Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECTAREA DISPOZITIVELOR
~ PROIECT ~
2009-2010
[1]
Tema proiectului
Să se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentaţie de executie, pentru prinderea
semifabricatului din figura de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafeţelor marcate, in condiţiile in
care prelucrarea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaţie fiind de 50.000 bucaţi pe
an.
Scara 1:1
Tolerante generale ISO 2768-mk
Material OLC 45 STAS 880-88
[2]
E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIŢIALĂ.
STABILIREA DATELOR INIŢIALE
Nr.
Denumirea
Crt Schiţa soluţiei constructiv-funcţionale Sursa
soluţiei
.
Mecanism de
centrare şi
strângere cu
canal în [2]
1 sprirală Pag. 35, Fig. 7.13
Arhimede şi
fălci radiale
glisante
[3]
Mecanism de
centrare şi
strângere cu
[2]
2 pârghii, pană
Pag. 54, Fig. 7.24
multiplă şi 2
fălci de
prindere
Mecanism de
centrare şi
stângere cu [1]
3 Pag. 262, Fig. 4.6
role
[4]
Dorn cu pene, [3]
cuprindere pe Pag. 786
4 flansa
Dorn
„autocentrant“
cu bucşă [1]
5 elastică Pag. 281, Fig. 4.18,a
pentru piese
scurte.
Lista bibliografica:
1. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
2. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981.
3. GHERGHEL N “Construcţia şi exploatarea dispozitivelor tehnologice” Inst. Politehn. Iaşi 2006
[5]
F1.3. Stabilirea datelor iniţiale
5.2. Caracteristicile tehnice Capul arborelui principal cu con de [2], tab. 1.18., tab.
principale centrare si saiba baioneta 1.19, pag. 79
[9]
6. Date legate de instalaţiile de ridicat şi transportat
6.1. Denumire piesa fiind de dimensiuni reduse nu
este necesară prezenta unei instalaţii
de ridicat si transportat
6.2. Caracteristici tehnice piesa fiind de dimensiuni reduse nu
principale este necesară prezenta unei instalaţii
de ridicat si transportat
7. Date legate de regimul de lucru
7.1. Adaosul de prelucrare - strunjire Ø55: 0,7 [mm]
- strunjire laterala: 1,1 [mm]
7.2. Numarul de treceri o trecere pt fiecare operatie
7.3. Adancimea de aschiere - strunjire Ø55: t = 1,52 [mm]
- strunjire laterala: t = 1 [mm]
7.4. Avansul 0,355 [mm/rot]
7.5. Viteza de avans 0,355 [mm/rot]
7.6. Viteza de aschiere - strunjire Ø55: 60,97 [m/min]
- strunjire laterala: 65,85 [m/min]
7.7. Turatia - strunjire Ø55: 315 [rot/min]
- strunjire laterala: 315 [rot/min]
7.8. Conditiile de racire-ungere:
- Modul de aducere a
mediului/lichidului de
racire-ungere
- Compozitia chimica a
mediului/lichidului de
racire-ungere
- Debitul
7.9. Forma aschiilor
8. Date legate de solicitarile de prelucrare, control, asamblare, etc.
8.1. Schema fortelor si momentelor
ce solicita piesa in regimuri
tranzitorii si in regtim stabil de
prelucrare
8.2. Marimea greutatii piesei
8.3. Marimea fortelor si
momentelor de inertie si a
fortelor centrifugale de inertie
8.4. Marimea fortelor si
momentelor de aschiere
8.5. Caracterul fortelor si
momentelor de aschiere
8.6. Puterea necesara aschierii
9. Date legate de norma de timp
9.1. Norma de timp pe operatie NT =
[10]
9.2. Timpul de baza t b= 0,15 [3]
9.3. Timpul de baza t b al postului 0,15 [3]
cu faza cea mai lunga
9.4. Timpul ajutator t a = 11,25 [3]
9.5. Timpul de odihna si necesitati t on= 0,53 [3]
firesti
9.6. Timpul de deservire tehnica t dt = 1,42 [3]
9.7. Timpul de deservire t do= 0,119 [3]
organizatorica
9.8. Timpul de pregatire-incheiere t pi= 10 [3]
9.9. Ritmul liniei tehnologice
9.10 Categoria lucrarii
.
10.Date legate de volumul productiei
10.1 Volumul total de productie
.
10.2 Volumul anual de productie
.
10.3 Tipul productiei
.
10.4 Numarul de piese din lot
.
10.5 Numarul de schimburi in care
. lucreaza sectia pentru care se
proiecteaza dispozitivul
11.Date legate de particularitatile constructiv-functionale si de exploatare ale
unor dispozitive similare
Lista bibliografica:
2. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Indrumar de Proiectare a dispozitivelor, Vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea initiala. Stabilirea datelor initiale. Stabilirea solutiilor de
ansamblu ale dispozitivelor. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
3. Indrumar de Proiectare TCM
[11]
E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E).
STABILIREA SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI
[12]
Schema optimă de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezintă acea schemă tehnic
posibilă, care asigură obţinerea condiţiilor de precizie dimensională/geometrică impuse prin temă şi
conduce la costul minim al operaţiei.
Această fază presupune parcurgerea următoarelor activităţi:
[13]
strangere
ridicati;
[15]
F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziţionat în timpul
disponibil şi poate fi folosit
Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi tip sau de
tip diferit
Numarul Cu o scula _
pieselor
1. prelucrate Cu mai multe 2
simultan scule
Numarul Pe un rand 1
pieselor Pe mai multe
prelucrate din randuri
aceeasi prindere
Numarul posturilor de lucru 1
[16]
Pentru suprafata A:
este CD1
este CD2
+ + + + – –
+ – – + – –
[18]
A3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare-poziţionare sau de orientare-
poziţionare şi strângere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientării-poziţionării pe „suprafeţele“ de orientare-poziţionare alese
ale pieselor, precum şi a simbolurilor acestora
[19]
1 – dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;
Utilităţi parţiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. – T.A.)
1 2 3 4
uik uik ujk uik ujk Uik
Nr. crt.
Criteriul
ujk
1 Grad de normalizare a
5 6 3 14 6 7 2 15 6 5 11 5 5 3
reazemelor
2 Complexitate constructivă
9 40 6 45 7 8 9 21 6 2 8 3 2 9
a reazemelor
3 Uşurinţa asamblării 6 6 6 18 8 8 5 21 3 4 7 5 8 6
4 Tehnologicitatea 9 12 4 25 9 7 6 22 5 2 7 4 8 9
5 Rezistenţa la uzură 5 5 7 17 6 3 9 18 8 3 11 4 6 6
6 Uşurinţa accesului sculei la
6 7 3 16 5 8 6 19 3 7 10 8 8 4
supraf. de prelucr.
7 Uşurinţa evacuării
3 5 5 13 8 2 9 19 9 9 18 3 5 7
aşchiilor
8 Uşurinţa curăţirii
4 4 7 15 3 2 9 14 7 6 13 8 4 7
dispozitivelor
9 Manevrabilitate 6 7 4 18 5 8 6 19 3 7 10 8 7 4
10 Grad de securitate a muncii 8 3 4 15 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4
11 Grad de adaptabilitate la
5 8 5 18 8 6 3 17 9 5 14 3 9 2
schimbarea prod.
12 Uşurinţa exploatării 8 6 7 21 7 5 9 21 6 6 12 3 8 9
13 Uşurinţa întreţinerii şi
3 8 9 20 7 5 8 19 6 4 10 7 3 5
reparării
14 Timpii de introducere şi de
scoatere a pieselor de pe 5 5 7 17 4 9 4 17 9 7 16 9 4 4
reazem
15 Timpul necesar proiectării
6 6 8 20 8 8 5 21 3 4 7 6 8 6
r
16 Timpul necesar execuţiei r 8 5 4 17 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4
Utilităţi totale (globale) 96 133 90 319 105 98 104 307 101 94 195 92 101 89
2 – dorn (bolt) rigid lung fix;
3 – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn (bolt) cu: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
4 – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
5 – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, role, bucse elastice crestate, bucse elastice, etc.;
6 – reazem plan;
[20]
[21]
A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic posibile (SOP-TP)
Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
– posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
– fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;
– – – + – –
2.
– – – + – –
3.
– – – + – –
4.
– – – + – –
5.
– – – + – –
[23]
F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA
Bibliografie:
Tolerante STAS 6265-82
[24]
A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare Aop
A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziţionare Aop cu
abaterile (erorile) de orientare-poziţionare admisibile Aopa şi stabilirea schemelor de
orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA
Nr Schema de orientare tehnic posibila Conditia de precizie Relatia Valoa Valoar Daca
. (SO-TP) determinanta (C.D) de calcul rea lui ea lui SOP
crt a erorii εor(C εoa(C -TP
. de D) D) este
orientare [mm] [mm] SOP
reale -TA
εor(CD) (DA,
NU)
1. oR 0 0 0.05
oR 0 0 0.01
Jf max
oR 0.16 0.005
2
7
NU
2. oR 0 0 0.05
oR 0 0 0.01
Jf max
oR 0.16 0.005
2
7
NU
3. oR 0 0 0.05
oR 0 0 0.01
[25]
oR 0 0 0.005
NU
4. oR 0 0 0.05
oR 0 0 0.01
oR 0 0 0.005
NU
5. oR 0 0 0.05
oR 0 0 0.01
oR 0 0 0.005 DA
[26]
F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziţionare SOP-O
[27]
F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime
de orientare-poziţionare
2 Placute (placi)
[28]
Inel
3
4 Corp dispozitiv
6. Cu parghii
7. Cu plunjere
8. Cu falci
Surse:
Pentru reazeme plane: [5] tab 3.54. pag159-258
Pentru mecanism de centrare-strangere tip dorn: [5] tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag. 323
[29]
A3.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de reazeme
Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Avantaje:
– precizie ridicata;
– suprafata mare de contact;
– usurinta rectificarii suprafetei active;
– protejarea corpului dispozitivului;
– complexitate scazuta;
– intretinere usoara;
Dezavantaje:
– strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
– suprafata activa se uzeaza usor;
Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci
[30]
[31]
A3.4.3. Alegerea materialelor şi a tratamentelor reazemelor
D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm
[32]
3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranţelor (abaterilor limită) şi a rugozităţilor
reazemelor
limităValoarea abaterii
strângereElement de orientare-
Câmpuri de toleranţe
limită şi toleranţele
STAS – ul din care
sau extras abaterile
Condiţii de precizie
Bucşă elastică secţionată pentru mandrine
+0,018
Diametrul suprafeţei cilindrice intrioare active H7 0 STAS 8100/2 – 88
Diametrul suprafeţei cilindrice exterioare
h6 - STAS 8100/2 – 88
active
Unghiul suprafeţei conice - ±12 -
Coaxialitatea suprafeţei cilindrice active faţă
de suprafaţa conică şi faţă de suprafaţa - 0,01 -
cilindrică de asamblare
Coaxialitatea suprafeţei conice faţă de
- 0,01 -
suprafaţa cilindrică activă
Coaxialitatea suprafeţei cilindrice de asamblare
- 0,01 -
faţă de suprafaţa cilindrică activă
Bătaia radială a suprafeţelor cilindrice active
- 0,005 -
faţă de suprafaţa conică
Rugozităţi:
Suprafaţa conica activă interioară, Ra = 0.8 m;
Suprafaţa cilindrica activă exterioară, Ra = 0,8 m;
Suprafaţa cilindrică exterioară de capăt, Ra = 0.8 m;
Suprafeţe frontale, Ra = 1,6 m;
[33]
3.4.6. Alegerea celorlalte condiţii tehnice ale reazemelor
[34]
Bibliografie
„Proiectarea dispozitivelor“
[35]
E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRÂNGERE
(SS-O/ SF-O) ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI
MECANISMELOR DE STRÂNGERE SAU DE ORIENTARE-
POZIŢIONARE (CENTRARE)-STRÂNGERE
Schemele de strângere (fixare) (SF) sunt reprezentări grafice ce conţin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaugă elementele specifice strângerii:
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor şi momentelor ce solicită piesele în
regimuri tranzitorii şi în regim stabil de prelucrare, măsurare (control), asamblare (montare);
– forţe şi momente masice;
– forţe şi momente de prelucrare (aşchiere), măsurare (control), asamblare (montare);
– forţe şi momente cu caracter secundar (frecări cu mediul, cu lichidele de aşchiere, cu reazemele);
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de strângere:
– principale s;
– prealabile (iniţiale, de prestrângere, de reglare, orientare) Sp;
– suplimentare Ss;
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de frecare:
– dintre piesă şi reazeme;
– dintre piesă şi elementele de strângere sau orientare-strângere;
– cursele de strângere (slăbire) Cs;
– elementele geometrice necesare în calcului forţelor, curselor şi erorilor de strângere.
[36]
4.1. Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile (S.S. – T.P.)
K P 2,8 389.55
S 1571[ daN ]
z a 3 0, 2
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la
rezistenţa la strivire.
a 0, 2 K Me 2,8 548,1
S 85.24[daN ]
t 0, 2 z t D 3 0, 2 30
z 3
k coeficient de siguranţă Verificarea condiţiei la rezistenţa la
strivire
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
Si S 85.24
k 1,5 1.2 1, 2 1 1 1,3 1 0, 032 daN / mm 2
A0i D 2
30 2
k 2,8
0, 032daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
P 389,55 Concluzie: SS-TP 2 îndeplineşte condiţia
M e 548,1 la rezistenţă
[37]
S adoptat = 1571 daN/mm
Se consideră acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strângere tehnic posibile (SS-
TP) care satisfac în principal criteriul tehnic al preciziei de strângere exprimat analitic prin:
ε sr (c )≤ε sa (c )
ε sr (c) – eroarea de strângere „reală” (caracteristică) la condiţia de precizie c (determinantă cs
sau de formă)
ε sa( c) – eroarea de strângere admisibilă la condiţia de precizie c.
definitoriu al suprafeţei
Suprafaţa/elementul
de prelucrat
Toleranţ
Tipul a la
Condiţia de precizie
condiţiei condiţia
ε sa
[mm]
[38]
4.2.2 Determinarea erorilor de strângere reale (caracteristice) ε sr
Erorile de strângere reale sunt acele erori provocate de strângerea pieselor în dispozitive. Acestea
apar în timpul strângerii pieselor, deci înaintea procesului de prelucrare, măsurare, asamblare.
Erorile de strângere reale se determină pentru fiecare schemă de strângere tehnic posibilă.
Erorile de strângere în care piesa este considerată rigidă vor fi:
s 1 1817.9
s ( c ) f max cos f min cos cos cos 90 0
j0 5000
=90
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic
λ⋅s 0 0,007 DA
ε sr = cos α
j0
λ⋅s 0 0,003 DA
ε sr = cos α
j0
[39]
F4.3 Stabilirea schemei optime de strângere
K P 2,8 389.55
S 1571[daN ]
z a 3 0, 2
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la rezistenţa
la strivire.
[40]
1 – piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula
[41]
F.4.4. Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de centrare-
strângere pentru materializarea schemei optime de strângere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de mecanisme de strângere ce pot fi utilizate
[42]
A4.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de mecanisme de strângere
Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele de
strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere c s şi eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie.
Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm
T(D) – toleranţa la cotă care leagă suprafaţa de strângere cu suprafaţa de orientare corespunzătoare
aflată pe direcţia forţelor de strângere sau a diametrului de strângere
Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min = 0,5-
1,5mm
P – dimensiunea maximă a proeminenţelor piesei care trebuie extrasă sau instalată;
d – cursa de degajare a elementului de strângere.
[43]
A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strângere
D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
S S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 1571.5daN / mm S
2 2
Ca Cs 15 mm
[44]
E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACŢIONARE ŞI PROIECTAREA
ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR COMPONENTE
În funcţie de modul cum este aplicată forţa de acţionare a mecanismului de fixare sau de centrare şi
fixare dispozitivele pot fi:
– cu acţionare manuală;
– cu acţionare mecanizată.
Sistemul care se pretează cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strângere ales este
acţionarea mecanizată.
5.1.2 Alegerea tipului de acţionare mecanizată
Acţionarea mecanizată şi utilizează în cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strângere, când
forţele de strângere sunt mari, când se cer precizii ridicate ale suprafeţelor prelucrate şi când se cere
creşterea productivităţii prelucrării.
Acţionarea mecanizată este specifică producţiei de serie mare şi de masă.
În funcţie de natura energiei utilizate, acţionarea mecanizată poate fi:
– pneumatică;
– hidraulică;
– pneumo-hidraulică;
– mecano-hidraulică;
– mecanică;
– electromecanică;
– cu vacuum;
– magnetică;
– electromagnetică.
[45]
Construcţiile utilizate în acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaţii) de
acţionare, iar mecanismele ce constituie componentul de bază al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acţionare.
Acţionarea pneumatică
Acţionarea pneumatică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa
de acţionare este realizată de aerul comprimat ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:
– creşterea productivităţii prelucrării prin reducerea timpilor auxiliari de strângere-slăbire a
semifabricatelor;
– reducerea efortului fizic depus de muncitor în timpul procesului strângerii-slăbirii semifabricatelor;
– realizarea de forţe constante de strângere a căror valoare poate fi uşor controlată în timpul
prelucrării, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strângere;
– determinarea cu precizie mare a mărimii forţelor de strângere şi menţinerea constantă a acestora;
– motoarele şi aparatele ce intră în structura instalaţiilor de acţionare pneumatică sunt, în cea mai
mare parte normalizate;
– la temperaturi scăzute ale mediului înconjurător aerul comprimat nu îngheaţă în conducte.
Dezavantaje:
– creşte costul dispozitivelor acţionate pneumatic;
– randament scăzut în cazul utilizării unor conducte lungi cu multe coturi.
Acţionarea hidraulica
Acţionarea hidraulică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa
de acţionare este realizată de ulei ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:
– forte mari;
– spatiu disponibil mic;
– asigura autofranarea;
– durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
[46]
– uzura redusa;
Dezavantaje:
– complexitate constructiva;
– cursa limitata;
– cost ridicat;
[47]
3 – filtre separatoare 4 – regulator de presiune 5 – manometru 6 – ungator
9 – distribuitor 11 – motor pneomatic 12 – mansoane de alimentare 13 – conducte
Sursa [3] GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983]
[48]
F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acţionare
[49]
Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte
Supapa de siguranta
Regulator de presiune
[50]
Ungător
Filtru de aer
[51]
A.5.2.2 Alegerea variantei optime
Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dublă acţiune
[52]
A.5.2.3 Dimensionarea componentelor
– după rectificare:
Ra =0,2−6 .3 μm
– cilindrice:
Ra =0,4−1 .6 μm
[54]
[55]
[56]
[57]
E6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE ŞI MECANISME COMPONENTE ALE
DISPOZITIVULUI
În cazul general, în structura unui dispozitiv tehnologic, pot să intre, parţial, în afara de:
elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziţionare (reazemele simple/ obişnuite);
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strângere (fixare);
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziţionare (centrare) şi strângere
(reazemele „autocentrante“), şi
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acţionare,
şi alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate în tabelul 6.1 [16. GHERGHEL N. şi
SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2006, p. 77
84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
Tabelul 6.1 Structura generală a dispozitivelor tehnologice.
Elemente comune
1 Elemente şi mecanisme pentru fixarea dispozitivului
2
3
STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm
[58]
E7. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL
DISPOZITIVULUI
[59]
E8. VERIFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII
DISPOZITIVULUI
Nr. Scheme de strângere tehnic posibile (SS- Forţe de strângere
crt TP)
1 a) Piesa să nu se deplaseze pe direcţia axială datorită
forţei P2
K P 2,8 389.55
S 1571[daN ]
z a 3 0, 2
[60]
E9. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA LA LUCRUL CU
DISPOZITIVUL PROIECTAT
9.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin
compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva
de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice
operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost
deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate
trece la analiza economica.
N N
O conditie este ca T 0 > T 1
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:
- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare
- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta
- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
- Reducerea timpilor de baza
[61]
E10. ELABORAREA DESENELOR DE REPERE
3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
1 – piesa
[62]
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula
5. Instructiuni de transport.
Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru
acesta si va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala
sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi
6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active
vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata
cu diverse grasimi.
7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
8. Instructiuni de intalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de
canalele in T ale masinii.
9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o
data la 30 zile lucratoare.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor
placute sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data
la 60 de zile lucratoare.
[63]
- Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare
pneomatica
- Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale
subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in
cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.
- La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea
dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita
- Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la
rparatiile periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
- Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a
aschiilor care pot sari de la procesul de prelucrare.
- Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor
dispozitivului si ale masinii-unelte
- Sa se curate bine dispozitivul de aschii
- Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
- Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii,
bucati de maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele
descheiate si parul lung despletit rezinta pericol de acidentare
- Locul de munca sa fie corect iluminat
- Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului
sefului de sectie pentru a se lua masuri urgente
- Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului.
Accidentatul va fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.
- Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
- Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la
care se va lucra
- Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni,
completindu-se, de fiecare data, fisa de instructaj
- Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica
securitatii muncii
[65]