Sunteți pe pagina 1din 25

26 STUDIUL DE CAZ

• · . .. ste posibil sa apara nevoia


ca unnare a mtervent1e1 de finantare, e . .. . · de
reorganizare a modului de oferire a anumitor servicu dm p~rt~~ comun.i,
1.c1t&1 - adicax o schimbare a ,, s1·stemelor" - ' cre~d astfel var1ab1htate
•Xti'
d de la
o locape la alta in ceea ce pnve§te• um'tatea de alocare sau e analiza . (se
'1.i pentru fiecare locat1e fl
presupune ca unitatea de alocare este aceea!i ' e ea
de interventie sau de control) ; . ..
. • • d chimbarea sistemelor in urma mtervent1e1 Poate
• acelq1 aspect pnvm s . . . . .
semnifica §i faptul cl organizatiile sau entttlitde car~ a~Stte~a inter.
ventia nu vor rlim~e neaplirat stabile cu.trecerea tunp~~ui (deSignul are
nevoie de o asemenea stabilitate pW la ·finalizarea Stlldnlor randomizate
de teren);
• este posibil ca locatiile finantate de interventie sli nu fie dispuse sau sa fie
incapabile sli foloseascli acelea§i instrumente §i masuri (designul, care in
cele din unnli va ,,grupa" datele pentru a compara grupul locatiilor de
interven~e cu grupul locatiilor de comparatie, necesita utilizarea unor
instrumente §i mlisuri comune pentru toate locatiile).
Aparitia oriclireia dintre conjuncturile de mai sus va duce probabil la nevoia
de a cauta alternative la acest tip de studiu.

Rezumat. Ar trebui sa puteti identifica unele situatii pentru care toate strate-
giile de cercetare sunt relevante (cum ar fl cercetlirile explorative) §i alte cateva
pentru care douli dintre strategii sunt la fel de atrligatoare. De asemenea, putep
folosi strategii multiple in orice investigatie (de exemplu, un sondaj intr-un
studiu de caz, sau un studiu de caz intr-un sondaj). in aceasta mlsura, diferitele
strategii nu se exclud reciproc. Insa ar trebui sa puteti identifica §i cateva situatii
in care o strategie anume prezintli avantaje clare. Pentru un studiu de caz, acest
lucru este valabil atunci cand · ·

• se p~e o intrebare de genul ,,cum" sau ,,de ce" in legatura cu o serie de


everumente contemporane, pe care cercetatorul le poate controla in mic~
masura sau chiar deloc. ·
Stabilirea intrebarilor care t 1 . . · .
" . . sun ce e ma1 semmficative pentru -un subiect ~1
dobandrrea une1 anume preciz"" 11 m 1ormularea lor necesita o pregatire•consistenta.
Un mod de abordare este studie .
19S ) Ob . x rea 1Iteraturii scrise pe aceasta tema (Cooper,
4 . servap. ca acest pas este u ··1 . .
" . n IlUJ oc folos1t pentru a atinge un scop, §1 nu
un scop m sme, cum au fost invafot'·1 . , .. .
. . sa creada unu. Cei mai putin experimentat 1
ar putea erede ca ob1ect1vul ace8tui d .
emers este de a determina raspunsurile
INTRODUCERE 27

privitoare la ceea ce se cunoa§te despre o tema ; in schimb, cercetatorii versati


studiaza cercetari anterioare pentru a formula intreblzri mai exacte §i mai relevante
pentru tema respectiva.

Prejudeciti traditionale legate de strategia studiului de caz

De§i studiul de caz este o forma distincta de investigatie empirica, multi cerceta-
tori disprepiiesc aceasta strategie. Cu alte cuvinte, in ceea ce prive§te activitatea
de cercetare, studiul de caz este vazut, ca o forma de investigatie mai putin
dezirabila decat experimentele sau sondajele. De ce se intampla acest lucru?
Cele mai mari indoieli au fost cele privitoare la lipsa de rigoare. De multe ori,
cercetatorii au fost neglijenti sau au pennis dovezilor echivoce ori biasului de ,
perspectiva sa influenteze directia descoperirilor §i concluziilor. Lipsa de riguro-
zitate este mai putin probabila in cazul altor strategii, poate §i datorita existentei
numeroaselor lucrari de metodologie care ofera cercetatorilor proceduri precise
ce trebuie urmate. in schimb, putine texte (in afara celui de fata) trateaza metoda
studiului de caz intr-o maniera similara.
Exista §i posibilitatea ca unii sa ti confundat studiile de caz pentru predare cu
cele pentru cercetare. in pedagogie, materialele studiului pot ti moditicate
intentionat, pentru a demonstra mai eticient un anumit aspect (vezi Stein, 1952).
in cercetare, un asemenea pas este strict interzis. Cercetatorii trebuie sa depuna
eforturi pentru a prezenta toate dovezile in mod obiectiv, iar lucrarea de fata vine
in ajutorul lor tocmai in acest sens. Un lucru care se uita de multe ori este ca
biasul poate interveni in conducerea experimentelor (Rosenthal, 1966) §i in
folosirea altor strategii de cercetare, cum ar ti conceperea chestionarelor pentru
sondaj~ (Sudman §i Bradburn, 1982) sau investigatiile istorice (Gottschalk, 1968).
Problemele nu difera, insa este posibil ca ele sa ti fost intfilnite mai des §i
depa§ite mai rar in cercetari bazate pe studii de caz.
0 a doua observatie frecventa asupra acestei strategii este ca ofera baze
insuticiente pentru o generalizare §tiintitica. ,, Cum se poate generaliza pornind
de la un singur caz? " este o intrebare foarte des intfilnita. Raspunsul nu este
deloc simplu (Kennedy, 1976). Pentru moment, considerati ca aceea§i intrebare
a fost pusa in legatura cu un experiment : ,, Cum se poate;generaliza pornind de
A I

la un singur experiment? "•. In reajitate, faptele §tiintitice se bazeaza rareori pe un


singur experiment ; de obicei, ele au ca fundament o intreaga serie de experimente
care au replicat acela§i fenomen in conditii diferite. 0 abordare identica poate fl
pusa in practica folosind studii pe cazuri multiple, insa este nevoie de un concept
1,
2S STUDIUL DE cA'l
. . discutate detaliat in capitolut
difent pentru designurile de cercetare adecvate,fi ca in experimente, se pot £ i .
1
Pe scurt, r~spunsul este c! in studiile de_caz, la aepopulatiilor ~i universurilor.(
generalizhi in directia ipotezelor teorettce, nu eprezintl o "mostra", iar scop ll.l
. ntul nu f ll
acest sens, studiul de caz ~i experune. fi acela de a extinde ~i gel\erali,..
d A
umneavoastra m reahzarea unu1
. . studtU va 1 r . -ct
frecvente (genera 1zare statisticl)
teorii (generalizare analiticA), nu de a en~der;enUIIle in studiul lor pe un singu~ 1
• rcetlt0fl e 1• a
Or, dupa cum precizeazA tret ce . ·vut este de a face o ana IZ "generaliza. 1
I

caz, efectuat cu multi ani in unnA, o~iectl Trow ~i Coleman, 1956, pp. 419-420). ,
. tl" (Ltpset, X d a
toare"' nu una ,,particulanz~. se refera la faptul ca ureaz prea Inuit
A treia obiecpe adusA studitlor de caz . ase ~i nedigerabile. Aceasta critica
1

umente voIUffilll0
~i ca au drept rezultat doc e desta~urau m trecut vez1 Feagin
A ( • •

fiind modul in care s .. . . ,


este indreptltitl, dat A amna cl ~i in viitor studnle - mclus1v ale
Orum ~i Sjoberg, 1991), dar aS ta n~ rnse 'l<:i maniera. Capitolul, 6 se ocupa de
fi conduse ll1 acee...., •
dumneavoastra - vor da studiului inclusiv unele prin care se
. pentru re ctarea '
modalitati alternative ditional de O Iungime considerabila. Cat
. totul tipul de text tra i-- '
poate ev1ta cu d"l trebuie menp.onat ca nu este o caracteristica
ta foarte mare a stu u or,
despre dura nfuz' Antre metoda studiului de caz ~i unele metode
r . Aici se face co ie I
ob igatone. datelor cum ar ti etnografia (Fetterman, .1989) sau
specifice de colectare a , . . b' . .
• • • • x (J ensen 1989). Etnografiile neces1ta de o 1ce1 pen-
observatia part1c1pat1v" org ' . .
.d · tr cute pe teren" ~i pun accentul pe dovez1 observaponale
oade Iung1 e ttmp pe e " ... · . . .
. te Spre deosebire de acestea, studiul de caz este o forma de mvestigape
detal1a . • · b ·
care nu depinde doar de infonnatii etnografice ~au .obtmu~e pnn o .servape
participativa. s-ar putea chiar efectua un studiu vahd ~1 de cah~te folosmd doar
biblioteca ~i telefonul sau Intemetul, m functie de tema studiata. . .
in ciuda faptului ca aceste obiecp.i pot ti contracarate, dupa cum am facut mai
sos, o Iectie de baza este ca studiile de calitate sunt inca greu de realizat.
Problema e ca exista mijloace !imitate de monitorizare sau testare-a abilitatii unui
cercetator de a face studii competente. Oamenii i~i pot da seama daca S1:ffit sau nu
in stare sa cante ; ~tiu ca nu pot studia matematica mai departe de un .anumit
nivel ; §i se pot face teste ~i pentru alte aptitudini, de pilda o examinare pentru
baron in domeniul juridic. Competentele necesare pentru a realiza studii valoroase
nu au fost mca definite ~i, prin urmare,

~ei ma~ multi oameni cred ca pot pregati un studiu de caz, ~i aproape toti avem
unpres1a ca iI putem intele
t ge. o·m moment ce mc1
. . una din cele doua concept11.. nu
este ti0 data stud· I
~ .' m de caz beneficiaza de o aprobare mai mare decat meri~
(Hoaglm, Light, McPeek, Mostelier ~i Stoto, 1982, p. 134).
INTRODUCERE 29

Acest citat a fost extras dintr-o carte scrisa de cinci statisticieni de renume. in
mod surprinzator, chiar §i intr-un alt domeniu este recunoscu~ provocarea pe
care o constituie realizarea studiilor de calitate.

Diferite tipuri de studii de caz, dar cu o definitie comuna

Discupa noastrl a avansat in lipsa unei definitii formale a studiilpr de caz. Mai
mult decat atat, intrebMi frecvente in legltura cu acestea nu au primit inca
raspuns. De exemplu, este vorba tot despre studii de caz atunci cand sunt incluse
mai multe cazuri in acela§i studiu? Studiile de caz exclud folosirea dovezilor
cantitative? Pot fl folosite studiile pentru a face evalum? SA incercrun in conti-
nuare sa definim strategia studiului de caz ~i sa raspundem la aceste intrebari.

Definitia studiilor de caz ca strategie de cercetare


Cel mai des intfilnite definipi nu au facut decat sa repete varietatea de teme care
au constituit obiectul acestui tip de cercetare. De exemplu, in cuvintele unui
observator,
Esenta unui studiu de caz, tendinta de baza in randul tuturor tipurilor de studii,
este incercarea de a clarifica o decizie sau un set de decizii : de ce au fost luate,
cum au fost implementate §i cu ce rezultate? (Schramm, 1971 - s.n.).

Astfel, definitia de mai sus citeaza tema ,,deciziilor" ca punct principal de


interes al studiilor de caz. in mod similar au fost citate §i alte ·subiecte de
cercetare, printre care ,,indivizii~, ,,organizapile", ,,procesele", ·,,programele",
,, vecina~ple", ,,institupile" §i chiar ,,evenimentele" 3 • Totu§i, citarea temei este
cu siguranta insuficien~ pentru stabilitea definipei de care avem nevoie.
Majoritatea lucrarilor de §tiinte sociale nu au luat deloc in considerare studiul
de caz ca metoda formala de cercetare (exceptia principala fiind cartea celor
cinci statisticieni de la Harvard University- Hoaglin et al., 1982). Dupa cum am
mentionat mai devreme, o gre§eala frecven~ odinioara era considerarea studiului
de caz doar ca o .etapa explorativa a vreuµui alt tip de strategie de cercetare, tiind
mentionat in doar cateva randuri de text.
Un alt neajuns in privinta definitiei a fost confundarea studiilor de caz
cu etnografiile sau cu observatia participativa, astfel incat presupusa discutie
despre studii a textelor respective era de fapt o descriere a metodei etnografice
sau a observatiei participative ca tehnici de colectare a datelor. Multe lucrMi
30 STUDIUL DE CAZ
I{idder ~i Judd, ·1986; Nae~
metodologice standard (vezi, de exemplu, cele de unca de teren" ca tehnicl <l
§i Nachmias, 1992) trateazl tn realitate do~ ,d,ntspre studiile de caz.
.,c d. cutie e
colectare a datelor omi\lnd orice alua 15 d. •tor in gandirea metodologi
5
intr-o abordar; istoricl de ansamblu a ~ pentru care au fost Vhute ~:
licl mouve
americanl, Jennifer Platt (1992a) exp .. de caz in realiz.area de istorii i
.. 'le studu1or ·1 '
acest fel. Autoarea depisteazl ongint . . rezolvarea cazun or de asistent4
activitatea §Colii de sociologie din Chicago ~:;atia participativl" ca tehnict de
• Platt aratA apo1· cum a aplrllt ."obs
soc1all. d finirea vreune1· metode d'1stmcte
· a
colectare a datelor, llsand in suspensie. e cl priroa editie a clrpi (1984) a
I
studiului de caz. in cele din urml se precizeaz u·va Iimitatl a observatiei panici
tl tr tegie de perspec . ,
disociat in mod clar aceas s a ) i uvintele ei studiul de caz ince1'A
. ( . al ti de activitate de teren . n c ' . I"'
pative sau once t P . bill atunci cand circumstantele 1•
cu ,.o logic! a designului .. • o 5ttategie P,re era . . . ~
. . .. · d te mai curand decAt un angaJament 1deolog1c pe
ob1ecttvele cercetlrii sunt a ecva ,
care si-1 urmezi indiferent de circumstante" (Platt, 1992a, p. 46).
Dar ce este aceastl logicl a designului? Aspectele tehnice cruciale fuseser~
clarificate inaintea primei editii a acestei carti (Yin, 1981a, 1981b), dar pot fi
acum refonnulate in doul feluri. in primul rand, definitia tehnicl incepe cu sfera
de interes a studiului de caz :

1. Un studiu de caz este o investigafie empirica prin care

• ~e inve~tigheaza un fenomen contemporan in contextul sau din viata reala


ID special atunci cand '
• granitele intre fenomen ~i context nu sunt foarte bine delimitate.
Cu alte cuvinte, ap folosi aceasta metoda deoarec . . . .
de condi,tiile contextuale in . e mtenponat1 sa va ocupati
pentru fenomenul studiat 'A tficolnvmgerea ca ele pot fi deosebit de pertlnente
• · s e , aceasta prima part 1 . ..
s4 mtelegem studiile de caz printr- . . ea og1cu designului ne aiuta
de ce ocontmua d1fere f f: ;,
D;ce_rare pe care le-am discutat. n iere ata de celelalte strategii
pil<U, un experiment se ara • .
astfel .incat atenp P mmod deliberat fi
(de obicei, contex~t concentreaza exc~usiv asupra ~n~m:nul de contextul slu,
. este ,,controlat" d u1 nuc nurnar d . ·1
o istorie se ocupa • tr e mediul de 1 b e vanab1e
• JO -adevar de I a orator) Prin .
dar JO general pentru e~ . egatura complexa d' · comparape,
pot incerca sa abord enunente care nu sunt cont mtre fenomen ~i context .
eze aceastl b emporane in '
contextuJ este extrem de . . pro lema, insa ca . . fine, sondajele
lun1tat1. De piidx4 pacitatea lor de .
, creatorut a exanuna
sonc1a·
~uhu face eforturi
INTRODUCERE 31

constante de
. a limita nummul variabilelor ce trebuie ana1·tza1-e + • pnn
( §1, • urmare
al intrebmlor

ce sunt adresate)
• '
pentru a se incadra 4:X-x
li:U i:1
n·scun· ,.lll numwl de'
respondenp ce pot fi chest1onati. .
In al doilea rand, din moment ce fenomenul §i contextul nu sunt intotdea
diferentiabile in situatiile din viata reaUl, o intreagl serie de alte caracteii=
tebnice, inclusiv strategiile de colectare §i analizl a datelor, constituie a doua
parte a definipei noastre :

2. /nvestiga/ia studiului de caz


• se ocupl de situatia tehnicl distinctl in care variabilele de interes vor fl
mult mai numeroase decit punctele de date, iar ca prim rezultat,
• se bazeazl· pe surse multiple de dovezi, existand necesitatea ca datele sl
conveargl conform unui proces de triangulare, §i ca al doilea rezultat,
• beneficiazl de elaborarea anterioarl a unor ipoteze teoretice, in scopul de
a dirija colectarea §i analiza datelor.
Altfel spus, ca strategie 4e ~ercetare, studiul de caz presupune o metodl
· at~tcuprinzltoare, care include logica designuiui, tehnicile de colectare a datelor
§i abordlrile specifice pentru analiza acestora. Astfel, studiul nu este nici o
tactic! de colectare a datelor §i nici o simpla caracteristicii. 9e design (Stoecker,
1991), ci o strategie cuprinzatoare de cercetare. Modul in care se define§te §i se
practicl·aceasta strategie constituie insa§i .tema cartii de fata.
Alte particularitati ale strategiei in d~scutie nu sunt cruciale pentru definirea
ei, dar pot ti considerate variatii in cercetarea cazurilor §i p~t oferi raspunsuri la
intreblrile obi§~uite care apar in legatura ~u aceastl tema.

Vari~tii in studiile de caz ca strategie de c~rcetare


intr-adevlr, acest tip de investigatie include atat studiile pe un _singur caz, cat §i
cele pe cazuri multiple. De§i unele discipline~ cum ar fl §tiintele politice §i
administratia publicl, au incercat sa faca o distinctie clara intre cele doua abordari
(§i au folosit termeni precum .metoda comparativa a cazurilor pentni'a desemna
o forma distincta de studii pe cazuri multiple) (vezi Agranoff §i Radin, 1991;
George, 1979; Lijphart, 1975), ele sunt de fapt doua variante de design (pentru
detalii, vezi capitolul 2). ·
Da, studiile pot include dovezi c~titative ·§i pot chiar sa se limiteze la acestea.
in realitate, contrastul intre dovezile cantitative · §i cele calitative nu este un
criteriu pentru a face distincP.e intre diferitele strategii de cercetare. Ca exemple
32

analoage .
STUDIUL DE CAZ

. ( um ar fi studiile asupra percept,~



•, remarcap. dl unele experunente •c (cele care so11c1u:1. . ... x rAspuns ~•(}~ . , r,
P 8 ih.o fl z1ce) §i unele intrebari din sondaJe . . .
" e dovez1 cahtat1ve, nu cantita . llri Qe
iJ
c 1as1ficare §i nu de cuantificare) se bazeaz~•Pcazurdor . nu trebwe . confundath1e ·
(
0 altll observaµe relevantl este cl strateg1a 1994) Unele cerce·x-· 1· ell.
· · L1·ncoln · uu l ca •tati
,,cercetarea calitativa" (vezi Denzin ~1 ,. e li~easca doua conditii: (a) Uti . "e
folosesc metode etnografice . ~i .cautl sl 1~~,..inconJur
iumu p . atoare de catre cercel.4tor •>< hza.
.
rea observaµei directe ~1 deta ate a 11 • r fa+.ii: de vreun model t §l
.. . . ~ament anterio eoreti
(b) mcercarea de a ev1ta once anga . stake 1983 ; Van Maanen n c
. I c::i Guba 1986, • , abb8
(J acob , 1987, 1989 ; L mco n y ' grafica nu duce intotdea
§i Faulkner, 1982, p. 16). insa cercetarea etno ff1 din G Jacobs 1970) ~na la
studii de caz (vezi, de exemplu, scurtele etnogra · . .. '. : iar Pe
. . .. Iimiteazl la aceste doua cond1p.1. Dimpotnva., ele
de altl parte. . ' met .studnle b" nu se1-1 de dovezi cantitative . ~1· ca1·1tat1ve. · in plus, nu e
se pot

bIZUI

pe once com
.&.
ma~e a intotdeauna observapde •• · d irecte
" §I· detahate
. ca
obhgatonu ca ele sa .10 oseasc 1
sursa de dovezi. .. tl · d · f .. ·
in continuare, meritl menponat faP.~l ca um1 cerce t~n . is I~~- I~tre mves-
. .. - · · alitative nu pe baza tipului de dovez1, c1 spnJmmdu-se pe
t1gat11 cant1tanve ~• c . . . .
- · fil ofice complet diferite una de alta (vez1 Guba §I Lincoln, 1989 ·
convmgen os . . . . . ,
Lincoln, 1991; Sechrest, 1991; Smith ~i Heshus~~s, 1986). D1fere~t1e~e au dat
na§tere la polemica acerba in domeniul cercetarn de evaluare: De§I um1 cred ca
O
aceste conceptii filosofice sunt ireconciliabile, se poate totu§I contraargumenta
ca, indiferent de predilectia pentru una din cele doua abordati, intre ele existl un
teritoriu comun important (Yin, 1994b).
Si, intr-adevar, studiile de caz detin un loc distinct in cercetarea de evaluare
(vezi Cronbach et al., 1980 ; Guba ~i Lincoln, 1981 ; Patton, 1990 ; U.S. General
Accounting Office, 1990). Exista eel putin cinci aplicatii diferite pentru aceasta
strategie. Cea mai importanta este de a explica presupusele legaturi cauzale in
interventiile din viata reala care sunt prea complexe pentru sondaj sau strategii
experimentale. Folosind limbajul de evaluare, am putea spune ca explicatiile fac
legatur~ intre implementarea programului ~i efectele acestuia (U.S. General
Accounting Office, 1990). 0 a doua aplicatie este de a descrie o interventi~ ~i
contextul din viata reala in care a avut loc. in al treilea rand, stµdiile pot ilustra
unele teme dintr-o evaluare - din nou, intr-un mod descriptiv. in al patrulea r,and,
strategia poate ti folosita pentru a explora acele situatii in care interventia evalua~
nu produce un set clar de rezultate. in al cincilea rand, poate fi vorba de o
me~aevaluare, un studiu al unui studiu de evaluare (Smith, 1990; Stake, 1986).
Oncare ar ti aplicatia, o tema constanta este faptul ca sponsorii proiectuiui
INTRODUCERE 33

respectiv de investigape - mai curand decat cercet!torii - pot avea un rol


important in formularea intrebruilor de evaluare §i a categoriilor de date relevante
(U.S. General Accounting Office, 1990).
Si, in final, studiile de_caz pot ti intr-adevlr efectuate §i scrise din multe §i
variate motive, de la simpla prezentare a cazurilor individuale panl la dorinta de
a face generalizlri pe baza dovezilor studiului (vezi caseta 3).

-------------1: CASETA 3 :1---------------.


Generaliziri plecand de la studiile de caz

Cartfle care contin studii de caz le pot prezenta pur §i simplu sau le pot folosi ·
pentru a face generalizari. Ambele abordlri sunt folosite in legatura cu o tern!
care este mereu in atentia publicului : identificarea programelor ce reu§esc sa
imbunat!teasca condipile sociale din Statele Unite.

3a. 0 carte care nu generalizeaza


Jonathan Crane (1998) a publicat o colectie cuprinzand noua programe, fiecare
dintre ele fiind prezentat intr-un· capitol separat §i scris de un alt autor.
Programele au in comun dovezi solide referitoare la eficienta lor, dar variaz!
mult in ceea ce prive§te zona de interes - educatie, nutritie, combaterea
clrogurilor, programe pre§cofare, dezintoxicare pe_ntru tinerii delincventi.
Scopul lucrarii este de a raspandi aceste informatii, iar editorul nu introduce
capitole conpnand rezumate, analize .comparative sau·generalizari.

3b. 0 carte care generalizeazi


Cartea lui Lisbeth Schorr (1997) se ocupa de strategiile majore ce au ca scop
imburmt!tirea conditiilor sociale, ilustrate de patru teme legate de politica·:
reforma sistemului de asisteµ.tl sociall, consolidarea sistemului.de protectie a
copilului, reforma educational! §i µ-ansformarea ve~inlt!tilc;,r,:Lucr~ea abµndl
in studii ale programelor ce ~u avut succes. Flcand referinte la literatura de
• .. • j

specialitate, au~~area dezvolt! n~eroase generalizari pe baza studiilor de .,


caz, printre care nevoia ca program,ele eficiente sl fie "op.entate spre re~l-
tate", aceasta fiind doar una qin cele §apte caracteristici ale programelor
deosebit de productive pe care le identificl.
'"II
34
STUDIUL DE CAZ

f
Rezumat
Acest capitol introductiv a reliefat importanta· studiului cie caz ca metocll de
mvestigatie, care, la fel 'ca alte strategii de cercetare, este O modalitate ·prin care
se poate examina o tema empirica, urmand o serie de proceduri preSlabilite,
Descrierea procedurilor va domina pe tot parcursul c3J1ii. ·
A fost formulatA o definitie operaponala a studiului de caz §i au fost identificate
;unele din variapile sale. De asemenea, s-a incercat diferenperea lui de celelaite
strategii de cercetare folosite in §tiintele sociale, indicand situatiile in care studiuI
de caz este preferabil, sa zicem, unui sondaj '. in anumite circumstante, este posi-
bil sa nu existe o strategie preferatA, deoarece plusurile §i minusurile diferitelor
strategii se pot suprapune. Totu§i, scopul principal este sa le luati in considerare
pe toate, intr-un mod .cuprinzator §i pluralist, ca tacand parte din repertoriul
dumneavoastra, din care puteti extrage ceea ce va trebuie pentru a realiza cercet!rj
sociale, in functie de situatia datA.
in fine, au fost descrise criticile majore aduse acestei metode de cercetare §i
s-a sugerat faptul ca ele sunt neindreptAtite. Trebuje totu~i sa depunem cu totii
eforturi deosebite pentru a depa§i problem~Ie efec~ii stucliilor, inclusiv in
sensul recunoa§terii faptului ca unii dintre noi nu sunt tacuti pentrµ aceasta
activitate de la bun inceput, fie prin lipsa aptitudinilor, fie a predispozitiei.
Cer~~tarea cazurilor este o metoda foarte dificila, de~i. in mod traditional,
studnle_ de caz au fost vazute ca fiind investigatii ,,neserioase", posibil din cauza
faptulu1 ca cercetAtorii nu au urmat proceduri sistematice. Aceastl carte x
sa va mcearcc1
A

u~ureze munca, oferindu-va o serie de asemenea proceduri.

Exercitii
1. Formulare . · ·· ·
a unei fntrebari de s d. .
determina sad . tu zu. Formulaµ. o mtrebare care v-ar putea
A

. emarat1 un 8tud. d
studmlui ati putea f . _m e caz. lmaginap-vl apoi cl in Iocul
. ' un sond a.,· ·s au un experiment· pentrU a
raspunde la intrebarace o 1stone
~:~acprirni raspunse:ur:~~::tivlii .. Existl aspecte ale intreblrii care nu ar
· are ar fi ;J ru acestor str t ·· ? ' · ·
raspunde la in~eavantajul distinctiv al a_ e~u . ~~cl existl, care sunt
2. Formularea u b~e? olosrru studiului de caz pentru a
. nor lntreba .
. sa rz ,, semn1-.,,cative"
cons1derati ca menta, ;1; •
d .
fac~ obiectut . e studzu · Numiti o teml care
· unu1 stud·iu de caz. Identificap trei
35
INTRODUCERE
)( A rca sa raspunda, in
intrebari majore la care studiul dumneavoastrc1 ar mce . . .
· • • • ,. tr d x.. 5x da.., raspunsunle, det1-
contmuare, presupunet1 ca at1 reu§tt m -a eVcU " t.. • •
nand suficiente dovezi (adica ati avut succes in realizarea studi~lui). Cum
ati fl justificat in fata unui coleg importanta descoperirilor ? Att fi propus
vreo teorie semnificativa? Ati fl descoperit un lucru neobi§nuit? (Daca nu
sunteti satisfficuti de raspunsuri, poate ca ar trebui sa luati in considerare
reformularea intrebarilor majore ale cazului.)
3. /dentificarea tntrebarilor ,,semnift,ative "pentru alte strategii de cercetare ·
Glsiti un studiu de cercetare bazat exclusiv pe sondaje, experimente sau
metode istorice (dar nu pe studii de caz). Descrieti in ce fel sunt importante
descoperirile fficute. Propune studiul pe care 1-ati ales vreo teorie semni-
ficativa? A fost descoperit un lucru neobi§nuit prin intennediul sau ?
4. Examinarea studiilor de caz folosite tn scopuri pedagogice. Produceti o
copie a unui studiu conceput in scopuri pedagogice (de exemplu, unul din
orice manual utilizat pentru cursurile de afaceri). ldentificati prin ce anume
este diferit acest tip de studiu ,,pedagogic" de studiile pentru cercetare.
Citeaza documente primare, contine dovezi sau prezinta date ? Are o
concluzie ? Care este obiectivul sau principal ?
5. Definirea diferitelor tipuri de studiifolosite tn scopuri de cercetare. Definiti
cele trei tipuri de studii de caz utilizate in cercetare (dar nu in pedagogie) :
(a) explicative sau cauzale, (b) descriptive §i (c) explorative. Comparati
situatiile in care aceste tipuri diferite ar avea cea mai mare aplicabilitate,
dupa care numiti un studiu pe care ati dori sa-1 realizaµ. Ar fl explicativ,
descriptiv sau explorativ ? De ce ?

Note
1. Discutia se refed doar la folosirea acestor strategii in §tiintele sociale, neavand
pretentia de a comenta asupra utilizMii experimentelor in flzic!, ·astronomie sau in
alte domenii.
· 2. Cateva exemple de studii explicative complete sunt prezentate intr-o lucrare anexA,
Applications of Case Study Research (Yin, 2003), in capitolele 4, 5, 6 §i 7. Aceea§i
carte include §i douA exemple de studii descriptive complete, in capitolele 2 §i 3.
3. Stake (1994) folose§te o abordare similarA in deflnirea studiilor de caz. El nu
considerA cA sunt "o alegere metodologicA, ci o alegere a obiectului ce urmeaz! a fl
studiat". in plus, obiectul trebuie sA fie o ,,speciflcilclte functional!" (cum ar fi 0
persoanl sau o salA de curs), nu o generalitate (cum ar fl o politic!).
-

Capitolul 2

Designul studiilor de caz

Un design de cercetare '~ste logica prin care dat~le ce trebuie colectate (§i
concluziile care trebwe trase)" sunt legate de intrebmle initiale ale studiului.
Orice investigatie enip~cl are un design de cercetare - dacii·nu unul explicit,
mlcar unul implicit. F~rmularea '!llei ,,teotii" despre ceea ce se studiazl ajutl
la operationalizarea designurilor §i fa clarificarea·lor mai detaliatl. .
·in plus, elaborarea designurilor trebuie sl maximalizeze patru conditii legate
de calitatea studiului: (a) validitatea de construct, (b) validiiatea intern! (doar
-pentru studii 'de caz explicative sau cauzale), (c) validitatea externl §i (d) fide-
litatea. Modalitltile •prin care cercetltorii abordeaz! ·aspectele de mai' sus
privind controlul' calitltii sunt prezentate pe scurt in acest al ·doilea capitol,
dar constituie §i o teml majorl a intregii clrp. ..,· 1•r•
Dintre designurile propriu-zise menite studiilor de caz, relevante sunt, patru
tipuri fundamentale, bazate pe o matrice 2 x2. Prima pereche este constituitl
din designuri pentru. cazuri individuale §i multiple . . A doua ,pereche, care .
poate aplrea iIJ. tcombinatie cu oricare dintre elementele•primeLperecltl, este
fundamentatl pe uni~tea sau ajrltitile de analizl ce treb_µie al;)ordate.§i di~tinge
intre designuri holis~ce §i inglobate. Dintr,~. acest~, majoritatea designurilor
pe cazuri multjpleisunt suscepti]?ile a ti mai puternice decat cele pe un singur
caz. incercarea d~ a folosi chi~ §i un d,esigi:i .,,pe doul cazuri" este _deci un
,
pe
obiectiv care merit! ~ t , preferabil unuia un caz indivi<,iual.
fl ' l
38 STUDIUL DE CAZ

O abordare generala pentru designul studiilor de caz J

in scopul identificw-ii strategiei de cercetare pentrU proiectul dumneavoastr~


capitolul 1 a indicat situapile in care trebuie sl alegeti studiul de caz in defavoar~
altor metode. Urmltoarea ~tapl este cea de concepere a studiului. in acest sens
Ia fel ca in conceperea oricllrui tip de investigatie, este nevoie de un plan••~
altfel spus, de un design de cercetare. .
Elaborarea designului este o etapl dificiHl in cercetarea cazunlor. Spre deose.
hire de alte strategii, pentrU studiile de. caz incl nu s-a dezvoltat un "catalot
cuprinzator al designurilor. Nu existll manuale, precum cele din §tlintele biologic,
§i psihologice, care si cuprindll considerente cum ar fl repartizarea subiecti)or b
.grupuri • diferite, selectarea stimulilor sau a conditiilor experimentale, sa,,
identificarea diferitelor mlsuri de rjispuns (vezi Cochran ~i Cox, 1957 ; Fisher,
1935, citat in Cochran ~i Cox, 19~7; Sidowski, 1966). Intr-un experiment de
Iaborator, fiecare dintre aceste alegeri reflec~ o importan~ conexiune logicl cu
aspectele siudiate. Nici nu existll manuale asemllnlitoare cu bine CIJl!-OSCUtek
volume scrise .de Campbell ~i Stanley (1966) sau de Cook ~i (;ampbell (1979),
care descriu pe sc~ diferite designui:i de cercetare pentru situatii cvasiexpe-
rimentale. Si nici nu a apruu,t un tip de design foarte frecvent - de . exemplu,
studille ,,panel" -, de genul celor care sunt de acum general recunoscute in
efectuarea sondajelor (vezi. Kidder ~i.Judd, 1986, cap. 6) :
Totu~i, o capcan! ce trebuie evita~ este considerarea.designurilor de cercetare
a cazurilor ca fiind o subcategorie sau o variant! a celor folosite de alte strategii,
cum ar fi experimentele. 0 foarte lungl perioadl de timp, oamenii de §tiintl au
crezut 1n mod eronat .ca studiul de caz nu era decat un tip de design cvasi-
experimental (unul post-test ·p e un singur grup). Aceastl ·c onceppe gre§itl a fost
1n cele din urma corectata ; urmatoarea afinnape apare intr-o,.revizuire a designu·
rilor ·cvasiexperimentaie·: ,,Cu sigurant! ca studiul de caz, a~a cum este el
practicat in mod normal, nu· ar trebui desconsiderat prin identificarea cu un
design post-test pe un singur grup" (Cook ~i· Campbell, 1979, p. 96). Cu alte _
cuvinte·, de~i acest tip de design cvasi~xperimental este in continuare considerat ·
ca avand neajunsuri, a fost recun~scut faptul ca:studiul .de caz este un Iucru cu
totul diferit. 1n realitate, este vorba de o metoda de cercetare distincta, care i~i
are propriile designuri de cercetare.
Din pacate, acestea nu au fost codificate. Drept urmare, capitolul urmltor va
!etalia inovatiile aduse de editiile anterioare ale cilrtii de fat! in domeniul
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 39

rnetodologiei §i va prezerita o serie fundamentala de designuri ·pentru cercetarea


cazurilor individuale sau multiple. De§i pe viitor ele vor trebui modificate §i
irnbunatatite continuu, aceste designuri - in forma lor actuala - va vor ajuta
totu~i sa concepeti studii mai riguroase §i mai solide din punct de vedere
rnetodologic.

Definitia designurilo~ de ce~c~tare'.

oupa cum am mai menponat, orice tip de studiu emp~ic ~re un design de
cercetare explicit - iar daca nu, eel pupn unul implicit. in sens~l eel mai elementar,
designul este secventa logic~ ce Jeaga datel~ empirice de i~treb,arile initiale ale
studiului §i, in cele din urma, de ·concluziile sale. L~ modul col~cvial, un ·design
f1 t r

de cercetare este un .plan logic pentru a ajunge de aici pana acolo - unde aici
poate fl considerat setul initial de' intrebari la care trebuie gasite raspunsuri, iar
acolo, setul de cortcluzii (raspunsuri) privitoare· fa 1aceste •intrebm.1 intre "aici"
§i ,~acolo" se 'parcurg o serie de ·etape majore, printre care colectarea §i analiza
datelor relevante. ,0 - definipe ·concisa dintr-un alt ·manual descrie designul de
cercetare ca fiind tin plan care · , ·
. I I • •

n indruma pe cercetator in procesul de . colectare, analiza §i inte1:pretare a


obse~atiilor. Este .un model lo9{c.de dovezi care Upermite cei:ce~torului sa f~
deductii referitoare la relati,ile 'cauzale 'dintre variabilele studiate (Nachmi~s §i
'.;;I .' \(
' Nachmias,' 1'992, pp. 77-78 - s.,f ). · · .,·
, • _, ' l ~I ~ ? • f • '

·'
''

O alta modalitate de a percepe, un design este sl vi .ganditi la el ca la o


,,scheml" a cereetarii', care cuprinde eel :putin patru aspecte -: ·ce intrebari trebuie
studiate, ce date sunt relevante, ce date trebuie colectate §i cum trebuie analizate
,r~punsurile (Philliber~ Schwab §i Samsloss, 1980). · . "·
Observati, cl este mai mult .decat un plan de lucru. Scopul principal. al
clesignului este de a va ajuta sa evitati situatiile in care dovezile nu au legltura cu
intrebarile initiale de cercetare. in acest sens, vorbim despre ,o problema de
logica, nu de logistica. -S~ luam .un 1exemplµ cat mai simplu. Presupuneti ca_doriti
sa studiati o singura organizape. Cu·.toate acestea, intrebarile dumneavoastra ide
.studiu trebuie ·sa ·aibJ,legatura cu relatiile dintre organizaµa respectiva §i ·alte ·
organizatii, cum ar ,fi: natura-competitiva sau colaborativa dintre ele.;" La intreQari
de genul aces ta se .poate raspundet,i doar cu,conditia sa .colectati in' ,mod .direct
informapi §i de la celelalte organizatii, nu doar· de la cea ·. de pornire. Daca
finalizap studiul examinand o singura organizatie, nu puteti ajunge la concluzii
40
STUDIUL DE CAZ
corecte p · • .
nvmd parteneriatele interorganizationale. Ar fl un neaJuns al designui ,
dumneavo~trii, nu al planului de Iucru. Un rezultat negativ poate fl evitat ,:i_ lli
cl~.
ratt un design corespunzltor de la bun inceput.

Componentele designului de cercetare


Pentru studille de caz, existli cinci componente de importantl criticii ale designuIUi:
1. intrebmle de studiu ;
2. ipotezele, dacl existli;
3. unitatea sau unitliple de analizl ;
4. logica prin care se leagl datele de ipoteze; $i
5. criteriile de interpretare a descoperirilor.
intrebarile de studiu. Aceastli priml componentl a fost deja. descrisl in
capitolul 1. De§i substanta intrebmlor dumneavoastrl poate varia, in capitoluI 1
s-a sugerat faptul clforma acestora - in termenii ,,cine", ,,ce" /,,care", ,,u.nde",
,,cum" §i ,,de ce" - oferl un indiciu important ,cu privire la strategia cea mai
relevantl care trebuie folositl. Strategia studiului de caz este ·cea mai potriyiU
pentru intrebm de genul ,,cum" §i ,,de ce", astfel incat prima dumneavoastr~
sarcinl in aceastl privintl este de a clarifica natura exactl a intreblrilor.
Ipotezele studiului: Cat despre a doua componentl, fiecare dintre ipqteze
indreaptl atentia cltre o probleml din sfera studiului care trebwe supusl exa-
mi.narii. Presupuneti, de pildl, cl cercetarea dumneavoastrl pe tema partene-
riatelor interorganizationale a inceput cu urmltoarea intrebare -: Cum §i de ce
colaboreazl organizapile intre ele pentru a oferi servi_cii mixte (de exemplu, un
producator §i un magazin en detail care colaboreazl in vederea vanzArii amunitor
produse pentru calculator) ? De la bun inceput, intreblrile ,,cum" §i ,,de '1e",
surprinzand esenta a ceea ce vi intereseazl sl aflati, v-au condus la alegerea
studiului de caz ca strategie adecvatl. lnsa intreblrile de acest gen nu indica §i ~e
ar trebui sa studiap.
Doar in cazul in care sunteti obligati sa formulati cateva ipoteze veti·avansa in
direcpa buna. De e:xemplu, v-ati putea gandi ca organizapile aleg colaborarea
deoarece aceasta ofera beneficii reciproce. in afara faptului cl reflect! un
important aspect teoretic (§i anume cl alte stimulente pentru colaborare nu exis~
sau nu sunt importante), ipoteza. de mai sus -vi µuri indica §i unde sl clutati
dovezi relevante (pentru a stabili §i verifica in ,ce mlsurl beneficiazl. fiecare
organizatie). . :,u • ; ·r t 1
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 41

Pe de altl parte, unele studii pot avea un motiv Iegitim pentru inexistenta
ipotez~~or. __Este vorba de o situape - intAlnita §i in experimente, sondaje §i alte
strategu -. m care O teml este subiect de ,,explorare". Orice explorare ar trebui
totu~i sl aibl un scop ··in locul ipotezelor, designul unui studiu explorativ trebuie
s~ specifice atat scopul, cAt §i criteriile dupl care va fi evaluat succesul explorlrii.
Luati in considerare analogia din caseta 4. VI puteti imagina ce fel de ajutor i-ati
solicita dumneavoastrl reginei Isabella pentru a realiza un studiu explorativ ?

------------.J: CASETA 4 :1--------------,


,,Explorarea" ca analogie pentru un studiu explorativ

Cand Cristofor Columb a cerut ajutorul reginei Isabella pentru ,,explorarea"


Lumii Noi, :probabil cl a avut m:otivele sale pentru faptul cl a cerut trei nave
(De ce nu una? De ce nu cinci?) §i pentru cl a ales o ruta spre vest (De ce
nu spre sud? D_e ce :nu •spre sud §i apoi spre est?). De asemenea, a avut §i
unele criterii (gre§ite) dupl care a recunoscut Indiile cand a ajuns in sfir§it la
destinape. Pe scurt, explorarea sa a inceput cu un motiv §i o directie, chiar
dacl presupozitiile initiale s-~1,1 dovedit mai tmiu a ti gre§ite (Wilford, 1992).
in aceea§i mlsurl trebuie ca stabilirea motivului §i a direcpei sl stea §i la baza
unui studiu de caz explorativ.

Unitatea de analiza. A-treia 'componenta este Iegata de problema fundamentall


a definirii ,,cazului", care i-a hlftuit pe multi cercetatori in momentul demarlrii
studiiior. De exemplu, in_studiile clasice, un ,,caz" poate ti un indi~id. Jennifer
Platt (1992a, 1992b) a observat cl studiile de inceput ale §colii de sociologie din
Chicago s-au ocupat de antecedeiitel~ delincve~pl~r mino_ri.~au ale vagabonzilor.
VI putep imagina foarte U§or §i cazurile pacienplor, ale s~denplor emin~nti sau
ale Iiderilor politici. in toate aceste situapi, un individ reprezinta cazul studiat §i
unitatea primarl de analizl. Se colecteazl informapi \ie'spre fiecare individ
relevant, iar un anumit numlr de asemenea persoane (sau·',,'cazuri") ar ·putea ti
in~luse intr-un studiu pe cazuri multiple. Si aici este nevoie de ipoteze, pentiu a
facilita identificarea informapilor relevante despre individul sau indivizii respec".'.
tiyi. in lipsa ipotezel~r, 'un cercetat~r ar pute~ fi ~entat sl acop,ere ,, t?~" - adi~I
sl caute ,,toate" dovezile· -, ceea ce este imposibil. De exemplu, ipotezele in
studierea acestor ·persoane s-ar putea referi la ·influent~le din 'copil~e sau la ·
rolul relapilor cu ·oameni din aceea§i categorie. Asem~nea teme restrang deja
42
STUDIUL DB CAZ .
· . Iva contm·e..ipoteze mai hine
foarte mult gama datelor relpvante. Cu cat Stu . d'tlUle fezabilitltV• .
defiru
,. ·, ·. · · In !mu e nu chiar a"
.te cu atat mai mult se va mentme ntitate oarecare, '<lt
. .' r I" oate· fl §i un everumen • t sau
.. o e despre decizn, · ·· prog~- ·-,
· Des~gur,
. d fl 'ta
'"c~ ·P · . .
ind1v1d. S,au H1CU
"' t studil .
de caz
.
·
le F~g1.11i . .
et .al. (199J)
.
~e. b;me e m ca ,\10 .· · . bx .. · orgamzationa · · I sociologiei
Procese de Implemen tare ·"\ll sch1m i1J. 1• 'ndividuale ID
11·
. .. domemu ¥1
·· · de cazun 1 de teme - nu 8l1iJt
pr.ezinta cateva exemple clas1ce 1· m"'"e grija cu acest gen . .d,e sfar\lit al
· · . . Treb ·e sa ave 1 a.l ,. eput ~1 " e
al ~tiintelor pohtlc~. ·,. w e p.rive§te punctele de mc e poate dezv!Iui
d finib1le m ceea c ram anum
foarte u~r e Ju un studiu despre un prog . ctiva diferitilof Particj.
"cazului". De exemp , I ., In functie de perspe . minal~·
(a) variati,i In definirea programu w, . care existau deja i ~ no . . •'
Pant-i ~i (b) component~le progr~ulm d'u despre un program trebme sa ia lll
i-a-, • e once Stu 1 ana1· a
formale a acestuia. Pnn urmar ' . •tarea unitatii de 1Z • ·
coosiderare conditi,ile de .mai sus in :~: s;.,bilire a unitlitii de anal~~ ~§i deci .
D
e obicei incercarea dumneavoas t-i .&.ormulat intrebarile imt1ale de
, d I ,. care v-ai.. u .
aS c azului) are Iegatura cu
. mo u m
a esupunem Cel . oni... x d 't-i sa studiati rolul Jucat de

tudiu · Pentru a exemphfica, · · d s pr· Ia ·Peter Drueker (1986) ·,.a scris un eseu
Statele Unite in economia _mon iadam. tal in economia !,mondiala;. inclusiv
himbarilor fun en e • ·
.
captivant pe tema sc .
mi carilor de capital ce au oc
,, 'I independent de fluxul bununlor §1
. •. .
. ill Unitatea de anahza a stu u UI
I.tnportanta " . di I ·,dumneavoastra poate . fl econotn1a . une1 .
'.'.'':': m::istrie a pietei mondiale, o politicll economicll sau fluxul ~ome~cial o~
tart,capita
de . 1 d"Inue dOWi
ho t~..
.. x t«J,.l, in funcpe de unitatea pe • care • o• aleget1,
•• des1gnul §1
strategia de colectare a datelor vo_r prezenta unele 1D1c1 var'.3~- ,. . . .
Seleclare~ unitiitii de analizll adecvate va avea Joe ~c1 cfilld spec1fic~f;i .cu
eJlllCtitate 'intrebarile primare de cercetare. Dael! acestea nu duc Ia_fav<:,n~
unei unitiiti anume fata de altele, probabil ell sunt fie prea ":'lli, fie prea nume-
roase, §i pnteti intfunpina proble111e pe parcursul studiului. In 111om~lltuI in care
ap rell§it totll§i sll stabiliti o uni!ate'de anaiiza; nu o considerap ca fiind definitiv~.
Alegerea unitiitii, la fel ca in cazuJ a!U)~ aspecte ale designului, polite fi recon-
sideratii ca unnare a descoperirilor facute in tinipul procesului.dt! ~olectare a
datelor (vezi refeririJe §i avertismentele privind flexibilitalea,' pe tot parcursul ii
la sfai~itul acestui capitol). .

Uneciri s~ intampJic~ unitatea de analiza sll fl fost definita inb°-un a!lllille f~l,
in ciuda f.iptnlu.i ell fencimenuI _studiai Deeesita o altll defini'tie. De
( ' ' . ' '
mu!le ori,
"
·roarte . .
cercetatorii au COnfuhc1,at studiul \'.CCinAflltilor cu eel al grupuriJor mici (UO.'alt exem·
~Ju_ es~ .co~are~ ~i te1Jn~iofii t)O! c~ m~dul _in lucreaza ecliipll de
mgmen mtr-o o~g-~ ~e_; ~ZI case.~ 5A). Feiul l1J c~,o_z a geograficll de
O
011
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 43

tipul unui cartier este influentata de tranzitia rasiaUi, de procesele de modernizare


~i aite fenomene poate fl foarte diferit de modul in care un mic grup de persoane
reactfoneaza in urma acelora§i fenomene. De exemplu, Iucrarile Street Corner
society (Whyte, 1943/1955 - vezi §i caseta 2 din capitolul 1) §i Tally's Corner
(Liebow, 1976 - vezi §i caseta 9 din acest capitol) au fost deseori luate drept
studii de caz despre vecinatati urbane, cand de fapt ele se ocupa de mici grupuri de
indivizi (observati ca in nici una din cele doua cm-ti nu exis~ descrieri geografice
ale regiunilor, de§i grupurile traiau intr-o zona restransa, cu implicatii clare de
vecinatate). Caseta 5B ofera un bun exemplu din domeniul comertului interna-
ponal despre cum pot fl definite unitatile de analiza intr-o maniera mai tra~anta.
Majoritatea cercetatorilor se confrunta cu aceste necl~tati privind stabilirea
unitatii de analiza. Pentru a reduce confuzia, o practica recomandata este aceea
de a discuta cazul potential cu un coleg. incercati sa-i explicati persoanei
· respective la ce intrebari va straduiti sa raspundeti §i de ce ati ales un anume caz
sau grup de cazuri ca modalitate de a ajunge la raspunsuri. Acest lucru va poate
ajuta sa evitati o identiflcare incorecta a unitatii de analiza.
O data stabilita deflnitia generala a cazului, alte clariflcari in legatura cu
unitatea de analiza capata importanta. Daca unitatea este, de exemplu, un grup
mic de indivizi, trebuie facuta distinctia intre persoanele incluse aici (tema
imediata a studiului) §i cele din afara grupului (contextuJ studiului). in mod
similar, daca studiul se ocupa de serviciile locale dintr-o anumita zona geografica,
trebuie luate decizii in privinta acelc:,r servicii care depa§~sc granitele zonei
respective. in fine, pentru aproape or1ce tema aleasa, este nevoie de limite_de
timp precise pentru a stabili cand incepe §i cand _se sfar§e§te studiul. Toate aceste
tipuri de intrebari trebuie examinate §i rezolvate pentru a _putea stabili unitatea de
analiza §i, prin aceasta, pentru a putea determina limitele pentru colec~ea §i
analiza datelor. ·

r-------------iCASETA SA,1--,..- - - - - - - - - - - - - ,

Ce este unitatea de analiza ?

Cartea lui Tracy Kidder, The Soul of a New Machine (1981), a fost ca§tigato~~
a premiului Pulitzer §i, in acela§i timp, best-·s~ller. Terna lucrarii este dezvol-
tarea unui nou computer, produs de Data General Corporation penttu a concura
in mod direct cu unui produs de Digital Equipment Corporation.
------------------- · ------ '
STUDIUL DE CAZ
44
-------------------------~
Textul, foarte u~r de citit, (lescrie felul in care echipa de ingineri de la Data
General a inventat 1I dezvoltat computeru!. inceputul clrtii prezintil concep..
tualizarea inipall a calcu!atorulul, iar sfftr§itul coincide cu momentul in care
echipa de ingineri a predat controlul asupra ma§inil personalului de la depar.

·tamentul de marketing al companiei.


Cartea este un excelent exemplu de studio de caz, ilustrind totodatil o probletnl,
fundamentall in cercetarea cazurilor - aceea a stabilirii unitll/ii de analiza.
Este vorba despre computer sau despre dinamica unui mic grup - echipa de
iogineri? Rlspunsul are o importantll deosebitil dacli vrem sli iJ11elegem ewn
se raporteazll un studio de caz la µn corp mai vast de cuno§tinte - trebuie sl
generalizlm panl la tema tehnologiei sau a dinamicii de grup ? Avand in
cl lucrarea nu este un studio academic, nu trebuie sli ofere·un raspuns _
~• mc1 nu o face. ·

,-------__JCASETA5B 1 ----_;,_____

0 alegere mai clarA intre unitltile de analiza .

Cartea
. sens · i de Ira Magaziner ~i Mark Pat. .
Inside the Global Business Battles Sh . inkin ( 1989), The Silent War .
studii de caz. Fiecare d' aping America's Future preziri•>< ' .
"' noua
A •

. .. mtre ele ti l\)Utli pe citit • •


din ~ p a economic! internalionalli or sl mteleagli o situatii:
. . dintre cazun· par a fi similar ,. · ,.
Doul . ,
difente. Primul dintre el e, IDS! m real1tate au uni .
al politicilor de bazii e, despre compania coreeanl[ Sams tliti de analizl
economice a Coreei fa care fac_ firma co•titivl.- In ung, este un studiu
analizl ,. I ce parte din context . telegerea dezvoI•><-=.
mg obatli _ de I , lllr Studiui . · uu 11
Celilalt caz, despre infizv_o tarea cuptorului cu microundcontme ~i e unitate de
Sin nntarea un · . e ca prod ·
gapore, este de fapt . e1 ,abnci de calcui us ilustrativ.
tara com • . un stud1u al 1. . . atoare a finn •
d . pe1111vt Experien po tllcilor duse des· e1 Apple in
e _analizl inglobata - e ta legatl de fabrica de al mgapore pentru a face
nat1onale afi ste un exem I c culatoare A .
Aceste dOU! investiliiJe s1r~· p u grlitor al modu1u· • pple - unitate
. cazun de me. 1 1n care p 1. . .
~1 inglobate " . monstreazi ex o 1t1cile
, cat §la . • a stabil'
de nivelul de investi ~enunenteJor COnteJC trea unitlitilor de anal. . .
la niveluI intrebruiJ ga~e._ Unitatea Prin . tuale care au 'ieglitu izl pnncipale
or PrlDCipaJe ,d ctpall de analizli rli cu ele depind
e studiu · se va situa "mtotdeauna
DESIGNUL STUDllLOR DE CAZ 45

Referitor la rolul literaturii de cercetare disponibile, trebuie flicutl o ultiml


observatie privind definirea cazului ~i a unitltii de analizl. Cei mai multi
cercetltori vor dori sl compare descoperirile pe care le-au flicut cu cele ale
iJlvestigapilor precedente ; din acest motiv, definitiile-cheie pe care le folositi in
studiul dumneavoastrl nu trebuie sl fie idiosincrasice. Mai curind, ar fi preferabil
ca orice caz ~i unitate de analizl sl fie similare celor studiate anterior de altii
sau sl aduca inovapi intr-un mod foarte bine definit §i operational. Astfel,
Jiteratura premergltoare poate deveni §i un ghid util pentru definirea cazului §i a
unitltii de analizl. .

Legarea datelor de ipoteze # criterii pentru interpretarea descoperirilor. A


patra §i a cincea component! au fost eel mai pupn discutate in studiile de caz. Ele
anticipeaza etapa de analizl a datelor, iar designul de cercetare ar trebui sa ajute
Ia constituirea unor haze solide .pentru acest stadiu al investigapei.
Legarea datelor de ipoteze se poate face in mai multe moduri, insa nici unul
nu a devenit la fel de precis definit precum alocarea subiecplor §i a conditiilor de
tratament in experimentele psihologice (una dintre modalitlple utilizate pentru
interrelaponarea ipotezelor cu datele in domeniul psihologiei). 0 abordare promi-
tatoare pentru studiile de caz este ideea de pattern matching, descrisa de Donald
Campbell (1975), prin car~ mai multe informatii ale ~celuia§i caz pot fi raportate
la o ipoteza·teoreticl (vezi §i capitolul 5).
fntr-un articol pe tema unui pattern de serii temporale, Campbell (1969)
descrie aceastl tehnica. Pentru inceput, autorul mehponeazl ca numkul anual de
accidente de circulape mortale din statul Connecticut parea sa ti schut, aparent
in unna adoptlrii unei noi legi care limita viteza autovehiculelor I~ 90 kilometri
pe ora. Totu§i, o examinare mai atentl a ratei mortalitltii pe mai ~ulti ani,
inainte §i dupa adoptarea legii, a aratat mai degraba fluctuatii nesistematice decat
o scldere pronuntatl. Un simplu test grafic a fost suficient pentru a demo,nstra ca
pattemul arata nesistemati~ §i nu indica o curba descendentl (vezi figura 2.1).
Concluzia a fost cl limitarea vitezei nu a avut nici un efect asupra numwlui de
victime.
Campbell a descris de fapt doua patternuri potentiale, apoi a demonstrat ca
datele s-au potrivit mai bine cu unul dintre ele decat cu celalalt. Daca cele doua
sunt considerate ipoteze alternative (o ipoteza ,,cu efecte" §i una ,,fara efecte",
in privinta impactului legii de limitare a vitezei), aceasta tehnicl este o metoda
de raportare a datelor la ipoteze, de§i studiul este realizat pe un singur caz (statlll
Connecticut).
STUDIUL PE CAZ

ipotep= , priori :
un panem ,,cu e,~cte un pattern ,,fir! efecte"
&. "
...
.. r!fJ
I I
numlrul
victimelor
decedate
ll I

12 3 4 5 6 7
ANI
1234567
lj

ANI

observatii reale : 325


(Campbell, 1969)
300
numlrul 275 ... un pattern
victimelor 250 fir! efecte"
"
decedate
225
200
'51'52'53'54'55'56'57'58'59
ANI ·

Figura 2.1 _ Exemplu·de pattern matc~g r

Sursa : COSMOS Corporation. I :

.
I .

Articolul exemplifica §i problemele in~pjl).ate in legatura c~ I? cincea


componenta, criteriile pentru interpretarea descoperiril~r. D~te1,e. ~ui. Campbell
(1969) s-au potrivit cu un pattern mai ~ine decA~ cu celalalJ; Ins~, c! t de.exac~
trebuie sa fie potrivirea pentru a fi consider~ta valabila? Obseryf~.ct ~ut~~ nu
a efectuat nici wi test statistic pentru a,face comparatia. Si,.nici ny q fos!
posibil
r-
un astfel de test,
,
deoarece toate punctele
.
4e date ~in patte~. ~ri~'simpie
-D.1 , I.,
nupiere - victimele inregistrate in anul .respectiv - pentru care nu pot c~cula
variante. in prezent nu exista o modalitate exacta de ,a stapili ~riteriile pentru r
• j. .) /

interpretarea acestui gen de descoperiri. Se spera ca diferitele P~!let~1¢ sunt c


d~stul ~e co~tra,stante (ca in cazul lui Campbell) pentru p _face ~teq,:retar~_prin
~ompararea a eel putin doua ipoteze alte,wativ~. (Mai inulte informatii despre I

importanta alternativelor sunt oferite in capitolul 5.) · ·


· Rezumat. Un design de cercetare trebuie sa includa.cinci componetite..Qe§i lite·
ra~a nu_ of~ra indicii .detaliate despre ultimele doua, designul •complet•nu)este
memt,s~ md1c~ doar ce date trebuie colectate; dupa cum suger~aza (a) intreb~e ir
de studm, (b) ipotezele §i (c) unitatile -de ru:ializt El ar ttebui isa va indice §i·ce si
urmeaza sa faceti d~p~ cole~tarea datelor, dupa .cwn sligereaza (d) logipa ce
raporteaza datele la ipoteze §I (e) criteriile pentru interpretarea descoperirilor. UJ
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 47

&olul teoriei in crearea designului

rratarea ~elor 7in~i componente de mai sus vA va 'obliga sA mcepeti efabor'area


unei teoru prehmmare legate de tema studiului. Rolul elaborArii teoriei inainte
de colectarea datelor es~e una din deosebirile dintre studiile ,de caz §i metode
ase111AnAtoare, precum etnografiile (Lincoln §i 1Guba, 1985, 1986 ; Van Maanen,
1988; V~ Maanen et_al., 1982) §i ,,grourtded theory" (Striuss §i Corbin, 1988).
oe obicei, acestea dm urmA· evitA in mod interitionat specificarea ipotezelor
teoretice la inceputul unei investigatii. in consecin~, ·Studentii care· le corifunda
cu studiul de caz cred, in mod gre§it; ca alegand ·metoda studiului de caz pot
trece imediat la etapa colectArii datelor §i ·sb pot ·simti incurajati sa ajung! Ia
v~ar
,,contactele de teren" cat mai curand posibil. Nici tin'alt sfat nu putea induce
mai mult in eroare. Printre alte consideratii, crearea contactelor de teren relevante
depinde de intelegerea - sau teoria - obiectillui ·studiat. '

Dezvoltarea teoriei. Pentru studiile de ·caz, dezvoltarea .teoriei ca parte a


etapei de design este esentiala, fie. ca .scopul ,investigatiei este de a -propune o
teorie sau de a o testa. De exemplu, intr-un studiu despre implementarea unui
nou sistem de management al informapei (SMI) (Markus, 1983),. c~l mai simplu
ingredient al unei teorii este o afirmatie de genul :
' 1 ' '

Studiul de caz va arata de ce implementarea a reu~it doar atunci cand organizatia


a fost capabila de a se restructu~ complet §i ~u reu§it atunci cand noul sistem
de management al informatiei a fost ·supraphs vechii structuri organizationale
(Markus, 1983). · ··

Afirmatia prezintA in mod concis o teorie ·de implementare a unui sistem de


management al informatiei, §i anume faptul ca este nevoie de o restructurare
organizationala pentru ca implementarea sa fie eficien~. · '
in acela§i caz, urmatoarea afirmatie poate constitui un.ingredient suplimentar :
De asemenea, studiul de caz va arata de ce simpla inlocuire a p~rso~elor-cheie
a
nu fost suficien~ pentru succesul implemen~ii (Markus, 1983).
Adoua afirmatie rezuma O teorie alternativa : e§ecul poate avea loc din cauza
impotrivirii manifestate de indivizi in fata .schimbarii, iar inlocuirea lor este
singura conditie pentru o implementare eficien~.
Dupa cum puteti observa, pe masurA ce sunt elaborate. cele doua in~re~iente
initiale, ideile exprimate vor acoperi treptat intrebarile, 1potezele, um~tlle de
48 STUDIUL DE CAZ

analizA, raportmle logice ale datelor la ipoteze ~i criteriile pentru interpreta


descoperirilor, adicl cele cinci componente necesare pentru designul de cerce~ea,
In acest sens, designul complet ia forma unei "teorii" ~e marginea obiectuiui
studiu. in nici un caz nu trebuie sl vi ganditi la aceasta
.. m sensulfi formal
. de teoi-:•1e
8
vas~ in domeniul ~tiintelor sociale, ~i nici nu vi ~e cere ~ •.iti un ~oreticiaii
deslvar~it. Scopul este pur ~i simplu detinerea unu1 P!an satlSflcltor, ~ar a~es~
1
necesitl ipoteze teoretice, care au fost definite_ ~a "o pove~te [ Poteticl]
1
ce explicl actiunile, evenimentele, structurile ~1 1dede .(Sutton ~ Slaw, 1995
p. 378). Ulterior, designul complet va oferi indicii surprinzlto~ de, ut~le pen~
selectarea datelor ce trebuie.colectate ~i a strategiilor care trebu1e folos1te pentrii
a le analiza. Acesta este ~i motivul pentru care elaborarea teoriei inaintea
colectlrii oricru-or date este un pas esential in cercetarea cazurilor.
Totu~i, aceastl etapl cere mult timp ~i poate ti deosebit de ditjcill (Eisenhardt,
1989). Pentru unele subiecte, lucrlrile existente pot oferi un cadru bogat pentru
conceperea unui anumit studiu. Dael vl intereseazl, de exemplu, dezvoltarea
economic! internationall, "The Changed World Economy" -(1986) de Peter
Drucker este o sursl excelentl de teorii ~i ipoteze. Drucker pretinde cl economia
mondiall s-a schimbat semnificativ ·in ultima perioadl. Autorul atrage atentia
asupra ,,decuplajului" dintre economia produselor primare (a materiilor prime)
~i economia industriilor, a unui decuplaj similar intre costunle schute ale fortei
de muncl ~i producpe, ~i a unui al treilea decuplaj intre pietele financiare ~i
economia reall a bunurilor ~i serviciilor. Pentru a testa ipotezele putea fi
nevoi~ de ~tudii s~pa.:ate, unele concentrandu-se asupra decuplajelor, unele asupra
an~tor mdustri1, 1ar altele asupra situatiilor diticile din anumite tArl. Fiecare
studm va avea o unitate de analizl distinct!. Cadrul teoretic al Iui Drucker ar
pute~ oferi sfaturi pentru crearea designului, §i chiar pentru colectarea de date
relevante.
In alte situatii, teoria adecvatl poate ti una descriptiva (pentru . . x I
vezi caseta 6 dar . mca un exemp u,
' §I caseta 2), iar dumneavoastra ar trebui sa va concentrap
asupra ~or aspecte precum : (a) scopul activitltii descriptive (b) gama exha ti a
dar realist! a temelor ce t ti . ' , us v ,
lui de studiu '1j tc) ar pu ea considerate descrieri ,,complete" ale obie~tu-
\' ..ema sau temele care ar put . .
Rispunsurile corecte la aceste roble
surilor vi vor ajuta sl avansap ~onsid me:~ . . . e~ const1tu1 esenta descrierii.
~rmc1p11le care stau_ Ia baza raspun·
designului de cercetare - necesare stuedi~al . m dezvoltarea baze1 teoretice ~i a
u w.
DESIGNUL STUDllLOR DE CAZ
49

CASETA 6 1 - - - - - - - ' - - - - - - - - ,
Folosirea unei metafore pe t d
n ru ezvoltarea unei teorii descriptive
Celebrul ,studiu istoric al lui Crane Brm·ton ,.,.'h A if R l t ·
,. . , ",
(1938), mcearca sa determine daca "m patru t~...:" e natomy o
I ..
a evo·u ion
. . "~' - co onu1e amencane,
!~
Rusia, Angha Fr~ta - a existat un curs al evenimentelor similar in timpul
marilor revolutu pobtice. Urm~ea §i analiza acestor evenimente este realizatl
intr-o maniera descriptiva, deoarece scopul autotul · ..A )C 1·
u1 nu este al:Ut sci exp ice
revolupile, cat sa atle daca au evoluat in mod asellWlltor.
Analiza ,,~omparati~a" dezvlluie similaritlti majore: toate cele patru societlti
se aflau ascensiune economica (nu in regres, cum poate ar ti fost de
a~teptat) ; ~tre clasele sociale existau antagonisme inver§unate ; intelectualii
~i-au parasit guvemele ; mecanismul guvernamental era ineficient ; iar clasa
conducatoare dadea dovada de comportament imoral, degradant sau absurd
(sau toate trei). Totu§i, in loc sa se sprijine exclusiv pe aceastl abordare a
descrierii ,,factorilor", autorul dezvoltl §i o metafora a corpului uman ce
sufera de febra pentru a ilustra pattemul evenimentelor de-a lungul timpului.
in descrierea fluxului §i refluxului evenimentelor din cele patru revolutii, el
folose§te cu iscusinta pattemul ciclic al febrei §i frisoanelor, care ajung la un
punct critic, urmat de o lini§te in§elatoare.

Pe de alta parte, pentru alte subiecte, bazele de cuno§tinte pot ti !imitate, iar
literatura disponi~ila nu ofera un cadru conceptual sau ipoteze notabile. 0 aseme-
nea baza de cuno§tinte nu se preteaza la dezvoltarea de afirmatii teoretice de
calitate, iar orice noua investigatie empi~ica e susceptibila de a capata caracte-
risticile unui studiu ,,explorativ". Cu toate acestea, dup~ cum se exemplifica prin
cazul din caseta 4, chiar §i un studiu explorativ trebuie sa ,fie precedat de
afirmatii despre (a) ce urmeaza a fi explorat, (b) scopul explorarii §i (c) criteriile
dupa care se va evalua succesul explorarii 1•

Tipuri ilustrative de teorii. in general, pentru a depa§i barietele ce stau in fata


dezvoltarii teoriei, ar trebtii sa va pregatiti pentru studiul pe care vreti sa-1
efectuati examinand literatura scrisa pe teme similare celor pe care le-ati ales
(vezi §i Cooper, 1984); discutind tema §i ideile dumneavoastra cu profesori sau
colegi §i punandu-va intrebari provocatoare in }egatura cu ceea ce studiati, de ce
propuneti studiul §i ce sperati sa invatati in ,urma realizarii lui.
l
50
STUDIUL DE CAZ

Ca avertisment suplimentar, trebuie sl fiti co~tienti de intreaga gam( a


Potentialelor teorii relevante pentru studiul dumneavoastrl. Remarcati cl exemplt11
st
anterior despre SMI ilustreazl teoria ,,implementArii", care nu e ~ decit unt11
din tipurile de teorii ce pot face obiectul studiului. Alte tipuri ce mentA a fi luate
in considerare includ urmltoarele :
• Teorii despre indivizi - de exemplu, teorii despre dezvol~e individual(,
. • · · pac1tate, percep ·
comportament cognitiv, personahtate, mv!tare $1 mca tie
individual! $i interactiuni interpersonale
.. despre funcponarea familial(
• Teorii despre grupuri - de exemplu, teont . . ,
grupuri informale, echipe de lucru, relatii supraveghetor-angaJat $1 retele
interpersonale
• Teorii organizaJionale - de exemplu, teorii despre bir~ratii,_ stru~turl §i
functii organizationale, performantA organizational! de malt mvel $1 pane.
neriate interorganizationale
• Teorii societale - de exemplu, teorii despre dezvoltare urbana, compor-
tament international, institutii culturale, dezvoltare tehnologicl $i functii
ale pietei.

ExistA $i alte exemple, care se intersecteazl cu cele de mai sus. Teoria luhii
deciziilor (Carroll $i Johnson, 1992), de pild4, poate implica indivizi, organizatii
sau grupuri sociale. O tem4 frecventA a studiilor de caz este evaluarea programelor
suportate din fondurile publice federate, de Stat sau locale. Aici, dezvoltarea unei
teorii despre modul in care un program ar trebui sl functioneze este esehtial~
pentru designul evalu!rii, insl a fost de multe ori subapreciatA in trecut (Bickman,
1987). Potrivit autorului, anali$tii au confundat deseori teoria programului (de
exemplu, cum se poate ajunge la un sistem de educaµe mai eficient) cu teoria
implementAri.i programului (de exemplu, cum se poate implementa un program
educativ in mod eficient). Atunci cind cei care sunt responsabili cu stabilirea
politicilor vor s4 cunoascl etapele esentiale care sunt preferabile (cum ar fl
descrierea unei programe analitice noi $i eficiente), din plcate, anali$tii reco-
mand4 etape manageriale (precum angajarea unui bun director de proiect).
Neconcordanta poate ti evitat4 prin acordarea unei atentii sporite teoriei esenµale.

Generalizarea de la studii de caz la teorie. Rolul dezvolt4rii teoriei nu este


doar acela de a facilita etapa colect4rii datelor. 0 teorie elaborat4 in mod cores· c
punzltor este $i nivelul Ia care va avea loc generalizarea rezultatelor studiului.
DESIGNUL STUDIILOR,DE CAz 51

c~ d: fatli se r:fe~ la acest al doilea rot al teoriei prin sintagma .generalizare


anabtJcli ·• pusli m contrast cu o alta metodJI de generalizare a rezultatelor,
cunoscuta ~ub ~ele de .generatizare statistica". tntelegerea distinctiei intre
cele dolla tipun ar putea constitui cea mai mare provocare pe care o veti intalni
in cercetarea cazurilor.

Sli hillm pentru inceput .generalizarea statistica" - modalitatea de generalizare


recunoscuta in mod obi§nuit - , de§i este mai putin relevanta pentru studiile de
caz. Aici se face o deductie despre o populatie (sau un univers) pe baza datelor
empirice care au fost colectate despre o mostrli. in figura 2.2, faptul este
reprezentat grafic ca deducJie de nivelul unu2• Aceasta metodli este mai larg
acceptata pentru cl ~rce!atorii au acces imediat la fonnule cantitative pentru a
stabili nivelul.dt: incredere cu care se pot :face generalizllrile, mai ales in functie
marimea ~i variatia interna a universului §i a mostrei. Chiar mai mult, este eel mat
fr~cvent mod de a face generalizari in efectuarea sondajelor (vezi Fowler, 1988;
Lavrakas, 1987) sau analiza datelor de arhiva.

NIVEL [ teorie J I teorie altemativll I


DOI irnplicatiile
politicii implicatiile .
politicii alternative
I
I
I . I
·---- 1
I
I ------
SONDAJ I STUDJU DE CAZ EXPERIMENT
I

caracteristicile descoperirile descoperirile


populatiei studiului ] experimentului
NIVEL
UNU

·mostrl subiecU

..
Figura 2.2 - Douu niveluri ale procesului deduc/iilor
)C

S . COSMOS Corporation.
ursa. .• d caz
.. . lizare statistica pentru rezultatele _stu~u1or :tio..
Folosirea metode1 de genera d ce studiile nu sunt "urutlt1 de e§ .
·
este O eroare foarte gra:va . Si basta curand· selectate la fie1Cum un cercetltor
eoare
ie mai t imilare
nare" Studiile individuate tre u i t sens cazurile multiple sun s
. . riment. n aces ' te metoda este una
alege _tema unw no: ~;AvAnd in vedere aceste circw::r ~ste folositll ca un
expenmentelor mu! ~. Ii" in care o teorie dezvolta~-an al studiului. Dael se
de· generalizare anal1t1c ' ara rezultatele emp1nce e .
"
~ablon dup~ care ,e 8 vor comp