Sti omcouue Mecbacena waacuescu SES a) cxeTawcavbiUconan Elena us EP ca Descnes antec Napanee ones, an “Trurh eer cont eile Petras uel / Fanthuppst ted deh tos Boe Eaton Te TOD. alee, tg a ed) Tt eg Tur, dung und Friesen Selick Vetesangen apg 0 200516. costhe Bchandang (eben eect de Cote 2012 62 27-090, Bucs Sallie snbn508%0 90 Eralomasigedteo 10n:578-979-707-568-0 Cuprins 7 Cantnt inte 1 Pra 15 Capito! 1. Tutburarea de pani, depres, tulburtr de personalitate,schizafeni 15 11. Enigmaticele manifest ale tulburirlor sufletst 22 12. Teor insufciont sl tatament fk succes 34 Coptoiul 2. ipotezefandamentae ae une! traumatoogi phic sistemice multgenerafionale 42 Copiolu3. Atagamental suet 42 3.1 Relaile de atagament ca bazd a existenjei umane 60 32 Tipur esentale de relai de atasament 85 Capitol 4 Trauma psihics 8541 Datefundamentale U7 42. Transmitereaexperienelor traumatice peste generai 125 Capitol 5, Traumele exstnfale i urmirile lor DS SLA igi saua rests YL 52. Teumele existential si efectele lor {in generale urmatoare 150 Capitol 6. Traumele de perder gi urmirile lor 150 6.1. Pastrarea sentimentelor sau abandonareatecutu6 16862. Traumele de perder efecto lor In generale urmatoare 178 Crptolul 7. Traumele de atasament 178 7, Dragostedezamagt, fare neputincioss ‘iu indrtzneala den aves din nou incredere 203 72. Repercusiunile traumelor de atayament ‘supra generale urmatoare 214 Cail 8. Traumele de sistem de atagament 21481 Tainure sau dezvaluire 231 $2. Efeceleraumelor de sistem de atagament In generale urmatoare 254 83 Trume multiple i seeventiale 258 Cipitoul 9 Metoda constelailorsistemice 25994 Procesulconstlatilor 27392. Bert Hellinger si dezvoltareaconselapior fmiliale 286 93. Metods, context stuaiona, eon facilitator 31694 Un mic sti privitor Ia ceretarea eficinte, 38 Copitolu! 10, Constelfil in terapiatulburailor de atajament i taumatismelor 329 I. Terapi ulburdellor de atagament 335102 Terapia traumet 357 Capitola! 1. Considerapit pentru vitor 361 Bilografie Cuvant inainte ‘Domeniul pshotraumatologie eas la inceput dar promi- te 0 dezvoltae rapida in vitor Incep 88 apara cursusi, wor Ishopur, institu ce vizesz8stimularea potenfialului uman de vinclecat: In cea ce pivesteIeratura de specilitate, exist inet pputine cari despre traumelepshice, iar despre eficientaconste- Injilrsistemice familial in amelioraresacestora, simai pune De acces, aceast carte este bine-venits in peisajul romanese al clrfilor siniice. Autor aestei, Franz Ruppert, provine din psihotraumatologia germans, unl dinte cele mai avansate dlomenii ca abordareteortic si practic. Acesta este un motiv in plu fe cunoscut in Romina Mai mult dect att, expe- fen sa didactic face ea lucrarea pe care opropurnem acum pu bliculuiromanese si fie srs int-o manier foarte explicit, usor de nfeles ns doar pentru specialist din aie casi, psino- terapei,asstengl socal sau psihatiel, ct ide care ti cei cu aplecae spre dezvoltarea personal ‘Un merit deosebit al ler se aft in expicarea clas a mo- dla care rane psi i sufernf ferent se tansmite de la prin la cop prin intermediulrelafci de atagamentdintre acest. Aceasté transite poate continua genera la rand ae Punerea in lumina, clarificarea si acceptaea ei pot conduc la ‘aunt stapament oneal caseTulburarea de panica, depresii, tulburari de personalitate, schizofrenii 11. Enigmaticele manifestir ale tulburdrilor sufletest Anxietst ‘Anna a avut primal atac de panic intr-un moment cind, de fap, se simjea bine. Seafla in fafa ferestei deschise din camera ci: nvaa pentru un examen care nu ridicaniciun fel de proble- me, iar afar stralucea soaele. Deodata a simiit cum ise stecoa- "in sufleto rick de moarte, pe care de atunc incearc& din grew so reprime. Abia daci mai last loc sentimentelo. i este fri $8 ru innebuneasc gis aterizeze la psiiatrie. Pind acum, nicio terapie nu ra fost de foes, {In ceea ce priveste pe Ralf Iu i este mere fre rica i chic ruie de cénd poate sii aminteasc8. A fost o dram ind a ple- cat la goal si nu se putea dezlipi de mama lui. fi era cu nepu- tina si partcipe la excursile cu clasa, Din copildve se afl in tratamentul unor medici si psthologi. Dar terapile nu au scB- pat cu adevarat de frie Ainvajat doar s- fin pugin in sah. ‘aud tamer conta fie Tube de arch epste normal si-i fie frei atunci cnd te apropii de margi- rnea unei pripasti. Este de injeles si inti fn panic®, cfnd cine- vva te ameninfi cu un pistol. Dar de ce frica de care sunt cu- pringi uni oameni nu se limiteaza la o anumitéagitaie, care si ‘corespunds situatiel respective? De ce uneori panica apare ca ‘picati din cer? De ce uni copii sunt chiar de la nastere exage- rat de fricosi? Depresii Enigme similareofer si depresil: de ce, dup despirties de sofia sa, domnul S. prezinttabloul complet al unei depresigra- ve? De ce, la un an de la despartirea de ea el este total pribusit, devine arixios si neajutoratca un copil mic? De ce nu poate ri ‘mine lao durere normala provocatd de despartire, la dezamigi- re si furie? De ce, dupa despartire, el se etrage de bunsvoie in iaolare, desi de nimic nu se teme mai mult ca de singuratate? (Cum s¢ face ef mai poate si-gi duc zie fir calmante? ‘Atunci cid na ne reuseste ceva ce am fi vrut si facem, cénd perdem ceva ce pentr noi este profs si important, cand cit- ‘cumstanfe exterioare ne aduc in fafa Nimicului, atunci se poate infelege de ce reactiondm depresv. Ne pardseste curajul, ne re- tragem, noaptea nu mai putem dormi cum trebuie, ne pierdem pofta de mancare. Lumea ne apare cenusie si fr sens. Dar de tunde vin depresile grave fii prilejuri exterioare solide? Tulburdri de personalitate [Nic alte colapsuri enigmatice ale structurii personalitii ma sunt rare: Mara a plecat in alt jar departe de print ei Acolo «ra bine instal din punet de vedere profesional sera pref 1s inde. ruse a recut prin ise faze de instil res Piratorie, care at devenit tot mai dese. Simea dures in diferite psf ale corpus. Inerea cu gre s8 se menfnd pe linia de ph tre. Pan ce s-a produs prabusitea totala. A fost nevoits 8 re ure Ia slabs ela nceput se zoleze tot mai mult, tortura 18 de temer, dueri si chiar de sentimentul furii. Nu sa mai ‘Putt impotrivizbuciumal emotional din interior ei CCeva asemanitor sa petrecut cu Manfred. Hult de cama- radi lai de goals, prdbusi nt-un haos sentimental tot mai mare fst nevoit si intrerupa studi in cele din rma ajuns int-un agez4mant pentru bolnavi phil. Ce sa petecut cs e? Cum se face ci, timp de 17 ania putut si se menfins i tro stare onrecum stabil, dup care avuto cider ia vrut se anunce in fafa metrouli? La rindal ei, Laura a manifestatintotdcauna o nels ine road i nu sa simyitnciodata eu adevarat normal. fn adoles- cen a consumat dzopuri ga devenit anorectic stil de 321). STUDIU DE AZ: -INTOTOERUNA MAM PERCEPUT OARECUM ALTFEL” ise pene at normal 8 nu mat amine practi de copie Sreceam dept uncopl tii Depend preclard imal aint, de apt, nimi, despre an epost eementar tu dsr putin. Est ‘tev imprest — deseo fir ic legatra are mi s-9u npn (apo rochie, ocr ormitrlprnor mec prelate eur fond chia culoae cu coral ssi cin fy pal. Sunt Impresi care au ras agate ir gan lee i proved fd. amitse, cop fin, tatdeauna mam nchiput cinco de acest ede seal odalsecet scans, crema prota. Mam dot deseo ‘Teun stapamen ona fries Tred pick pes‘8 pot natn aceast die. Nicht n-am aut sentiment apatenen- {ela men Mk gna desc post am fst adopt” Probleme si crize exist in viaafiecdrai om. Din crize poji st chiar si crest. Dar de ce uni oameni nu reusese? De ce 0 riz factuald i dice tot mai adane intrun abissufletesc? De ce relaj- ile lor due intotdeauna intrun haos? Psthaze si schizofrenii $i mal de neingees ne apr simptomele in care copii mu eu- eso sk devin’ indepenceni si maturi. Acesti copii sau dezvol- {at normal, sunt inteligeni st au bune ezultate la invaatura Bruse incep si schimbe fie, Se retrag, urmenz ritual bi- ze, vorbese despre lcruri neinflese. Unii devin din ce ince Imai confusi, dups ce au furathasi. Alt epueazi intro derata Profunds,cind tslescprimele lor legatur de dragoste “Mulhi dint cei afetatiresping autora, desi problemele lor sunt evident. Vor si fe Isa! in pace de cite pring, medi sau psihoterapeufitcare-i fac ge pentru ei. Dar in capul lor dominestehaosul. In ei fac apariia imagini de rizboi,seene de viol sau scenart horror similar. Tees tot timpul in acest Tumi ale fantasme, Et lupe in interior pentru Bine gi Rau i pierd tot mai mule letra ea realitatea. fn scurt timp, numa sunt In store si-ifinalizeze instruira solar sau profesional. Ani in sit, penduleaza inte interim sptal si casa parinteases aw rmedicamente psihotrope in daze mari si etre viaja fra per spectiva une insintosiri fundamental. ‘Ar plea a fe problemele de acceptae dntre colegi sau con- Alice de autoritatecu profesor, nesiguranatrezii proprie sanz purer sexualitsi cauzele reale ale unel asemenea dezvoltiei? Inte-ade- vir consumul de hagig poate declansa stiri psihotice, dar, intru- ‘ft nu fiecare persoand care consuma haps sau droguri wzuale la petreceri devine psihoticd sau schizofrend, cauzele trebuie sa rezie mai profund, “pPsihozele” pot fi declansate gi de relaji conflctuale de prie- fenie sau de iubire ori de perioadele de sarcind. stil, Eva ajun- ge mereu si fac atacuri de panicd atunci cind incearca s4'me- deze conflicteledintre doi birbafi care locus impreund intro locuings socials sTUoIU DE caZ2. ELFACE TOTUL BUCATT ‘Dupo cant care are lac ne Johann Maus, Ea face un ata eps 2. Visezz apts conan, brbatul dominant, care deine corr ‘moar cu un por pe Kl, barbatus mi fim lab, Adous 3 smergelaiseric st se roage 3s ingeasca aro viunetncre Kl Usa tat bu cu fers tonte bale cin beri ae sng va pe in Tip ca cost dn ming sn se ma poate lit pnd nd Cine nusunalaambulan,carevine $0 duces spall de psa In ‘cel momentincepe caer ein psa ce dread de20 dea Diversitatea fenomenelor Indiferent dact este vorba despre barbati sau femei, fete sau bio, simptomele suferinfe psihice sunt multiple gi foarte ris- pindite: angoasele masive gl atacurile de panicd, depresile pro- funde,tulburirile de identitate disociative (de exemplu, ,tulbu- rare de pertonalitate borderline”) cu un num nesfarsit de comportamente automutilante sau care mutileaza pe afi, schizo- ‘aus samen canta fle Tsfren si psthozee sunt formele cele mai grave de tuburiti pst hice. De asemenes, nici numral de adic nu poate f trecut eu vesderea. Aria lors intnde de a adicia de alco! si adicfa de ‘unc’ pind la cleptomanie. "Namelessimptomele,bollor pihice”,respectiv ae ,tulbu- srl psihice” sunt inscrise gi clsficate i ucr standard in feratonaleKisifatonpychscher Strwngen (ICD 10, Anexa V) (Diling, Mombour si Schmic, 193) gi Diagnostics urd statis tisches Maraal psycscher Strungen (DSM IV) (Sa8, Wittchen si Zaucig 1958). fn DSM IV sunt listate 395 de dagnostice posib- le pent tulburi pice ‘Bolle pshice se manifests difrit la femei si birbayi. Femelle manifest! mai mult simptome de depres in statistic barbafi ‘par mai des ca aleoolc Fetele devin anorectice, ie, mai de {grabs hiperactivi. Chia! in incercrie lor de combate, fret lealeg ate strates dacs birbat. Femeile cout sat i ato- rul nu numa al medio sal pihoterapeuslor mult mai des decdt babi Statistica sinuciderilr indi, de asemenea, un potenial con- siderabil de tulburri pice i denota deosebir specific sexe- lor. in Europa, rata medie a sinucderior este de 28 la 100 000 ‘irbat si de 7 la 10 00 femet, Un numa de pate ori mai mare de feel decit bib comito tentatvs de sucid Barba care ‘or sii puns singur capst zilelor procedeazS mai hotirt. La fem, tenativa de suid este de multe ori un ulti strgat de sjutor Sin spatele multorsimptome de boas fics, conturae dif vita bisbati i femel, se afd cu o mare probabltate probleme pathice. Asa, de exempl, mull oamenisuferd de durer de cap cronce, de dificult petsistente de respiraie sau de bol de piel, probleme ale spatelui sau inflamaireumatice,pentcare 2 ‘edicinu gisesc o explicate satscitooe in care nico tera pie medicals nu are et adevirat eect. Insfayt ac ar mai trebui menjonafs ace amen caren ‘sar descrie nicodatd eins dept bolnav phic dar care, prin ‘eea ce fa, pot identifica fd nicun dub ca tll su fletst, Zine pot tte in are relatri despre vilarea nor femei,abuzarea sexual a copillor,reportaje despre asasinte $i lovitur eauzatoare de moarte In spatele fee fate stun >> top Cine le face ri altor oament sie distruge viaja nu ete :mod cert lipi probleme psihice. Dact vom urmislraposrtle din dezbaterile udiciare, vom vecea ci fsptasilo le lipsestecon- stinfarhuli comis. Acesta nu este un emn de sindtate pshics {etucil de eaz 3). sTubIu 0& caz3 PSIHICUL ENIGMATICAL FAPTASILOR uit omen se pot wanspune ml ine sufletl veto det ps cul ipa. Mul pag nu vides rcunfelde sentiments de rl ing penta fptle or. Cosicerim naman” cee ce ete mod e= dente components fer a fing! une, Pezumti aan peomer ‘anidedrogur urmieau jo, deta mestecnd gums, presi ap ‘oror rn faa insane juecttorest cin chum, Fate aural Frincpa Eugen N nu putes ss repre un jet Int-adevr, mod Incaeavcaiceor ase mem al bande sau compottn deshide ‘ra proces pent’ o ser de atsinat rae wes ceva gots, Li rune ru tforitor declare cease baba curt cuprine te 21 $5127 dean ce mal mit cine el gear enatoraltate rus, rau sus Deca ch, inital dcembrie 2003- lanai 2004..pur spa ar Senda cine amen. Motiv ior certurt cu ese olandel penta ‘ad sagan cana fle Tburten de pac, erecaltate rogurlr,lupte eon dato putea inter bande” (Suedeusse Zetung din Storr 20041. Din desbaterie jude intron aan Aciaton av argumentat e2ece asi’ lingers Sj. rurne moda) cate, Ines n 986 lavestade ‘oar ve a fesese abut eral deal Agrsimie a nuit ‘e-a lungul aii pra lr prope, cnn 1997, ara fost Internat un an nto cli dn cauza depres Sy B2 ebuit s3pre= 1a soll aces bl permit cuts se eden perverse sle jocur sexuale Kal Hela Bra s2t-ofn pace pea sacl atuncl cn, ‘numa nel tentative de suc 8 2 fostinteats int cls, Dups ces, ane jus acum fa vst de 7 ana alu oel cmon Asistate continu ots sg vteze pri, Ttl a chau in nn pat cua Stdeusche Zetung dh 23 octombrie 2008). Oup pron fares sertne atl cre ecurecut ttl anu nunca ee maya, 1.2. Teori insuficiente si tratamente far succes CCunoastem foarte bine modurile de manifestae ale suferin- {ei psthice si tulburirilor sufltesti si putem chiar si le cuantifi- ‘cm. Dar cunoastem si cauzele lor? Cum apar in aceastd multi- tudine gi diverstate? Poti in general infolese sau explicate? $i pot i, realmente, inluenjate specific — prin trtamente medica- Je (cure, medicament, operai), prin misuri pedagogice (instrai- 1, educafe, consiiere), prin psihoterapii(ascultare,interpreta- re, Injelegere)? Sau ele nu pot fi decat suportate gi Indurate? Pate pufin atenuate, dar niciodata vindecate sau complet dis- pirate? Fiecare culturdincearct si infeleaga sis influenteze laturile Intunecate si misterioase ale comportamentului gi trdirilor ‘omului- aman, preofi sau, bitranee Infelepte” au proprile lor ‘wane rue reprezentiri despre catiza pentru care unii aparjinStoriai nea 23 ‘mului,clanului sau poporului lor manifests temporar sau per- ‘manent ,comportamente care se abat de la normal”. fi ,pose~ dat de spirite rele", ,vrijit” de ,farmecole” unui alt preot,a-si pierde ,sufletul” — acestea sunt doar citeva din numeroasele Teprezentir ale culturilor vechi, pe care se construiescritualuri- lelor de vindecare. Persoanele depresive sau confuze sunt tra- tate prin necromanfic, ragiciuni,alungari de vrai, farmece vo- ‘doo, aif din plante, biuturifermecate, muizicd sau cilitort samanice. i in zilele noastre,unii ,vindecdtori” incearca prin Aasemenea construci idatice si ritualuri si insindtogeascA bol- navil psihic (van Kampenhout, 2001), Darin socitiile industriale moderne curentul principal ur- ‘meazi directa sine. Ea tebuie si explice cum se ajunge la bor Iie psthice si ce se poate face impote. Stinfele se ocupa de fe- ‘nomenulbolilor psthice de aproximativ 150 de ani, Caracteristic {nacest sens este un mod de abordare care consider ca real nu- ‘mai ceea ce poate fi observat, numarat, misurat sau verificat prin experimente. Credinfele si speculatilefilosofice trebuie inlocui- te sin imbolnavirile psihice prin stint si fapte Conceptul psihiatric de boal Aga au apt, pind in ziua de astizi, numeroase teri 9 ice despre zbolile” pshice.Aplicarea conceptuui de bos- lila fenomene psihice neobignuite este ea insagi un reultat al abordéristinifice. Aceastinofiunetransmite reprezenta- rea in cave fina psihic-spirtuala a unai om il poate imbol- ‘ivi ca gi corpul su. In fond, aceast ing psihi-spietuald a fi fnjeleasd doar cao supapa de evacuare pentru procescle ‘aus sparen canta file Tube de ar, pefiico-materiale, de care deping, in cele din urma, sinatatea siboala ‘Aceasti abordare a unet clariticsegtinyifce privind fina noastra uma conduce Ia futaea materialelr $i structurlor ‘materiale care sta la baza a cee ce este patologi” in psihicul tuna om. fn acest domeni, tonul i it psihiatria, un departa- ment special al medicinei (de exemplu, BSuml, 1994; Rahn si Mahnkop, 2000). Aceastspreocuparerelevio mare dversitate deipoteze cu privie la fundamentele generice, stricture ccie- rulu gi procesle metablice din corp sin special din erie. Pe acest construe teoreticl sunt eifcateofertele de terapi per tru ,boli psihice’.Bolnavi psihic sunt trata cu medicamente speciale (as-numitele medicamentepsotrope), interven chi rurpcale pe creie (e exempl,labotomie) st jocuri (de exem- pla, socuri eu insulin, eletrosocui), care se aplicé in cadrul structurilrspitalcest sau cabinetlor ambulatori Slibiciunea abordiei medical const in aceea ch nici fn se- colul XX pshiatria nu poate si dovedeas tezae, conform ck reia depresil,tulburiele de personalitate sau schizfrenile Sut bol in sens medica. Pe lings fenomenele de retard men- tal i demengi in care poate f dovedits cu mare probebilitateo legatua strinst si cauzala inte defectee fice si prejudiile palhice,apareo impresionant diversitate de tulbutii phe, In care in ciuda unor intense certs, nu pot fi gisitedefecte fixie. Conceptul de boal al psihatrie st pe picioare extrem de subrede. fn fond, este mai mult o problemd de credings, 0 Jnvoalé inte pshiatriasupra acest mod de a vedea lucruri Je, Un pshiatr german marturiseste dschis aceasta: ,Concep- tul de boali este pentru noi, tocmai in pstiatri, un concept strict medical. Boldin sine existt doar in corp, iat nok musnim «bolnav» anomalia psihicd,atunci cid trebuie puss pe seama 25 ‘unor procese organice bolnave...Fundamentim, asada, concep- tl de boas al psthiatrieiexclusiv pe modifictrile patologice ale corpului.. Nu cunoastem procesee patologice care stat la baza ciclotimiet si schizofreniet. Dar cf la baza lr stau nite boli acesta este un postulat bine susfinut,oipotez4 foarte bine argu- ‘entata...Necazal pshiatrei umane este cin afara vareti- Jor anormale ale fei psihie sia anomalilo sufletestiexpl- cabile prin boalé, exists si aceste psihoze endogene. Respectim... in sensul unui prineipiu euristc,ipoteza si, impli- cit, «patologicul.. Aparita derului este tocmai un simptom al unet boli ce drept, necunoscute, dar referitor la boala ce ur- smeazi afi postulai..S-ar putea ca aceastd denumire a unui simptom si nu fie un acord cu mine insumi, si nici coletiv cu alti. Schneider, 1992, 4 5.1.) ‘In fond, atizi fundamental teoretc al psihiatriei moderne este contestat. Niiunul dintre argumentele aduse cu privire la cauzarea genetica sau biochimicé a bolilr psihice nu rezist unei verficit logic siempirice Peter Breggin s-a ocupatdetalat de dlirefile de argumentare si cercetirle psihitreibiologice si a ajuns la urmatorul recta: In lumea psihiatriei moderne, afi- ‘mail referitore la adevar si speranfe pot deveniscopur deja atinse iar propaganda este privit ca sin}. Acestlucru nu este ricer! mai evident cain pretefileriicate de psiiatrie refer tor a genetics, biologie si tratamentul fizic al depresilor si ma- lor’. (Began, 1996, p. 268). Ty Colbert ajunge sella urma- torul rezultat: ,Desi se cheltuiese miliarde de dolari pentru ‘cercetare si dep exist sute de teoi biochimice privitoae la pro- ‘lema eauzelor bollorpsihce,rezltatle aestor investiga le pputem reda in cuvinte simple: ‘ed stare cna fille Tube ean, ere+ Medicamentele psihotrope nu corectea24niciun dezechi bru biochimic; ele fac inutilizabile capacitaile emotio- nal-cognitive ale creierului uman. ‘+ Studierea arborelul genealogie 5 a familiei ne furnizeazs ddovezi pentru oereditate genetic si, fn realitate a o ana- lizare corect, trimite lao abordare explicativa legaté de ‘medial din jue + Pot fi gisiti in continuare markeri genetci dar ei mu sunt ‘odovada pentru existenja genelor defect. ‘+ Imaginile digitale ale creierului au 50s la veal, privitor la schizofrenie, doar deosebir in zona ventrculelot latera- le, Aceste deosebiri minore,existente deseos! in nteriorl scale considerate normale din anatomia cteierului uman, Pot fi atribuite usor stresului, alimentaiei, medicamente- lor sau altor factor". (Colbert, 1999, p. 1285.) De asemenea, rezultatelecercetarii modeme in domeniul ge- netic trebute evaluate mai degrabs cao contestate decit o con- firmare a conceptulul de boals al psihiatrei. Genele na acjionea 224 intr-un mod ce nu poate fi schimbat, ele sunt conectate gi ddeconectate In functie de situai si prin relafile interumane (Ex- curs Excurs 1: Gene bolnave sau model de relat care provoaci imbolnavirea CCreierulul, ca organ fizic; ii revine in mod certo importan- 4 centralé pentru evenimentele psihice. Dar considerarea de- fectelor genetice, care sar manifesta apoi in tulburiti metabo- lice ale creierului, drept cauza a bolilor psihice este o reprezentare grositd. Nu exists niciun fel de dovezi siingifice cA bolle pshice arf boli ereditare ca, de pid hemofiia sau 27 chorea Huntington. Pind in prezent,nimeni ra gisit genele fate provoaca schizofrenia, depresie,accesle de panic8 sat hiperactvitatea Presupunerea unei componente genetice in apariiaboilor psihice este purd speculate. Ease intemeiazd peo infelegereperimatéa genelor ca dotarefundamentala per- manent a unui om. In schimb,cercetarea moderna a genelor porneste de la fap- tul cd tof oamenii sunt, in proportie de 99%, identi, adi, toi camenii posed acclesi aproximativ 35000 de cirimi sgenetice. Cees ce nu se mosteneste din punct de vedere gene- tic, este regularizarea genetic, agadar, moduli care se conee- teazk si deconecteaza genele existente. Réspunzatori pentru aceasta sunt aga-rumitit factri de transcripie" ere decid ddacd‘o gen poate fi citté saw nu in langul ADN, 91 in ce vo- Jum, si dacd de aici ia nastere o proteins. Acest factori de transcripie” sunt isa de semnalele care vin din Corp pro- priu sau din mediul inconjuritor. Pentru actvitaile genetice ale creierului, perceperea si experimentarea au o importan}S central: ,Cea mai mare inluenfi asupra regulariziigenelor © au totus semnalele nemateriale pentru cei: stuajlein- terumane percepute cu sistemee de clule nervoase ae celor cine sinus sunt transformate continuu de ereir in semnale biologice care, la rindul or, au efecte masive asupra preg si factorlor de transriptic. Aceastaexplics de ce trie su- fletegti inten interval scurt pot activa sau deconecta nume- roase gene. Intervaluldintreactivareaunei gene si sinttzarea tune proteine poate fi de domeniuleitorva minute” (Bauer, 2002, p.38 5.) ‘Actas ecunoastere are o importan}l enormé: ‘aud staamen conta Tube epi, pe