-
solicitasecolabomrea, ridicl problemeincitantelegatede condifia cI-ma Dumnezeu nu l-a$ face pe unul literat, pe toli i-a$faceoameni
scriitorului romdnla granifadintreveacuri: politici."5
Douazeci ti patru de copij sa am si ma ferealcd Dumnezeul - pe toti Scrisoareaprozatorului, pe care atet conferentiarul cat $i
i-a; face oameni politici, adica avocati; $i &ca unul n-ar fi in stde sa gazetarul o citeaze din memorie, (numdrul eronat al copiilor fi
r'nve1enncar adta, l-al inv4a sAprinzacaini cu lalul. Hfl8her, da! da' celelalteinexactititi vizibile dovedescacestludu) a av'ut,se pare, un
literat nu! Mai bine s6-fi bataeljoc de literali cando intiln' la un a' extraordinarimpact asupraclasei scriitodce$ti,ftAmantatAde acelaqi
oda Lu:rn u l ,d e c i ls a -rrb a l a l o ch e n e heri i de
el pe l oarepol ecrl e.'
tip de probleme.6Nici nu ttim, in fond, dacaeaera destinat!publiclrii
Metatextuldezvoltdtema conditiei me$te$garului carenu are sauexprimadoafni$tegenduripcnru directorulgazelei.carca comis
alta unealtAdecefcondeiulii altAtreab5decetsa se revolte impotriva o indiscreliepublicand-o. Poatea$ase expficarcacIiaviolentdde ]a
unei lumi rdu intocmite. Cei care au avut ptivilegiul de-a fi Ateneu.Oricum,eaatestao starede spiritdemaredeznadejde:
contemporanii $i prieteniilui Caragiale au remarcataici unelevalen,te Nu mi-estcdraecondeiul,crcd€{ni ba chiardimpotrivd.E o unealiacu
auto-biografice, dar ti pllcerea autorului de-a imprumuta masca care n-aln tlcut niciodafi ceva cumsecadepentru lumea mea' dar cu
acestuipersonaj.in multe randud Caragiales-a dovedit a fi exffem de carc mi-am f6cut totdeaunanie insumi mare necaz si multn paguba '
sucit, de la rela,tiaatat de confiove$ati cu Eminescu,la hodrerea Prearadicali o asemeneadeclaralie,parcd,p€ntru a o arunca
tardivd($i nefinalizatd) de a intrain politicd,domeniude caretoata in lum€alargi. Ea e completatede o ,,urare"cAtredu$mani(,,neamde
viata i$i luaseo distanldironici. (A sevedeascrisoareacitle Vlahute,
neamullor, mdcarunul la trei copii sele ajungeliteraliromdni"")9i de
publicad ulterior subtitlltl Politicd Si literaturd). Cu adevbratsrcit, se presupunereaca meseria sa e un fel de pedeapsdpentru gretelile
dor,edegte a ll Caragiale. atuncicendi$i neagbafirmaliiledin aceasta inaintafilor (,,Probabildupi cine llie ce bunitili $i faptede ispravdale
scrisoare,pe care Alexandru $on!u o citase de la tribuna Ateneului bunilormer.eun-amahduneaka-n Iume-).
Romen:,,Cu dreptcuvantziceaCaragialiacumcaNatimp: De-a$avea Moti\'d maniei divine este cel carc unificd textul cu acest
9 copii, nu i-a$ facepe nici unul litemt', ceci la noi arta, dlor, e
metatext,care dd seami de stareade spirit in care a scris o atet de
batjocorita, e neluatiin seam5!..."r
stranieistorie. Interesantapentru analizaprop u-zise a textului este
Reaclia autorului, prezent in tnbunl, a produs stupefacgie
o alta ftazd:,,'Cenu poatetrai, dacen-a avut norccd sa nu se nascd,
generah$i cronicarulo reline: am pus eu in
tot mai are un nofoc sa moare: \4ultecruciasemenea
D-lot sdmniertaticd nI prezintin sta.eaaceasta, darca m€mbrual viala mea."'oEa sereferl la viala gazetelorftri noroc,dar asemanarea
Ateneullrin-am putut tr€ce cu ved€reaun neadevarpus d€ d- cu soartalui Cenufi, Sipoatechiar cu ceaa alrtoruluisdu,e izbitoare.
conferentiarin sarcina
m€a.N-amscrisniciodatd cnlanoiIit€ratura
nu-i Iardsi interesanld€ste afirmatia cA o asemeneacolaborareii
preruil6.D;mporriv6.Lucflrl acestae scandalosl...'
aduceo ,,multumiremoralt', penhu cd ea deschideseriaunor inedite
Apoi, simlind, probabil, nevoiasdl justifice pe conferentiarul paralelismepe care acesttext caragialianle stabilettecu doui dintre
apostrofatcu ateta gnvitate de Caragiale,cronicarul, care semneaze scrierile lui Poe: Nu-!i pune niciodafi capul rdmdtag cu didvolul

95
I

(Neyer Bet the Devil your Head) gi itgropat de l,iu (The prematurc
desteaotaindaloririle erau socotite intotdeauna drept phceri' iar copiii,
BuriaD. Cfunlld, om sucit co171binitema unui destin nefas!
care Drecum colletel€ sau lnaslinii C.eciei modeme, cu bataia devin
sfrr$egtehagic, din p mul, cu cea a ingropirii premature,din al invariabil mri buni. Dar biala femeie avu ghinionul sn fie $angace 9i,
doilea. dccet sal altoiascape copil un siengaci, ar face mai bine sa-i dea pace.
Scriitorul american,din care Caragiale a traalus,dupd cum Universui se rote$e de la drcapta spre stanga, atadar nu se cade se
bineseqtie,o seriede texte,avusese aghezmuieiti pruncul de la stangs la dreapta. Dacn fiece pdlitura din
$i el gustulexploririi cazurilorin djreciia cea buna sloboadecele un beteiug, urmeaT-A ci fiece scatoalcl
careviafa estemai sftanie dec,^torice ficfiune, iar oamenii sunt Drinsj
din cealahadireclieverain el un oarecareprccentderaurare'?
ca in nistecapcane. in sirualiilira i"5ir.. Ln
pune niciodatd,aft]l ranAsagcu diavolul."..r"n.u,",,t "a,.'1vr_,,
scris,dupemAnurisirea Aceastaparesdfie cauzaprecociteFisaleintru viciu, $i mai cu
prozalorului.pentrua raspuncle acu,/alieica n_ascris niciodata,,o in cel al pariurilo!. Tot in ulma unui astfel derame$agifi pierde
I povestrre morala,sau,mai precis,o povestirecu momlA..I Similitudi_ capul, pariindu-l cu diavolul. Dar spre deosebirede acest vicios
nea structuraHevidentdintle cele douAtexte constdin chiar aceastd itice american,Cenulee$e un biet nevinovat,caretoatd viala i$i di
combinafje cu o componeffAmetatextuald,conceputi de ambii ca
o Silinlasd-i mulFmeascApe cei dinjur. Povestealui e tristtr,tristii, cum
l scrisoare despre scris gi despresituafia ingrata a proiluc5torului de nici Dickensn-ar fi stiut-o scriemai bin€.
texte litera.e. Apoi, morala joacd 9i ea un roi important in ambele Cenufd nu e pdlmuit in sensul nefast, dar are alt viciu,
cazx1. onconformismuL,,A fost odatAwr om caretoateviala lui nu s-aputut
Liviu Coteu, traducdtoruttextului $i autorul unei excelente potrivi cu lumea- url om sucit."r] Ce! despremama,are $i eaun rcl in
edilii criticePoe in limba romane,simte instinctivuneleasemAn?iri Jucealdcopilului, ca Si mama lui Toby, ceci ,,Ma-sii i-a abdtut sel
intre cele doud texte, p€ care nu Ie comenteazdexplici! dar traduce nascdtocmai despreziu6 la lisata secului de poshrl mare, cind se
fimele Iui Toby Dammit, Fotagonistul povestirii, prin Fifirone pomiseo zload gpzava."r4 Mediul climateric ostil (integrarespatiale
Afurisitu', recuperandastfeljocul de cuvinte damn it! (care ne Doate problematice)dar ti grabade-aieti in lume,nici h sArbitoare(ca!e sta
lesnerrrmitela..aldracului DonM'Mirica..). apoiprinConu.Ajilrisilu Iiresc sub semnulchefului, veseliei, dar $i al unui copios ospdl),nici
(ca ti Conu' Leonida) $i foloselle in traduceretermeni
exftem de ln post,timp ambiguu9i nedefinit,pun na$tercacopilului sub auspicii
l plastici, cu ecoucaragialian,precum,,coate_go al€' (penttudeadsmatt nefaste( ,,s-arepezit afa f5ra socotealdin lume"'') ca $i botezareacu
beer),,,amic" (penfi) frienA.,,zgerie-branzd,, (penrruparsinonious), un numeneobisnuil. ..larapraznicin calindar".r6 Canula.carcna ovul
,,venerabiluf' (pentru o1d), ,,stimabile', ft,entru ny good fe ow) norocul sd nu se nascd, in arc nici norocul si moard i0ecat ii
ti
chiar ,,firii salesucite" Crenfr[-Wnersit! of disposition). cristelnifA,sortit fiind sa-$iduce straniasoartepand b infiordtoml ei
Personajulpovestirii cr morald aluipoe este el rm omule! capat.
Si
IAIe SUCtt: Existe o ciudatl dialecdcea timpilor aurordli ir acesttext,
Cl a foi uncrineamdrlit.
circumscrisi principiului generalal t celli, caremeritd a fi analizata.
esreaderbrar.
$i z avurpane.Inr_aderar,deo
moanectner5ce.darn-artreburst-l ocrnimpenrruvicrjtesate,caciete PentruCdnufe,sarbdtorilesunt nefaste,incependchiar cu naqtereasa
proveneaudintHn defect al rnaica_sii.Aceasta dtduse intr€aga dupechcful deZisdla s€crl i, continuandcu botezulcu peripelii 9i cu
bi
silinfi s ciomageascs de cend era mititet, fiindcain niniea ;i nefencita aniversare a celor Feisprezeceani' dar culminand cu
96
9',I

il
dlyortul la Blai<ovettenii$i cu tulburareaparastasuluitradilional de s[ numeredomnii ldrii, numerclecomplexe!sau raurile Europei,
qapteani. steagule, adici IerAsi-i iasAniciodattrla
precumnumirzrse Pristanda
CenuiAse na$tesprezi\a de lLuea curafi, ce poafleconform
traditieiromaneqtio incercetudsimbolicainteresantE. Este ziua in I socoteal4bicanul il pilmuiette mai stratnic decetar fi putut-o face
mamastangacea lui Toby, nevasta$i prietenii il in$eala,dar moartea
carese acre$teborgul,$i pdmul om intahit in caleestetms de urechi
saude pfu sprea se acri $i, asemenea lui, licoareamagici, dar $i zilla
t lui aparefia e cea mai sinistri dinfe toate festele pe care destinul
Tot ce i se intamph desc e un traseu
rautaciosi le insceneazd.
in caresedaucaidiiin tdrbacd.rT Situareatemporaliinalicd,a$dar, un i existenlial al valorilor inversate.Sintagma,,om sucr" functioneazd
comportamentviolent nu doar permis, ci chrarobligatoriu, consacrat stilistic cu valoareaunui epitet general, nominalizator, dupi moda
prin tradifie, care se va risfrange asupra intregului destin al celui pe
chsica.Ea aparein primul enun!namtorial$i revin€,ca djagnostic,
nascutsub asemenea auspicii.Apoi, primeledoui zil€ din pdresini. mai multe voci: a preotului,a dascelului,a nev€stei.Este semnul
Zilele nebunilor, au $i pronuntatiz carnavalesc,fiind dedicateunor
'rn alteritelii sale,al insinguririi iremediabilea celui ca.d alegerezistenla
,,comedii9i glume"'"ceeace ar puteaexplicavocatiaunui destinpus morali $i intelectuah, libertatea de a fi diferit, prin incilcarea
pe fbrse, pe inscendri,ce acoperAtoata gama de Ia comic
flagEntAa regulilor.
(evenimenteled€ la $coala),h sinistru(ingropareaprematuri). in zorii zilei in care implinea treisprezeceani (cifrd cu o
Autorul se ndscuse$i el in plite iamd Si tot sprezoi 29-30 incdrciturasimbolici tinandde mitologiaghinionului)se intoarcela
ianuarie1852.lati momentul,re-transcris de VlahuF, duFAmirturi_ bunictr$i pare si se nasci din nou, prin fo4a aceloratipulsiuni
sirea aulorului insu$i: ..Vanrul vejaie al2|:6,nenorocirafemeiese recipmcen€gative,dintreuman$i cosmic,pe care$i Caragiale,ca 9i
zvarcole$te in,untru de dueri grozave...$i toata noapteao duce Poe,le traducein registruparodic:
a$a...De-abia catreziui se utureaza.Nagteun copil lard noroc...Ei
bine,copilulila sunteu!"reintr-o scrisoare Seimplin*acu,peste o miDutn,
a kisprez€cea Lvartealaa pdmantului
ctrtreHoriapetrapetrescu. decand$nartjlCanuFsesrabisea iesisi s€bucure
imprejunlsoarelui
Caragiale confirma..\.t-am ndscurin anul 1g52,la l0 ian. {Trer
0 de razeteacestuia.Un nea$nnpar nesuferit .idica pe baiat de pe mindir'
lerarchi) sr.v..disdedjmineate". CAnutAofta adanc ca $i cum ar fi risuflnl lnlaia data, iS' gterserePed€
Botezul,dt al imersiuniipurificatoare, atatin planritualiccat mhi i ca$rcumar f i lt ul inliir Jodd lum ina. - l
Siin sensiniliatic,isi actualizeaza,in acestcaz,valoareaescatolosica_
prin ameninlareainecului.Cufundareain apa purificaLoare Femeia,care fine locul instanteimateme,dar implicd, in
esie o acela$itimp, conotafiaintelepciuniipe carevarstai-o confbrtr,plange
fomi de intoarcerela izvoareleodginare ale vielii, urmatl firesc de
momentul emergenlei,renagteresub semnul harului divin. Corecta odati cu el, intelegand,destinulnefastce.l pandette.Episoduleste
gandit ca o recapitularesimbolica a intregului text, funclionand ca o
rntegrarein lume, menitd sA asigure l€gitimarea culturala a noului
niscut, €tueaza.In logica intregii constuctii naralive,bazatepe dubli formd de specularitate,atat retrospectivA,cat Siprospectivi. Din
principiul valorilor rastumate, rrcr'k, simbolistica beneficd a nou, o serbitoareestecelebratAprin plans.
Numele ales de Caragialepentru personajulseu Fimite la un
momentuluiritual esteconveditAintr-unamaleficA.
lan! de asoci€ri,explicitate de ftaza: ,,lstoria lui se poateasemanacu
Canulerdmanede mic orfan, la $oaltr e incoltit de un dascil
riiutAcios$i arogant(variantda lui Mariu Chico$Rostogan) se apucd istoria unui paharcarerabdi sAl umpli cu liha ti pentruo picetuIi se
$i supirtr $i da pe-alare."'?rSimbolismul cupei, al paharului c:Ie se
98
umple$i se revarseline de ritualulparticipdriivirtualela sacrificiul ghinioanelorin farnilie, inauguratede moarteaprematurda pirinlilor
divin, iar CinuleparecAs-aniscut exdirsivpenn'ua pitimi, pentrua lui Canqe 9i duseIa apogeude intreagasa existenli.
experimentarautatealumii, pe care, asemenealui Chtist, o parase$te in aceasta zi, in carese dezleage limbapiserilorcantetoare $i
inainaede l'reme, printr-o moafie la fel de inspdimaftatoare.Car4d pe$telepenttu mancare,penhu toli cu excep,tianefericitului Cenuli,
intrdin consonanla simbolici cu cazanuld€ la bot€z,dar $i cu calota nu e permi$ gelceava $i,poatetocmaide aceea, s cilrl o alegepentru
craniani dezgropatddupe cei $apteani. Ea trimite simultanla cupade a lua decizia divolhrlui, in.teleaptd,se parc, de vreme ce impiedicA
la ospiful ritual din momentulna$terii,dar $i la ceafolositi in libatiile propagareaconsecintelor unui ,yblis despre care nu $tim nimic
rituale la ingropare ti la panstasul de iapte ani, in care spelarea limurit. dar ale cirui consecintele vedemaclionand (Sereactualizea-
oaselorareun rol lirndamental. E, poate,in final,Sicupamantuirii. zAavertismentuldin scrisoareaautorului: ,,cine$tiece buneEti 9i fapte
Dar simbolismul fundamentalal cupei se leaga de destinul de ispravdalebunilormei".)
uman. Este cupa date individului spr€ a li consumatein intreaga sa Dace rcma destinului nefasteste dezvoltaE excesiv$i adanc
existenfA,carepoafefi una binecuvantatAsau,dimpotiiva, un paharal inrldlcinate inr-o r'"r?a menlit a$tohton6,care transformaposibila
maniei divinitnfi, c in Apocalipsd. unde ingerii celor Spte pedepse influen6 a lui Poe intr-o simph sugestie,cea a ingropdrii premature
sunt simbolizali prin $aptecupe pline cu mania lui Dumnezeu.Cupa estetratatl mai sintetic. Pentru ambii scriitori, ea pare se exerctteo
lui Cinula e una amari, aproapela fel de amaracu cea pe care Isus
t nimic
atractie c,ci, a>acum relnarcase
irezislibila, autorulamerican.
trebuie s-o bea inaintea actuluj sacrificial, avand sensul de moment nu poatefi mai inspdimanlatord€cetingropareapremature.
culminant al intregului $ir de pntimiri. Ambii sunt sacrificalii unei Atat Cenufd, cat qi personajelelui Poe din The Premature
Iumi riu intocmite,ambii suntpu$i in mormenthra a fi ,,norti bine , Burial prezi a \emncleaparente ale morlii sr. in loaleacestecaluri.
dar soarta pe$ona-juluicaragialian pare mai cinica, lipsit fiind de ingroparease face cu o graba indecenta Deqi CaraqialeprecizeM\
sansaresurecfiei.Dar $i el devine intr-un fel nemuritor, prin fo4a ..L-auingropal a doua/i ca pe loli monii_:' cililorulrecunoalle cu
unicda textul literar. usurintl nu doar incdlcareanormei rituale, carepresupuneingroparea
intorcindu-ne la analiza funclionalitilii timpilor aurorali, str in cea de-aheia zi, ci 5i previzibilulfiuc narativcaragialian, in care
ne amintirrrczL Blagovetlerii (25 marti€) sunt,in societateatradiiionale afimalia indica, de fapt, o nega.tie.
romaneasci,o sArbdtoarela fel-de importantdca ti Pa$tele,in carenD Consecventprincipiului structurantal poveqtiisale,Cdnuldse
se lucreazdsub nici o formI." Ziua este,categoric,nefa$apenlru resucette$i in mo1mant,cu spatelela lumeaincomprehensibilain care
rodire: nu s€ seaminaphnte, ouale fdcutein aceastEzi nu se pun la a trait.Desprecadawelece segd5esc in deTordine la dezgroparea ritu-
closci,puii ndsculisauconcepuliin aceastd zi suntneviabili,sauchiar ald,hadilia indicl suspiciunide ordindemonologic: ,'dacel gesesc cu
monttri. A douazi, B,/agore{rrcrl, femeilerespecti acelea$iinterdicfii falain jos, sezicece e stigoi ti inda6 i se bate un par de lemn de dsa
de lucru, fiind ameninlatprincipiul vital al rodirii. Sub acest semn prin inimi."'?5Dar nevastalui CanuF, (care $i ea a trecu! pdntr-un fel
trebuieinlel€s amenuntul,aparentn€semnificativ,al avortului nevestei alemoade $i inviere rituald), spirit pozitivist, are o alti explicalie' per-
lui Cenute$i al popasuluiei pe Fagul dinhe viaF 9i moarte.Copilul fectintegratalogiciitextului.
sdjJare norocul de-a nu se mai na$e, kt,dentpe.Jrd, astfel, seria Pe de altd parte,mesajul ,Jl-a fost mort bine candl-au ingro-
pal -' poalefi decodalti alegoric emblemanemuririiprin scris c:ici
t00 101
scriitorul nu moareniciodata
,de tot,, _ cum spuneArghezi. Critica i$i NOTf,:
arnnte$te,din candin cend,sdftai
oficieze ceteo dezgroparearituald.
au literar,Cdnulinu a ramusfira a"s""na"nta. I I. L. Ca]neiele,
Cdnuldomsrcit 1nOpere3. Buc||:e*| EditumpenrruLiteratu-
,-^-,_-. ?"1.:nuj
nsprra! probabil, Si ;
un srct mult mai celebr A, 1962,p.99-105.
non"onro-r"tur luiB&enger. 2I. L. Ca.agiale,
p" ;;;ff;i:f lersoana
t""tsresle
sdseopuname- ,,scrisare desF€scris',in Oper" a, Bucure$i,Editurapentra
"u.";w*
reurumiiinacceprabire
i" Lir€ratur6,1959-1965, p.138.
;r-;;.;r; ,
.kra,inbrie
saiin "fi ;;;i';#f.::1"::#,ffi:;:"r#:] 'Idem.,p. 597.
albiden.
ronescian, "r*;:
v" dectara
caousepoare
obi$nui
* ,**-,, 5lbid€n. Inconsecvenlele poljlic€ alednmaturgulurau tost invenraraate
la largullui printreoameni. penol deAnton
$i "a "llJltl
eL povaramaterialitatii.
grefdd Bacalbatain arlicolul ,,O viata fdunoass", in MoJ reacd din 15 nov. 1995.

B:,:'#:.'T';1:,Ti',:,i "'"oi'' Dar.


li,x1li,l"
despre
saceila
rui Ion N. Nastasiamergefi msi departe.reproducand lragmentedin discursurile
rostitede Caragialein campaniaelectoral6a part;duluiconsenator-democrat,
toate in mani€rap€nonajelor sale din corn€dii, c€€a c€,i pare aurorolui
*ldinn]j o fizbumrc a celorincondeialide dranatus. (,J.L. Caragialeoraro.
Si om politiC'in Rondnialiterufi, n. 6 /2001(\4-20 feb.),p. t2-13.)Se
cunoastefbarte bin€ obiceiul scriitorului de-a imprumuta,uneori, limbajut
personajelorsale,dar noi credemcn nu e vorba despreo c.ader€in propria
capcana, cumpar€sdsugereze dl. Nastasia,ci mai degrabacn autorulfolose$e
o.ic€ prilej de a relmprcspfta mernoria auditoriutui sau cu fraz€ voir
caragialegti,pentru ca singura platformapolnicn de h care nu s-a abatur
niciodaH,a fostoperasaliterara.
uCt
,"{postrofalui Cdasial€' in Adevdnl, (De Ia Atae!) t8 nartie 1900,p. 2.
s€mnatM. Iosifvulcan, in rubricasa ,,Salon.De la Bucur€*i,, in F.n,/iia, 23
madie/8 aprjlie 1900confirne iniridentul.
7I. L. Carasiale,
,,scrisoared6pre sffiJ' ln vol. cit., p. 339.

)t E. A.
Poe,Nu-tipuneniciodatdcapu!rdndtag cu diawtut i prdbrstueaC6ei
Usher Schik, Nuvele,Porestii, (edi[ie rcalizatade Liviu Corrru) Bucuregti,
Univers,1990,p. 455.
'1nia.m.
1.3
I. L. Cuaeiale.Cdnuldon gct in vol. cit., p. 99.

'Ibidem.
" Ct Si-. Fl. Man.tr.,Sdrbdto te ta roan i, I, Bucur€iti, Editura Fundaliei
Cultunle Ronene,p- 230.
102
t03

I
s jl
'3ld€n.,p. 214.
'' Al. $eban,,,Momenr€... inediiedin viatalui Caragiale, aflatede la d. Al.
vla6,ti", i\ Flactua,I, l6 /1912.
'zoCaragiale,scrisoarecatreHoria PelraPetrescu, din 19februarieI 908.
1tl. L. Caftgiale,Cdnuldou Mct in vol. cit-,p.
I 02-103.
2 ldem.,p. 103.
! Cf sim. Fl. Marian op.cit., II, p. 59.
, ACTORUL $I DUBLURA.
taI. L. Camglale,Cdnutdon r,.r'r in vol. cit., p. 105.
' Ct S. r. Uarlan,1,,n,"-anturca la rcmAni,Bt)rlnetri, Edirura,,crai $i Suflet
PSEUDOFANTASTICAL
- CulluraNationalt',1995,p.268.
16l- L. C^t^giale,Cdnutdon rrsrl in vol.
cit., p. 105.
Unul dintle exercifiile narative tarzii ale lui I. L. Caragiale
i este AblrHasan, (1909), traducereliber, (cangializate) a basmului
Adomitul trezit din cicl'rl O mie ti una de lopIr, ce aveasi dea nu-
mele volumului postum din 1915.Din rafiuni carene scapd,textul nu
a fost inclus in editia de Operc 1-41ingrijlta de Al. Rosetti,$e$an
Cioculescugi Liviu Cdlin, cu toab ca in volurnele3 qi 4 existdsecliuni
specialdedicatepostumelor.Totuqi, el n-a scipat aten{ieicriticii.
Paul Zarifopol obsewacii in povettile caragialienetarzii pito-
rescul a cucerit tot mai mult teren,in ciuda canoanelorclasicela carc
autorul se raportacu at6tastrictefe.Ele sunt conceput€ca ilushlri aie
vechii tnlelepciuni orientale, menite si ilumineze latura de moralist
clasic a autorului. $i mai precis,G. Cilinescu notasetendinla de loca_
lizarc a acestuiorientalism. m€tamorfozatlntr-un balcanismmunte-
nesc,dar $i explomreazonelortulburi ale Perceplieisenxxiale: ,Abu'
Hasan e o expe entd de sugestie ce duce Ia alterarca percepriei
adevarului"2.Nicolae Ciobanurvedeain povesteaorimtald capodope-
ra basmului nuvelistic romanesc,constatandcd ,,temamoralizatoare
este subswnatdincitantei Foblematici a basmului nuvelistic". Cat
privege ,,impulsul obscur si tiranic de schimbarea identitdlii" care
degenereaziintr-un ,,cazde clitinare a min!ii", el permite explorarea
din unghi fantastic.,,lmpulsul incon$tientde a provocadestinul" este
supralicitatprin chiar ivirea califului, in carecriticul identificd aparilia
oarba.de un fantastictulburatora fo{ei destinului.

104 105
Dacd in cazul \o\wnnhi Momente, dar $i al altor texte de namtivd se poate rezuma la o serie de varialiuni pe tema ctuterii
dupa 1900,intelpretirile c tice cele mai nuneroases-aulansatin ceu- identitdlii. ,,Cinesunt eu?" e intrebareadominantda califului de o zi fi
tareaelementelorde continuitatecu universul tematic,tipologic $i sti- €a e susceptibili de pluralizare: cine suntemnoi tofi, acto sau doar
listic al comediilor,,,pove9tile"au fost explorateoarecumseparat,sub dubluri, pe scena mare a lumii-teatru. Trecand prin diverse stadii
umbrela derutanti a acestuibalcanism,ce perea sd le indepadezede initiatice (un an de dezme! o zi de regalitate,o luna de nebunie),el l9i
pictua societelii romanetti contempomne.Sunt observate,de obicei, pune mer€u aceeafi lntrebare, ceci aceste,,momente"nu sunt decat
elementeled€ noutate,de rupturd, de disjuncqie,lird a se prmein evi- expresiaceuterii unei ordini in fluiditatea duratei,o tentativi de hare
denli posibila continuitate.TotLrSi,ea se vedecu ochiul liber. Dincolo h sfipanire a timpului prin spalializare.Dezmdlulil invate si trAiasca
de revolutionamtransformarea fomelor de expresie,Caragialerame: llr cumpdtare,iat exercitiul puterii ii de prilejul sA faci dreptate '
ne fidel ve€hilor obsesii,astfel incat un text ca Abu-Hasan(sa]urrete,. ecuafiein careregdsimgi cele hei virtufi cardinaledin tarot. AsistEm
minataPoye.rte)nu estedecato meditatiepe tema fascinanttra meca- la transmutareaunui destin prin revelafii succesiveti chiar daca an-
nismelor ,,puterii", continuare fireasce a comediilor. El pune, fd.i gajamentulnu estedirect asumat,el presupuneSi incerclri mulilante.
disimulare,problemaidentiteii ti a tanselorpe careti le dI destinul. Episodul balamuculuiSi al tortudi (eufemizdriale jertfei sacrificiale)
Liftul ascmsiuniipoliriceurcaii coboara.iar cel careapas, nu fac decatsd desiver$easctr procesul.Dupd cum se ftie, mutilarease
butoanele,jucandu-secu vie{ile oammilor, paresd fie insugihazardul. asociazicu sldbiciune4fiind, in acestcaz,rul factor descalificant,dar
Capdciosul destin care dusesescrisoareabecherului in mainile lui poatedobdndiSio valoaresimbolicdinitiatica.
AgamifA Dandanache(desprecare propriul partid afirmasece ,,nu e . Abu-Hasanfusesetentat s?iexperimentezeviala sub semnul
marcant')si careili asigurase ti bancarezen,elorlocaledupaaceeati eventurii nelimitate ca altemativasi totodateca rcvoll5 fali de autori-
metodl (semnci ti hazardulare stereotipiilesale),este,,centrul" tutu- tateapatemi careil silise la cumpatare.Se produceastfel o deplasare
ror ileTor.De la aceslcenlr venise,,,pe sann?i'l,numele candidatului a problematicii oedipienein planul unui alt tip de posesie(,,Banii
$i aplicareadirectivei se licuse in unanimitate,ceci electoratulnu e zgarcitului ln manarisipitorului"). Rezulteun fel de joace de-a rega-
decato altAunealti a sa. Tot el alegesd-i implineascdmodestuluifiu litatea la scardmic4 cici pentru un an el e ,,califul" anturajului sau,
de negustordin Bagdaddorinla de a fi calif penftu o zi. Aici, tu\Abu- penhu ca apoi sd primeasci o lecfie despre,,miqeliafi neomenia"pri-
Hasa , cel cte se joaci cu liftul put€rii estecalifirl, 9i el reprezentant ctenilor. Apoi se revolti ti impotriva mamei, ti purtarcalui total ne-
al cent ului, eufemizandastfelpe mareleregizor al teatrului existen{ei. pirfiivfta se leag[ tocmai de actul nesebuital bdtreneide a-i aminti
Ca gi candprozatorular vrea sAne convingAcAin variantede organi- cine estecu adevtrrat.Dacain identitateacalifului intrd fdre mari plo-
zare polftice atat de dife.ite, jocul h^zarduluie la fel de eficienl at6t bleme,in prima sapiele nu-$imai incape,o refitzi cu ostentafie.
sistemulmonarfucabsolutcet ti cel demoffatic hse loc subiectivitdlii Dorinta lui Abu-Hasan,care,apdent, nu avea ci o dorinle,
qi inLampEii. Doar ch firclc telcgratului sunt substituite de sforile poat€fi inleleasAdoar dace intuim adevfuatasa valoare eticn ti psi-
madonetelorde la cwtea calilhlui, c?ilorao singurAporlmca le e de hologictr,ce line de int€nfia cunoa$teriiprctunde de sine. Califit este
ajuns se-$icontinuemlul, jucand aldturi de dublura actorului princi- detinltorul unui mandatdivin, inima microcosmosuluiomenescgi, ca
pal, ca $i candnimic nu s-arfi lntampht. mediatorhtre cLsa sacerdotald9i poporul sau, are $i rolul de oeator
Prins in acestvertij incomprehensibil,Abu-Hasannu mai $tie 9i reglator al ordinii $i echilibmlui. Acest avatar ii poate r€vQlao
l cin€ este $i care e rostul sdu in lume, astfel incet inlreaga substante proiec.tiea eului superior,dar 9i idealurile ce trebuie r€alizate,primul
iiil 106 107

nlirll
dintre ele fiind funcfia de stabilire ajustiriei. El dcvine un fel de aihe- Aceabalcanizarca orientalismului,obse aU de Calinescu,se verificd
tip al perfectiunii omene$ti,caremobilizeazAtoate energiile spfuituale lnci o dataprin aceastiintersectarede arhetipuri.
pentru a se realiza, etapefinald a rmui taiect iniiatic, dupe paFniile Aparent ambii protagonigtiai textului caragialian$mt echili-
anterioare,$i ele cu aport cognitiv. brafi, mulfumili cu propria lor soafie, care nu le-ar mai putea oferi
Exprimandu'$idorinta de a fi caliq Abu-Hasanse situ€azi in nimic in plus: unul e insu$i .stapenitorul credincio$ilor,care line pe
pozilia tempomrede uzurpator,de,Jege fals", motiv ce sebucul de o piment locul sapenului lumii", lansatin cautareaunei cunoaSteride
identitatesimbolicadestulde complexa.Fraserde,in Creangade aur, olt tip, celdlalta avut inlelepciun€asd experimenlezeatat dezmeFl cet
ceteva exemple edificatoare: regele fals, ales pentru concubinele gi temperanta.Dar fiecare are dodn{aobscurade-adeveniceeace nu
viduve ale fostului suveran, este ucis dupd o sdpEmanl (Afiica, este,de a tdi simultanin registre diferite, o viala ingiduitd exclusiv
Buryom), iar serbdtoareababilonianl Sacaeaprilejuieqte, de aseme- actorilor. Califul se privette in Abu-Hasanca iftr-o oglindi, ie$ind
nea, alegerea unui fals monarh, care este imbrdcat cu hainele temporardin Fop.ia identitate,ti e mulfumit de ceeace vede: cehlalt
adeveratuluirege Si ldsatsi se bucurede companiaconcubinelorsale, ioacd bine rolul ce i s-a dat. ca se nu mai vorbim de extraotdinara
apoi estebiciuit $i ucis. AceastateatralitateritualicA estedepaltede a prestatie actodceasci a figurantilor. Ascuns in cabina sufleorului,
fi gratuite: regicidul are semnificafii legatede innoire, practicendu-se actorul principal iti priveste dlrblula, caren-are la dispozilie decet o
de reguli b inceputulnoului an, momentasociatcu ,,slebireaputerii". singurl reprezentaliepenfu a-;i doveditalentul. E un mic exerciFude
Orice schimbarela acestnivel capdtao dimensiunecosmic?i.Simula- luciditate, de permutaredin poziia lui centrau, un straniuschimb de
rea regalitafii este,a$adar,asociatiicu sup mareaviolenta; esteun joc 'experienfd.Pomit el insugi intr-o cihtorie iniliahcd, al cerei scop era
pe cet de gmtificant pe atat de poriculos.El implich o tmnscmderea ecela de a-i revela lumea de pe alte pozilii sociale decat cele ce-i
destinului, o nepermisi imprumutarea identitEtii sacrea impfuatilor, fi$eseri hirdzite, califul e atras de ,,omul ciudat" cale sondeazain
hybris ce se plategteintotdeauna. $i in basrn, uzurpatorul regelui fiecare seardnecunoscutul.Centralitateastalutului seuii oferd privilc
slerqestet'agic. Soartalui Abu-Hasane mai futduritoare,Si asta,pro- gii nemesurate,pe care orice om $i l€-ar dori (inclusiv unul care nu
babil, pentru ca actul uzurpdrii €ste,in cazul acesta,involultar. Prin pare a-ti do absolutnimic) dar ii limiteazaaccesulla plecedleomu-
jertf;i, el i$i modificl destinul, de care era, aparentfoarte mulfumit, lui simplu ti de aici se nafte microbul lui actoricesc,cel lndeamnah
evenimentelenegative le atrag pe cele pozitive, compensatorii$i expedifiileln travesti.
happy-end-rl este insolit de un praznic orgiastic, rein$ahndu-ne in Dar textul pune ti incitante problemede incadmreteoreticd,
perimetruldeprevizibilitale al basmului. ustrendo fomd de pseudo-fantastic.Asistam la o simph inscenare,
Pe continentul europear!ucidereasimbolice a unui rege fals dar ea ne ajutd sd inlelegem felul in carecineva,pus faF in fat6 cu o
se asociazafrecve sarbltorilor camavalegti,fie plin decapitarea,fre situa{ieaparentinexplicabild,poateajurge sd se cr€addin plir fantas-
piiD arde.eamadoneteicare a jucat tolul de efigie $i Gilbert Durand tic. Abu-Hasanexperimenteazdo intrebareipotetici - ,,Ce-arfi daca
vedeain aceastaatitudine o tridare a sensuluifiagic al jertfei. Cama- m-a$ trezi pestenoapte calif?"- transformatapentru o zi in cea mai
valul areputerease fansfome un scenariuhagic intr-o simpldfars[ $i palpabildrealitate.Pentruel, metamorfozae la fel de ciudati ca 9i cea
povestealui Abu-Hasan(ti ea un adevfuatcamaval de intamphd) kafkiand, chiar dacdnu si la fel de incomodi. Dacd accepti destul de
pare a se situa undeva la interfercnla celor doue modele cultura.le. u$or prima schimbare,revenireain propria identitate este mult mai
dificild, cu atet mai mult cu cat are dovezile vechiului avatar(punga
108
cu bani trimisd mamei $i pedeapsaincasatAde imanul de la geamie$i NOTE:
tovarasiilui de bade).
: Ceeace surprinde- fiind vorba de un basm- esteabsentafa- ' r. l. ca'a6ate, opete I-4. (ed. ingtiiita de Al. Rosetli,$crbanCioculescuti
Liviu Cilin), Bucuresti,vol. l-2, ESPLA,1959-1960; vol 34, EPL,1962'
bulosului, motivalia exclusiv realisti a faptelor,dar mecanismeleexo-
1965.Citateledin t€xt suntr€produsedupaaceasuedilie
ticului sunt atat de bine menuite hcet suplinescaceasr,,lQrd. Chiar
'zG. Calinescu,,,1.L. Caragiale"in Ist /ta .- , Buc re$ti,Minerva,1982,p 49l
dacaAbu-Hasanbiiegte o aventurede-adreptul fantasticd,fondatt pe 'NicolaeCrobanu...l.L. Carasialc: dtrhbalcanicti .aranismn inrdlnireaa
clasicaambiguitatedintre realitateafenomenali ti cea onirici, ezitare ozera,Bucwe$i,CarteaRomanearcn, 1982,p. 7-66.
ce degenereaze, fresc, in nebunie,percepliaevenimentelornu este la
fel de ambiguASipentru cititor, ceruiai se ingdduiese tragi cu ocbiul
in culise. El, spre deosebirede pe$onaj, Stiec6 totul nu ested€cat o
punerc in scena,cu acror, instruiti in detaliu asuprarolului pe careil
a! de jrcat. Regizorulinscenirii estechiar califul, care cedeazd,pen-
I o zj., rolul principal ]J'JuiJigurant. Acesta,neprevenit,ajunge s;
confundefarsacu propria sa existenfA.Abu-Hasanse credeadevAmtui
calif, dai noi qtim cl e doar un simplu pion pe tabla de $h a rcgelui,
cares-aplictisit temporarde rolul siiu.
Riturile de consacmrercgal?isunt suprimatesi lotul se rcduce
la o simph inscenare,ceeace atrageimplicit atentiaasupft consecin-
lelor suspenalirii elementelor conven(ionaleale montirii teatrale,
situafiecompambilacu cea a unui basm,care,lipsit de formula intro-
ductivaspecifice,ar tlece drept naraliunerealistS.Ni se ingiduie acce-
sul la mecanismelegenerativeale unei povegti,care,de$i par€ fantas-
tic6, nu e decatistoria unui spectacolteatral.Textul caragialianinlir-
mA asdel regulatodorovianAa ezitArii impert5$itede un personaj,de-
monstrandcat de diferite poate fi perceplia cititorului, atunci cand
acestaintra intr-un joc conspimtiv cu autorul. Chiar dace scena s-a
mutat la Bagdad,iar personajelesuntimportatedin Halima, prozstorul
Caragialeramanefidel structuiilor saleimaginativedramaturgicegi nu
poatevedealumeaalfel decatca pe uD mare spectacol.Mesajul ciftat
al povegtii fiului de negustor,dincolo de valentelepropriu-zis morali-
zatoareale textului, ar fi acelacd teahul nu e o joaci oarecare,ci ma-
relejoc al regilor

ll0 1
gAndirea creatoare ionesciani, fie cA acest proces este sau nu
con$ti€ntizat.Pmvocat de ClaudeBonnefoy, Ionescun-a ezitat sd-Si
precizezeprefednlel€literare $i relalia sacomplexacu culturarcmandr
ClaudeBonnefoy:Oar€faptulcn a! avut,la pomirc,o dublacultuti"
ftancezn $iromane, v-afolositla cevasau,dimpot.ivn, a fostcauza, da'
RADACINILE R0MANE$TI ci nu a uneisl&ieri, cel pulin a unor tulbur4ri?Eugen lonescu: Din
ALE LUI EUGEN IONESCU aceasta (...) Exista
sihratie,aurezultattulburiri;sfi$€ri Sibinefaceri.
scriilorironeni foarteinaeresanti.un mare creatorde t€atll carese
(...)
num€9teCaragiale, un scriitoral absurdului,un scriitor
pr€suprarealist
care-mi placea, (...)
Urmuz Igil poeliipopularianonimi.'
Eugen Ionescu Si literatura romani Alexandra Hamdan vedeain bilingvismul lui Ionescu c/lerd
sciiturii salep(iradoxale Si avansaipotezacr€dibih ca modelul arri-
La mai bine de o jumdtat€ de veac de la debuhrl lui Eueen teatrului sane de c{rJtatin antiproza hi Urlnnz, carecrease,cu mult
Ionescuin limba romdna.Iegaturilesalecu literarurasub ausoiciile inainte, ,,o lume apocaliptica;un unive$ in descomprmere,ln care
careias-a formarnu suntinctrpe deplininvebrigate. Dacain caiul lui omul regreseazespre animalitate,spreobiecte,tm universpopulat cu
Adamov, s..au cautat insistent fiddcinile central europene(Kalka, obiecteparanoice,1n curs de degradare9i din care nu existi nici o
Kleist sauStrindberg)$i celeruse$ti(CogolSi Cehov),despresevele posibilitatede evadare"si ce ,,scriituraescatologica a lui lonesco(...)
pe care teatrul ionescianle-a tlas din solul culturii sale pateme se rcia, prin tematicadestrimArii universului,un topos dmg lui Urmuz:
vorbegte,inca, preapulin. Catevasunt exceptiilede Ia aceastiiregultr; acelaal imposibilitiliiscriiturii."5
cefemai nolabile:caneaIui Celu lonescu/icepituril" titerareale tui Dar cele mai putemice qi mai vizibile conexiuni se stabilesc
Eugen Ionescu(1926 1940)t gi lncrallea,dealaratcomDlementara. a cu dramaturgia$i nuvelisticalui I.L. Caragiale,pe carea simlit nevoia
AlexandreiHamdan.loncscuinaintedc tonesco.portierul artistului slt-l ofere circuitului wiversal, traducandul in limba ftanceza.6Fun-
ldndf, incercxea, pe cet de medtorie, pe atat de necesari,de a fixa damentalepentru discutiade fafd sunt douAtexte prin careIon€scui$i
inceputurileliterarein romAne$teale unui mare scriitor de limbi ftan_ manifesti nemijlocit interesul pentru inainta;ul roman: Portretul lui
cezd.,vizeazA,cel putin Ia nivel subtextual,$i un efort de integrare Caragialel si Carcgiale, actual si universal!. Primul studiu ia in
euopeana, a scriitorilor romdni invocafi ca precursori ti in acelasi discugieproblemaunui scriitor mare carenu are in sp jin o limbd de
sensigi propunesdmeargdprezenfuldemers3. circulaueuniversale(ceeace parea fi o adevdrataobsesiea generaliei
Iscodit adeseain legdturi cu ,,intentria',ce a stat Ia baza Dri_ sale):
melor sale experimente realrale.dramaturgula linut intoldeaun;sA
Niscutin 1852,ln imprejurimil€ I. L. caragial€a scrisex-
Bucurertilor,
elogiezevocafia formativd a limbajului, care hse sA iase la lumind
celenlepo\esririti cdtevapresede learrucareaLrrcvolrt,?rarreatrul
ediJiciulinterior. Esteneindoielnicfaptul cd acel fond intim dezv uit romanesc, ca sezic€ma9a,nu exista.De
usorde revolutionat,deoar€ce,
pnn operd,poartdmarcaunei incircaturi cultulale, acumulatein Dro- faDt,el !a creat.PriDvaloareacomediilorde moravu $i de caractere,
cesul formariisale inrelectuale. care i9i conrinuafirescevolulia in
t12 113

i,l
dinpncate,
scrise, int.,olimbafaracirculatie
mondiala,
I. L_Carasiat€ dintre elementeledelinitorii ale formulei saleteatralesepot identifica'
probabil,
eire. celmaimaJe dinueaulofii
drm.licrnecuno.curi".
fie dejarealizate,fie in stadiu embrionar,in operacaragialian5Pentru
DeSiIonescuezitesi o spunAdeschis,o ata.esitualiearjusti- a cita doar cateva,se remarcem:obsesiapoliticului, exFmerea
fica atat op{iunealui Caragialepenru auto-exil, cat gi pe a sa-Trebuie banalitaflorcotidiene,crizaintemi a sistemuluilingvistic,cli$eulc€
obsewat,insA,ce modvele diferd radical, dupi cum diferi $i momen oglindettestar€ade vid inteior, teatralizareaactului conve$alionalca
tul ales:scriitorulromense stabile$t€ la Berlin spresfrEitul carierei, prilej de demascarea stereotipiei$i a dozei de absurdce n€ invadeazA
li va continua sescrie exclusivin limba romand,pe candlonescupare existenta,lupta cu formele osificate ale discursuluiteatral, omancipa-
a-Sigasi adeveratuldrum abia dupace devineautor dc Iimbe francezA. r€a treptate fala de nevoia referinlei realiste, tensiunile inumane 9i
Nemullumitde micacirculaie a limbii salepaterne$i convinscAma- destructivece domine personajulalramatic,supralicitareaparadoxului
logica forriah a
rile relbrmeculturales-auprodusprin mediullingvisticfrancez,el va $i carc altele. Ca 9i Caragiale,Ionescudescompune
opta definitiv penhu limba Si cultuIa mamei-DacAportretul prim era componariide fiecare/i. penFua scoatein evidenlacomponenlele ei
destuldepesimistin privinla$anselor unui sdiitor romende a se im, irationale $i incon$tiente,absurditateaintrinseca, lipsa unei raliuni
punepe scenaliteratudi euicpene,cel de-al doilea text invocat de noi lAuntrice de existenla.in afaracauzaliletiimecanice
constatddepAsireaacesh.rihandicapde limbI, comentandcu satisfaclie Nascutla Slatina,in 1909,pulin inainte de stingereadin viafA
srccesti Scrbor[i pieldule la Paris,9i el reprczint5,totodata,un fel de a lui Caragiale,la Berlin, lonescu a preluat, aproapeintuitiv, gtafeta
regasire romeneascda lui lonescu, care constate, cu mandrie acestorinnofti, ce aveausi revollttionezegenul ilramaturgic$i de cate
nedisimulatS. modernitateamodeluluiseu: ori a fost rugat sI'-!i ptecizezeprogram,/, a prefemt un stil laconic:
Caragialerispunde,in clipa de faE, unor problemede expresietiterara ..nu era decat un joc cu totul gratuit, nu infirm nici nu confirm
extrem de actuale.Nimeni ca LL. Camgial€ nu a realizat o mai frapanra definilrileori explicaliilcprecedente. cdci chiarjocul gxaruil poale
dezarticulare a limbajului. iar in cateva din schitel€ lui (Cdlduft nare mai alesjocul gmtuit, esteincArcatde toate soiu le de semnificaqii""'
Aceastdinvitatie de a cautamereureguli noi alejocului, estg extrero
printre altele) o dezarticulare ti a ps;holosiei personagiului; asupra
acesteiactualita! a lui Caragiale, (dezagregareapsihologiei ti distrug€-
rea aceastaa limbajului. pregdtitoare a red€nrii uDui nou limbaj) d tre,
aletentantesi nu excludeipotezaunui dialog cu predecesoriiExperi_
bui soris un intreg studiu'o. fientnl comparatist,pe careil propunemaici, estetocmaiidentificarea
unor /eplici ale acestuidialog cu inaintasii sdi romani,in primele pie_
Se poatelesneobservaidentitateaacestorpuncte ale refotmei se ionesciene:ttglezet tefrrd Profesor(deveritl. tlJ.terior'Canfireala
caragialienecu temenii in caredescrielonescupropdul act creator$i
cheald) $ Leclia. O seriede izotopii se lasd lesnedecotlate,iar dife-
mai cu seamdelaborareapdmelot sale piese. Fascinatde actui inte- renlelealeviziun€ ne permit, la randul lor' si sesiz6mmomentulruptu-
meietoral precursoruluiroman, Ionescui$i exprimS,in fond, propria rii de model,h careIonescudemaleazlferm sprezonaabsurdului
dorintd novatoare,inleleasi ca destructurareti reconstruclie,opemlui
Caragiale pemilan4 implicit, o conectare/ intoarcere la energiile
primareale limbajului, in incercareade ,,a-i reila fecioria". Legeturile
dintre cei doi scriitori sunt multiple ti o buneparte a opereiionesciene
s-arputeareciti din perspectivaacestuidialog intertextual,cici multe
114 115
garanteazipasFareadesllquririi dramaticeintre limitele comicului,
Five O'clock la lamilia Smith ceeace nu se mai intampltr in Zeclia, unde violmfa d€vine efectiva,
sanctionendincapacitateade a invdfa. SimoneBenmussa,una dinhe
in 1951, la rcprezentareaCdntdrelei chele la Th€atre des primele comentatoarcale t€atrului ionescian,remarcaaceastesofida-
Noctambules,Andr€ Breton $i BenjaminPiret declamu:,,Voila ce que ritateintreabsurdsi comic:
nous avonsvoullr faire, il y a trente ans !" Era un fel de certificat de
Disonsqu'il s'agissaitpiut6td'unjeu sur l'incomnunicabilite
et,
autentificare,pe care pontifii avangardeiistorice il confereauilrarna-
surtout,sur l'incommunjcabilit€
d€ chacunenverssoi-n€me.Chaque
turgului. Dar un sondaj$i mai ad^ncar faceposibild recuperareaunor perconnage estsepar6delui-memeetnonpasdeI'auae.C'estpouquoi
seve pre-avangardiste,ceci tensiuneafrndamentala a primei piese il nepeuty avoirdedram€entrelespersonnagesdecett€piece.Cesont
ionescienevine tocmai din relalia extrem de interesantaintre legAtura despersonnages peu!-etre
coniques, synboliqu€s.'"
cu tradila culturaleromeneascA $i efectulde rupturi scontat. Celedoudtexteau, a$adar, o premizi comune:invilarealim-
Scriind, la ganila dintre doud veacuri, o schifA ca Fil?
bii qi a moravudlorengleze$ti ti nici indicii cronotopicinu suntatetde
O'clockt2, Camgialeparodia o forma noud de mimetism,englezirea
diferili precumar puteasApard. Pendulacaie ,,batede $aptesprezece
societafi romane$tide imitatie franceza:,,five o' clock tea tous Ies
ori" trimite la acelJ1re o'clock camgialian,in contast cu primele cu-
jetdis". Multilingvismul era,acolo,oglinda hmrii amestecate ti de aici vinte ale piesei: ,,E om nouA" (,Nine O'clock"), prin care se
iocrtl vinovat al naratorului pe margineatemei toaducerii:,"Five o'
anticipeazi comportamentulaberantal seriilor temporale,conotabil
c/oct pe englezegteinseamna cinci ceasuri", ,,c€ea ce francezul
prin atemporalitate,sau, mai exact, printr-o tipologie atemporah $i
nrme$tela causerie",,jmi place adicd,pe romane$te...". Vocalia
uriversalii a micului burghez.Iar sintagma,,ldngd Londra" (qi nu i/?
metamorficuluise manifesta,inse, $i la un alt ni\el. lumea-teatu de-
Londra) sugereazesituareaexcent cd, in perimetrul unei suburbii, al
yefise lume-circ. Secvenlelede dialog se reluab, disputatede cele
mahalalei,toposatat de importantin opemprecursoruluiromen.
dou6surori, care,in timp ce rememoreazei emplari petrecutein ziua
Existd, firege, qi nuanlediferite: la Caragialeviolenla (atribu-
precedentah circ, fac un numdr asemanatorc\\ cel al clovnilor ce se
itd exclusiv femeilor, intrucet penonajul narator il indeparteazi din
imbrancescintr-o arena.Prozatorulroman demonstracu prisosintbch
scendpe tenirul ce face obiectul disputeloramoroasedintre cele douZi
obiceiul ceaiului de la ora cinci era asimilat doar in /oi,r?.i, nu $i iD
femei,dintr-un fel de solidaritatemasculnA)€stemotivatdde gelozie;
/ord, politicoasaconversalieenglezeascdflind inlocuitd cu o peruiali la Ionescuea €stetotal nejustificatd$i contamineazatoat€ personajele
in cel mai autenticstil al mahalaleibucuregtene.
aflate in scene,chiar dac! ini.tiativaii apa(ine doamnei Smith, care
in Englezestefird profesor", Ionescu va impinge acestjoc
pdnhla absurd,f6cdnddin rnanualulde conve$atiepunctul de plecar€ ,,scoateun culit din san". $i in privinla instrumentaruluiscenic se
produceo evolutie radicale, de la ,,culitul de sidef pentru corespon-
al plesei sale.FormaJdrdlord estetradusdprin sintagma,,fer, profe-
denfA",pe care gazda din Five O'clock il izbege cu impaciehldde
sor" , asfel i'r.et autodidaclicrsm!/ajungesdjustifice stdngdciilelin-
palmd,pene la fiorosul pumnal. Posibih mportareparodjceIa teatrul
gvistice, careevolueazAde Ia banaleincompatibilitdfi semantice(spe-
naturalist, culitul este $i wr simbol phalic, ce se leagd de tema
cifice unui locutor care nu cunoastedesful de bine limba in care
insatisfaclieierotice,cdsnicieiasociindu-i-se,in ambelecazuri, fome
vorbe$te) spr€ nonsens. Pe de alte parte, absenla profesofl. ui
disforsionateale erosului.M^i concretnaturalisld esteutilizarealui in
11 6
Leclia, wrde ucide cu adevirat. Apoi, ceea ce in cazul texfi.rlui ! MoSii, tabld de materii - nfi)l dintre cele mai extrelneexpe-
caragialianera doar o imperfecti artd a disimuldrii, prin cate femeile &imentena€live caragialiene- traniforma textul literar intr-o simdi
pretindeauindiferenfa fale de obiectul disputei lor erotice, devine la ln$iruire de elementenominale, pdn care se inventadatArgul de la
lonescuJamarr1,r- simptomtipic aI amn€ziei,dat $i al altor forme de Mo$i (metaford privilegiatd a belciului, a lumii amestecate,
alterarea conitiinlei. Vito Pandolfi a remarcatefecteleprocedeului: Earnavalizate)ti aceastAopliune de suprimarca predicatieieste pri-
Canrirealacheald|n,izeazi pe situalie,folosindcel nai banalg tocii lnul pas citre descompunerealogosului in segmentediscontinue!i
limbajcotidian.Realitalea
€steexprinaLln adancul d prind€zvaluirea ,incoerente, prezentd$i in Englezettetiin Le4ia. Haosulv€*)al estede
uneistiri realedefapt.Aparp€scena doiso1i.Settie catdindiftrenFs€ oceastidatdtotal. Limbajul de\rinesfrct auto_referco{id,ceci vorbe$e
aduniades€a in sanulunuicuplu,chiardacncel€doui existente par doai desFe propriile sale mecanisme$i obsesii. Odat[ declangat,el
slransunite.Penaua exprimaadev{rulacest€iidei,cei doi soli nani- tDrge haotic, dincolo de orice posibil control al logicii, rctodcii, gra-
festAo asem€nea uitareunulfaF dealtul,incetdoa.cu greut lreplat
maticii etc. Dezldntuirealui e aproapestihial5, seaminAcu rm uragan
izbutescseser€cunoasca''.
ce arnestecitotul ln vertiju-i halucinant,saucu tropotul dnocerilor ce
Alte accenteale textului ionescianarunciipunli noi spre uni- iqvadeazaexister{a lumii civilizate. Succesiuneareplicilor devine
versul camgialia&nici ele neglijabile. Universul inchis al cuplului Gi arbitrare,penhu cI ele llu mai apa4in pe$onajelor nu n i exprima
mai ales replica: ,,Ce camghioaseperechede amorezibiitlani suntem higte punctede vederesubiective,ci sunt expresii ale unor prccesece
noi! Haide se stingernldmpile 9i sd facemnani!") trimite, printr-unjoc aederuleazAln limbaj. Caragialeexperimentase,iir catevadintre tex-
inteftextual, la Conu' Leonidafald ca reactiunea,d-na Smilh pare o tile sale,asemenea replici supendate,frr! funclie de camcterizare,ce
\l^ianti a moftangioaiceipasionalede inrnormantdrilede lux, iar cei poi fi atribuite oricefiia dinhe personaje,'darIonescul$i propuneun
doi Bobby Watson, susceptibili de multiplicare iDfinit5, iti au ?lezideratqi mai radical, reducereala absutd a linbajului insu$i, fapt
ddicinil€ imaginaxe in cuplurile caragialiene (tache qi Mache, ca!6nu a ramasneobservat:
GeorgeMarinescu $i MarinCeorgescu. NiF Chilescugi Chi16Nilescu chez1016@,n'€st queI'aspect
La d6risiondu langagepetit-bourgeois,
etc.) prin care se experimentajocul cu sehnele identitefii. Lectura le plus immaiat d'un d6so0tgen6mlis6du verbe.Toute son euvr€
ziarului, sub semnulcereiadebuteazdifiaia piesd ionescianz,nu este t6moieneen ce s€nsd'une m€mevolonte: c€llede dduire le lansasee
doatrn English habit, ci 9i trucul predilectprin careteatrul caragialian I'absrrde, en le consid6rantcommeune pure rnatiaresorcre, et en
demonteazirealitatea(O noaptefurtunoasd, Conu' Leonidafald cu vidant syst6matiqu€ment c€tte matiered€s significatioosqu'elle €3t
reacliunea, O soacrd, O scrisoare pierdutd, Ndpasta). Chiar dace charBedev€h'culer''.
propozi{iile fabricatedupi modelul manualelorde cotveNatie inlocu- Cliieizarea merge la lonescuadt de depaneincal se exlinde $i
iescjargonul de gazetl al penonajelor cangialiene, cooperareasem- asupraindjcaliilor regizorale.care aplica aberanlepitetul ..englezesc_'.
nului sonornon-verbal se pesheazi (plescditul dlui Smith trimite la itterand astfel func.tia didascalic[ propriu-zisd Si devenind un indiciu
cescatulbdtdnilor din Conu' Leonidafali cu reacliunea,la suglhifitl ilestinat lectudi ti nu montfii, o supradetermina.e in plan estetic, cu
CetAFanuluiturmentatsaula tuseayoluntarii a polilaiului din Scrisoa- fi[tctie eyident parodiant5. Altfel spus, o atitudin€ ,,cuat"
reo pierdutd ), ay'nd aceeagifunc1iede subminarea discusului ver- franluzeasci de ironizare a tot ce e englezosc. Componenti obligato-
balizat. rie a invltrrii limbii Si morarrrilor engleze$ti, descrierea meniulildr se
11 8 119
indepirteazd de zonaspecificitalietnice,degenerend intr-o adevdmta Vocalia lor rcformatoarevenea,deci, djn necesitdlide ordin f€nome-
obsesie a gastonomicului, ce atinsese, $i ea,propo4ii grotetti in proza nologic,condilionand noul echilibruspiritualal culturiiromane.Tema
precusonrlui roman (ospdlul pantagruelical Lucsilei din aa Mo,li complexda legiturji cu tradiliaculturaliestetranscrjse de Ionescuin
esle.poate. ceamaibuniiilusrare). formaunor intrebdrinelinislitecu privire la posibilitatea
transferului
Finalulprimei pieseionescien€ rcia temapuneriiin sceni a gnoseologic de la o genelaliela alta,datafiind mobilitatea continuda
relaliei public-teatru, inv€stigati deja in Scrisoareapierdutd, d nd epistemelor- Problemacunoa$terii ii a mecanismelor transmiteriiei se
violentei acestuiproceso coloraturaspecificAabsurduluiqi prilejuind grefeazdpe tema indiferenlei sociale vizavi de acestproces,rcflectatd
intrareain sceni a poli,tishrlui,figura nelipsiti din teatrul caragialian. de spirihrl ingust didactic al profesoruluiionescian.Piesaradiogmfia-
Exemplelcde analogiiar puteaincd sd continue,astfelincat,in cele za feri cusurepistema nihilistaa momentuluiin carea fostscrise.
din :]rmd,Englezeqte Jdrd prolerol pare,dincolo de tot ce s-a obsewat Proreclull?arra1caragialian era srrucrumtin paLrupa4i_acte:
deja ci este,un ncmifturisit in memoriampentru,precursorulroman. 1- Conferintd; 2. O inspecliune;3. Ajunul damenelor; l Examenul
llx dl. Nu asistam doar 7^Prcmiera spectacolalui,ci ,i la rePetilia
Zidirea h limbaj generald, la expunere metodei regizorale, ing5.drindrt-ni-se,astftl,
accesul integral la proccsulcompo/ilional. in Inreaga sacomple\iIate.
La r6ndul lui, profesoruldin Lecyiatl pare,la un prim nivel al
Chiar disimulat in forma conferintei,monolog la origine, textul
disculiei, un alt pedagog de ;coald noud, ce parcnrgempid drumul
remaneao evidentemeditalie asuprateatralizirii actuiui didactic,unl_
dinffe comic $i absurd.Figura emblematicea ,distinsului nostrupeda-
c.ulactor-orabr fi|nd tnvestitsejoace personajemultiple, demascand,
gog absolutMariu ChicogRostogan"i3, reprezinte, in opinianoastd, astfel, conventionalitatea acestuitip de discurs Mai radical decal
un precedentcredibil al personajuluiionescian,premiza teoreticd fi-
lonescu,Camgialetransforma/eclid intr-o simulare,excluzandpere-
ind, ti in acestcaz,comun!:punereain disculiea paralelismultd celor
chea loglcd a dialogului didactic: elelul, dar, de5i absentdin r.e,?.:,
doui shucturi comunicationale preponderent dialogice: discursul raspunsuri. pentru
dramaturgicSi cel didactic.Daca in cazul lui Caragiale,/ecgiase rao/errl/ficliv dadea.prin voceadascilulur-histrion.
careera ldudat,musftat,i se alideaucalificative.
transfoma neproblematicin spectacolteatral,lonescu ne avertizeazd,
in cadrul demonstralieicomplexede metodaa dascaluhi ar-
fdrtr echivoc,asupradiferenfei de naturaintre cele doui tipuri de dis-
delean(pedagogie- gramaticl - matematica geografie religie -
curs,precizand cAteatmlnu esteniciodate,,unmesaididactic,'.aecI,d
isto e - muzicd)discutiase poarte,mai intai, pe teritoriulgmmaticii
este,deci, tot o formd de antiteatru, o nool antipiesd, alt mod de a
(,,o gtiinte ghesprecum lucrd limbt'), $i jocul perfid al ambiguitelilor
spuneNU. raponuri semanlice
prinsein sislemul eiosificaldereguli.exploaleaza
Generatialui Eugen Ionescu era, spre a prelua sintagmalui
precum:concret/ abstract,animat/ inanimat,gen / sex etc. Actul di-
Mircea Eliade, torturatd de impetuti-rul sintezei $i iti ficuse un iel
dactic ascunde,insa, o meditaliepo tema luptei cu limbajul, in carese
declaratdin a lua atitudinefafA de vechile metode.Afimarea proprii-
angajeazdorice mare creator, iar pendulareatextului ficlional intre
lor elite presupuneaschimbdri de canon $i realizarea unor noi
posibil 9i imposibil, intre lumeavizu6 (reala) $i ceanevdzuta(presu-
episteme,concordantecu noile achizilii europenein plan fenomenolo-
pus irealA) este simbolizateprin dihotomia gmmaticab: ,,substankive
gic, caresa depi$easce vechilesintezeoferitede umanismulclasic.
care se vAd ti substankivecari nu se vid re$peckiveconireke qi
120
. absFacke!".ConliEia gen / sex este, li ea, genemtoarcde paradox reconslruclieibazatepe desfucturare.Comentandprocesulsuplave-
(,,neutru-icaterul"), cu prelungiri halucinante(,,Simai gheparkepen- gherii intelectualede sine,GastonBachelardnota:
tru ac€€as€ conzultazoologhia"),ce anunld,deja,joc l de cuvinte
Nu existacunoa$ere O cuno$inlit'ebuiesdaibnin-
prinjuxtapunere
interdisciplinar ionescian: ,,Eleva:Radacinilecuvintelorsuntpdtrate? / roldedunao \.lodre d( organi/dt \aLr'rai prrc; o taloare dt reorga-
P(ofesorul: Pe[atesaucubice,dupdcaz." nizre. A te instrui inseamnna lua cuno$inF de valoarca de diviziune
a
Paradoxul,unealtapredilectda celor doi dramaturgi,nu celulelor cunoatrerii. Cunoa$erea estc mereu prinst in d!'letuI
jud€ce o mebda'
ocole$te nici discursulmatematic, presupus a ti cel mai clar$i obiectiv ralionalismului aplicat: trebui€ totdeaunaca un fapl sd
cu putinli, constituit din inlanluiri de a-\iome$i formule. Jocul geo- tr€buietotdeaunaca o mercdas, aibasancliuneaunui '' fapt

metriccaragialian deschide$i alt tip de probleme;,,liniaoablA,oabli, Profesorul (ca si dmmatugul, d€altfel) este investjt cu evalua_
care mere $i mere 9i mere $i iard$i se-ntoami ghe unghe o puces" rea,rcsponsabilde continuarcaq€zareaxiologica- raspundereatat de
descrie cercul tautologic, inchis al cunoa$terii,ajunse intr-un glav copleqitoare incit poatejustificanL!doaranxi€tailelegatede imposi-
impas.Aceasticrizeestefiguratdprin proc€suldestructurdrii logoslt- bilitatea gesirii unui conainuator,dar $i, la extreml' c ma, ca rezultat
lui (chiar dacAea estedoar fonetici, presupusdialectale)care antre- al dezechilibruluipe carc ipotezaagnosticismului(in{elesnu doar ca
neazi, implicit, o gmvA rebeliunea conceptelor.Cend admite cd impo(ibililale de a cunoa$te.cj ti ca nepulinla de a Fansmile ceeace
Pitagoraar fi invenlat numerelepare Si Eratostenepe cele impa.e, estedeja cucerit,pe acestteren)il delermini la nivel fenomenologic'
pedagogullui Camgialesfid€azAnormasuccesiuniinumerelornatu- Nu mai pulin preocupat ale ipos,d7nonului-fiafi' fiotivat
rale, intr-un $ir egal crescdtor,in carecele doui tipuri se a$eazdalter- doarde vioteng, Caragialeseparase radical domeniilede autoritateale
nativ, plasandu-nein plin absurd. diferitelor categorii estetice (tragic, comic, absurd etc) lonescu le
Accentelecognitivecad,atatla Caragiale, cet$i la Ionescu,pe amestecAproeramatic,pentru a ingroia mai vizibil conventionalitatea
filologieli matemalica $i cecr ce poale sa pard o crizaa cunoaSrerii lor. DacdMariu Chico$Rostogan eraince strunitde ''retpectcitrt cer
descrie,in celedin ufm4 cdutAril€formaleti metodologice ale celor man . experimmtulionescianeste.drmponi\e o manifeslare a dis-
doi scriitori. Daci lingvisticaromanicacompamttrplme problema
formei,a constituiriiunui limbaj speci{ic(,,orice1imb6,deci,nu este Tema luptei cu tmdilia culturala' inteleasd ca proces de
altceva decet limbaj'), aritmetica vizeazA,dimpotriva, nivelul deshucturare,$i-o pusese$i Umuz. Cand Grummer consuma "pe
orgaiizirii interioare a textului, arhit€ctonic4 principiul constructiv, furis" cele ,.catevaresturi de poem€",el devineconsumatolde litera-
intr-]oncnve']t metoda(,,aritmetica... estemai mult o metoddd€cato turiintr-un sensfoarte propriu, iar Algazy ,'cu groazi observein sto-
$tiin!t). Ea sercduce,de fapt,la doudprocesefundamentale, acumu- macul lui Grummerci tot ce ramesesebun din literaturi fusesecon-
larc $i regresie:,Nu trebuie sii cuprinzi numai, trebuie se ii dezinte- sumatSidigerat"'z0. Aici lupta dintre vechi 9i nou ia conturui groteftl:
grezi". $irul numerelor natumle simbolize^zeefortql acumulativ al
cunoa$teiiiumane,ce se realizeazdca operalie de !di1ie. Sciderea,
insa, este mai dificih, fiind un proces d€ dezintegrare,de selec.tie,
spaliul de manewdal r€lorzrei, in careestegreu de decisce se poate
elimina $i ce trebuie si rimand. Ea pune problerr6, mai delicate, a
t23
Ce-ar fi dac!, intr-o bun! zi, ne-am lepdda de toate ioate certitudinile de tip ra$onal fi de a proiectaactul didactic intr-o
convenfiile?, pare si ne intrebe Ionescu- daceam permitevisului se irealitate dominate de principiul incertitudinii, al multiplicitnfii
in\adezerealitatea? dacaam da &eu liber nu doar imaginagiei, ci gi amelitoared€ ipoteze. Deschidereaspre straniu estealimentateti de
unoradintrepulsiunileincon$tientet ura hidoasa$i inutile, insriDctul dialogul cu servitoarea ,,insinuantd", care este cifia! ne las[ se
inndscutal crimei, pasiunile sexualeviolente? Conflichrl tragi_comic benuimmai mult decatni se spune,devenindun nucleual ambiguita$i
se condetizeazhprinti-un sistem de opozitii ireductibile: pedanteria textuale.'Cu tonul sigur al teoriilor lui Leonida, ea elaboreazdpara-
obsedanla a profesorului.in contraslcu exasperarea auuol d" u"u_ digme de refedn!5 prospectiv[ (aritrneticd - oboseaE- eneryare;
mulareaelecurilor comunicationale,imbecilitateaincurabil! a elevei aritmeticd- filologie - cdma), generend,totodatd,o a$eptareineditii.
care vrea, .cu orlce pref, sii oblind ,doctomtul total", pretentia Eleva aplce un alt principiu - cel al memoririi inpinse pand
cunoatteii totalizante,in contextulin careadevfuurilepe care le con- la limite absurde:,Neavand increderein r4ionamentul meu, (submi_
sidenimelemmtarepar imposibildedemonstral. nare din interior a prcpriei metode)am invdtat pe de rost toate rezul-
Halucinantacrize de identitate,vidul interior, se.Droiecteazah tateleposibile de la toate inmullirile posibile"' De remarcatintaietatea
nivelul limbajuluir.,ceeace djsringelimbile neospanioLinue ele... operaliei de multiplicare, tehnicede pluralizarepiin e.xcelente, pe care
este marea gi fmpanta lor asemdna&"),iar fu intuirile sintagmatice o aplice dar n-o intelege: ,,Profesorul: Cum staii cu Perceplia
slmt definite ca ,,ansambleirationale de sunete,lipsite de orice sens',. pluraftnlii? / Eleva: Destul de vag...cam confuz."
Crmostinieinutile sunt impuse de profesor, ln mod absurd.pentru a Parodie a falsului enciclopedism(de care ddea copios Si
compromireFocesul invaFrii gi ratiunealui de-afi. problemacom- Caragiafe),devenitanasonic in epocaspecializdriiUmilaterle, Leclia
petenlei profesionale- care ar fi liisat loc pentru nuante nici nu se' ionescianepare s?iilustrezeun fel de anti-umanism(umanismdezu-
pune.$i aici esle aspech.rl tragic propriu-zisal acesleimeditadipe manizat ti, in acelagitimp, dezurnanizant),pafldalrt antiteatrului.
tema transmisibil Alii cunoa$terii umane. poitetul dascehlui este ^I
Jocul actoricesc,precizat cu insistenfade dramaturg,indica alierEnta
vag, neprecizat,iar imbricamintea de cioclu (descrisi insistent ca ie$iredin sine a personajelor:,,hecereade la un comportaLrnent la con_
|]md de institutor), esb b^zatape jocul cromatic alb / negm (Si eleva trariul sdu". Eleva, exhem de vie 9i dinamicn la incepul devine un
esteln ,,So4uletgii, guleragalb,'), prin care se contureazaun univers obiect inert, modelatdupdplacul li toandledascildui, carc evolueaza
ccnutiu, tem, steril, simbolizat ti cu mijloace de comunicare.non_ de la ,,foane corect, foarte profesor" la frara, motivattr de violenll,
verbale. care isi exerciui Mdismul incon$tientasuFa shrpiditittii elgvei. Paul
Metamorfozareacontinui a epistemelorduce la divorful intre vemois a obseflat schemadinamicea piesei, exaltareaprofesorului
generalii, la incapacitatealor de a comunioain mod real. cauzat?ide care are la incepul o evolutie lentdpentrua explodabltrscin fmal:
diferenlele metodologice de perc€prie a concretului. profesorul
potentiell€s
L€simagps pourtisserl€sfigur€sd'unm,'the.
seconjuguent
vorbegtedespre-.unradonamenlmatematicinterior.De care_lai sau
Absurd€6, elles 6toDlr€trt, conduisent e d6courd ,l'inmuable,
nulai {$icareparea sugeramai mohdec6rtalmtul .o metod.iDro- f identiquequi estle decoret le d€counde la vie pourlousl€shonmes
prie de asumarea ontologiculuit.de..principii.,gi..arketipurimate_ ' k srylistiqueaboutitd la metaphysique, unen6taphysiquepruelledans
matice" elementare,pe care elevanu le inlelege.Ea nu poatepdcepe sa v€rini. on peut des lors se desnnder si la plai$nterie de Za
de ce 4 e mai marc ca 3 $i acestadevine un mod de a ne ziid.dmici Zeqr, : < La philologiemanea$pirc ) estule simplebouladeou l'aveu
124 125
indir€ct d€ cette fonction r6v6lahice du l&sase : au drdne du disc.urs
conespoodmir secrCLenmr le dramehuMin leplus profond'r. anticipeazasitualia din Ucigaf fard sinb e. Profesoruleste,in fond,
tot un criminal maniac, chiar daci se ascundesub un scop pseudo_
Discutandcu Bonnefoy, Ionescumentioneazdo tevelatieasu- qtiinlific, sau chiar politic. SimoneBenmussaa decodatprezenfabra_
pra propriilor sale peisonaje ce s-a produs cu prilejul unei montiri
sardei nazistea sewitoarei ca ilustare aluzivi a oimei permis€ de
elvelie're Lecliet ,,aceafat?iSenitoasacareera, fnalmente, pompatA
ideologie: iglroranlaumant se personificein eleve, iar forts brutald a
de acel soi^ de piianjen carc era profesorul.Era lnai mult decetun viol,
ideologieiL profesor.
era vampirism't?. Esteun aspectpe careautorul nu-l avusesein vede- cele trei ,,suse romaneqti"
re darjocul actoricescll relevtr,ceamai bund dovadi ce Si acestae o -LecFaparc, astfel, sd lmbine toate
indicalede lonescureu$indin acela$itimp sesedesprinde de ele$isa-
formd de continuarea crealiei. Un mport asemenAtorse stabileainte cu aceaste pies{, ddlcinile adanc
$i geseasi5propiul &um. Odatn
Etfiil Goyk $i nepo t^ sa, cdreiadore*e ,,a-i da o educafiealeasd"ca
lnfipte in culturaromanl ale teatrului ionescianvor devenidin ce in ce
,,se-ti formezeneapirat o culnrre gene@lf'. Personajulurmuzian re- rnaipulin vizibile.
curge tot la violenla sexuali, dar acolo se de un dzboi. Eleva
ionesciantrnu mai arc putereastrrcactioneze,e total vldguiti. Pentru
ea, profesorul devine un fel de Plgnalion intors, care; ln loc sd-li
insufleleascemodelajul, i$i ucide modelul, iar ora de meditalie se
transforml intr-o -Lecliedespreviarii $i moarte, mportateparodic la
lemasacrificiald.
Se impune, in acestmoment, sugestiaurui alt tip de pamle-
lism inter-culh.ra1.Suferinlafizice, ce incepecu.banaladurerede m?i-
sele (care terorizase ti im personaj caragialian c€lebru), se
genenlizeazi, in final, iar exteriorizareaei trimitg aproapeinvoluntar,
la drama Me$terului Manole, nevoit sa-$i ingoape solia ln zidwile
ctitoriei saleestetice,pentrua-i asiguratemeinicia:,,Vai, pulpelemele
... c4l?... au,coaps€le mele...c,r...(...)Vai, gatulmea'. etc.".Zidirea
intr-rm limbaj violent 9i absurd este, lns5, inutild gi ilogice. Actd
sacrificial pus la temelia cunoaqteriiestecaricat, asist?imla un soi de
rit ini,iatic inton. Egeculde integFre in aceastllume, careteiefte ti
moarein chip telativ, estetotal: ,,inhucet hmea e de neinlelespentru
mine, aqteptstrmi se explice..."- scriaIonescuin 1952.
Prin proiectiatragi-comicnin repetabil,finalul dtr incidenhrlui
propo4ii grotetri. Defilareaimaginari a celo! 40 de sicde $i coroanee
lugubrd,iax iubitul-popeal servitoareisugereazdo complicitategene-
raliz t6, de-a dreptul sinistrd (,,oamenii s-au obiqnuit..."), ce
126 t2'l
L?Scrisa in I 900,
NOTtr: schita cangiaUan6 era inseratnln volumul Mou €rt , Bucuresti,
Socec, 1901. Toate ciiat€le $ut reprodusedupl edilia anastalici a acestui vo-
I Gelnlonesat,inceputftile lum, realizata de Mariana ti lon Vartic in 1992-
literarc ale lui Eusq honesc (1926 |g4q, reJal.-
ffa h 19739i publicata,nai irtai la Heidelberg,ln 1989,tradusAapoi ti tn 'r Invesrigafia noasbd ia ca rext de baz| yaiatlta Englezettefrrd profesor pe carc
ronanerte (Echinox, 1991). an considemt-o mai evident tributara modelelor romene$i. Citatele sunt repro-
z Alexand& Hamdan,lonesat duse dupl edi$a reatu, vol. I, Bucur€$i, Univers, 1994 (traducere 9i cuven
awnt nondco. Potuait de t'artiste d jeune
homne, apat',tna in 1993,ln Elvelia (PeterLang SA, Edirionssci€ntifiques lnainte d€ Dan C. Mihiilescu)
europdennes, Bem€),$i tradusnln lnba romane(,roaescu '" Simone Benmussa,,,/ge e lorerco, Seghers,P&is, 1966,p. 76-77.
itah.e rle lonesco_
Portretulartistutuitdnd\ Bucuretti,SAECULUMI.O., 1998). '" Vito Pandolfi, /srotd rearului utiye$al \tol. lY , Bucur€tti, Meridirne, 19?1,
p.330. .
" Chiar dacainteresulfaF de aceasuproblemi parea fi aproapeexclus;vrome-
Desc,recepiarca A"ncezi bsandu-sed€ celemai mul& or: des€urajdedeb6ri+ ''Jean Vannier ,,kngages de I'Avant-Ga €"?trfild e Populoirc,n.18/1956.
t1
rele lingvistice,trebuietotu$i menlionatun proiectsalularal UniversiHtji,,paut Cita!f,b diA Leclit sunt reproduse tot dopE edi\i^ Teattu, vol. I, Bucur€tti,
Val.;ry" din Montpelli€r carea lansatcu vreo doi ani in urmao tenrativede Univen, Iq94.
readucerein prim-plana opereiionesciene roman€sti.Vechiul cenhude Studji " C;tat"k ai" Un pedagog de tcoatrd novd s\nr reproduse d p6 Ope." 2,
Rom6neqtia lansatcercetitonbr fi"ncezi $i ronlani inviralia de a participala BucureSti,ESPLA, 1960.
D Gaston Bachelard, Dialectica
un numnrsp€cialal revisteiDialogue,cu terna,,lorcscuavantlonesco".De$i sptitalui $nfuifc noderu !ol. II, B\rcweiri,
mateiialula fost $ransti sistematizat EdiruraStiinlificASi Fnciclopedrc&tq8o. p. ?7.
de col€sullostru SergiuMiculescu(afiat
acoloca lectorronan ti pregatind€l insuji o tezade doc.onrpe aceea'itemi) 'zoCitatele din textele urmuzienesunt reprodus€dupd edilia Pasihi bizale,
pmiectulnu a fost, din catettim, finalizat,incA Prezentulstudiua fostr€daclat, Bucuretti.CsrteaRonnnesc6.1985.
intr-o primnvarisnta,in limbafrancezaca raspunsla aceastii.vitali€. '?' Pauf Vemois, La DttMique Thiatule d Eueine ronesco, eaitions
" Eueirc lonetco i re yiatd ti vit - CoMfini cu ClalrdeBomefor,RiJ.!1uIe Klhcksieclq Pa.is, 1972,p. 94.
ti,
Humnibs. Iqqo.p. t?-20.
5AlexandraHamdaqo. dt, p. I7l.
6 Ion Luca Carasiale,meAtre:
Lhe uit oraeeuse,M sieuLaotida face A b
action,Uie lettreperdue,Paris,L'Ach€, 1994(traducerede EugenIon€scu
SiMonicaLovinescu).in I 953,Ionescurealizaii o adaptarcd\rpdCdtdtn na-
? Scris intial ftt 1953,
cu scopulde a insoti ftsduceriledin teatrulcaragialian$i
publicat,ufterior,in volum\l Noteti contanote,1966.Cira.dupaeditiatore rt
corr,arrte, Bucure$i,Humanilas,1992.
3in lunarulnew-yorkez
lRozania, (^a1,rtt.4,15 tlj|Ilie1956,p. s), ins€rendu-lta
rul'rica ,,Rom6nialiterarn",in cadrul cireia colaboraude obicei personalitAg
marcanteafe vietii noasrreinrelecrual€din exit. ReDrodusln Junatut literar.
ff. l3-14liulie 1998.
',Jorhetul lui Caragiale"in op.cit. p. t53.
'" ,taragiale, actualfi univerc l" in op.cit.
" NoteSicontranote,Bx.ure$ti,Humanitas,1992,p. I ?8.

t28 129
ac&n?dominatde absenti gi vid liuntric. Ceamai clald dintre expresi-
ile acestuivacuumo gesim,separe,in Scarrele.
Pi€sailustreazesinguritaleain doi, dramasenilitnlii ti, poate,
sentimentulesecului,toate transgresateprin ludic. povetlile
-/oc&/$i
sunt puntile permanentespre copilerie, un mod de a sfida timpul $i
COLECTIONARUL DE DEZASTRE* consecinlelesale nefaste, dar ti un truc dramaturgicprin care se
postuleazi un raport inedit intre luciditate $i ludicitate. La varstele
imprcsionantepe car€le-au atins (95, respectiv94 de ani), Bdffinul 9i
Mon': ,Qwndj habitais au noulin,
Bftrana au reutit performanla dificild de a nu acumulanimic, nici
toute itaitjoie, et totue Atu pftsence'
I (E\tgen lones ,Jounal e miettes) inlelepciune, nici succeseprofesionale, nici bunuri materiale, nici
relalii sociale,absolut,lrrfiia SingurulFogres esld-acelade a f dat in
intre vid gi extaz minteacopiilor gi intreagapiesepare astfelconstruitaincat sdilustreze
aceastd expresie.Cei doi sejoaca ,de-amusafirii",€temfascinalide
Nostalgiaanilor peteculi la Chapelle-Anthenaise (1921-1924) schimbareape careo aduceprezenfaunui strdin in mediul lor domes-
se regbse$tein multe dintre pieseleionesciene$i nici o lecturd a aces- tic. ln imaterialitateasa €sen{iala,pe carei-o confertrgratuitateainseti
tora nu-ii poate pemite sA fac' abstracliede insatisfacliile majore a jocului, invitatul poate fi oricine, rege sau cer$etor,p eten sau
provocate de pierdereaacesteimagice lumi a copildriei. Din acest du$man, acoperind, plactic,toa1agamaopoziliilorposibile.Joculreal-
punct de ved€re,Ionescupoatefi asemdnatcu lon Creangi, ce se lan- ireal est€ilustrat prin chiar aceste,,absenle-prezenle" caresunt scau-
sase,la rdndul lui, in cautareaunui timp gi a unui spaliu pierdut. neleinsele.
Pomili, pe cai atet de diferite, spretAremd de vis al copilSriei perpe- Acumulareade vise qi speranleratate au dus la un soi de
tue, cei doi se intehesc, totu$i, in tentativade a refacetextual inciedi- supraproduclie psihica ti acum, la ora bilanfului, procesul iti
bilul extazexistenfialasociatvaNtei de auf. Gestulnu e deceto forme inve$eazasemnul.Preaplinuise transformi in vid, ca gi cum discursul
de izbivire, de control spiritual, prin ieqireadin contingent,repomire ionescianactioneazi ca un acid foartetare, ardetot ce e iluzie ti lastr
simbolici in viale, de la punctul zero, de la srala intacti a virtuali- ln urme un scrumstedl, foartediferit de cenu$apeseriiPhoenix.E aici
dtilor continutein modul paradisiacde existenfi- o setede gol, de nimic, careaminte$tede seteaeminescianA de repaos
Dacd povestitorul humuleqtean$i-a ascunscu stritnicie an- sau de inghitfuea-regurgitare urmuziana. Acolo, irdigestia em provo-
goasele,hsand posteritilii doar efigia copildriei veselesi et)inovate, cata prin acumulfi culturale qi se rezolva prin vomd. Total lipsit de
Ionescu va opune acelei bucurii delirante de a exista, terorile vielii poezie, dar cat de conform spiritului avangardei.De altfel, vidul
adulte.Unui dturci, in caretoute dtaitprhence, i se opuneflag€nt un liuntric, fictivele relalii inter-umalre,iluzoria indestructibilitatea cu-
plului, dar ti finala aruncarcin neanterau problemece-I ispitisera $i
pe Urmuz,intr-un text ca PAhia SiStamate.
Tema lipsei de identitate atinge in Scdunek cote radicale,e
+ Acest studiu se afln sub fipat ln revisra Obsenato., M$ncben, ff. I (51), 2001. m€rge pand la definitiva anulare corporali a personajelor.Poate ci
13 0 131
dramaturgula dorit sa vizualizezescenico saldgoalade spectacol,a9a me, exptesii faciale, siluete,cei doi suplinesccu succescelelaltepre_
cum apareea la repstiii, cend actorii joacd pentru Lulpublic invizibil, zenfeactoricetti in sceni.
cfuuia ii acord?i,totu$i, toati strialanialor. Era tm mod de-ane atrage r Becketti$i puneaintrebdri similare in A$teptanduJpe Godot,
atentiacat de goalde, in fond, lumeain caretr6im gi pe careo umplem unalerlu doarpe$onajul principal lipse$te,ci ti orice acliuaesernnifi-
cu tot felul de obiecteneinsuflelite, cat de absentisrmt, cu adevdrat, cativ4 ceeace elibereaz6limbajul de atribuliile saleepicefiadifonale,
cei din jurul.nostn! chiar atunci cand sunt prezenli. Lui Claude p€rmitendu-i sA se transforme intr-o €xprcsie muzicah a valorilor
Bonnefoydramaturgulii mtrrhtisea: individuale, ce devin, ele insele, subiectal piesei. A$eptareaesteun
mediu psihic propice incertitudinii. Acela$i lucru se intampldin piesa
Lu'ne,rnu existecu adevnrat,
temapieseia fosrneanrul,
nuqecul. Em
absenl-a Ioral,: scaunecu nimeni (....) ene !aduv'a, ese neantut.Scau- ionescianaal cfuei unic subiectdevin tdirile subiectlveale celor doi
nele au rirnas goale fiindcA nu este nimeni. (...) Era ln acelati .irnp prctagoni$ti.Teroarealn fa.taliPsei de sensti de fomle a @ive$ului
inmultire $i absenfa,in ac€eafi nasura proliferarea ii nimicul. (,..) vidul in caretraiescii hsa $ alunecespreun adevemtdelir oniric, in incer_
ontolosic,un soi de veriej al vidului (...) un vid solid,trrasiv(...) o ar- careadispemtide a-$iumpleeolulvielii.
hilecruram\caroare.I Dar nu a fost lntotdeaunaa$4 ctrci amintireaconse a imagi-
Indicandca a dorit se ilusaeze,prin vartejul abstmctal scau- nea shanie a unui donotop de vis, lesnerecognoscibilh moamdo la
nelor, toateformeleperfide ale ne-implinirii, pe carc existentanoastrA Chapelle-Anthenaise.Undeva ,,1a capatul cap[tul capatului de la
le acumuleazA,lonescu sugereazAaplicarea paradigmei prolifere{ii capdtulParizului'2 se intrezercsteo lume perfecta- ,,eraun loc, un
asupra vacuumului. Morala ar fi aceea ctr rclaliile $i mporturile timp minunat..."- cu lurnina ei aproapesupmnaturah.Paul Vernois'
interumanesrmtoricum iluzorii, deci efortul de-a le codifica si de a.le unul dintre cei mai subtili comentatoriai opereiionesciene,a incsrcat
reprezenta scenicesteinutil. sedesciFeze simbolismulei complex:
De la dezintegrarealimbajului, explorati in primele piese, se sajustificationconlneunravondesoleil
La luniaredomea l'exist€itc€
ajunge aici la o dezintggmreliterali a personajului, carc a inceput transfigurele logisdu pdla€ Elle sefait pain€t vin mvstiqu€scapables
candva, in timp, printr-rm proces de destrfunaremorald. Dominaria d'apaisercettefaim et d'6ianchercettesoifd'absolu, de victoire s:urla
mort,queI'cEuwede lonescorendraplus sensibl€s d' ne pieced l'autre'
tiranictr a nimicului se instaleaz6ln doi timpi: suprimarcaprezenlei
Euphoriqueou euphorisante, elle Ecaftetoutesl€s omtr€sambiguisqu€
corpomleactoricestiin scend(prin substituirealor cu un sistemcom-
la vie acoumule Ard€nte, ele @nduit au ceur de l'Etre par une
plex de cuvinte,geshri, obiecte,ce ar fi trebuit mane\,ratede acestea), comaissanc€d la fois privil€si6eet mvst6rieus€'s€nblabled celle de
apoi substitutia.limbajului ve$alizat, devenit Si el redundant.Este, l'inluition enfantined€ji' exalt6een dest€rn€svoisinspar le dllmatur-
categoric,un mod ingenios de explorare a nelimitatelor posibilititi ge.
expresive alespeflacoluluiteatral.
Revenirea spre centrul fiinIei, sursd inepuizabib a prospelimii
Piesaeste gi o meditatie pe tema osificliii conventiilor lin-
gvistice ti teatrale,a redundanlelorde orice fel, cdci dialogul dmane si a noilor inoeputuli, Fesupune recuperarea beatitudidii €xistentiale,
cu tot lirismul aferent, ti apdr5 de tenebrele ex&rioare. Redevenind
comprehensibil,ln ciuda absenleilocutorilot, semn cA rofuri inlregi
copil, Bitr'anul redevine el insuli, se intoarce la substanla primA, regc-
pot fi suprimate,ffxd pierdereacoerenfeidiscu$ive. Descriind costu-
neratoaxe.Pelerinajul ental pdn acest paradis produc€ o mEamodo-
133
132
za benefica a lumii. Dimpotriva, ieqirea din cercul masic al
previzibilititii esrenefasta.sensulcentrifugalconducespre iaurne limbajului ii corespundeo destructuffe a rcalului insuti. Aici parea fi
existmtialeplolimde.de careinsul aruncarpe nepregedre in lurnea cheiaintregii texturi a Piesei.
adullilor nu se va vindeca niciodati. Ea bse un imens gol lIlmtric a . Utilizar€a canalelorde comunicarenonlingvistica Fesupune
ctrrui expresiehetaforici o gesim, cel mai clar reprezertate,in ,Scalr articulareaunui nou limbaj teatral, dar 9i o substant'aldre'definire a
nele Doar amintirile 1l mai pot umple Si cei doi nu pierd nici un prilej sensibilitdlii, prin apelul obligatoiiu la alte tipuri de percep{ie,altfel
se le rememoreze.Ei se aga$ cu disperarede trecut pentru ci ;uma; spus, o re-ffeare a procesului de receptare.s-a vorbit mult desFe
in felul acestapot lutrrtacu viitorul, saumai exact,il pot pecili pentru Drezentelefantasticedin teatul ionescian;aici ne conftuntemco ab-
o !Tem€.Dar universul lor se umple progresiv de umb,re,fie gi nunai senleiantastice.Dar aspectulfantasticprincipal estecel al limbajelor
de cele a,e scaunelorli acumularea lor continuaEansmileun mesai scenice. al potenfialuluilor crealivnelimila-.
foanegrar. complicendtonul de farsa.Joculclovnescal bitftinilor- . Eugen lonescu dovedeqie,in aceastapiesd, o extraordinara
remarcatde RomulMunleanua. nu poaleascunde ariparno{ii. Singu_ abilitate in mane\.rmearelafiilor spaliale.lndicatiile rcgizorale indicd
rul mod eficient de a lupta cu yrdrLlrtrmanecufundareavoluptoast in schemaexactda mi$cdnlor in scend,utile sunt numerotate$i folosite
pe rend, intr-o vAditi lncercalede a marcatocmaigolicitmeaspafiului'
Teatrologii vorbescdemai multe tipuri de distanlepracticatepe scend,
Proba labiriltului fiecarealintreacesteaconstituindull semnilicantin sine' ce dezvolteo
anume semnificatie;se distinge, de obicei, intre: o distan(nintimd
A:."'.r.uT. fondalin mod esenlialpe imagine.permitepu_ (0,5m), una personala(3,5m), una sociah' asirietricd (de tipul 9ef/
,.. . .
blrculutsi asistela reorgani/area dinamiciia cosmosului.progresia subaltem) $i una publicd (?m), destinattr in genere oratorulul,
geometrictr$i procesul accelerbriimi$cdrilor sunt tehticile orin care conferentiarului,tribunului. Toate acesteforme de ordonarca zonei
spatiulscenicesredin ce in ce maj plin de volume(mobile.cadawe, ocularitdlii transmit mesaje, con$tientesau inconstiente,Si ele $mt
rinoceri etc.). Casabatanilor se urnple de scaunegoale,cici ei nu au lesneidentificabile din jocul celor doi acton.
copii, rude sau prieteni, li totul pare o crertere organice,rm soi de Paul Vemoisa remarcatseductiape careacest"teatrutridi-
vegetatieciudatd.Scaunelese irmulfesc mereu,ca Si c6ndlernnul din mensional;'o exercig asupradramaturgului$i stuctura afiitecturald a
care snnt licule a redevenirviu. ca 9i cadalrtrt exp-'ansirdinAnedeu, pieselor sale, supusdunei continue metamorfoze'ceutando relatie
$i creite, fice listarc din carc rdsat alte scarme.Golul se umple prin alirccti lntre tema obsesiilor qi aceastziprolife€re trididensionali a
aceslperpetuummobile.o schemecinetica,dublatAde o acumulare spagiuJui. pecareel o denume$te spaliald":
,.polarizare
haotice.Esteo figurarenemijlociti a hbirintului, din carenu se Doate la dnnaturgiedelonasco anined€s
A l'inte.ieurduvoluneduplat€au,
evaaladecdtprjnzborulsinucigatdin final. axesd€ polBrisation privil6gi6s
de l'mtion, tracedes itineraircs et
Incoer€ntadiscursivd.din Englezestese spalializeaze.Acolo, signifianbon I'ob6$sions'irnposesuiv,lt un sch6ma qui atr€cte
personajelerepetauobsedantcuvinte sau sintagmeabsurde,aici,
ele l'apparenced'une 6pure nalh6matique.En mCmetemps une
nu fac decatse care scame' luanduJepaineade la guld maginigtilor. conobinatoirede c€s lignes construit une forme de sp€ciacle
'lont
Rec,u.enleleverbale sunt substifuite cu cele cinetice, iar dereglArii I'achevementrepudiesur le plan esth6tiquel'incoher€nc€despulsions
rcpresent€€s. Ainsi resutgit une harnonie de la repr€sentation'queles
134 tetrtativ€sant6rieur€s n'avai€ntpasr€ussia maint€oir'
trop discontins€s
Le d€ssein d'unepidcen'estdoncpas oun'€stplus- demenera son Finalul piesei nu face dgcetse consacreaceastiidubld polari-
tenneunehis.oirqnais d€ rcndreintuitiv€nenrp€rcepiibles parune tate: pe de o parte, lecesitaleaorganic[ a zboruIui, fie el 5i icaric, pe
ligurationslmboliqu€et ordonnee, Iesarch€i]!€soririquescommuns n de altq peryetuaimpotrnolire, ceci destinul raman€pand h capatun
(...) r€s Inires du cadretheatralsontalom
I'auteuret auxspectateurc. tiran fdrd mild. Dar astanul impiedictrpe Befen se lupteneinfricat cu
plus probantes que tout 6l6mentdu decor: elles materialis€nt les morile de vent ale iluziei, secondatde un SanchoPanzafeminin. Ne-
cootrainl$ mdnesdu desljn. mvisibles auplannetaphysique.t
voia lui de a invinge, niciodatdimplinite, capetdvalenteaproapemis-
in Ndpasta\i Catagiale,cutia sceneifigura un piienjeniq de tice, iar spovedaniafinald se perfomeaze in prezen{aregelui, care
linii qi umbre, in depline concordanlii cu argoasele peFonajelor, indepline$e,m'i curend,functia unui inalt sacerdot.
transmiFnd subtextual ideea utlei cu$ti ce limiteaze mi$cdrite ti incalcealaoiniricda pus stipanire definitiv pe universullor in-
ealiunile,a rmei capcaneumane.lonescuimpinge mai departeacea$A chis ti, pentru a o sugeracet mal concret,dFrnaturgul indicl cu rna-
tehdce, inlocuind desenulcu volume 9i sporind astfel efectul univer: xime precizie toato inffirile gi ieqirile personajilor. Aceastaveritabil{
sului dedalic. Obsesiile capatd o reprczentarescenica concretd, se coregrafie akamaturgiceconsti in doua tipuri de miqcfi: centrifuge,
materializeazein forme geometricediversg penhu a sugeragratuita- spreisi $i culoatul circular din'exterior, $i centripete,sprc avanscen?i.
teaarheripurilor onirice.careau preluatfuncliade senrnificare a mi- Dace pantofii lor ar hsa rrmcj, in finalul piesei, suprafa,tasceneiar fi
tului. brdzalatdde o mareincurcdtuidde linii $i trasee,un piienjenit in con-
Aici, obsesiilesunt legate de exister{a sociald,scaunul fiind tinut mi$care,ce sugereazdagitatia sterih a intregului lor destin ti
un simbol al autoritalii (Sfennrl Scaun,Trorul etc.). Geshrlde a oferi pare si ducd spreun nod aa€ic, cel al imposibilitifii de a mai evada-
cuiva un scaunlnseamnl recunoa$terea valorii personale,ibr contesta- in felul acesta,angoasase materializeazd,capetl o reprezentaresc€ni-
rea dreptului de a-l folosi conoteazatemauarpirii. Tofi invitatii celor ci !i devineo sulsainepuizabildde aneleald, alienare,zipdcire, inne-
doi bftrani par semedte ceteun scaunspecial,mai pulin ei io$iti, care bunire, halucinatie,aiat pentru peNonaje,cet gi pentru spectatori.Lui
abia au dgaz sa steajos. Pentruei exisa cele douescaunelaterale,pe PaulVemoisnu i-a scapatnici acesteleclscmic:
caresevor cif6.a in final, penhu a ploqja in neant.
Ionesco a donn6 un€ qtraordinaire inage scenique de I'echeveau de
Pe misura ce card mai multe scaune,ei gafiie mai tare, dar €ves vaiff que 1€3psychiatres d6signent par le nom de cocotr, t€ime
aleargimai entuziastdupAcelelake.caciodstapomiti in aceasta cru- evocateul d'une aliEmtion constitudepeu d peu par l'individu atieint de
pe
ciada,in numelemesajului care-l au de transmis,hebuie sAlnvingd #vrose ou ds psychose.Il a pris soin en efTet,€n tdt€ de l'edition de sa
sausd piarI. Catevadintre replici confirmi repetateleelanuri letezate, piicell.s (r,a6). de trac€run croquisFesp€cis de ia n se en sc€ne
carenu aureu$it.totu'i. sdreprimetentadaascensiunii: qu'il souhaitait.d

Maiestat€,casnui! an vrut sAfacsport...alpirism...amfostrrasde Firul cal5ulror al Ariadneise wea inlocuit aici de mesajLrl
picioare,casdmafaci sAalun€c...Am vrutsAurcpesc6ri,darmi s-au salvatot eufemiat Si de raza farului c Auzitor,carepersonificdedifi-
luattreptele...M-ampribu$it...AInvrutsecilitoresc,darmi s-arefi! ciul creatiei,-cu folma lui semi-circulad ce indici aspiralia spre
zatpaiaportul...Am vrut setraversezrnuLdarmi s-aurAidpunfite... perfecliune6i cu pozilia sa izolatl intre ape.El seamend,mai curend,
pirineii.
(...) Cendalnvrutgieusea€{ Pirineii,dejanunai existau
cu un ghemcare,in loc sAse de$kecuminte;trasando haiectmie fet-
m[, se incalce$tedin ce in ce, se innoadi fdrd sperantade a ]nai fi
l3'l
136
weodatl dezlegat;de aceea,probabil, nici mesajul nu se poaterosti.
actualizeazdprin refrenul ,,puteaisd ajungi un ... tef', contextin cale
Limbajul surdo-mutestetocmai expresiaacesteiimposibilititi fiziolo- fimctii de conducere:
inhd o intreagdfamilie de cuvinte, desemn'and
gice de a rosti- intreagapiesi radiografiazegestul repetatal plonjnrii
preiedinte, rege, doctor, mareqal,etc.
in vertijul iluziei, lregdtind.gestulfinal.
. Mai existd, totu$i, o $ansd ac€eade a spunemecat ceeace
nu a putut sA faci. Neimptinirile un€i vieli, toate virtualitilile
Atrti-mesajul
neconoetizate,sunt compensatede posibilitateaFansmiterii mesaju-
Piesa ionescianl pune, Fri nici o disimulare, problema spi- lui, ce nu poate fi decet tragic. dio momentce protagooistulse
na,asea ,nesajului. Cir.cumscrisansamblului, ce se trea un fel de autodefineitedrept,,coleclionarul de dezastre,paratremetulcatastro-
meditalie pe,tema vidului 9i a nimicului, acestase manifesta,$i el, felor". Ca qi Leonida(,,cumle spui dnmneat4bobocule'mai rar cine-
doar ca absebtd,.dezldluindo noue componentdprograrnaticda tea- va..."), Bdtranul lui lotrescuti_ar puteaexercitaputereala nivel sdct
trului absurd,ce constrlliaantLpiese,a) anti-persor{Je,aarefoloseau discursiv, dar el nu in&Salette nici macal si-qi rosteascdsingur me-
un anti-linbaj. expimend o anti-ideologie.in primplanul construcliei sajul. intr-un excesde teatoalitate,angaje^zi un orator profesionist'. _
teatraletrece acel ,,mesajanti$esaj", in care Ionescuvedeamertuda care gie ce absenlamesajului este cel mai profund mesaj posibil
ceamai notabih a generalieisale.7$i odati cx mesajul,Bdtr.anddes- AsupraFesta{iei salescenice,Ionescua tinut strprecizeze:,,ilacdper-
chideproblemafuncliei soteriologiqea artei: sonajeleinvizibile trebuie sb para cet mai reale posibil, in schimb
oratorultr€buie sdpali cat mai ircal "
. .. numii €u at fi ?utut salvaomeni.ea,carc estestita de bolnavn!(...) Apelul la un omtor surdo-mut,trldeazd un sentimentacut de
at fi putut eo feresade relelecareaundpedir-oin uhimutsfen de secol.
Asta,dacaat fi avut o€aziasa-mipot conmica m€sajut(...) trebuiesn crizd a formelor de expresieteatal4 ciutarea altui limbaj, in afara
,
lupfi pentrumesajulpe carel ai detransinis(...) Of, mi-€ atetde greusd cuvantului, care sI exprime alt mesaj' intr-un cuvant, dorinfa de a
mae\prim...Darrebui€saspuntot... eudelincmitudinea absoluEl reinventa comunicarea.Limbajul surdo-mufilor se complme' dupe
cum se gtie, din gesturicodificate intr-u[ sistemsemioticperfect coe-
Dacd Leonida Si Efimila a$teptau o revolurie care str le schim-
yiata, rcnt $i haductibil. Cdlugfii Papista$iaflati sub jutementul t'icerii
be betranii Iui Ionescu a$teaptl doar tansa de a-$i t ansrnite me-
reuseausi se inleleagd eficient, folosindul in exclusivitate El ale,
sajul cltre omenire. El. nu exist?l, dar esenlial r5m6ne faptrl ci ar fi
putut exista. Absenla mesajului este un nou avatar al nimicului, care
totoalatd,un iz de arhaicitate,pe carc il sesizase$i Urmuz ln P'l/iad
metafziad ti astronomie:,,mai inailte de a fi fost orice a/vd" a fost
devineatatde expresiv,spuneaietde:multelucruri,ircat putemcon-
alfabetu|surdo-mut."
chidecd, de fapt, spunetot ce em de spus.
Dar oratorul nu-l utilizeM6 nici pe acesta.Asemeneafarului,
O noue Efimil.i, trnind ln ado€rea modefttui, caredevinedin
carc $i el ar puteatransmiteun mesaj salvator,dac, $i-ar folosi siste_
boboc,pui lnvocL la td pasul, lipsa de amli1, care l-a impiedicat sI
mul luminos de comudcare, dar nu-l folosegte'oratorul surdo-mut'
dnngi ceva h \tia,lir,cdci el ou este.decetadminishatorulcEdirii, in poate o antropomodizalea acestuitopos, tace El pare sd caute mal
carenu pare sil mai locuiascd$i altcineva.Bdtranae un fel de bocitoa-
mult, un nonJimbaj perfectce ar corespundeunei regresiiln pleuman,
re, ceeace redepiesei ionescieneprestanlaoriginare a ritului funerar,
asemaneloarecu cea din Rinoceii. Om:dlvi, crealia preferatl a
ea devine ecoul gdndurilor lui celor mai ascunse,pe care le
divinitdlii, cfuuia i s-a dat darul magic al logosului, i se retrageacum
138 139
drcptul de a comunica$i deci de a crea prin cuvent.in Rinocerii I se NOTI:
v4 retragechiar ,,formati asemdnarea" cu divinul. 1
Eugane lotesco i tre viald ti vb Coworbii cu Claude Bonnefoy,B'uc/utesi'i,
Joacade-a,nimicul deine joaci de-atdcerea $i ea hse, se pare, Hunanitas, 1999,p. 63-75.
urme adenci in conttiinfa scriitorului, care, dnpd ce scrie Scaunele, Citatele din sczatrele sunt r€produs€ dupi Eugene lonesco, victinele dabrki.
'z
trece pdntr-o sectrtuirea inspiraliei. JeanVannier sesizaexact fondul Teattlr I, B'Jclxe*i, Univers, 1994, Eaducere ii cuvad haint€ de Dan C.
Droblemei: Miheilescu.
3 Paul Vemois, Ia Dy anique ThdAtute d Eugane lonesco, fninons
Mais le sileme, c'est aussi 1'ab6encedu Thearre: cetui-ci n€ peut Klincksjeck, Pans, 1972,p. 15.
corsommerIa destrucliondu lanSagesanssupprimertui-mCme.Et sans 4 Cf, Romul Munt€anu, Fa^a tragiod. O poetiod conparutd a tutruhi absllrdu-
doute le th€atrede Ionescoviril en un sens d€ sa mort m€me: ' /ri, Bucure$ti, Prohumanitat€, 1997.
mouvementqti fait pdcis6nent toutesa force; maisil !e vit aussique 5PaulVernois,op. crt, p.54.
parcequ'il retardec€ttenort jusqu'aubout. Susp€ndu erae h vi€ et la 6
tden,p.8e.
nod du Th6atr€,l'Anti - Theerede Ionescoesttoujous fiagile, parce
que le silence€st sal, danssensdu mot: dans Ia nesw€ ot il en ' Eugen lonescu, ,,Ni9t€ arriiistl' ti Note ti contranote, Bucurqti, Hurnanitas,
1992,p.251.
r6aliselraiment l'€ssmc€et aussi,a la lirnite. dansla mesuleon il b 3JeanVannier,
,tansases de I'Avant-Garde" in fiatr'e Populaie, t. 18/1956
suppnmedu meinecoup.Er c'est pourquoi,finalement,tout th6aft de
la terreur€stuneimpasse: il ne s'accomptirvraimentqo,ensenianr3

140 t4l
nea temei metamorfozelorircxplicabile, extrem de prolificA, in ulti-
mele decenii,in literaturi.cinematografie. teaLru.etc. in ambeleca-
zuri, logica transfomdrilm ireversibile nu este simph, ci plurald,
integrandu-separadigmeicultuale a fantasticului fi obligendu_nesd
ne punem problem4 atat de spinoasS,a semnificaliei, slujite de
RINOCERIZAREA* releauacomplicati de strahrd semnificante.Prin chiar aceasti logice
plumli, rinoc€rizareaestedepartede a fi o simpll ilustrarea ascensiu_
nii ideologiei fasciste 9i tocmai asup€ complexitdlii acestuiproces
Motto: "Rinwtul4 inocenle cinee i tu?" simbolizanlne-ampropussAsdruim.
(S^Nan r Dali,tunalul unuieentu\ Doud par se fie nucleele germinativeale texfirlui ionescian:
unul - intens analizat- de substanli auto-biograficati un al doilea,
De la Gregor Samsala B6retrger ramasinedit, ce se leagade intenlia de a ilustra dimensiuneafantasticd
a existentei,ce hansforml piesa ionescianainfi-o meditaliepe margi-
Uoa dintre lecturilecarel-au marcatpe aj.rlotld'l
Rinocerrlor
neavocalieimelamorficului.
este,frrd indoiald,Metamorfoza \ti Kalka, desFecar6 ii marturisea
Un pdm palier de decodarca Rinocerilor s-a corcretlzatpdn
lui claudeBornefoy: lectura piesei ca protest impotriva ideologiei fasciste,aflata in plind
Metanorfoza m-aimqesionat mult,totu;inI lntrebdaceh inceputan ascensiunein perioadapetrecutdde autor in Romania.Este bine cu-
inteles-obine.Simteancaascunde cevateribil,cevace i seputeait- noscutfaptul ca, inca din 1940,lonescufoloseain jumalele sale ter_
(...)
telnplafieciruiadintrenoi. ce fiecar€poatedeveniunmonsau.l
menul ,dnocei' sprea-i desemnape cei intra(i in sfem de influenli a
Relafia a fost deseoricomentati de critiai, fi€ ca tendintdge- nazismului.Si, din acestunghi privind textul, absuldul s_adovedit o
nerali de a identifica arhetipurilenoii avangardefrancezein scriitori gdla generoasade lectud.
ca Jarry, Joyce,Kalka, Afiau4 fie ca legdtula directi intre lonescu$i Ar f1 multe de spusti despreconditiile social-istoricecare au
Kafka. RosemaryJacksonz,una dinhe cel€ mai subtile exegeteale favorizataceas[a a pieseiionesciene.
lecturdunilaterald intr-unarticol
fantasticuh[, remarcaasemanfi fiapantein modul de figularc a pro- I'.tbhcat in revistaLe DArata,TzvetanTodorov observacA,,moralis-
cesuluialienerii $i a condifiei existen(ialein general.cel mai explicit mul" pmcticatln Franla,$i nu numai acolo, ,,areevidenteconotalii de
remane,insi, ClaudeBonnefoy,careobs€rvd:,,VorbinddesPrcMera- stanga"ti, in virtutea ac€stuifenomen,,{dul se lastratadar desemnat
modoza.ne povestil.in acelaii lifip, Rinocerii 't. prin termenica fascism.msism,anLisemitism."' | e{]tur Rinocerilor
Dialogul intertextual dintte cele doue capodopereeste mai ca prctest lmpotnva ideologiei fasciste convenea,deci, de minune
complex decet pare $i ne poate revela valenle noi ale textului strat€iei persuasive,amorali$tilol de orientarestAngistd.,pemascato-
ion€scian,ln geoereneobservate.El redeschidedezbater€a Pe margi- rul - precizeazdTodorov - s€ poatemanalricd a lnfdptuit o lucrare de
salubritatepublicd." SuccesullErd precedental piesei pare se fi fost
favodzat chiar de aceastadecodareunilaterall ce raspundeaperfect
" O variantaa acesnristudiua fost publicat?iin revistaNtul Co inent, Stc?z't^, tmeiIorma menlisca ceadefinilade Todorov.mai cu 5eameirFcon-
) l-4 /2OOO, p. 161-172.
,1+: 143
textul in careacest,,nou moralism" estepropriu mass-mediei- mediul trem de importanti. in fata acestotlumi alienante,de relativism$i res-
predilectde impunerea operelorde arti contemporand. tumarea valorilorJtot ce-i rdmeneintelectualului,ca emblemea luci_
Dramaturgul,la r'andul lui, n-a descurajatniciodatd tentativa ditatii, estespi.itul critic, in numelecaruiarefuzi exceselede orice fel.
criticii de a identifica in acesttext valenle auto-biogafice. Discutend lnsul comun (,,bietul om sub !Temi") devine victima aproape
cu Claude Bonnefoy despre perioada pehecutb la Bucureqti, unde inevitabilt a monstruoaselormistificari, a debafldadeipolitice care
Ionescu a decla$t intotdearmacd s-a simtit ln exil, el vorbe$tede favorizeazeoportunismulsi nebmia, intr-un cuvant- haosul.Celui ce
,,singurdtate", de ,,rezistenle morale $i intelectuale" la ideologii, reuqe$te,tottrqi, sd-$i pistreze luciditatea, asemeneape$onajului
determinandu-$iinterlocutorul si exclame:,J)ar ceeace-mi povestili ione.scian,li revine eno.ma rcsponsabilitatede a demascaacdte
este istoria lui B6renge! din Rinocer{i."6 Ionescu a tinut, tohr$i, sd obscenftAlipolitice, monle $i intelectuale,acestatentatperfld asupra
atragtratentia,ca un bun invdlicel al lui Caragialece se afl4 asupm demnitrtii si valodlorumanitdlii.
Foie4iei in repetabila fenomenuluipe cmea dorit sdl surprindl: Chiar dacAsubstratulparabolic de referinl5 directi la n zism
VoiamsAscot?nevideqec{mcterulciclic,repeririv,al istoriei,s6arAl este foarte transparent(se vorbe$tede ,Jalul cate ia", ,,cedare",,,ca-
. ca mitc6riletot litaresaurevolulionarede astazisunr,in protunzim€, pitulaie", tumele de rinoceri centa $i mdr$nluiescetc.) o decodare
destulde identicec€lorce existauacumrreizecisaupahuzecideani. unilate€ld a piesei esterestrictiva,deci insuficientd.Shatud alegodce
(...)nuex'stao diferenfnesentiahintreroralirarism€le
$angiste$i cele succesivedeschidprogresivlectum textului spreun evantaide sensld
deexaenndreaFa.'
suFapusg impficand bate hansfomdrile posibile care ne arneninf
,,Moraliqtilol' portretizali de Todorov, nu pare str le pesede aderen{epolitice, mutatii genetice, invazii exhaterestreetc. Putem
identitateaprofimdi a totalitarismelorde orice tip: ,,momlistulnu pune vedeain piesa iooesciani orice fantastic, $i necontrolafi proliferare:
pe acelagiplan crimele nazist€ $i crimele comuniste.',Or, tocmai ,,Esteteamaca itte fo4e inconlrolabile senu triumfe"ro.
acesl nucleu comun al tuturor dogmelor, ci ne pot face de Forfele centrifuge ce ne indepirteazd de esenlanoastrAuma-
nereculoscutca specig pare sal interesezepe Ionescu: de nista conlureazeforme perfide $i 4isimulate ale unui soi de 4rtrrm4-
'Aveam a temei, ce trece
spus cum este posibild o mutalie in gandireacolective."oProblema rdrn. Dace vlem sd incercemo conternpolaneizare
frndamentab pe care qi-o pune drarnaturgulestepdmejdia nebuniei diocolo de epoca scrierii piesei, am putea observachiar ,,muta1ia",
col€ctive, aderentala o ideologie deshuctivefiind doar un prim pas ireve$ibila, se pare, care ne-a trahsformatin ftpturile indiGrente de
spresepmareade sine a individului. Un astfel de procestransfomator azi $i, mai cu seami, paradoxulprin care omul contemporannu mai
esle, indiferent de detalii, halucinant,grotesc,dezrmaniza : ,,Priviti pretuie{tevalodle etemeale umanitlFi, ci se preocupi febril de proli-
mul{imile, ele snnt depe'F'onaltzate, n-',[ chipuri (...) dacl primesc un ferareamecanismelorde distrugerein mas5,saude celeale hshainerii
chip, acestchip colectiv estemonstruos.Este acelaal maniei, al dis- qi insingurlrii. Copiii nu se mai joaca intre ei, invafandsimple reguli
tlugerii, un chip inf,emal."e de convieluire sociah, ci prefere calculatoarele,ce satisfac once
Ionescu se itituld altor comentatori tanc€zi, intre caxe dorintrii,fdr[ a cerenimic in schimb,dublul vfttual (la caretehnicienii
FmngoisMaudac, carevorbeaudespreaceastisubstituirea congtiintei lucreazl intens) ne impe$onalizeaze, ameninlarea sau speranla
individuale cu cea colective, specificd statelortotalitare de orice od- clonfuii se apropie,navigareape Intemet ftre contact$i comunicate
entare.Temaconditiei intelectualului,inh-un atarecontqc, devineex- directtrpare sd rczolve orice prcblem5. Totul se desf4oara abshact,
t44 145
fbri implicareafactorului umanin relatii inter-subiective,$i nici macar Operatorii textuali prin care introduce ln notiunea
nu ne ingrijorcazetot acestarsenalde fome de cultivare a €goismului- 'lrsculie
discursului fantastic:
cheie a piesei rinocerul - sunt cei specifici
intr-un cadrumai larg, temaRinocerilor parc sd'fie dezumani- o comete" "Un
,Nemaipomenit", ,,extraordinar", ,'fantastiC', ,Fa
zarea,surveniti pe orice cdi, pierdereaidentitilii de speciea umanu- patrupedstupid, carenici nu meritd si vorbesti despe el! $i, pe dea-
lui, devomt de angrenajul existenlei sociale, politice, tehnologice, foo""... $i rare, de altfel, a dispdrut' care nici nu ma! exist6'
"opru,
culturaleetc. Doar n-o s5 ne ocuplm acum aleun animal care nu existal" Deqi se
De l^ Metamorfozalui CrregorSams4 careera doar o ciudatl pe undeva,depafiede lumea
Stievag faphi ce rinocerul exista inca,
exceplie, la poli-metamodoza coleotivtr ionescianE,care a deverit civilizaliei europene,el estetratat ca un animal preistoric,spre a crea
regdA (cu unica exceplie Bdrenger)se produce o evolutie radicali: sugestiaunei lumi invadatede realitateatulburiltoarea unur recut' ce
anormalitateaa devenitnorme.La Kafka nu se mira nimeni de straniul pdreade mult dispdrut,(prezenti ti in,/arri'a PdrD saupoatea unul
proces,punendin mare incurceturateoriile fantasticuluicare solicitau ;itoi imprevizibil, oricum o realitateirafional5$i incomPrehensibilzi'
tematizareaezitArii. (Se ttie cAuna din limitele mult discutateale teo- Situirile dferite alepersonajelor fali de meramodoza prin ca-
riei todorovieneera inaptitudineade a catalogatexte ca Metamorfoza re trec devin un bun pretext de a lua atifirdinefald de invazia fantasti_
lui Kafka sau y'y'asl lui Gogol.) in textul ionescianatitudineaintero- cului in cotialian.Totu$i, singuraexcepliemajore iman€Berenger'ce
gativA este atibuite personajuluicenhal, carc acuze,,ni$tenelini$ti debuteaz,ca un nonconformisl colaj intle Cetaleanul turmentalfi
peni
greu de definit" Si penhu care: ,,fenomenulin sine e nelinigtitor. Pe Cdrluld, om suciti,,Nu me pot obi$nui cu viata " - Siva tamane
mine.dreptsd-fispun.mecutremure. Cumsa-lexplic?"ll l^ fnrat altfel. Claude Bonnefoy diagnostica: ,drama solitudinii' .a
Dac, judecAmdupdtendinple ultimului deceniu,am fi tentali irrJiuia*riia6l, a conqtiinlei confrunlate cu mecanismelesociale'"r2
sA concluzionf,mcA metoda ionesciatJ'd este mai prolifici decet cea Berenger este singuul care are un sentimentde stranietatefdl6 de
kalkiane:supravietuitorul vechilorsistemede valbrise deplaseaza din transformareacelor din jur
pozifia de rcguld in cea de exceplig.Moda e mai vizibill in cinemato- numasimlta lareulmeuptintre oameni l ) Imi simt
ViaFmI apasd-
grafie, fi mai cu seamd in serialele T.V. de largd audien{d trui'ultottimpuldeparcn arfi deplumb' saude parca at duce unalt om
intemationala:Cade Forcster(Primul vdl), Frank Black (Milleniurn) ln spinareNum-amdeprins cu mineinsumi Ns $iu dac' sunt eu'
saucelebrii agentiFBI (Dosdle/eX); tofi luptd penhu salvareaomeni-
Povaramaterialitilii, gefati pe tema inadaptabiliiatii,pare de
rii de proliferareafo{elor obscuregi irecognoscibilece o ameninF.
nefibdat. Dar. cande vorba de invazia absurduluisi a fantasticuluiin
Riloceri ;i rinoceri lumea pe care n_ainteles-o niciodati, el va evolua spre intolemnld'
spre deosebirede colegii lui cameleonici, u$or adaptabili oricarei
Plualismul decodi.rilor posibile este cupriN in shuctura ge- situatii.
nerutiv[ a textului ionescianti el capdteo bine contumti dimensiune Prin decorulales,primul tablou al actului al doileane introdu-
auto-reflectant6,concretizatdln inse4ii metatextuulecarete'lralizeaz' ce abrupt in peisajul birccratismului, cu uDiverul sau cenu$N'
apelulla modalitateaesteticda fantasticului. kafkian. al functionarilor meruqi, cu $ef, sub-sei secretara'mese $1
perfect
scauneadaptateimportanlei fiecerei rcti,te a aceshriangrenaj

t46 147
funclional. in sistemulcomplicat al Iimbajului relatiilor spafiale(inti
Nici spafiul domesticnu l;mene necontaminat$i al doilea ta-
me, personala, socialn, publicn) acest raport publi-
$efi /subaltemi, blou. d€sfiisuratacasala Jean,ii ingaduie lui B6renger,dar 9i
caracte.izabilp n asimetaie,are o coloraturestrict sociau. Bireng€r rinocer'
cului, sa fie martorul hansfomfuii efective a amicului siu in
sti nndevain lateaal,ceeace i\dicd un oarecale, o rotitd colatemlAa
Metamodoza urmeazi a$umite trasee simbolice, subordonandu_ti
sislemului- arculrebelcaresaredin locul lui atuocicendsistemulse iese
toarecanalelecomunicariiscmice.De cateori inFain baieJean
bansforme, date fiind inadaptabilitatealui. El reprezintAcondilia se manifeshatdl in planextetior
mai rinocer-Procesultransformator
func{ionarului,din pe6pectivi caragialian-kafkiani.
(inverzire4 cucuiul devenit com, schimbareaepidermei,ingroQarea
Editura juridici este toposul deplinei ordini, ce va fi reDede cat $i in plan mental Cu
invadatde dezordine,generandprimii rinoceri.Cei care fac jeeile iasului, mi$cxrile de animal in cusce),
nnocer'
oalevfuatgrava devine schimbareade mentalitate,Jeanca un
lumii sunl $i cei mai mirali de mecanismele funcdonariiei. De]oc visand sd striveascioameniicare-i stauin cale' El are,deja' conqtiinla
intdmplaror. primelesimpromede rinoceritise manilestila paoillon. de
alteriui{ii fald de speciasa, se situeazdin alta perspediva Tocmai
Sefulbiroului.Dais' observi..manazgrunFfoasa.. $i il numesle..pa aceea,;eea ce noud ni s-ar puteap[rea extrem de ciudat'
penhu el a
hidemule". $i tot intuifia feminina o ajur6 pe d_na Beuf str_si pl5ceresi devina
devenit cat se poatede firesc: "Dace_iface omului
recunoascA so$l in rinocerulcarc incearcesa dea buznain birou.Si ce
rinocer, alacd-iface pldcere!Nu e nimic extraordimr in asta"' "de
CregorSamsadorea.in ciudasrmnieisalemulaliigeoetice. sapleceIa "
strnu ftu linocer?ini plac schimbirile
slujbi. Nu trebuie ignorati sugestiaonomasticeincluse aicil B@uf
Ca toti rinocerii, el vl€a si inlocuiascl morala,,antinatumld"a
trimitela regnulanimal. cu sensintegrator. oa$enilor cu ,,ilttegdtateaprimordiah" - inteleasdca naturdanimali_
Paul Vemois, cel desprecare Ionescu afiIma cd a exDlical cale
ctr, lege a jrmglei. B€renger sesizeazedif€renfa de m€ alitate
mai bine decetel insusi.lol ceeace dorisesa transmilaprin piesele
faceoosibiie transformarea cheiaintregului procespentruci exterio-
sale,sesizaaici o schemdspaliaE verticala:
rul n; face decatsa reflecte interioritateasupusaproceselor altera_
'le
Pendant la moitiede l,action,n I'acte11en paficulier,t,inrriguese re: ,,i.ti dai seamace deosebirede mentalitate?" Oricum' nol atem
. d6roulesurdeuxplans:le bur€audeB6renger apresla destmction de momla noastrd,pe care o considerincompatibili cu a acestoranma-
l'€scalierestdevenu unesortedemimdorpourla cbasse auxfauves.On le." E vorba ale ristumarea unui intreg sistem de valori, specifice
apprendqueM. Bcuf m6tanorphoseen ihinoc6rosesten bas.Le Dre-
miersautvelsta besrialite umanicitii, de prebu$irealnu€golui umanism,pe carc Bdrengeril in_
€t tap€nede l.individualird esraccomDh oar
MmeBceuf:le Sesre de Bim8er chscbaDr voca,lira succesPersuasiv.
a ta pr€\eo;pretuae
a son p€-
action au cours de route ta piece. (...) Les po,npien viennentbien Ripostalui J€anvine tran$ant,frli echivoc:,,Umanismule
saurerles emprisonndimaisc esr finateneorpour tesmpp.ocherdes rimat! Egti un vechi sentime al ridicol!" Rinocerizareatrebuie deci
rbnoceros et Ies uansfomtr e, vicrines absorb6esoar la masse inteleasa ca un exerciFuanti-umanist. pe careLeclia o varia[iunepe
cmissaDledesmonsrr€s.RejoiDdrcte.srhinocdros.c.esrfaire unecbure aceeasitemd- il pregetise.
jusqu'aumomentoir ceux-ciont routenvali. t,e m],rheelr si
bienourdi
que la notion trl€lne de cutpabilir6 ou de vat€|rrs (asthetiques
Actul al treilea construiesteo simetrieperfectecu scenaante_
panifllier) dFpa'zit qumd la denivearion des humaioser
en rioari, pentru a se opera apoi o flagrantd incdlcare a aqteptfuii' Se
schimbd doar roludle: Bdrenger se aflE acum in Pozi$a lui Jean'
d€s
rhiroc6rosestatolie.'r
agilandu-se ca intr-ocutca.multereplicisuntidenticeo seriede me-
. t48 t49
canismesugereazdcd istoria se repet6,dar,Jnicul burghezinlepenit in pulemicd decatrealitateavLibili, se transfomd pe neaqteptate intr-o
univeNul lui inchis" refuzdsdcapituleze. dezbaterepe malginea limitelor evidentului, posibilului, credibilului.
Dudard este,dimpotrive, tolemnt Si, sub aparentaneuhalititii, Proliferarearinocerilor e receptataca ,,masina{ieinfame", ,,psihozi
penehabil la noua ideologie, pdntr-o primejdioasd disponibilitate a colectiv5",pericol al msismului (,,unadin marile ercri ale secolului")
spiritului conform cdreia ,,a inlelege inseamni a justifica". El vede - orice altcevadecato aalevdraginvazie a pachidermelor.Convins ci
,,rinocerita" ca pe o simpli maladie,care aclioneazeepidemic;nu ex- se aflA in posesiaunicului cod al realului - ,,Eu crmoscde ce-ul lu$u-
clude contaminarcasa 9i nu-qi face procesede con$tiinld,luand in dis- rilor, dedesubturileistoriei...", ,,Eu am cheia evenimentelor,un sistem
culi€ relativitateasistemelormorale:,,Reul! Rtrul! Un cuvantgol! Poli de interpretae carc nu de gr€S."- Botard devinedu$manuldeclaratal
si Stii unde e raul unde e binele?"... ,,Putemsti oare unde inceteaza insolitului. al fantasticului.al exbaordinarului:,,Voi elucidaacestfals
normalul, unde incepeanormalul?Poli d-ta sAdefinetti notiunile nor- mister." $i totuSi, in ciuda teoriei, el devine rinocer, semn ca toate
mal, anormal?" Ar putea fi aici o find ironie pe cate Ionescu o dogmeleau un nucleucomun,imlional $i exercitefafa de unii indivizi
indreaptesprecondamnabilatoleran(da intelectualilor,sple labilitatea o ahactieirezistibib.
maximi a celor ce alegsd critice diniuntru categoriarinocerilor. Peffiu jurisfirt Dudard, realitatea invadati de fantastic este,
Tuturor le gdse$tejustificlri, de la sinceritateametamorfozei dimpotrive, o certitudine, lntirite Ei de lectura ziarului (alt truc
lui Papillon, la complexelede inferioritateSiresentimentplelui Botard caragialian): ,,Soie in gazete, e limpede, nu pof sn negi." El
fali de superiori. Procesul ln sine se justifici: ,,Chiar dac?ie un camcterizeazeatitudinealui Botard ca ,,absurdi", oferind atet o inca_
transfer,astapoatefi revelator.Fiecaregisette sublimareacare-i con- drareetice,cat si una esteticarespingeriielementuluimimculos.
vine." La intreba.eanedumeitd a lui B6ienger-,,$i rinocerii ce sunt, Daisy dovedetteo maredisponibilitate faE de incomprchen-
practicdsauteorie?" Dudard rispunde ftird echivoc: ,,$i una ti alta." sibil: ,Je crcdeammai po€tic. Oaren-ai imaginalie?Existtrmai multe
Singulul pe care nul poareinteiegeeste Bereriger:..EEriun Don realitifi. Alege-o pe ceacare-(iconvine.Evade^zIina-o realitateima-
Quijote!" ginard."(...),tumea e bolnave."Dorinlade a inlelegepsihologiaqi
Metamorfozareaumeazi traseeaparentdiferite, marcatepdn limbajul dnocerilot va slaqi pdn contaminare,chiar dact rezistd o
atitudini diferite fale de invoziafaftasticului in cotidiarl PentruE iritele 1reme,aldtud de Bdrenger.
obtuzeti minlile plat logice, asemenilui Botard,misterul nu exi$A iar Rezistenlacelor doi mai dd o Sansaumanita$i, $i Bdrenger
imaginalia e o tari: ,Meridionalii au prea multd imaginaiie." El se sperep€ntru o clipf, in refacercastatutuluiadahic: ,,noi doi vom putea
delimiteazanet de o asemeneafonmhentist ,jrn1plac lucrurile precise, regeneraomenirea."Mai realistI, Daisy intelege cd nu mai existi io-
doveditettiin!fic. Eu $mt un spirit metodic,exact."Pentruel, rinocerii toarcere:,,La urma urmei, poate cd nu avem nevoie sd fim salvati.
$mt la fel de faDtasticica extrateregtrii:,,Rinoceripe la noi n-a vizut Poatece noi suntemcei anormali"(....),Mai vezi ti pe allii din specia
nimeni, niciodat6",,,E o mistificare", ,Nu ved nimic. E o iluzie', ,,Ri- noashd?"Asist[m, acum,la hagica restumarea raportului dinhe nor_
nocerulvostrue un mit... un mit, ca si farfirriile zburetoare"- inca&eri me ti anomalitate, deveniti da! reguld.Erosul insugiesteredefinit ca
tipologicedin categoriafantasmagoriilornon-referenliale. .,un sentimentmorbid, o slabiciunea omului."
Neincrezltor (ca $i Conu' Leonida) in lumea fenomenali, el Rupereaechilibrului cuplului se leagtrde sugestiaunui esecde
nu admite neverosimilul nici micar ca posibilitate. Teoria lui, mai integraremitrci, recuperatoare,iar disfunqionalitdtile duratei cotduc
150 151
sprealte nivele de perceptie:,,tn cetevaminute am parcursdouazeci$i ii€venitsimihre miracolului- Totufi, ca semnce nu mai existdsalvare'
cinci de ani de cesnicie."Zgomotul rinocerilor e perceputdiferit, ca $i umance define$e
$i Logicianul, emblemaperfecliunii ralionamenhiui
balehrlgrotescal armarelor ce invadeaza lumea.in vremece Birenger condilia superioritdlii sale ?otrecelelalte vieluitoare, devine rinocer'
aude doar un muget animalic, Daisy pretinde ctr nocerii cantd, Lamefialia lui
Participand,astfel, activ la legitimarea sistemului
dadseaztr, sejoaca,ba mai mult,ce,,suntftumo$i',,,,suntni$tezei.',SA beren;er este dispemtd,inspdimentiitoare:',in cine te mai increzi?
sd
fie vorba de o distomiunea instinchrluimatem? Logicianul rinocer!"
Duplicitatea, sau, mai exac! multiplicitatea, pe caf,e se RezistendrinocerizArii, Bdrcngereste dovadaca slulenia in-
consfuie$te strategiadiscuEivi a piesei este slujita chiar de elemen- terioaiasi exterioaranu suntinercnteesml€iumane: Ei bine'oricear
tele simbolice Ia care se face ap€1.Tipologia rinocerilor - organizati fi. n-am 5eabdic,ili jur. n_amse abdic"...N_amsa vd ulmez'nu v'
prin sistemede opozitii de tipul: unicom / bicom, african / asiatic - lnleleg! Riman ceeace $mt Sunt o fiinF omeneasceo fiinF ome-
estetransparentaluzive,transcriindu-seca o sugestiedestul de clara a neasci." Ionescuii explica lui ClaudeBonnefoy logica personajului:
omului unici-
faptuluicn dogmadep,te$letoalelifiilele etnice,rasiale.saude orice ,,elwea sa saivezeceeace paresa constituievaloarea
alti nahfftr,acronandirational, pdn mediumul subconitientuluicolec- tatealui."la Momentul de indoiah din final estederizodutragic:
tiv. Caracterulei abemntse demonsreaztprin tehnicapaGdoxului Si
Dardaca,a$ cumspunea Dats).ersunrceicareaudreplale:{seinloar-
a reducerii la absurd, qi intarea in zona fantasticului coincide ' (Se trecan-
priveste'
c€ spreoglinde)Ornulnu e uret,omulnu e urat!
invitaliei de a abandonalogica pmgmatictrli, o dattr cu ea, intregul oare?cu ce?
au-timtui pestefaF)Ceobi€ctciudat!Dd cucesemdn
arsenaide certitudini, specificperceplieide tip realist. Angrenajelede
demontarea realului sunt tipice fantasticului. Uzand de argumente . Omul nu se mai cauti in chipul $i asemanalealui Dumnezeu'
perfect valabile intr-o logicd ilogicn, gi ea tipic fantastice,Logicianul Disparereferinla divind 9i, odati cu aceasta'congtiintade stnea spect-
demonsreaze cd rinoceriiasiaticisuntafiicanisi'cei africanisuntasi- ei este altelati. Asistiim, in fon4 la o crizd a umanului la nivel feno-
atici. Silogismele lui - ce amintescuneo de stilul lui Cantemir - menologic.SAfle amintim lma din definiliile pe carc autorul le dEdea
devin biletul de intrare intr-un rulivers guvematde nonsens:,Jate deci om hti absur.lt,,omd 6iat de reddcinilelui esenliale'transcendenta-
un silogism perfect.Pisicaare patru picioare.Isidor $i Fricot au fieca- le-"15Tablourilein carecredea se r€{unoallesuntdin ce in ce rnai
rc cate iratu picioare. Deci Isidor $i Fricot sunt pisici". in virtutea urete 9i capetelede rinoceri tot mai ftunoase' Se iastoamdtoate €_
acesteireguli indubitabile, ceinelee pisicd, iar omul poat€foarte bine oort rril", bio./.eu: moral/imoral; drepftie&ePt; fiumos/Mt; lo-
si devin[ rinocer,chiar fdre celepahu picioare,de vremece totul nu e giclilogic. ,,Frumoqisunt ei. Am gesitl Ah cum aSviea sd fiu ca eil
decatunjoc, in care$aareciisuntterorizali de pisici, la randul lor stri- Dar u"i, n-a. C" lucru uet, o fiurte netedd!"Secvenla,'Dar vai'
"orn.
vi& de rinoceri etc: C,Logicaesteln afaravietii', - a linut sd ne averti- n-am com" trimite la un binecunoscutvers barbian$ijocul intertextual
€m
zezeantotttl.) clarifica o nuantanoue,daci ne amintim ca lipsa comului la melc
Logicianul, al cdrui statut socio-profesionalestetrecut in bu- un ins€mnthanatic.Berengera devenitun fel de mort i'ante' nnrcnl
letin, ca un dat ontologic, are o functie precise,aceeade a ilustra pier- rcprezentantal unei specii care, neput6ndu-seadapta[oilor condilii'
derea contachrlui cu realul. in aceastd lume a metanorfozelor trebuie sI piad. Nu alta este astizi situa.tia nocerilor, aspectasupra
incontrolabile,el are statutulpdvilegiat al unui Magician, cdci logica a cfuuiavom reve .
152 153
Negareapropriei identitili $i a sistemelorproprii de valori e
cet se poatede tragica. Dace b fuceputhagicn Si ilogica era transfor- Rinoceriz&reaca proces simbolizaDl
mareacelorlal{i, acurne mai acut sentimentulneputidei de a se inte-
gra prccesului transformator.Tdind printre lupi, ar \,Teasd urle, dar Dacaidentilateasimbolica$i' implicil"culruralaa rinocerului
nu poate.Apogeul sentimentuluide iMdaptabilitate, de incompatibi- esteadt de complexepe cdt par€sa sugereze piesacarel-a imPuspe
Ierd
litate cu lumea, in toate va a ele sale posibile: ,,Vai, sullt u4 mon- Ergen lonescu in peisajul dramaturgieimondiale,atunci medti'
stru, slmt un monstru! Vai, niciodati n-am sd deviDrinocer.niciodatd. lnJoiae, zabovim asupraei, cu aiet mai mult cu cat ,,noliuea"
niciodad! Nu ml mai pot schimba.Al vrea, aSwea atat de tare, dar "a de simbolud.
lipsette din diclionarele
nu pot." Acest stlaniu inorog al vremii noastoe,incd haitor prin anu-
com-
De la tonul de bmvula al dorinl€i de a nu se schimbala cel al mite locuri, se cuvine studiatcu mijloacele interdisciplinaritelii'
informalii
neputintei.Revenireadin final nu ne mai convinge:,,Suntultimul om, binanddatedin paleontologie,zoologiavertebratelor,dar 9i
am sd lemen om pAnI la capet! Nu capitulez!" Bdrengere prins ln qi statistici de ultimd ord, oferite de asocialiilede proteclie a animale-
fixitatea condiliei sale ontologice ca intr-un mormant. Refuzul de a lor pe calede disparifie,de pe lnteme|
capitula nu mai e act volitiv deliberat, de revoltd, ci doar consecinla Consideratiadevirate,,relicvevii" ale epocii preistonce'tino-
pn-
directd a unei limite, a unei neputinle de a fi ca ceilalti. Absenta ceiii au o istorie evolutivd de circa 50 milioane de ani vechime'
vocatiei metamorficea devedt tragicd, lnele variantetipologice atestatedatanddin Eocene Se ttie ce existau
planeti'
Negareade sine a umanuluiestetotald - B6rengernu mai e un foart€ muite tipuri de rinoceri, raspandii pe inteaga
erou, nu mai wea sd regenerczeomenire4 ci a devenit ultimul reprc- Distribulia lor in epoca arhaicd este comparabila cu cea a speclel
proba-
zentantal unei specii disperute.Ceeace se qedea desprerinoceri este noastre!n prezen! in weme ce oarneniipreistorici impdrtibeau
acum valabil pentru oameni.Noua conditie a uira[ului .ste caa non- bil conditia lor Fecara de azi.
umani 9i antiumanisti prin definifie, iar vocatia fimdamentalde cea a . Mai existdazi cinci speciide rinoced, cu populalii ingrijorator
(300), Javan(60)
autodisftugerii ca specie pdn metarnorfozadeliberattr-Avem aici o de reshense:Black (2600), white (8465),'swnatran
dispari{ia datorfti vantuii
redefinire a suficienteimorudice a umanului: atet germenelecleatiei, ti hdian (2520). Toat€ sunt ameninlatecu
al regenererii,cat qi cel al distrugerii se aflA in OM. Nu mai e nevoie io. p*t u consideratun afrodisiac iqfailibil, dar 9i un leac
"o-ul p€
de scenariicaresaexpliceGeatiasaudistrugereadivine. foalte cdutat in medicina asiatic[. Se pune ffesc intiebareacine
Conditia tmgice a si[gularft4ii intr-o lume incomprehensibili cine ameninlS?Cine pe cine invadeazd$i distruge?Caresu$t agresodl
parea fi adev5ratatemea piesei,in weme ce prcblemadognatismului Nu dnocerii sunt cer cale
$i carc sunt victimele furiei destructive?
r&nenecolatemlA. invadeazi lumeacivilizata, ci dimpotrivi, oameniilavf,lesc in zonele
salbatice,in ctutare dupa himerele sale mitologice, dupd remediile
de
magiceuniv€$ale ale tuturor problemelorsale' O seriede asocialii
p.oicg" a rinoce.ilor au siteuri spectaculoase pe IDtemel IRF
ilntemational Rhino Foundation),altele pe specii $i chiar unul numlt
cu explicalia,,the stateofbeing a rhino" Sevorb€$e.de
-Rhinocity",
154 l )J
un refugiu al rinocerilor in spaliul virtual al Intemetului, s€ alausfaturi ' Comul arerol importantin dtualul cufiarii, deci in reproduce-
paradoxale,cum ar fi ttriereapa4iali a coltilor, fdrd a ucialeanimalele
re, inte$andu-seunui ,,body larlguage"foarte complex ti tocmai de
ti venzarealor pentrua donabanii penftu asociatiilece_iDroteieazd. aceeatlierea lui d€ clltre braconierieste foade pfimejdioasd.Rinoce-
lnformalicamodemaa raspunsprovocariiacefl;r so;ehti de
rul poateaveaunul.saudoui coame,dar ele lru sunt dispuselatera],ci
prolectie.punendla punctun siskm complexde urmarireindirede
a succesiv, deasupm ffNului-ca la dinozaufi.
rinocerilor - Cyber Tracker System - care imbine metodele
Rlinocerosunjcomis(rinocerulindianl are un singurcom 5i
hadilionale ale vanitorilor strevechicu tehnologiaultramoderne.folo-
pielealngrogatdca ni$teplato$e.Didermocerossumatrensis(rinocerul
sind un minicomputer portabil, ln stare sd identifice urmele sii-i
si de Sumatem)are doua coame si trdiette in peduri $i locuri inalte
protejezede bmconierifire shesulp.ezenleidirectea omului.
Diieros bicornis (rinocerul negru) trdieste in Afiica, in locuri
DacAtot am intrat ln teritoriul gtiintelor biologice, se cuvine
fildstinoase $i, in ciuda numelui stru,estealbicios. Cel mai mare gi tot
sA procedbm la inventa erea cetorva tasdturi. Rinocerii sunt
alb esteCeEtotheriumsimum reperabilin Africa de raserit.Nici una
ierbivore, triiesc in regiunile calde ale Africii
$i Asiei de Sud si S_E. dintrespecjilecunoscute de rinocerinu are.dupacum sepoalevedea.
au lungimi intre 2,3 $i 4,5 m ,i greutili cuprinseintre 600_2000ks.
culoareaverde, (aleasede Ionescu,pentrua sugerauniforma legionare
Epidermalor esteacoperitade tegumentgros.rugos.ueori ingrogir
ca ni$teplato$e.lmpresioneaziigiena irnpecabiltr,intretinutdcu aiuto_ $i poatenu doar adt), nici una nu a invadat Europa$i nici un rinocer
nu se remarcdprin cdmportamentagresiv fati de om, ceeace ar fi
rul numdruluimarede vieluitoarecu careinrrain simbiozisi careau
aberantdin parteaunor elbivorc. Aceasti succintdqi stangaceleclie de
rolul curdterii spaliitor neprotejaredintre pbci: Liprosia, Gyrosrigma
zoologie denonsheazi cu pdsosintl (dacdmai em nevoie) caracterul
fly, Rhinomuscaetc. La randul lor, curAli mediul pentru alte erbivore.
strict ficlional, non-ref€renlialal ,,personajului"ionescian.Lupta cu
hranindu-se. cu planre si redacjni carc pentru ale spccii sun!
.inocerii e una morald, $i deloc victorioase, neofednd nimic din
otrdvitoarc.in ciuda aspectuluimasiv, aleargEla fil de rapid ca rm cal
satisfacliilespecificevan{torilor iniliatice saudin gfandoarcacorridei
de cursede rasa.Memorialor rivaliTeaze cu cea a el&nlilor. ved (izomorfism al eroului luminii luFand cu animalul ce peaonifice te-
prost la dislanF,dar au un miros exrem de lin un auz incredibil
si nebrele).
careii facesa perceapit apropierea unuiajt rinocerinainlecu ium?ilate De aldel, acest proces de fictionalizare are redbcini foarte
deom ca acestasddevinavizibrl.
adanci,datendde la primele intalniri ale artei europenecu rinocerul,
Folosescun sistemsocial cornplex,trdiescin cupluri, lini$tili,
. iar arteleplasticeau avut, fueascalrfeietate. DacAfacemabstracliede
rctrati qi atitcddoar ca se se aperq cand se simt amenlnla!. (O femei!
reprez€ntdrilerupestreale dnocerilor, realizatecu ftijloacele $i sensi_
de rinocer negt a demiat un tren pe linia Nairobi_MomUasa.)
bilitatea proprie omului cavemelor,atunci trebuie se studiemcel pulin
Rispund bine la ,,humanintemction", au abiliffti comunicativemuli
c z'rl Rinocetuluillri Direr.
superioare altor animale.sunl recErlivi.ca $i delfinii la ultmsunete. Diirer a desenatprimul rinocer ajunsin Europadupi E\ul Me_
Au instincte foarte putemice,ca toate speciile arhaice.femelelesunt
diu. ce fuseseadusdin lndia $i debarcatln Lisabona,in 1515 Doi ani
mam€extrem de devotate,fiind gatase lupte pentru protejareapuilor
mai tarziu et aveasd fie trimis in dar Papei,unde n-a ajunsniciodat4
cu o haitaintreagade hi€nesaucu elefanlii.
lfinrcat s-a inecat pe drum. De$i n-a vazut niciodatdanimalul, Diirer
l-a desenatdupe schilele fEcutein Porhrgaliade un prieten. A|.a se
156 15',7
exptce tdsiturile ciudate ale animalului, neconfomre cu modelul in celebra sa Estefica a urdnlaile, Karl Rosenlranz
(micul com pozilionat pe spate,excrescenlelede pe corp etc.). inventariazi formele,,uratului natural" incluzandpachidermeleprintre
Totuti, in ciuda inexactitellor, desenula pldcut Si a fost re- ,,fomele de o uraFnie primitivd", care,,ne impun in uralenialoi, prin
produs in cdrli, trecand,timp de 250 de ani, drept imaginea real[ a mirime $ fo(t'. Rinocerul apa4ine zonei simbologlce a inter-
rinocerului. Agadarprimele perceptii artistice se leage de o evidenlE regnurilor, a mutaltilor geneliceSipsihologice:
fic{ionalizare, un fel de dublu simbolic ce substituia tn imaginarul ... formeleureteseproduccu precldere ln momentele d€tranzili€ale
european gearn[nul real care heia undeva ln silbiticie, inca regnuluianimal,deoarece in eletr€buiesd s€manifeste, 9i la nivelul
neameninlatde filria desfuctivi a omului. o oscilatie$iezitareintretipui diferite'"
fonnei,o anumiticontradictie,
Alte exemplare au sositin Euopa in 1579,1684,1739,1741,
Paleozoologiail caEcterizeazaca un fel de fosili vie, in care
t770, fiind studiateminulios de oamenii de ttii4n dar Si de artittii
se regeseschislturi comuneanimalului,vegetaluluigi mineralului. El
plastici, care au realizat o serie de Fproduceri, mult mai exacte,ale
pestre ze legltu cu speciile disperute,iar pltrcile sale sunt unice ln
rinocerilor, dar ele n-au putut concua varianta fictionalizate a lui
lurneaanimal6.'' $i in piesa ionescianeaccentulcadepe acestproces
Diircr.
tralsformator, figurat atat in exterior cat $i in interior. Semneleapa-
SalvadorDali, colectionarfervent de obiectelefosilizate, osi-
rente se manifestein plan ctomatic (inverzirea), morfologic (cucuiul
ficate, cmnii de elefanti, sau antropomorfismelntampbtoaie, s.a de
cre$tepanela com, schimbareaepidermei- asprime,duritate,insensi-
clarat $i el ,,obsedatnumai Sinumaide rinoceri":
bilitate - coaja fiinlei), auditiv (ingro$ar€avocii panl h muget). Mai
Toatesupnfet€le
putincurbealecorpuluiulnanauunacrlatiloccomlln infioiitoare sunt inse simptomelepsihologice ale dnoceritei, pe care
g€ometric.
El seregise$& ln acestconrotunjitIavarfii curbatcntrecer le-ama&lizat deja.
sau ceaepiment, acestcon de esenldangglici,acea$atopie ln Trebuiesd observdmce, desi verdeleesteculoareaunifomei legio-
p€rfe4imeaabsoiutlicareestecomulde dnocer.''... am descop€rit
deodatacA toad viafa n-am picralahcevadecrircoamede nnocer.r' ... &re, accenhrlcadepe procesulde inverzire, ceeace la un prim nivel
PAnA ti faimossa mea pajn€ este tot un com d€ rinocer atezal cu se haduce prin ,,ademre",dar simbolisrica acesteiculori este com_
delicateleinrf+mcot.r3 plexd. El reprezintao interferen{dcromatice(prin contaminareadinhe
albastruti galben),fiind propriu regndui vegetal(cre$terespontandin
lmagini ale rinocerilot sunt prezentein multe forhe arlistice:
conditii pdelnice), dar $i apei regeneratoare,caracteristic anumitor
sculpturi, picturi, tapilerii, ceramicd,sticldrie, dar Si ir literaturd,cea
zone ale mineralului li, prin imp€ratinrl adaptfii la mediu, unor for-
mai cunoscutafiind piesaionesciantr.Ei au devenit simbolul puterii Si
me animale. Diclionarele de simboluri il coteazi ca o culoarc a
al invincibilit{ii, qi acestapare sd fie punctul de plecarein viziunea
spemnfei,a virtutii teologale,dar $i a puterii, longevit?ifii,nemuririi
lui lon€sco.
(ramuri verzi), o culoare feminina (prin simbolistica fertiute{iD, in-
Reprezenttrrilepicturale ale finocerilor s-aubucuat de atentia
toarcerein natura,dar $i rcgressusod uterum.
criticilor plastici, ceamai completi fiind in acestsenscartealui T. H.
El posedi o ciudatddualitate,fiind totodatdverdeleinmugwi-
Clarke Ihe iconographyof the rinocerosfrom Ditret to Stubbs(1986).
rii, dar $i al mucegiirii, al putrezidi, verdele viefii dar $i al mo4ii.
Dar nici cercetdtorii fenomenelor€steticemai seneule Du au omis
inverzireapielii se conoteazdprin spaimd,traumatism,ahofierq boa-
rinocerul.
158 159
h, moarte,verdele devenindastfel $i o putere malefice, noctumd. In capetenieipolidcesaur€lisioasedescoperim ull procedeude anexiunea
mitologia articd eia simbolul raliunii (prin ochii verzi ai Minervei), in puterii prin luarealn stdpaniremagici a obiect€lorsinbolice. Comul
evul mediu simbolul zmintelii Ei emblemanebrmilor,in epocanoastri i... ) consliluie li insurirea forlei:'?
troleu,adicaexahare
fantasticdesteSiverdelemi$cerilor ecologice,dar ti al ma4ienilor sau A$adar, dnocerizarea, a9acum o pioiect€azd piesi lui Ionescu,
al dinozaurilorlui Spilberg. este un proces simbolizant complex, stratificat, ireductibil la statutul
Texfi. conse d aceast:idubli pohritate ti la nivel morfolo- de simpld pdabold a unui moment istoric ti politic, apt se ilustreze cu
gic; percepemdnocerizareaca proces de urelire prfu degenerale, adevfuat dimensiu$ea fantasticd a existentei umane.
imbolnivire, mutilare din afareti din interior dar in final nouatbrmd
va fi validatl ca,,ftumoast', ,divini", semnulsubstitulieidefinitive in
plan axiologic.
Daca fiumusefeaumanl funclioneazah inceput axiomatic
copie a divinului - ulierior ea estepusdsub semnulinhebirii. Ur.afirea
- ca rcflex al rdului ce a petnmsin sullet - se produceprin desfigum-
!e, deteriorare,din interior spreexterior.Rinocerizareadevineo formd
de manifestarea leingrlditei libertdli de op{iurle a fiintelor presupus
rationaleiar hidosullriumfe, ca mod ideal de manifestarea absurdului.
Simbolismulcomului este$i el ambivalent.Unic, la lonrog, ej
reprezintl eminenla,elevafia,putereaunitii cu agresivitate4 sernnul
luptdtorului,prestigiul fo4elor vitalg fecunditatea,virilitatea- puterea
divina, forta trufa$d Si agresivda celor nesdbdi!. Biclrtdsrnul este,
dimpotrive, o imagine a divergentei,a fo4elor regresive,a diabolicu-
Iui. Comul de rinocer este$i un foafle bine cunoscutafrodisiac)ceea
ce creeazAsugestiarmui erotomorfismcosmrc.
Comentandobiceiul unm zei $i al unor cdpeteniide a purta
coame,ca insemn al invincibilita{ii, dar $i mentalitateaviteazului sol-
dat roman care ata$actitil sale acel comiaium, Gilbert Durand for-
mula prEioasesugestiide decodarea simbolului:
in anatomia animabednrl nesupus putref.ctiei$i a cirui formeatun-
gi$ e directsueestive,
va simboliza
excelent putereavirih cu af,eimai
nult cu cetmasculiianimalelorpoartitcoame.(...) Comulnunumaici
prin foma lui sug€reazI
puterca,dar9i prin tuncfialui naturaldconsti-
tuiennaginea arnei putemice.E punctulanumein clre Atotpurtrnicia
seimbinecuagresivitat€a.in aceasu
conjunciie a coameior animale$ia
160 161
NOTf,:

' I:ugene lahc{o intrc via4 ti vis- Convorbiti cu Ctaude Bonnelov.Rtcwel:ri.


Humanitas,1999,p. 33-34.
2 Fartasy: The Literaturc oJslrwNion, Inndon & New Yo*, Methuen, 1981' p
159.
3 op- cit.,p.34. TEATRTJL LUI EUGEN IONESCU
aNumirul dm no!.-dec.1999.
5
Aici cirat dupa taducerea Mali,nei Yerzea din RonAnia liteftfi, t][- ll | 22-24
iNrnt lssuRD $l FANTASTIc*
marti€ 2000, cu titlul ,,Un nou moralism".
6 Op-cit. p. )9.
7 ldern. p. 99. Mntto ."u eru decAt unjoc cu totul gahtit ttu
3 ldern,p.61. infun nici ttu conlrn deliniliite ori %plicalite Uece'
jocut
dette cdci chiar iocul gratuit poate nai ales
'ldern, p. | 15. gatuit, esteinctucat de toate soiulile de sent'ilicatii
'o Idem.p. 108- (B1lgstrorcsq' Pieselenele ;i eu)
rlcitatele
din Xtn@ent sunt reproduse dupa ed. Teatu lI, M;nefll' 1970' tr^d.
FloricaSelnaru.
'2op. cir, p. 108.
'r Paui Vemois, La Dnanique niArak d EusAne lonesco, fAl1dons Ceneralia pe care istoria teatrului euopean alegea s'o
Ktinckieck,Paris,1972,p.65. num€asci,,Nouaavangardapariziant', constituiti prin efortul conju-
'" Op.cit.,p.116. gat al romandui EugenIonescu"al irlandezului SamuelBeckett 9i al
'5Iden,p.123.
irmeanului Arthur Adamov (toti optind s6-9i scrie operelein limba
'" Jumatul unuieeniu,Hnmanitas,1994,p. 45.
ftanceze)aduceacu sine ,,o con$tiinF tulbule $i voit univelsalda eve-
nimentelor $i a tenalin-teloristorice contemporane " ' Emancipali de
D Editiaromaneasciaparela Bucuetti, Meridiane,1984.
orice referenlialitatede tip mimetic, operandcu personaje_simbol' ce
't Op.cit., p- 17. expe menteazasentimentulalienantal Fdbugirii tutuor certitudinilor
'?rExistn, intre coastavesticl a Italiei ii insula Elbq pe oanalulPiombino,o realiste"noii dramaturgii9i alegeauca modelepe Jarry, loyce, Ka{ka
insulF care,priviti dintr-m aDumitungl,i, sesmlta foartebin€ cu un cap de
sauA aud. in lupta Ieligd cu universul incomprehensibilin careerau
ex-
2 Struchcile antropolosiceale imaei atului, BwlltreSti,UniaersEnciclopedic, silif sd fdiascd, ei reabilitau programaticmodalitelile esteticede
1998,p.14l. ploiare a irealiti{ii, oferind, totodata, o alteflrativd la atitudinea

. Ace$ srudiureprczinLa rexrul unei confennleinute cu prilejul ZilPlo'


Uaive$itari( idi;\.(onsanla madie.2000si se alla in cursde publtcare'n
volunul acesreiconferinl€. '
,U,
r62
$tiintific-ra,tionald,pentru care misterul ireductibil al existenteipur $i todelor individuale ale creatorilor ti expediereadestul de rapide a
simplu nu existd.
genuluiPmxim.
Se reedita astfel, dupa mai bine de un secol,,,scandalul,'pro-
Noul lexic teahal, stratudle suprapusede semnificalii, reali_
dus de ascensiuneabrusci 9i ireversibili a fantasticului in peisajul
zate prin cooptareapoeticfta{i, atat in substar{asubiectului,cat $i in
literar eulopean,care, degi avea drept pionieri un american- Edgar
organizareatehdci a pieselm, dar mai cu seamdexplorarearealitdlii
AUan Poe ti un german E.T.A. Hoffinann, se derula tot pe scena
interioare(a cerei erup{ienu mai e condi,tionatdde un conflict exterior,
Parisului. C tica literari $i teatraldse afla in fata unei noi si dificile
care se justifice inseltia visului sau a sterilor halucinatorii) slmt doar
provoceri. Cautirile receptirii, preferinla pentru anurnite zone con,
catevapuncteale acesteireformemetodologice ln noul teahu,ntscut
ceptuale,in efortul de a descrienoul val, reprezint5,ln sine,un subi€ct
ca formd de rebeliuneimpotriva naturalismului,realitateacoexi$a cu
fascinant,dezvtrluindcomplexitateafenomenului,Si, tocmai de aceea, ale personalita!ii umanesuntpercepule in
mirul iar stadiilesuccesive
ne-ampropusstr$Aruim asupralui.
simultaneitatealor esentiali,ceeace duce,implicit, la sporireavizibih
incurajatde tr5sdturilepe careopereleacestorautori plreau sA
a potenlialului liric al limbajului, inleles ca expansiunea conlinutului
le aibd in comlm, Martin Esslin a gdsit, penau a-i camcteriza,sintag-
sufletescpe care il exprimA.Mafiin Esslin a finut se atagt atenlla
ma .,ieatnrl absurdului" (The Theatre of the Absur,, c.rc a lacut
asupraimportantei aleosebitepe care o capeti, in teatul absurdului,
rapid incodurul lumii, fiind adoptatde aprcapetor,i exegelii acestui
factorul fomal:
fenomenestetic.Mai rezervat,Ionescun-a aderatniciodatii cu entuzi-
asmla aceasttreticheti, pe careo g?iseaatat de ,,imprecise",incat ar fi .. the gt€aEr the fluidiq' of the subj€ct matter, th€ more assocriitlve
putut cuprinde, laolalttr, pe Shakespearc,Sofocle, Eschil, Cehov, rather than chromlogical the s€quenc€of events in a plav,lhe gleater
becom€sthe needfor fornal conirol, for shapedd structure-
Pirandello,O'Neill $i ,,toli autorii lumii, mari ti mici."
Mai talziu, teoreticianul absurdului sd ar6aa el insusi Si aici intrem din nou pe tercnul subiectivittrfii,pentu ce nu
nerhultumitde evolufia concEfului, precizendc[ el a fost intentionat putem vorbi despreun limbaj al absurdului,ci doar desprestilul per-
doar ca instrumentdialactic(,,a genericconcept,a working h)'pothesis sonal al unuia sau altuia alinhereprezentanliicurentului in cazul lui
for the undefftarding of a lat€e number of extrenely varied and Eugen lonescu,teoreticianulremarcafunctia cleativd a dilematicului
El invocl
elusive phenomena"2)qi nu pentru a servi urei primejdioase 9i suprernaliaabsolutaa subiectivitelii ti a spontaneiteFi
uniformiziri.r El line sa precizezecA, in absenfaunei componente texte cu caEcter de confesiuneartisticapentru a demonstrac[ instanla
ideologice unificatoare, esentiah remene dive.sitatea, dilergenfa auctodale nu e decat un receptacolal inspftaliei, ceea ce plaseazd
acestorvoci, caredenuntddescurnptrnir€a in fala lipsei unui principiu metodad$maturgului romdnla limita romantismului:
unificator coerental lumii in carc trdiesc.Disolufia va.lorilorti a lim- The authorhereappears as the almosttotallv passiv€recipientof
bajului ce le exprim{, careau cotdus la un teatru fundamentalnou, se do€sall th€ worl for hin; ( ) As a
'inspiration',his subconscious
proclamApe tonuri cu totul distincte. Teatrul absurduluinu se poate th€ory of artistic o€atior this accou standsat the extremewing of
defini decatca unitatein aceastAdive$itate, ca numitor comunal unor romanticism: her€ subj€ctivitv reigns supeme; and not merelv
atitudini shict subiective,ceeace explicd accentulpus pe studiul me- subj€ctivitybui sportaneitv- the lotal disregardof mtional rules of
s$uctureandcorDPositioo.'

164 165
Aceasteconcluzie era posibil[ pomind de la marturisirile in- prcpriilor fantasme,deveniteulterior piese, sau,mai exact, antipiese
cluse de Ionescu in ,,Prefala" unei adapteri dlu{.dPosedalii ltti de teatu, Se confimd astfel, valoarea de auto-cunoaqtere a acfului
Dostoievskid $i multe alte texte par se o confime. Creatorul creator, dar $i aceaperpetudafteptarea unei ilu.rnineri,pe care dra-
Cdntdrelei chele Dt s-a pretins niciodatd a fi un marc constuctor de matwgul nu s-a sfiit s-o mArturiseasce.
structuri formale. $lefuite asiduu sub autmitatea weunei formule. Dar cheiaacesteistranii coexistenlear trebui, poate,ceutatein
Dimpotriva, $i-a recunoscutintotdeaunadependenSa de inspira{ie gi altd parte,$i anumein pazz,/e-ulliteraturii romanedin secolulal X[x-
sentimentulde panicl pe carell aveaatmci candse sim,teapEr6sitde lea, care exprimi cel mai evidert vocaiia de a reuni contrariile
,,muze".Este,probabil, una dintre marile anxietili ale lui Ionescu,de Recunoa$temaici unul dintre madle paradoxuri identitarcale culturii
carese apira fie scdind texte pseudo-t€oretice,fie traducenddin opera noastre.Descinzenddirect din aceastitraditie, EugenIonescureu$e$te
lui Caragiale.Estebine cunoscutd,,panade inspiratie" de carea sufe- sd fie simultan clasic $i romantic, realist li fantast,straniu Fi absurd,
rit dupdredactareaScdunelor.Pou14- ce:ocut de-avidll a fost de vind swne a tululor contradictiilor ideologiceposibile, tocmai ca un protest
penlruaceasldsuspendare a punlilor dinre conttient$i inco $tient. impotriva oricdrei ideologii, sau ca o te tativd de constituirea unei
Oricum, din relatadle Monicii Lovinescu,gtim cAin aceastlperioadi anti-ideologii care sX serveascdacest antiteatru. Caci orice afilierc
au tradus irnpreunao parte din piesele lui Caragiale,activitate ce a ideologicd ar risca se compromitepuritatea fantasmelorizvodte din
a\,,lltdanrlmagicsa-iredeaimpulsulcrearol subconstient,si le mutileze,inregimentenduleintr-un proiect euristic.
Dar, dincolo de productivitateafactorului inspiratie, aceane- Un atarepericol, de uzurparea firncfiei insPimliei, a fost con$tientizat
voie a unui riguros control foftal, in carc Esslin ideatificaseuna din in legdtlf.dcu Rinocerii- intr-adevir, pundndin dezbateretemanevro-
trtrsdturilefundamentaleale poeticii absurdului,este lesnereperabili zelor colective, Ionescunu se poateabtine si nu ia atitudine,ceeace
in textele ionesciene.,,Comunicareapentru o h&unire a scditorilor modificd de la sine acelestructuri fomale de o puritate clasicd, pe
francezigi germani"T,parc sd descriemai curendrin prcgram de factu- careEsslin ie redeatalnind gatoficute din zonaincon'tientului.
re chsicistS,un ideal depuritate formaltr: Martor mirat la eruptia sprc luminb a propriilor angoase,
Ionescu a avut generozitateast ni le impant4easca,gata filtrate de
La f€l cu o simfonie,la f€l cu unedificiu,o operndeteaimeste,pur9i
simplu,un monunent, o lumevie; esteo combinatie desituatii,decu- con$tiinla sa problematizanti ti interogative. Celebra tematizare a
vint€,depersonaje;est€o conshucti€ dinamicn av6ndu-tilogica,fo'Fa ezitarii. din careTodorov Iecusermadintre conditille sine qua non ale
coerenja proprie.Esteo constructiedinamjcialecirei elemente intcme discursului fantastic,se deplaseazi,in cazul teatului ionesciar\ spre
seechilibreaznopundndu-se3. metatextul explicativ, care devine un fel de anexd a construcfiei
Teoreticianul absurduluiigi pune, firesc, intrebarcacum pot drdmaturgiceFopriu-zise, nelipsitt din orice program distribuit la o
coexistaacestefomule ideologic ireductibile Ei se mdrturisettedestul reprezentaresau din notele oricirei edi(ii critice. Merturiile asupra
de contrariat, straduindu-se,totu$i, sd giiseascAun r:spuns: ,,the felului ln care s-au cotlstituit operele sale sunt indispensabilecelui
spontaneouscrcationsofhis subconsciousemergeas rcady-madefor- care wea se inFleage teatrul ionescian,dar ele nu tebuie confimdate
mal structuresoftruly classicalpurity."e Aceasteinrmperespoftar[ ar cu nitte texte programaticepropdu-zise,cu nllte arte poetice ale ab'
transforma creatorul in simplu martor obiectiv al propiiilor ltdifi surdului, pe carc oricire le-ar ulma ar deveni autor de anti_piese.De
subiective,careasist6,la fel de mirat ca ti noi, la cre$tereaorgaflicda altfel, in ciuda generalizfuilorsugeratede autor, morttii lui'Ionescu
166 161
pare faptul c[ opela dramaturgici
sunt atet de personaliincat exclud orice posibila fomd de epigonism. Si mai semnificativ mi se
cercetdtorilordome_
Departede a oferi refete,ele suntdoarni$teconsefineri a posterari.'" ionescianda relinut in numeroase^cazuriatenlia
la a gasea
Pldcereairezistibild de a teoretizaa dramatureuluinu a remasnici ea oiuf.ri p.oplio-ri" uf fu"rastrcului intr-o comunicarelinutii
C""f"i"fn it de Artd Fantastic5' E C Hesson 9i I M
neobseflatd: "-"t"tal5 asticul reprezint6pentrulonescoun mijloc de
H"""oo un..t t
In lon€sco'scase,however,his own penonalirycr€atesits own
nr"i o a*l noui a problemelorlegatede condilia uma-
"a'',,fun
dilemma. Notonlyis hea grcgarious persoqunlikewilers likeBeckett "u
"Uo.aal"fter",t
"iiiid atorira"a fantasticdfrancez5,Marcel Schneiderreali-
or Genethe is highlyaniculateas a 6itic andlikes!o theorize.Th€ "
ri^ru * t*",* al elementelorfantasticedin teatntl ionescian'
temptationto bridgeperiod!in whichhisinspirationor neurosis - li€s
dormant articlesis paniculdlysreat
by writingcritic8l,self-explanatory ;;;
"ii. ;il" exegenrlui,traduc obsesiile 9i anxietafle autorului'
for awriterwithlone,sco'sfacilityandquickintelligence''. iti"i pt*" cleplecareale pieselor're
opa-
La ooi, Romul Munteanudescopercaln teatrul ionesclan
"a"ti*"r"
Ca probi incontestabilda spontaneitiiliiactului crelttor,auton g€nerat de
insu$ie cuprinsde minre in fafa propriilor salepiese,pe c:tr€incearcd cizarea contextului existenlial si sentimentulde disolulie
amarea iluziilor'
se ni le explice, inlelegenduJeel insuqi. Problemanu e aceeade a *i rorut t uoti" ql opt"siv, dar ii dilatarcalucide $i
ttaglce' camcte-
confirma, saude a infima ipotezelecritice, ci doar de-ane asigumde cdrcra le corcspuntl€o noui retorice, specificefarsei
rizatUpdll amesteculde stilui "
$atuitatea acesfi.riact de transcrierca unor pulsiuni incon$tiente.Ac- care sd-i
Mfuturisinalu-semercu in agteplareaunei revelatii
ceptareasau respingereaaplicativit4ii rmui concept se produce fid continuit'lile !i
argumente,mizend, $i in acestcaz,pe infirifie: ,,Expresieide absurdo exDlice lume4 in lntreaga ei complexitate' cu toate
ton."l"u accentua,la dndul lui' relalia simbiodca
prefer pe aceea de insolit sau de sentinetu al insolialui'It ii ""i*d":]i" "n1",
dintre mimetic $i fantasticpostdati de operasa:
mfutudseaIui ClaudeBonnefoy. in fala declarat€ipreferinte a auto- cootrast Ele imi servesc
rului, critica teatralds-a v?izutnevoita se operezecu termenulpropus Aceste pe$onflje lmi slujec pentru efect€le de
i. r'tu'i r*i^tic5' pentrucn'dacaopuircalismulir€a'
de Ionescu,ajungand,inevitabil, la Foblema fanlasticului. "i*t
i"r"i, Ofi"" ""rai"rn esteln acelaftinp o uniue' adicarea-
Sprea ne limita doar la catevaexemple,Michel Guiomarales- '" ".pUt'" 'arecumai rantas-
ulu:intna aspecturui
ii".,ili"i"i*.iia.'iri"rea 'nul6
crie insolitul ionescianca efect oblinut pdn invazia lantasticului in tic ti viccversa._'
real, in absenta oriclrei explicaliilr iar Martin Esslin considerd, weu_
Pe aceasteunitate apareft pa€doxald' Iire posibilitatea
deasemen€a, ca ,,insolitul" este un ,,primum movens" ce stt la baza ' nui oroses spresintez6.dramahfgul construiesle o inreaga po€lica a
intregii creafii ionesciene.'o0 interpretare similard propune Paul pseudo-
.i.Jrii."o" f.,i".f"" Balotiio descriaca fiind o experimp
Vemois,l5 avind intu totul girul dramaturgului.r6Plasendu-seln ""1"
aceeagilinie interpretativ5, Claude Bonnefoy obseNd cd, in cazul mkticA:
cu obsdra a
dramatuqiei ionesciene,,,swsa fantasticului este mai mult in ele- Penduhtd lntre vid (€chivalent cu s"ce'a misticS' 'oaptea
de la anxietatela
mentulreit decerin scrisulvolMtar gi gandit.'17Practic.toli comen- sur?r/1,0 si plenirudine(e'razul mrsLic)evoluand
intr-o stare de letargre ( l
erraz et cunoale asteptar$ ransfigrtrarii
tatodi teahului ionescianau fost nevoil se pmnmte rm verdict asup€ deoricec1rinut;l-
i"lir"i"" p*" : r. l*lln*ea stari- ci sesol€Y-te in
dimensiuniisale fantastice,ceeace a fost de naturEs5 slibeasci auto- Jrm"-a deoricedenominatie ( .) rotuldevine'
arbitrari
.
ritateaconceptuluipropusde Esslin. ".ii" '" 169
168
acelatitimp,protundrealSiprofi,ndneal,in ac€st€oredeplenitudineSi Odcat de sumar,acestperiplu prin labidntul recepteriioperei
iluminalie.
" ionesciene, ne poate ajuta sa ne facem o idee nu doar asupra
Siagur"amare certitudine a tuturor pemonajelorsale este o complexitdtii, ci Siasuprafluidititii obiectului, apt se seplieze gdlelor
inensd $i ireductibild incertitudine. Ionescunu Si-a Fopus niciodatd teoreticediverseprin care a fost abordat,iar pletora terminologicenu
sXaderela o oodalitate esteticapre-existenta,ci mai de$abA sAin- estedecat efectul inevitabil al dorinlei de a intelegecet mai exact fe-
ventezeuna noue. Nu e vorba nicidecum de pretenlia unei absolute nomenul.Rq)ereleconceptualesunt intotdeaunaimportrante, pentru ca
originalitili, clci autorul a tinut sd-$i Fecizeze preferinlele literare, ele reprezintii primul Pas spre o noue viziune asupra teatrului
mai cu seam,de afinilaleacu opemlui Kalka.BDe aici parea proveni ionescian,in carelectula din peNpectivafantasticuluise adaugefiresc
tfama ce oricine s-ar prte oricAnd ln orr?e, care devine citfuii in cheie absurdS,inlregind-o, dar solipsismul teoretic pur
'tr.alllsfolma
unadinre temelepredilectealeleatruluiionescian. iiIillene vr falsefrie d.
Ca $i in cazul lui Ionescu,opemkalkiani a fost teritoriul unor Opera dramaturgiceionescianedevine ea insa$ o ilustrare
ample dezbateriteoretice Si receptareaei s-a corsumat sub semnul majord a perfecteivecindtiti dintre fantasticsi absur4 intregind pa ul
aceleiaqibipolarithti. Absurdul saufantasticuls-au dovedit, in ambele acesfiri volum. Dincolo de stridania teoreticienilor de a impune
situalii, concepte utile unor incercdri didactice de descriere, cu delimitnri. litemtwa isi afimd libefiateaabsolute$i indiferenlafard de
condilia unicd a unei corecteadecvfi la obiect. orice purismeideologice.
Prin putemicasa arnprentisubiectild, operaionescianadevin€
o Provocaredi6cilA penhu fiitica $i teoria literad, punendprobleme
subtile de incadrareteoretice.Absurde$i fantastict ln acela$itimp, ea
continul s?ioglindeasci generalomenescul,senm ci dramaturgulnu
qi-a abandonatniciodatd vocatia clasici. Orice cuplu coriugal care a
trecut, fie ii tempo€r, prin sin&omul instleinfii (Si existd oarcvleu-
nul caresAnu fi trecut?)se va recunoagtein familia Sftith, orice Pto-
fesor carea avut vreoalatltentaliase-ti sffingtr de get elewl (Si existd
oate profesorcare sAnu fi a\.!t aceastdtainicf tenlalie?)va fi pus pe
gAndwi, orice om carea trdit clipe de acuti insingurare($i existi oare
lTermulcarese nu fi triit?) va intelegedmmabAtrenilordin Scaunele,
care constatacd relatiil€ dintre oameni sunt de fapt, iluzorii. Acest
nucleu e reperabilin oricare dintre pieselesale $i autorul ne prevenea
asupralor atunci cand afirma: ,,pdn intermediul unor sistemede ex-
Fesie deosebite,al rmor limbaje diferite, ceea ce este firndamental
umanrtrmane".24 Chiar daci oglinda ionesciand,ca qi ceacaragialianS"
e una de balci, defomatoarc, eai$i pestreazeintactdfunctia reflexivi-
tetfi
170 l'71
\OTE: tt Op. t+2.
13 "it.,p.
I Vito Pandolfi,fttort4 reatrului tnirenol, \ol- lV, Bucure*i, Meriditn€, 1971; "Eusdne lonesco: The Fanl.asticatrd social Est"ngeme,:,t' in \ol. Spectrun of
he Fantastic (Selected Essalston the dh I"temational Confetence o the
(primaaFritie Torino,'64), p. 328. FMtastic in the Ans),Gt€f.nwood Press,New York & Londoq 1988,p. 198.
' Martin Esslin."The Theatreof the AbsurdrccoNid€r-d" iL Brief Chrcnicles. Ie Litt6mture fantastiqueen Franc€,Paris, Fayand,l9g.
La
E"esays on Mo.lem Thure, London,TempleSmitll 1970,p. 219. 1aFarsa tragicd. O poeticd conparatd a teatrului absurdulrr, €d. Prohumanitate,
I "It is a basicdstake to assumethatall theworksthat sonehowcomeunderthis
Bucoreiti, I 997.
label are the same,or evenv€ry similaq and it is nons€nseto try to attacha
" Eucine Ionesco intte viala 9i is - Convorbiri d Clau.le Bonnefoy, Btja]uteiti,
valu€judementto thewholec tggory;'Idem,p.22O. Humanitas,1999,p. 74.
'Idem,p.225. 2
5 "Euser lon€scu sau absurditateaabsurdului" ln Ztt#4 twa absurdului,
"Ionescoandt]rcCr€ativeDilerDna"in vol. cit.. D. 128. Bucur€iti, Teor8, 2000, p. 342-343.
" Eugenlonescu,"Prefale" l^ L6 Possedes,adaptarepentrusceni de Akaloa 'z1,,Lteranorfoza m"a irnFesionat mult, totuii me idreb daca la inc€put am
Viala 9i NicolasBataille,Paris,EditionsEmile-Paul. lnteles-o bin€. Sinteam ca ascundeceva .e.ibil, ceva c€ i se puiea iftAnph
' Notesi contanote,Btcur€sti,Humanitas,I 9t, p. 160-166.
in fiec6ruia dintre noi. (...) ca fiecare poate deveni un monstru." ii mArtunsealui
3ldeln, p.162.(Am alesspreilustrareaaces.uisez artisticun at fiagmentdecat
Bonnefoy.
cetecitatede Martin Esslin,careni s-ap6ruxa fi nai semnificativ.) la
.-An frcut eu, oar€, antiteatt!?'in Note ti contanote, ed cit., P. 250
' "IonescoandtheCreativ€Dilemma' in vol. cit.. D. 131.
'" Esslinobservaln ac€stsensr"It is importantto stressthat lonesco'sstat€ments
aboutthe pmc€ssof crealionarenot a th€oryor an aesthetic,but an objective
descriptionof his own expoid@. No geneml iules for techniqr€s of
playwritingcanbe deducedfion that experience, altboughit doe! shedlight or
the cr€ativeprocesses ofother wri.en andis an indispensable tool for tle critic
who is tryins !o undentdd and to interptetthe worl{ of toneico and oth€r
writerswhosecreativepmcessresembles his." (Idsn, p.t33)
ri Iden, p.135.Nici texlelecritice scrisede lonesculn linereienu au fosi r€cep-
tate foarte diferit, iar Nicola€ Balotnmerg€apani h a afirma cE ,Jud€caile
criticului suni toat€ niste frclir]l.,i."(Literuturc absu,"dtl&i.Bucur€tti, Teora,
2000,p.336.)
11Eusenehneso htre fiald is Convofiiri cu Claa.JeBonnefoy,Bldx-weSti,
ti
Hunadtas,1999,p.120.
rr
,!' jnsolire"ln Xevle dhfiaiquqN. l0 / 195'l
'" .Jon€scoand the Fanytale'lr dition" in TheDream a d the Ploy: Io'aco's
TheatncalQuest,eA.McsheLazar,Malibu, UndenaPublications,1982,p. 30.
rJ Paul Vemois, La Dyanique ThiAtale d'Eusdne lazesco, Editions
Klincksieck,Paris,1972.Ci cap.II ,,L'esthiitiquedramatugiquede I'insolit€"
W.29-'15
'" lonescuscrialn pr€fafaac€stuivolum:,,Bref,rout ce quej'ai voulu dire, Paul
Vemoisle dit mi€ux,l'explique."

172
The Frenchschoolgenerallydescribedthe litemry fantasticas
a genre.In 1951,Piene-Georges CastexstudiedLe contefantashque
en Fra ce deNodier d Maupassanl. His work indicatessomedistinc-
tive features:"une intrusion brutale du mysteredansle cadrede la vie
r6e1le", "l'impossible qui prend ta consistarce de la r6a1it6" and
"l'attlait de I'histoire merveilleusequi se juxtapose sur l'int6r€t du
ADDEI\IDA
recit realiste". Luis Vax in his L'Art et la Littirature fantastiqne
(lqb0.)is lookinglor'_l organisation intemedu mondefantastique ".
which is basedon the conflicts betweenthe real and the possible(o.
TOWARDS A DEFINITION OF TIIE FANTASTIC* bettei the ,npossirl€). He is not interestedin any formal definition of
the fantastic,confining himself insteadto categoriesof subjectmatter,
T\e wordIantaslic comesfrom lJle Grerk rool pha ein. "lo ranging from werewolvesto penonality troubles and human degen-
show", as dolilrrcl, andphantasm, and all the tfuee tems have to do emtion. The most important Frenchcommentatorof the geffe, before
with $e essentialproblematicrelationshipbetiveen$e actual.mate- Todorov, is Roger Caillois, with his essaylr{ c.ai dufa tastiqueiD
dal dimensionand that of the supematural,spiritual, o. ideal. Ifldr- 19654.He emphasizesthe discreet,insinuated,subduedforms of the
talric usually refers to insubsta tial, oncorporal, nonex[stentobjec- fantastic,which is no longer a "game" betweenreaderand writer, but
ti\/ities,phantasmcal]'refer, as in Platonicthought,to the inferior ma- the expressionofman's anxieties,of his permanentquestfor identity.
terial world. At the level of perceptionwhat "shows" is mete sense TzvetanTodorov attackedthe questionof the fantastichead-
impression,and it is distorted,phantasmal[c.Plato disti[guished be- on in fomal terms, involving an ideraction betweennarative (in-
tweene,*asrrcafi (imitating things that actually exisl) andfantastic arr cluding character)and reader.His basic approachmay be srurmarized
(assumingthe fieedomto qeate new realities,or improbablerelation- as follows: In a world, which is indeed our world, therc occurs at
ship and combinationsof the existentobjects).Aftet that thefantastic eventthat carutotbe explainedby the laws of this samefarfliar wodd.
hasalwaysbe€nconsideredin relationto other critical terms. The pemonwho experiencesthe event must opt for one of two possi-
A definition of the Fantasticthat would include all ihe works ble soluhons.The fantasticoccupiesthe dumtion of this uncertainty.
commonly acceptedas belonging to it would be a near impossible Once we chooseone answeror the other, we leavethe fanfasticfor a
achievement,as T. E. Little suggestst.Nevertheless,many critics have neighboringg€nre,the uncamy or the marvelous.The possibility of
tried to define "the Fantasticgenre" in the secondhalf of 20th century, hesitation betweenthe two createsthe fantastic effecC.Todorov' s
using all possible approaches(fiom thematic to linguistic, psycho- theoretical model and the categoriesthat he nomuates became a
anallical oi psychological,fiom shuctualism to narrativetheory) to landmark in literary theory of the fantastic,despiteth€ objectionsof
ide iry its specificity. some critics. Todotov' s fantastic theory of literahtrei, as Stanislaw
Lem calls it, fails to embmceworks like Gogol's Ile ro,re or Kalka's
* Aceststudiua fostpublicatinvolnm Britkh andAmeican Studies(Thethird Metamorphosis,wherc hesitationis not presentin the requiredman-
Intenatio,al Cotercrce of R.S.E.A.S.,Constanla May-June,1996),Ovidius ner, and the categoriesseembluned-
UniversityPr€ss,1999,p. r33"138.
174
After Todorov the sceneof theoretical debatesmoves from lexl prevmls
radonal explaoanonin the fanlastic a magico-realistic
France to the English speaking world, especially in the American ."nsideringa rationalsoluuon-" Like Todorov'
;.;il;;;
continent, where Poe seated the fust models which cross-fertilized two conflicting codesin
shetalks about"the simultaneouspresenceof
Europeanliterature.A lot ofrcharkable contributionsshouldbe men- Neil comwell
tu, ,n" ,*laces hesitation'Nrtha"i'om,
tioned. For Eric Rabkin, "the truly fantasticoccurs when the ground '"iii^'a"*r'u,
ii" (1990)
nL i,*." i'^tastic ftom Gothic to Postmodemism
rules of narrative are forced to make lSGdegreereversal,when pre- _From a positionof lurking aroundthe
.rr"*,f"-
vailing perspectives are dbectlycont'adicted'7so that lhe key to lhe -'"""Lt.n: marginsof'minor' works (and genres)in
dte
cT,ii"""ia i".q*
fantastic"is not to be found in simple compaiisonwith the real world centuries'Lhelilenry fanlasticin its border
l"ni*.JlJ
but in examinationof the reading process."' Like Todorov, Rabkin "iilt.""Lh evolvingnew forms'hasmarchedsteadily
..i .. .r"tt-i"t"ir""g
requiresastonishmentand recognitionof this astonisbme on the pafl increasingly itself be-
t"t""ra. ii. .r:"=*"- -dof literature( ) it is
ofthe characterin the fiction, as well as on the part ofthe reader.En- as it contj.uesro developnor onlv ils dialosi-
:#;;';; do,';,'
tering into Thegameof theInpossible (1976),W. R. Irwin postulates: bul also a
;: ;i;t;"". openand unfinishedstvlesof drscourse
"a nar.ativeis a fartasy ifit presentsthe persuasiveestablishmentand etiical thrust'r7
,*"gL"ir-i. p"fi'1."r
developmentof an impossibility, an arbitrary constoct of the mind -d meotioned $y io describethefantasticasa
All theapproaches
with all under the control of logic and rhetoric."' In his opinion lo integratlon
Iireran qenrebui th.y do not s"tm lo lend thems€lves
"writer and rcader knowingly enter upon a conspiracyof iniellectual of litemry $eory Kathryn Hume suggests
*irh th.-broad.,
subversiveness, that is, upon a game"lo. "onc.ms as many works as
trr* I *"*"fu.iu" <lefinitions" as they "exclude
ln his TheFantasy Trad{tion in American Literuturc (1980), for mostof lhesecritics'i5 a smallcorpusof
til.i*."i"t,
Bdan Attebery considers"any nanative which includes as a signifi- ""J"rli. in $eir usesofdeparturefiom consensus real-
r"'nt
i."*l"ii-i"."tl
cant pan of its firake-up some violatron of whai the autho. clearly ""t1"* tie prcductof two im-
i*'fi .r'" *t*lates that lileratureis
believesto be natural law" as fantastic." C. N. Manlove also tries to fantasy Fantasyis therefore"an impulsenative
define the geme (1975): '.A fiction evoking wonder a.d containinga oi*t,_rnit*f
iJt"*in"lta *^tr"stedin
-i innumoable variations"le'
substantial and ireductible element of supematulal or impossible objections wereraisedagainsl genredefinitions
Manvserious
wodds, beingsor objectswith which the readeror the characterwithin thingis l-hatall lhe $eories complement or chai-
B.r th. i;;;;; inter-
rhesrorybecame on at leastpanly familiarlerms'rr.ChnsuneBrooke- all the
t.n* ott lf wetly to isolalea commongroundof
Roseft her Rhetoricof the Unreal (1981) b^sically acceptsTodorov' """tt "t io tt'" depmdence betwemther€aland
;",il;;:;;;;** 'ut*t
s principle of hesitationas a point of depaitureand emphasizesthe
ii"-f*"i i" ChnstineBrooke-Rose writes: "obviously there is-a
concept of a$biguity: "the complexity and the subdety of the pure fairy-talehassome
.""fi",i"i"ti. ;. m r*ostic narrative'andevena so
fantasticlies in its absoluteambiguity"''.
oJ"i of in the real'since$e unrealcanonly seem
T. E. Apter (1982) se€msto accepttheir basicarguments:"At iusras much.as
Lir.i trr" .*i.-fi t* A-rmswinfeo'{ 1984}'fanlasv
-.f'o*t.
the heat of fantasyin modem fiction is the uncertainty as to wbich is aboutreality - aboutthe human condition"'''
tf" *ai.i
world rhe tale belongs- lo this one. or to a very differentone?''a "."a, as a modewht'ch
i"cksot ttq81) describesthe fantastic
Amaryll Chanadyexploaesthe relahonbetweenMagical Realismand :*^"..1i.
"*"J". t^tJ theunseen of culrure:$ai whici hasbeensi-
the Fantastic (1985): "Wlereas there is always the suggestionof a -a converloverandmadeabsenf"''"a lilerature
t76 tJol"a.a"o" inuitiuf".
of subversion". She mentions:"Fantasy re-combinesand inverts the existence.The fantastictext doeshold the miTor up to our reality; but
real, but it does not escapeil it exists in a parasitical or s),rnbiotic to an ambiguous,pluil, alisconti[uousone ln impossiblecontiadic-
possibil-
relation to the real. The fantastic carlnot exist independentlyof that tions of day-to-daycausality,fantasticliteratureprovidesthe
reality is meaninglessRe-
'real world which il seemsto find so &ustratinglyfinite"". Linda itv tllat fif; is an illusion, that objective
Hutcheon (1984) also stesses the rcferential natue of the fantastic: uloinn ,t" n"tureof the world crealedby ani5riclanguaEes'
"ru,nuw
"fantasy is indeed the other side of realism", "the most extreme fantasiclitemtureoflen indicatesan allegoryofwrilinS l suggestthal
ingredi_
autonomousunive$es of fantasyare still referential; if they were not we alonot needto emphasizethe supematumlas the essential
to
rhereadercouldnot imagrnelheirexislence"z4. ent, or the "other worlils" inhusionsupon domestlcspacesin order
unalerstandor even to define the fantastic liter4ture' Deconstruction
The IntemationalConferenceson the Fantasticin th6 Arts and
and reconsuuction ofreality in a fictionalworld seenslo me dle mosi
Litemture reuniteda lot of new and interestingpoilts of view Wil- lan-
liam Plank considersthe Imaginaryto be a "S)'nthesisof Fantasyand important theme,rcvealing the inexhaustiblecreativepotentialof
Reality": "Fantasiesare restatementsof the rcal world, restructudngs guage.
of the buildingblocksof accepted reality"'-. He definesthe fantastic We cannotavoid the Foblem of,ni'n estr but we haveto agree
to
as "a linguistic and textual phenomenon' as "there is a languageof rhatfantasticlil€mtureis a meansoffinding a lolally newapproach
fantasyand the atthor gives signalsto readersthat prepar€them for the oroblems of the human condition' Dislocating the ordinary sense
to
the way they are to ulderstand the text."'?6Ralph Yarow emphasizes of reality, this approachinitiates a changein sensibility tt seems
of perception like mirrors within mirrors in the
'A new perspectiveor a changein the firnctioning of consciousness" reflect more lJs
that makeus "read in a n€w way, extendingour useand understanding barbershop,in which everyday reality appearsunreal The fantastic
a
ofthe possibilitiesof language,and extendingour world and ourselves text gives us possibility of altemativesand the chanceto read lt as
by reading."' He is talking about"breakup" ofthe languageand "dis- comf,ositionaiprocess,not as a {inite result The major works ofcriti-
"am-
respecf' for "what is written down in black and white", suggesting cism have callealthis multiple_choice"hesitation', "antinomy"'
one To_
that the fantastichasan impodant mle in the deshuctiotrof "fossilized bigity", emphasizinga mtional solution and a supematural
dolooev* st that the readermust adopt a certainattitude with
discourse"by using its special"techniquesof disruptingand redir€ct- """es
i]lg the rcading proceqs".Howard Pearceasks provocativequestions resard to the text he will reject allegodcal as well as poetic interpre_
about the lheJorical aspectof the fartastic text. Invoking the aid of taions. My questionis: ilo we really needa genericclosurenther than
Plato, Aristotlo .or Lolginus, he demonsqatesthat classical rhetoric an opening to all the possibilities, including poetic and allegorical
privi-
involves "discipline, leaming", "law, ordet regularity a]1dcontol". values?I would opt for the fantasticas an allegory ofwriting' a
genenc
"The impulse to transcendand the desireto encounterthe unlclown, leged island of fictionality, which permits us to envision its
th€ foreign, the shange,the wonderful, the faotastic,would involve mechanisms.
negotiationstoward the improbable"?3 andbreakupof all the rhetorical
rules.
Thesepoints of view are higbly selective.They all talk about
the special logical statusof the fantastic text, neither tlue nor false,
suspendedbetweenbelief and disbelieq betweenexistenceand non- 1',t9
178
NOTES: me litetuture of subvercion'Londotr& N€w
':: Jackson,Rose.narv,Fantasv:
I Lit,tle,T.E., me Fantasts, York,Methuen, 1981,PP.3-4.
Amersham,Avebury,1984,p. 9.
1 Cas/€x,P.G.,Le Conte -n","i*", New
futastique en Francede Nodier it Maupassa , Pans,
'" r,i'a", Nocissistic Na ati"e: The netafctional paradot
Jos6Corti, 195L
3 Vax, L., L'art et ]a Lht'ratute York & Lonlon, 1984(first publishedin 1980),p 7?
fentastiques,Paris,PressesUniv€rsilairesd€ Svnthesisof Fantasvand Realitj" h r'?
France,1960,p.5. " ii"*, w rrr-, '"Ihe lmasinarv: Londoq
iop" of tn" nannt;c - meorY' Techtti4ueMajol Aur'o6' Westport'
' Caittois,X,,t" aaianrarr.qr€,Paris,Jos€Corti, 1965.
Creenwood Press,1985,P. 78.
-"""
\odtttoy,'t?,., I"troduction d ta titaraturefantastique.Paris,Seril, 1970.
6LeJm,5., MicrMortd: Writings
on ScienceFiction atul Fa rds),,London,Secker th€ Fanlastic,and the ReadingProc€ss"in vor
& Wa$urg,1985. " "i,rril,, r., "c*";.*!ess,
cit., 1985(ne ScoPe...l'W. 8+45
' Ribkrn.1. me Fannsh in Likroturc. PrjncerotuPrbceronLriversiq Prcss,
" p"i'*
q 'oi"r"*,i"i 6e Ftutastic:CanThis old GenreBe Mobilized?"in
t976,p.12.
3Op.cit.,W.20-21. vol.cit.,p.99.
e INin, W.R TheGane of theInpossible:A Rhebnc
, of Fantasy,l|'ibana,Uni-
versityoflllioois, 1976,p. 9.
\t Ltretery. *:w, rne fantusy Traditionii Amei@n Literuture,Bloomngtot.
IndianaUniversityPress,1980,p. 2.
tr Ma]nlove,C.N' Moden Fant6y: Ftue
stu lies, Camlmdae.CambrjdgeUniv€r-
siryPress,1975,pp. l0-tl.
13Brooke-Rose, C.,,4 Rrelor'c ofthe Unreat: Studksin,tarratiw anrlstructure,
espcialb of thefantusnc,Cambridge,Canbndse Univeisitv ?ress,1981,p.
229.
'' Apte\T.B., FantasyLitenture: Atl apfoach to rulity, Lodon, Macmilta4
1982,p.2.
" Chanady,A.8' Masical Re.lisn and.the Fantastic: Resolre.t,lertus uwe-
$lwd a ti on'y,Ne, yo'& & lddo4'Carland, 1985,p. 106.
" Iden,p.12.
'? Comwell,Neil, TheLiterary Fantasticton cothic to Postmodemism,New
York, London..., HarveslsrWheatsheaf, 1990,p. 2l l
13Hume,Kathryne,Fa*asy a Minesis:
Responsat to rulity in lfeskn lil-
e/arre, New Yo* & Irndon, Methuen,1984 p. 8.
'" Iden,p.21.
'zoBrooke-Rose, o". crt, p. 81.
" Sw;nten,tan, tn O97"^e of Fantasy:a Studtof the Genrcin English and
Anericad Literuture sinee 1845,Londo,, Boston, Melboumeand Henley,
Routl€dg€& K%a! Paul,1984,p. 231.
180 181
' Poe'sinfluence did notstophere TituMaiorescu$e most
ideasandthe
theoretical
Loo.tu.ifit"ra.y "titl" of thetime quotedhis poetr)were
stricturalaffinitiestetweentheirwaysof underslandingPoes ex-
EDGAR ALLAN POE ANI) o, StreinurMacedo$kialsofollowed
ION LUCA CARAGIALE* "*irr.J "'"ai.n
wrole a number aboutmodempoetry'
of articles
" "t'- and
ampie -'ili.o
fiis phenomenon relerringto rhepossible
a illustrate
- "the grcatest
overI L C-aragiale unknown
One of the most prominentfigures in the establishmentof the iono"o"" tfruipo" 2
fantastic tadition on a pan-Europeanscale was rmdoubtedly the ar"i-"ttr;"1u"t""" t"nescoputsit caragialetanslated Roma-
"*"tt"a into
rhe-
(1818)'
AmericanEdgar Allan Poe.No other wriier of the ninetemth century, i,*,,'ii i.rti" ,n"*W i876),A rai ofJerusaten oI
with the possibleexceptionofthe GermanE. T. A. Hoffrnann,did as ;;;';;;;;';; i;,, a)i e'ofe'so' Fahe' rt8't$' ne
^4asq-ue
some offiese
much to shapethe direction of the gerre of the fantastic.Poe's influ- iiiah*,i iziol. rne casiolAnontillodotl8a8) to have
encewas immense,as a poet, as an essayist,and as a prosewriter, and simplvreadin Frcnchversion searn
;;;;;"Jil;e his
by hanslatinghis works into French,Baudelairecontributedto cross- i.i,""i"Jiit *-ts, noi only the fantasticstonesbut also
"*t k€pt his vivid origr-
f€rtilization process€sat play on the Euopean scene. i.^rnJ'"lrr" ,u"""*ta"ss, the Romanianauthor
Some important RomanianwriteN such as Mihai Eminescu, *t* "'riff;niffi;:Tlion irwe
paradoxicar
mther
seem
Ion Luca Camgiale,Alexandnr Macedonski,and many othersczrmeto mav
Po€
know this Frenchversion ofhis works and they soontranslatedrrany tut" int-Jnsiae*tl- *te apparentlymajor dilferenc€sof vision:
and
storiesin the litemry magazines.After this fascinatingexperiencethey i t"""*tft l"f"p"a thi irch-priest of lJteGothic horror tale
^ Both these images are
becamefantasticproserriters themselves,having leameda lot, both iaiaeiale as a comic dramatistand prosewriter'
from the thematicinventory and ftom the literary teihniquesof Poe's not o-nly restrictivebut alsoinsu{ficient'
works. Two distinctive directions seemto have guided the Romanian
'A
morepeoetrattng look witl showlhat "Poealsoelcelledin
talesse€mnever4ut€
fantasticliteratureofthe time, both having a greatproductivilv and an the sataical absurd,'3and also that "his Gothic
intrusiors of the comic and the absurd The
importantposterity. One emanatedfrom the native tladition, the other '",i,i",
j'*"tot t*".*
*. "n"dq"^'"::"?ll:'"il?,,i11,jLl5rt*?
from a foreign influenceof authorslike: Poe, Hoffrann, Washington ii,"*-f "f,n"
Irving, Maupassant,Cautier, M6rim6e and maybe othe$. But Poe's clamingthathewroteflawedGothictales
"-a to hisperson-
works undoubtedly had the widest audience. Camgiale combined iJil ,u,i.i. tr". on theolher'ashumorwa! ali?n the
careeraltemated
thesetwo directionsinto a new, peNonalstylg so that h€ succeeded i",*.-inf t"", is thathis wholetwmty-year
andat themidpointo[
both to integate into the Europeanyogueand to keep his RoI1lanian E.iin'*"r* ** *".o-ic und"atitici ones
identity. il.i."*, tl* 0"" his stoies Talesof the Grotesque
"ollected ^s otrt-ounbered the
iriirti*or" t,SoOl,thecomicandsatiricworks
thirty-five"seriousEles"and
lt",rri. .""J b.* tl"tpson numbered
iJ"t-**:'""* ;atiric tales"in thetotal of sixty-eightstories
* Acest studiuse afli ?ncurs de tipirire in volumul Z/arsatlartic Connectiot, -U
Bucur€$i,Integml,2001,subtiltul ,.Pp1ot"edFictioos PoeandCangiale"- 183
182
(sic!) - "a balancingoff of the seriousand the comic that can hardly mediatedby the press They
in joumalism and v/ere inspirc'l by cases reality.based
be mereaccident"(5). Thompsonalso obseryedthat:
o"ia si-it- of constructilg a strong illusion of
-etfrod" kno*l"dg" Th"v transplantedrealchar-
Not o y is n€arly half of Poe's fiction satiric and comic in an obvious ;ru;"" ua.ig'li,o; "uen fainouscap-
wax but the Cotlic tales cotrtain within then sadnc and comic ele- ,"'t"*i.. a"tit tif" to theirlitemrytexts'Poewiththe Leonida
caragialewith
nents thematically related to the Dacabre elmors. Poe seds very
ii liroi frn"' ,t" thatv)asuseilup)and bothaddressed van-
carctully to lave aimed at the itonic effect of touching his reade|s si- The'l
multan€ously on an archetypal irational level of f6 ald on a! (alrnost i""i"i"" i, ,, "r,,' ni - A solemndav)' soliciling
i". us;ngdifferentgrills ofcodification
subliininal) level of intell€ctual and philosophical perc€ption of the Ab-
surd. (20) ;;;;"tt il;*s "tO*'".
"""*."* aualience'but also rhe insightill readers-respect
reader'scurrosrty'
g;tft;i; th" forsetracks to stimulatethe
So, we could conclude together with Thompson that "We "."a
it" atnosphere'. lhe enismasand t-hepuzzles'
must divorce ourselvesfiom the traditional Gothicist view of Poe" (6) i#-i"t Caragiales t'l-
like in Poe'sme Murdersin the Ku?MotBueandin
-;;tous
and in the secondhalf of the 20th century oritics havebeganto notice '*ir'ttii were preoccupied wi$ the
in,-iri,,iotl Bothof $em andboth
the multiple perspectivesplaying upon Poe's stodes: supematuml *d thehuman fromacualiry'
alienanon
from one point ofview, psychologicalfrom anotherpoint ofview, and ifi:il;;;;i for a
searching
often sati.ical from yet a third.
i""ti"-i i" ift"i, *"*. ironicalhintsattheScholastic
hiddenrneanmgm lrter€tue an'l
Caragialein his tum becamea somehow'dark' writer in his of their literary caree$' both Poe
hagic and fantastic texts and leamt very much flom Poe's literary satincmodet'oa mglc response
c-ugiui" di""rop"d liom a basically
techniques.But most of ihe Romaniancritics neverceasedto consider They also used.fanlastic
ioli? o.rv.r.i,i"* of lortuneand destiny plaved
him an almost exclusively satirical writer. As for the sr'ange non- absurdhumanconilition and constantlv
;;; ;iil;;";" ambigritv'
comic texts,they wereusually supposedto showari incongruousmask the
using
out ofkeeping with his rcal self.
*iiri"iJtur *u*" *itl theirreade$'skilltullv Thei metamor-
piano"g tft" cluesfor a double reading
ff" any_
I will Fy to demonstratethe migration of somelite&ry inotifs "ta "ar"n in vhich anyonecan becomeanything '
ofri" fi el"ay
and techniques,from Poe to Caragialeand the highly pe$onal hall- ""it"^",
mark of the Romanianwriter who neverremaineda kind of imitator.
iirne, -- e4uallYfascinating
"'-^'' is texts' basedupon a
d"y fotn pt"f"Ir"d short' conciselitetary
Caragialecrealedhis own unique literary style, combining Poe's ir- to k:ep the
u"il"a of or-tolism' being equally attentiv:
fluence wiih RomanianfolL ootifs and with his remarkableinbom "o"ipr"*itvand bolh of themwroretheorelicallv-orien@d essavs
;,;i;;;;h*' lin-
talent.
il1"#;;;d;;.1;e principlesof raoonalcontrolover the
Aldlough they lived in different times and places and were Tales":
of "Twice-Told
ti" *otJ nb'\i Review
active in differentb organized societies,some similarities are very tJl.,r""
-""J"iarmost orcom'""'r"1..,
arcrass€s
obvious, bggiruing with some fatef. coincidences.They were both . in ( H,IXj"'J
il,""iil"Iii',11,
born in families with theatricaltradition, they both Factised a variety is a Doint ofth€ gr€zt€sl importance
*i i***'m*" abour'J
bebrousht
offictional genres,being both feverishlyplolific, and their reputations ",-f "'-or
equally sufferedfrom chargesofimmorality. They both made careeN
184 185
Camgiale,in his tum, emphasizedthe principle ofhannony in works contain in fact an amalgamof the psychological,supematural
hrs Notile risipite ( Il/astednotes):^Hafircny - that is the great seset and satirical absurdelements.
ofArt"6. Such casesof congeidal minds are not quite rare, and Poe
(1970'
Both Poeand Caragialeopeiatedwith a very lucid philosophy himself identified "a very flattering coincidenceof thought"
's
of composition,being highly interest€dir the aestheticeffects. They 526) betweenhis lhilliam Wilson andNathamelHawthome'sllo e
used elementsof wordplay and narrative tric*s such as the spiralitg Masquerade( Reviewof "Trarice-ToldTales") :
intensification of the story. The exbavagantimagery in poe's works thdl.nototrlyarelhelwoSeneral
Hereit will beobseraed conc€plions
(5?7)
buttberearevariouspoitrtsofsimilariry'
identical.
corespondsto Camgiale'sOriental exotic elements.
Poewas obsessedwith the problem of plagiarismand so was The assumption remains quite conect if applied to Poe and
Cardgiale(who violently attackedZola's method?)and neverabsolved Caragiale.SomeRomaniancritics suggestedsuchsimilaritiesbut they
thosewho committedit. They both usedthe methodoft€xtual deriva- aie ; usually aoalyzeal.In 1902, D.C Ollanescunoted that: "The
tion by parodying the contempomryauthors (especiallyparodies of fant^sticpartof Manioatd'.slrtr togetherwith the skillfully desffiptive
in
the supernaturalhorror, as they both trustedthe mtionalistic tluth and Dartsseemsomefaraway reverberationsofthe lugubriousshadows
way of knowledge) a.lld also self-parodies.poe's How to wite a Poe's tales."3 Pompiliu Constaltinescu also commented "the lucid
'Blackwood" Article - A Predicament- is apa$dy ofhis own texts
fa$tastic resembling t}le accurate dteam of Edgar Poe's texts'
and Caragiale'sNodpleainvierii. Noveld (The Resurrection Nisht. A translated bYCaragiale "'
/Vov"/,la)is a seff-parodyoa O./ddie (le paste \,ln Easter Torchj. Evi- In the sametime, other Romaniancritics are rathet skepticalabout
dent similarities of constmctiondefine the bldirectional characterof suchan associationFor Paul Zarifopol, Olk'nescu'sappreciationwas
thesetexts, that corespond both to the epistemologrofthe epochand "a strangeinadvertence.-r0 As for G. cElinescq he thinks that "Edgar
to a peaonal rcflection of the literary method. Poeis r&uced to the moderatedproportionsof superstition"rI
Their commoncorcept of originality delined the literary an as In order to Prove how such similadties fuaction we will discuss
cutting and recombining old, univeNal motifs, so they both lovql some examples,beginning with the most analyzedone Camgiale's
from
many-times-toldstories.Many oftheir original works grow oui ofthe best known;lay flie ro,lt rettel searnsto haveborowed its title
rcpofi belweendijd dit and novelry. poe,s sourcesof inspiration arc Poe's The Purloined Letter- Milcea Zaciu was int€restedin their
very well known and mentionedin all the citic editions.Camgiale,in analogical but also in proving Caragiale's originaliry and
his tum, indicatedthem in his ly'ole to the volume Schile noud (New -qualities
ingenuity.'"
-
s,ter.l,er./.Tbey bothknewthat in suchcasesthedoubledpleasure of ihe context in which the motif of the letter is used is very
thereadercomes bothfromnoveltyand Fom recognjdoD. similar up to one certain point. In Poe's text "a certain documentof
Among practitioners of the fantastic, they both narrated in th" t^t Loortuo"" tu" been purloined from the royal apatments"rr'
ln
parableor legendfoms and both proposedproblematicaltalesopento in Caragiie's play a lady from the high political society loses it
multiplereadings.includingo[ coursea supematura] one.They may bothcases:
thereforebe consideredperfectly viable as examplesof the pure fan_
tastic (in the sensedescribedby Todorov). Many of their fantastic
187
186
. . . the disclosure of the docunent ro a thid person, (. .. ) would bring i! by meansof the as-
Poe's lortunato (from 'Ihe Cask of Anontillado)
question the honor of a personageof inost exalted station; and this fact plav duriry. the
giv6 the holder of the document an ascendancyover the illusaious per- ;;;;;;; the Political camival (alwavs at
**tisTl.(also pe$orffi€d i! Caragiale'splay by a
sonagewhose honor and peaceaie sojeopardized. (209)
"i""i.*.t*i
.r"""i"ft*"?,*. Cedleanul rmenta{ The TankedCilizenl
ln both casesthe holder of the letier, Minister D in Poe and "U.d olthe jingle bells'
and themusicalaccompaniment
^" *-;;;;; of
Catavencu- a candidateof the oppositeparty - in Caragiale,recog- ;""pi"t of the camival (that we can fuld in two
nizes the handwriting of the author ard intends to use his power for The
;;;;;;v Cxagole' the Cask of Amontillado and
political purposes.Both womenare very stressedand reclaimtheir 'id" t"*
th"
in caragiale's
.i *" RedDeafi' becomesmore important
letters,so that the robbersare rigidly searchedand so are their houses, ir which the actioo is
ola,tD'ale ornavatutui tlnlo theCanivaD' season'-
but the letter is not found. So we could concludewith Lacal that the the supteme madnessof the camjval
:;'t,;;;J;;t
letter is 'le viritable sujet du conte" (40). s comiccharacters is buriedalive like
i;;;;.;;;;. G;;*ragiale
But, from this point on the two texts follow different narlative
i.*"tt.. it by th" R"d Death'bul the similaritiesre-
developments.PoeenablesAugusteDupin (the Frencirdetective-hero "."ra.inuttJ
trl"t n"i:rt"o;;TL*" in
that he also usedas a chaftcter in Murderers in the Rue MotEue that poe valu€d delibemte expenments
^nd the most
TheMystet! of Maie Roger)to demonshaiehis ingenuiry_ and recover effects CharlesL crovr'' the editor of
u"fri"ui rg Lr;;"
the letter, "as a partisanof the lady concemed"(222) d to reaei.Jea Gothic Antholog) ernphasized "the coorast behveen
^ *"rr, i'^*^"
substantial"check for fifty thousandfiancs", (214) l€avirg the robber *t* mulable(oflendecaying)llesh'and
an imag-
l-""#""i".rta
"an unprincipledman of genius" (222) - to think that he continues -tJ'ti"til
"lt the importance ofaulo-
.io.tt*, r"rms to demonstrate
to possessthe letter andFobably act in a self-destructivemanner.
u-i"o"pii."f a"oift t* brightly "rn analyzedby MarieBonapartefiom a
Camgialechoseto develop the motif of potti(?l dlshonesty, Poe'sworks'ltll of
p.v?ft"-"fr,i.rf pointof view) in understanding
as he placedthe action ofhis play during the electioneering,and also
to let the spectatorloow the contentofthe compromisinglette.. which
**"r'.'"0,"i'*.***.'.iy;;Jiil.:::ili,',1ffi
I"ifi lit*'i', *.
remainsmysteriousl'ith Poe.A lot of variationsof the creativeprin- themostcriticsconsidered lo be
c""r, riJ.il"r Co-iualthatcertiain
ciples transformsCaragiale'splay into a totally differe t text, with a is obviousthatthereweresome
oroJn*i tft"*" of f'ti" entirework' It of
very ingeniousshucture.By developingthe political a$pectsof sucha
:;;;;';;;;*t"* of rhe two writbrsthat dictatedthe choice
situation,and the implicationsinvolved by the plblishing of the leftet ;""" Fot rhe Masqueof theR:d o*'h 9T.':::!:.
;;i;;;;; -,i
the Romanian writer creates a highly representativepolitical play he wasexclu$vely
,ft" f" ,u^- (TheMasque)'provingthat
which was successfirllystagedall over the world and still has great sceneof the
"J
t""t*"i i" A" C*"f"al patten andnot in th€ horor
of
successafler more than a century.Although Calavencuis not eiected
ilJ"i""*l"."t of ihe giganticclockof ebonyAs a matt€r
by using the compromisingletter, which is finally recuperated,Cara- "tt drawn-Jn r"at relatedin N P willis'
;; ;;;;; ;;'e "ve*
giale usesthe nrre e, Qrimetechniqueso show that a'l,otherlost ktter " suseestsrs Describins
3:;;;;;;;;rL"n'' u" r'iuiu cotrru
was us€d by Agamita Dandanache,who finally wins the elections. in Parisduriogthecholera plague
J""-fi:2. t""t,n*i, tasquerades em-
T\is impotxantpoliti.al chancter of the play is somehowrclatedwith
i" "iii" f-heamdesVariet€s. willis relateslhata masqu€
188 "
quans ol
Tle sireol rh€village in a penectlvcircularvalley abourd
bodying the Cholera itself appearedin the midst of the two thousand r.
's ertneb surrounded bv eendehills' over
participants. "-.r1" """..r""**, "'J ventured to pass ( ) Round
whose sumnit the people have never vet
t:"n'i
anrpdved
*,Lt ,"ch isqu'terever'
Although no horrible diseaseis devastatingthe extemalworld il ilii t*. lll
lillle houses l hese navrng
in Caragiale'splay, the voluptuousscenesof Prospero'smasqueede nal !iles).e\rend' a connnuousros ofsl{ry
ti";' i"ii" ." ,r'" r' r"' look, or course'to the ce'ter of thellain'
inspiredth€ Romanianauthor.The themeofthe mask is really one of "stftom the ftotrtdoorol eachdwellingEverv
;,i"1 i, lr" v".a"
the s}'rnbolic qpe in Camgiale'sworks, always related with the idea ';',v palh a sun-dralaad
i",* n"i" "ln"'it-o* ueroreir' wi$ a circular
of temporadly hiding identiryiry marks and excessivelyviolent be- *tt"g* rl" buildingslhernselv€s areso preciselv alike'
**"-t* (737)
havior. The Camival theme is here combinedwith that of the double ** .'"" in * IIl"*- te dislinsuishedfrom theother'
and the double perspective,as I have already demonstratedelse- """
t*rc power of a temporal distor-
where.'" The sceneryof the play, a barbefs shopand then a ballrcom, The Devil in the Belfry
'onfifins into chaos and perhapsnol
is dominatedby multiple orientedmhron, a metamorphicframe sug- Liooio p-j"., u partrcularfictional world
ha\'e
irt n",i-a vr'orlds.bul tlte real one' too' as psychologists
gesting the same mode of specularity;mther distorting than iconic, thede-
of the50 calledbol'1''/oc'( observing
with the clear irnction of magnirying the narcissisticritual of refle€- "iliri-inf """u"". U"oavioron theshiftsbetweenlight and darkness'
tion, that LMU Cotrdusawin Poe'slitemxy unive$e. ( | 9) o"tii*"t betweenhuman
ii"-Jrn'.ru,"a"fftrr*-
,rt""" andpermanent pulsations
But we can find someofPoe's exotic environmentand his tas- The rnajgr.tfeme
beinssandthe cosmic shucturem lelmsof parody
-""a1
te for luxurious aestheticdetails in many works ofthe Romanianwri- All thestrangeithabitants
ter. For example,Caragialeused the idea of the psychic aggressive- .tliii*,, t" to" udn is timeobsession
;;;;r;;;;;t t t" ; warchinstheir warches'ard so arc carasi-
ness of monochromatic intedots in his La hahul lui Miinjoald (Mohents)'
(Manjoald' s Inn) afidhe abusedthe oriental exotic in]l,is Abu Hassan. uL'" h".o". io tlr" eotirevolnmeMomente
Considering that fime Fessurewasoneof the majorAmeri-
In fact, the first and the most obvious influelces are to lre the successof his
fourd in the very texts that Camgiale translatedinto Romanian,a ot."Jon", SJvadoroati was quite sureof
"-
{inii'n"-ii"*,t,."ce of memory ameica He paintedthe fa-
gesture that implies not only an affnity, but also an aeslhetic .ir imageofflme devouring
fiuid to a metaphysical
evaluation.The secondmajor thefie af TheMasqueof the RedDeath,
-ou"
i."ii
"to"k" "oggest
a"toutiog anlthing droundit But suchan obsessionrs
even more clearly expressedin Ihe Det'il in the Belfry, ls tbe to modern times
ra*ler -a
a universalone whenit comes
consubstantialityof spaceand time, brightly analyzed by Jean-Paul '--'---t, possible influenceof Poe' s
Weber.(25-26)
ca"gtA"t works, the
witha Personal perceplion of lime whichis
The time agonyseemsto be an obsessivethemefor both writ- .nro*pn Aio
#;;
"lntines
; unv ct ung. conceming time periodsAs the lolume
ers,who equally createdsatidcal represetrtationof the themeof ciro- 'Monente century'
nophobi.t." Tomrefted,by the obsessionof a circular spaceand ofthe is pirted,in 1901it bearsthema* of thechanging
,li.""i *"i"*" ti6e's prcssuebecomesmoreprominent-we are
devouridgtime Poe imaginesa strangeckonotope that of "the Dutch mille niun andwe can
boroughof Vondervotteimittis" (1992,736) where time is spatialized no*1*p".i*"i"g u f.l^d of pslchosisof the
.asltv realize$at any kind of transjtion beiweenlemporalcycles
and spaceis temporalised.Its caitographydescribesthe mechani$l of
a clock: ."s on hutun antielies ln spik of oul lechnologic" Orot*t:
"t :;;
190
world experiencesagain the torment of ancient societies.Caragiale
embodiesin his volume all the obsessionsof the beginning 20th :i :;
:1?)";:i;
ffi ff::;lJ*:hTilh,:'illlil:'*T:"f
century: a fragmentary time emancipated of irreversibility and
rh)'thmic, objectivepassing,a problematical,lablrinth-like space.The Y::":;Y,:,::;-;,rit';;:::;,;;il:rhTl-
o[ a menacedman' whoseagony
specific cbronotope,based on subjective playing with spatial and
tempoml perspectives,added invention to reality, tlrc temptation of
fantasticand absud becameobvious and the principle of incertitude
:;f*:,i:';:::
j;'#'$:x^sJ'":,niJ!:!:1
iar"nt"',":a tao. and $e rctmenl

took the placeof old determinism.The volume beginsand endsunder


the authority ofchrcnophobia. In th€ first text of the volufie La hanul
lui MAnjoald time is dilating (like in Dali's painting) to allow the
""-="ili'i"g**,Hil'lf
lum '
"lxil:::lH:'L?#";!":"
Caragialekept the idea
initiation of the main hero. A malevolentDevr, mocks all Caragiale's Frcrr TheFatl of the House of Llsher
* otrceivedby a subjecrive mind'eliminatinglhe
chamcters, thrcwing this mad world into chaos. His Bucharest t" *.tri
""t".^.
res€mblesPoe's Vondervotteimitis. Very interesting is also the last
text of the volume Cli R. (Romania Railways) in which the question ix*:*lrls:l*:JT,l".:#.111ff':!$"
"I wonder what time it is?" is obsessivelyrepeated.But the character
who asksthis questiondoesnot want to know preciselythe time, but
til::::.1'J":H;;
':[:lil'Y*';ru'::,il1J:5:T,f
the placewherethe train hasarived. Ca$giale clearly usesPoe'strick
of the consubstantialityof spaceand time. *t"t*u:-ml$Jn;:llutll";"'ff":+
ln Grand Eotel "Victo a Romdnd" (I'he Grcat Hotel
"Romanian yictory") Caragialeused aoothertrick ihventedby Poe: [*"ffi :T1:&il1l"li:iii
'.:nt;l:tnil3;#ilil:]",ff
the reduction of space in order to ampliry the effect of a story.
Maudce Merleau-Pontysuggestedthat such a restdction transfoms
one's hallucinations into myths.r8Poe's oanative thcory seemsto
-.n**I*}*"Tt*t*t,"tl'*,lnr$
confirm the sameeffect shessingthat this restaint of spaceenables a*""5?:;";"i:tfir(?n* - has
orsirence
uo"''o*,ears
lhe triumph of i.mtionality and also ircreasesthe effect of an isoiated
andgeneralarnosphere'
event, ."ra*, ii.rc *],rt t"a's settings'chdacte$ textthe
IlHil;'at ;U sacheladwe find in carasiale's
Both wdters usedvarious forms of recipientssuch as rooms,
houses,.manor houses, hotels, or even the graves. They ate all
'\nelonymic figures of lhe incarcemlionof the spirit"r" as Liviu *:r**sr;*j**il'Jffffi:'#:lli:::;'[::n;1
Cotriu put it also talking about the complex symbolism of the
geometricalforms in Poe'sunivelse- 'fi*r.":"'TJru#;X"J;:*"*':i;:J; *:
Poels influence is also obvious in the exploration of what certainlycommel1ted
)
Baudelairecalled "les exceptionsde la vie humaineet de la nature",
193
192
to suggest
Ppe depicteda decornb with "a senseof insufferablegloom" evolution of his mind, which Caragialeleft unexplained
(231) comnr.entingthat "a mere different anangementof the particu- that we alonot really unde6tandthe depthsofhuman mind'
parody of
lan of the scene,of the tletails of lhe pictue, would be sufficidrt to At the sametime Camgiale'stext is construct€das a
suddenly be-
modiry, or perhapsto annihilate its capacity for sorrowful impres- Zola's method. In the end, the poor, eak innkeeper
He bums the-
sion." (231) The sameimpressionof unity of effect createsthe latd- comesa kind of Scholarstudyingthe secletsof Nahue
processesor
scapein Caragiale's O ldclie de Pa$te vhi.h is designedas an im- hand of the thief and tries to understa$dihe chemical
of fte fa_
penetrablevegetal labyrinth. "The Valley of Podeni is a pothole suclr an experiment ttr ls ineineration is a satiricalversion
of this
closed aroundby forestedhills."'?rThe high forest walls are supple- *ou" *atulia, ortop"y on life. Ma y critical interpretations
and simply
mentedby additional smallerbrushlike shrubberywalls.2aIt was also texts have failed to observethe parodylike mechanisms'
Bachelardwho brightly analyzedthe aestheticrelevanceofsuch land- de}larcdit a naturalistic rale. (Celinescu,438)
is
scapes.' But Camgiale's exploration of such cases,in which life
in impossible
...un€ des foDctions du v6get3l esl de produir€ de l,ombre comrne lg stmnqer than irction, and people are caught
textshealsosrudiedwhal
seich€ produ;t I'encre. A chaque heu.e d€ sa vie la fo€t doit aider Ia or.ailut"or.. aia no,.nd here.ln his tragic '
mit d' noircir l€ monde. Chaqu€jour l'a$.e produit et abandonneune ine called "cerrain$emes of which the inlerestis all-absorbing
onbre comm€ chaqueanneeil produir et abandorne un feuilage. (76) (1992, 258) Both writers selected"ftom the long and weird catalogue
when Freud
Poe sets a "black and lurid tam" near the Usher houseand of human- mysteries" (258) the premature bruial
sussestcdsucha lhemeto be the strangest of all lhe strangelilemry
Caragialeuses"some deepswamps"'?5 to completehis landscape.It is
driies, ir is mostprobablethat he inspired from Poe'sassenion-lhal
certainiylie sameBachelardian ''eaulourdequi va absorberla noire or
soufftarce". (64-66) no event is so terribly well adaptedto inspire the suprcmeness
( We know
Caragialeunderstoodvery deeply Poe's complex crearive ;odily aixt cf mental distress,as is burial before death )
mechanismsand leamt a lot from his literary techniques,but as usual notbing so agonizingupon Earth"(263)
- to
he createsa different text with different meanings.Although he has Cdnid - om sltcit (Cdn14d a Quizzical M4') seams
Bet the Devil
choseodre samedark atmosphereof torture and anxiety, his charac- combine the iheme of an hostile desliry frofi Never
was wntten
ter's siluation is somehowdifferent. Zibal's inn is a vely solid con- Yotr Head with frtatof ThePrematureBurial' Tltlefomer
me by cefialn
struction,which is not going told,t/ like the Usherhouse.Yet it fails to as an a$iwer to '"the charge brcught against
(482) We leam
protect the poor innkeepel to show that nothing and no one can prc- ignommuses that I have neverlvriften a moral tale"
tect us fiom our own fears and weakness.Wlen the dangerofannihi- aboutTobYDammit that:
but he
lation becomesirnminentZibal's mind suffersa &dical shock shifting He wasa saddog,it is true,anda dog'sdeathit wasthathe died;
his vic€s- Thev out of a personal
ftom the impossibility to guard against hia enemy to an opposite himself was noito blarnefor $ew
hirn while
mode, an unexpectedcourageto protect himself and his family. He defectin his mother.Shedid her bestin the wav of flogsing
she had rhe misfortune io be left-
becomesthe tolmentorofhis tormentorand he is savediD the end-But inrut 1-..1but, poor woman!
- antl a child floggedleft-hadedlv had better be left unflogged
handed,
his rcscuedoes not come fiom outside.It is the rcsult of the imer a babvftoln
rhe world revoivesnom right to left- It will not do !o whip

194 l9s
leli to risht. tf eachblow in the prope.dnectiondrivesan evil
propensity
quol.a
olt it followsthaiev€rythumpin anopposile
of wickedness in. (483).
oneknocksits
J,'#',fi
ilX f "#"ff',.:f TT:#
T.T'"J:",f; t*
Jl;
"il:Ti inlris
longbeforehe wasreallvappreciated
;#;;:.
.This is the mysterious cause of "his precocity in vice" of
betting, that leadshim to the honible deathof reatly losing his head,
"t,u,oil;t
'."il5*1i3:
l{::;Itl**::"x;:*;"ffi1lffi own creatjonsMy
betted with the Devil. Caragiale is not using here the motif of the iiriri ."p".i.n"... convertingthem in his
personificationof the Devil, vr'hich Poe defined as "a little lame old
gentlemanof venerableaspect", (486) but we can find evil as an ::,fi;rlin*:H1{.":J!':.'*[ ?i,:
lT*:'i:';;Y'Hx
active and real p€sencein his fantasticstoriesLa hahul lui MAnioald \rill certainlylike Caragialg too'
and La conac (At the Manor House). C6nuti was not .fiogged lefi-
handed,bvthe w^s, rllotonly lhroughouthis life, but at his death,too,
a maladjustedman: "Onceupon a time a manthat, all his life time, has
ne!eradapred to fiis world- a quizzJcal man."26
He liv€d a stupid malevolent life and died as a result of the
unpardonabletr€afiient of his fiends which he took as a peAonal
affiont. Wlen the lomb was searchedafter sevenyeafi, accordingto
the Romanian tadition, the body was found in terdble disorder,
proving that he was buried alive and struggledwithin the cof{in- ln
spite of the total cessationsof the appared fi&ctions of vitality he
certainlywas not really dead.
Both Cenule and the chatacte$ of Poe's The Premature
auia,/ 'bresentedall the ordinary appearances ofdeatb" (258) and in
both casesthe funemls were hastened.Th€y are all "buried witb
indecent haste", (259) and after a certain pe od, the disintemlert
proves that the burial was premature,as the skeietonsare found itr
strangepostures.ln spite of his \igilance againstthe Destiny'' (266)
Poe's first penon nanator as character thinks to experience a
catalepJicdeathbut the Gothic terror is comically undercutwhen the
readerfinds out that the hero has fallen asleepin the narrow berth ofa
ship. As for Caragiale'sCunule,he remainsa poor ill-fated manu,ilh a
tragic destiny,similar to the casesrelatedby Poe.
I haveonly poi ed out someobviousexamplesof similarities.
No one doubtstoday that Poewas a seminalfigwe of bolh American
\97
196
cothic: An Antholog 1787-1916'
NOTES: 'acharlesL. Cmv. EdearAllarrPoe-Anerican
(Oxford:BlackwellPublisherLtd, 1999)71
I vfad'mirStreinu. t5Liviu Cotr6u.Prefala.Note.PabutireaCaseiUshet Schile,Nnele, Povestiri'
-Titu Maiorescu ti f. Poe'.Clasiciinotti lout Clatskst.
(Bucur€rti:Casa$coalelor,1943). De EdgatAllan Po€ (Bucurelti: Univers, 1990)717 (All referencesto this
editionandwill be givenpar€ntheticallv in thetext.)
'? Eugdnelon€sco.,Ioitretul lui Cal9gi^l€'- Note ti connanote.(Rncutetn here' see
Humanira8. 1992)153. '6 For more detailed interpretations on all Caragiale'stexts discuss€d
3Nf,l Co'mwell.TheLiterury Fantastic:tuon Gothic to Postnodemisn.(l'levt also: Marina Cap-Bun Oglinda din oglindn &udiu despreopela lui IL
Yo*: HarvesterWleatsb€af,1990)84. Cd.aatdle.(Constanta: Pontica,1998.)
1?SeealsoMarinBucu(,Jimpulinjoctilnjoaci."-Refisto'leistoriesiteorie
'G.R Thorqpson.Intrdaucnon.Geat Short,Yorksof Edsar A 6 Poe.P@M,
Tal6, Criticisn. By EdearAllan Poe.(New Yo*: Harp€r& Row, Publisi€rs, litemrd 34 (1992):2ll.
(Paris:Gallimard,
l9?0) t. (All referenc$to this editionondwill be giv€npar€ntheticallyin th€ 'r MauriceMed€au-Pony. Phanomi olosie de la perceprtou
1945.)
'Grcat Short Worksof EdgarA an Poe.Poens, rales, Cttri.rr,,. CN€wYork: '' (,,figuri metonimicealeincarcernriispiritului")(23.)
Harper& Row, Publishers,1970)521. (All referenc€s to lhis editionandwil 'o ch;bs Baudelane.Prefac.. Histoircsettrcatulituires Bv EdsarPoe.(Paris:
b€ givenparertheticallyin thetexl) L re Cl b desChamp6-Elys5es, 1964)56-57.
u ton ttca CNzg;ale.Opetero, Ei]cDjlappe. Iot Luca CaiaSTdle (NewYo*: TwavnePublishers'1974)83
-r-4-(Bucure$i:ESPLA, 1959-1965) 4 83. (All 'zt
sltr l'imghation clela matiere
references io this editionard will be givenpareftheticallyin lhe text.) ("Armo- '?lcastonBachelard-Z tau et le| Raves:Essai
nia - nsta€st€narele s.cretal anei".) (Paris:Libnirie Josecorti, 1942)88 (All referenc€s to this €ditionmd will be
SeeCamgiale s anicles..Plagiatul Zola-Bib€scu ard ..UnnouplasiarZola' io giv€nparenthetically in thetext.)
! (,,ValeaPodenilo.est€o vngnunA inchisl din patropa4i dedealuripaduroase")
Orere4. 225-221232-235.
" D.C OllSnescu."Raportul inaintai Academi€iRomenein vedereaprflnierii (opete3,31.)
(OP"E 3, 3l )
vor'ulln\rlviMonerk . Aaalek Acadeniei Romafle,Seda II. Torn. XXIV. '?a(,,seridicaca nitte perii stufiPri d€sed€rogoz")
(Buc reqti, 190l-1902)175. C'Part€afantasticedin Farrl fui M;njoald p?re, '5 (,,ni$€baltaieadenco (opele 3, 31.)
26 A fost oda1aun oin caretoatnviatalui nu s-apututpotrivi cu lumea- un om
lmpreondcu pn4ile descriptiv€atat de cu miieslri€ intocmite,o indepnrtad f
rlsftengerca urnbrelorlugubr€din povestilelui EdgarPoe.') sucir') (Opere3,99)
' Pompiliu Constanlinescu. Scrter,: (Bucure$i: E.P.L., 1967) 176.Cfantasticul
lucid, sprevrrr/ e'acr al lui EdgarPoe,din caretradsc€")
'o PaufZarifopol. lnnod!cere. Opere,I. By LL. Caragiale.(Bucure$ti:Editura
CulturaNafionals,| 930)XXXVIL ("o ciudati neatenfie')
" A. Celinescu.htotia literuturii rcnnne de la origini pAnd in prmL (Bncn-
regi: FlmdajiaReealapentruLiteraturdfi Artd, 1941)441. (All referencesto
this €dition and will be given paredheticallyin the re() (,,Edg,arPoe est€
r€dusla propo4iilemoderatealesuperstiliei.")
'' Mircea Zaciu. "Ion Luca camgiaie $ Edgar Allan Poe'. nanan. (Chj.
._Caninpex,1998)127-150.
" Ede,arAllan Poe.TheCo ectedTal6 and Poem of EdsE A an Poe. G'Iew
York The Mod€mLibrary, 1992)209.(All references to this editionandwill
begivenparenheti€allyin the text.)
199
198
Workr Cit€d:
Oll4nescu,D. C. "Raponul i ainlatAcademieiRomanein vedereapremierii
yolnml'lti Monente . lnalele Acade'niei RonAre, Sena lL fom. XXIV.
Bucureiti, l90l-1902.
. CdaCial€, Ion Luca. Op"/e vol .l'4. Bucure$i: ESPLA, 1959-1965 (Ali ref-
Streinu, Vladimir. "Titu Maioresc! ri E. Poe". Cldstcii noqtri (Our Cl6sics).
ere'ces to this €dition and wil be given parenthetically in the t€xt.)
Bucure$ti:Casa$coalelor,194i.
. Poe, EdSar Allan. 7r€ Cr ected Tales and Poens of E.kaf A at Poe Nw 'lappe,En D- Ion Luca Car4Adle. New York: Twayne Publishere,1974
York Tbe Modem Library, 1992. (A1l referencesto lhis edition and will b€
Thonpson, G. R. Introduction. Great Short Wotk of Edsar Allan Poe.
given parenthetically in the text.)
Poens, 'Iales, Crtnrira. By Edsd Allan Poe. New Ydtk: Harper & Row,
. * +. Great Short Work: of Edsar A ar Poe. Poens, Tales, C.t"cr:sr. New
Publishers,I 970.
York Hdrpq & Row, Publishds, l9?0. (All references to this edition and
weber, Jed-Paul. "Edgar Poe or The Theme ofrhe Clock'- Poe. A Collection
will be giver parenthelically in $€ text.)
of Ctiti.dl Essors. Editel by Rot€rt Resan- Englewood Clitrs, New York:
P.enticeHall, Iic., 1967.
Zaciu, Mircea. "lon Luca Cangiale ti sdgar AUan Po.". l/iatictn. C][j:
. Bachelard,Caston.Z'rau et l?r Rer6: Essai sur I inagination de Ia nanAre.
Cartinpex, I 998.
Paris; Librai;e Jos6Corti, 1942.
Zarifopol, Paul. rnldodwerc. Operc, L by LL. Caragiale. Bucure$i: Editura
. Baudelaire, Ch&les. Prefa.e. Hktoips *tao linat es. By Edaar Po€- Paris:
Cultura NajionaE, I 930.
Livre Club des champs-Elysdes, t9&.
. Bucur, Ma.in. ,,Tnnpul tn joc ai in joacA." Ransta de istoie ti teotie liteturi
3-4 (t992).
. CaFBun, Mariu. Oslinda di/] oglituld. Stuclia despte operu lui I.L
Coragtule. Constmta: Pontica, 1998.
. Calinescu, G. Istotia litentwii romdne de la origi4i pA 'd in yezent
Bucurettij Fundatia RegaE pentru Literatura ti Afa, I91I
. Constanrin€scir,Ponpiliu. J.rim. Bucurefi: E.P.L., 1967.
. Comweii, Neil. Ile Ziler.ry Fant6tic: Flan Gothic to Postnodentisd-New
York Hary€ster Wheatsheal 1990.
. Cotrau, Liviu. PrefaF. Note. Pdbuti@ Casei Usher: Schile, Nulele,
Po'errlt D€ EdgarAllan Poe.Bucure i:Univers,1990
. Crow, Charles L. Edsai Allan Poe. Anenc@ Gothic: A Anthologl 1787'
J9.1t Oxford: Blackwel Publisher Ltd, 1999.
. Ion€sco, EugCft. ,,Portretul lui Cana&izld'. Note ti conianote. B&u[eSti:
Humaniias,1992.
"l€ S6ninairesur La Lettrevol6e".tctt!, l, Paris:Editions
l,acan,Jacques.
du Seuil,1971.
Maurice.Pri ontnowie de la perceptjor.Patis:Gallimard,
Meileau-Ponty,
1945.

200 201

S-ar putea să vă placă și