Sunteți pe pagina 1din 20

52 STUDJUL DE CAZ • •

. i teorie, putet1 pretinde ci.


i suspll aceea§ hiar mai s 1· ct
dovede~te cl doui sau mai multe cazur . . t fi considerate c . . o l<le
ap efectuat o replicare. Rezultatele emprr1ce p~ teorie dar, in acela§t timp, ll.\l
· aceea§l ' 22 t ·
dacA doul sau mai multe cazuri sustin d tauzibilA. in figura . ' aces tip <le
sprijinA nici o teorie alternativd, la feld edpc1ie de nivelul doi.
rafic ca e u • diul dumneavoas
generalizare este reprezentat g .11 ori de cite on stu . . . . .. tra
. a1· an·aliticl poate ti folosi . epliclrii §1 d1st1nct1a llltr
Gener 1zarea . t Ius 1og1ca r e
im.plicA unul sau mai multe c~l: n p ' bleme pe care le vom aborda Illai
. anaht1di sunt pro d""l I.
generalizarea statisticl §1 cea .. . designurilor stu 11 or mu t1ple.
. d. tu pe margmea d. ·1 d
in detaliu in cadrul unor iscui, x ,. fectuarea stu 11 or e caz ar
nt este acela ca m e . I .
Punctul esential in acest mome .. . ,. d andirea in termem nee an de
.. atizarea anal1t1ca, ev1tan g . d "
trebui sil urmmti gener ." mostra de cazuri de dimensium re use , ca ~i
genul ,,mostra de cazun sau "
. d • gular ar ti asemenea
unui singur respondent irttr-llll 'd
cum un studiu e caz sm_ . subiect in cadrul unui experiment. Cu alte
sondaj sau asemenea unm smgur . d .. d caz ar trebui sl tintiti
cuvinte, potrivit tigurii 2.2, cand efectuat1 stu u . e ,
deducJiile de nivelul doi. . . ,.
Data fiind importanta distinctiei intre cele doua modu~.. de.. g~n:rahzare, Pa.nl
la sfar~itul capitolului de fata, dar ~i in capitolul 5, vett mtalm m mod repetat
exemple ~i discutii referitoare la acest subiect.

Rezumat. Aceasta subsecpune a sugerat ca un design de ce:rcetare complet,


care acoperA toate cele cinci componente descrise mai sus, beneficiazl de fapt de
pe urma dezvoltmii unui cadru teoretic pentru studiul de caz ce urmeazl a fi
desfli$ura,t. Indiferent daca studiul este explicativ, descriptiv sau explorativ, un
bun cercetAtor nu se va impotrivi unei asemenea cerinte ~i va depune eforturi
pentru a-~i elabora propriul cadru teoretic. In cercetarea cazurilor, folosirea
~oriei_ nu e~te un ajutor imens in conceperea designului de cercetare potrivit,
c1 devme §I pnnc1palul vehicul pentru generalizarea rezultatelor.

Criterii pentru evaluarea calitatii designurilor de cercetare


Din moment ce un design de cercetar st O . .
evalua calitatea oridirui desig d e ~ e sene log1cl de afirmatii, puteti
. n at cu aJutorul an •t .
mclud concepte precum nivelul d ,. wm or teste log1ce. Acestea
e mcredere c d'b'l'
dependabilitatea datelor (U s G ' re 1 1 itatea, confirmabilitatea §i
. . eneral Accountin Offi
D e obicei se folosesc patru t g ce, 1990).
. . . este pentru stab T .
emprr1ce dm §tiintele sociale. Avand in 1 irea cahtltii oriclrei cercetlri
vedere cl acestea Pot . lua ~i fonna
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 53

studiilor de caz, teStele Sunt la fel de valabile §i pentru subiectul nostru. 0 inovatie
senuuficativa adusa de lucrarea de fa~ este identificarea catorva tactici pentru
aplicarea t~ste~or pe s~~iile de caz. Thbelul 2.1 contine cele patru tipuri de teste
foarte raspandite, tacticde recomandate pentru cercetarea cazurilor §i referinte la
etapele de cercetare in care tactica respectiva trebuie folositl. (Fiecare tactica va
ti descrisa in detaliu in aceastl carte, acolo unde va avea cea mai mare relevan~.)

Thbelul 2.1
Tactici de aplicare a patru teste pentru design in studiile de caz

- Teste Tactica de studiu


Etapa de cercetare in
care se aplica tactics
Validitate • Folosirea surselor multiple de dovezi colectarea datelor
de construct • Stabilirea unei succesiuni logice a dovezilor colectarea datelor
• Revizuirea raportului preliminar de citre redactare
participanti-cheie
Validitate • Pattern matchin$ analiza datelor
intema • Construirea explicatiilor analiza datelor
• Abordarea explicatiilor alternative analiza datelor
• Folosirea modelelor logice analiza datelor
Validitate • Folosirea teoriei in studiile pe un singur caz elaborarea designului
extemi • Folosirea logicii de replicare in studii pe de cercetare
cazuri multiple elaborarea designului
de cercetare
Fidelitate • Folosirea protocolului de studiu colectarea•datelor
• intocmirea bazei de date a studiului colectarea datelor

Sursa : COSMOS Corporation.

Deoarece testele sunt comune tuturor metodelor utilizate in domen,iul. §tiin-


telor sociale, testele au fost rezumate in numeroase lucrru-i (Kidder §i Judd,
1986, pp. 26-29) :
• Validitate de construct : stabilirea de masuri operationale corecte pentru
conceptele care sunt studiate
• Validitate interna (doar pelitru studiile de caz explicative sau cauzale, nu §i
pentru cele explicative sau explorative): stabilirea de relatii cauzale prin
car~ se aratl ca unele conditii due la alte conditii, pentru evitarea relatiilor
specioase
• Validitate externa : stabilirea domeniului in care descoperirile unui studiu
de caz pot fl generalizate

s4 sTuo1uL os CAZ- 1· studiu (cum ar 1-':
.. le unu (,
. cl 0 peratu acele~i rezultate
• Fidelitate : demo~trarea faptulUl) pot ti repetate cu . . ·
procedurile de colectare a datelor tele standard de. ': vahdttate,,
. §1.
exl decat concep . r iar fiecare item men~ ()
Aceastll
fl , . listll este mai comp! . ritatea studenttlo ' . ortantll este faptuJ c•
· pu§i maJ 0 perire unp . . q
,, dehtate" la care sunt ex .. d caz o desco ar trebut sl fie apbcatc
tud1tle e ' tor teste
atentie deosebitll. Pentru _s tru abonfarea aces • utul sllu. In acest sells
tacticile care trebuie folosite pentudi"ului nu doar Ia mcep a planurilor initiale ,
~i in destl§urarea ulteno · arl .a s d fapt' ~i dupl concepere •
.
,,activitatea de design " contmua e

VaJiditatea de conS!fuct • cetarea cazurilor. Criticij


robleme m cer
,. spec,·a1 PrimuJ dintre teste
In . f. pune Pcercetlltom. . nu alcatuiesc un set de mburi
ell
1111
metodei menponeau deseon ap . decati subiective" pentru co1ectarea
suficient de operapo. nale '1j di folosesc
. .. JU himbarilor " :-x~xti" ' o tel'hll
din vec1mu.a &&"'
3
datelor • Sa lu x-u exemplul studieru h"sc 1999 • Keating ~1· Krumh lz 1999)
°' ·
41
.
"il d caz (vez1 Brads aw, ' .
obi§nuita a stud1 or e ar. legate de felul in care anllll)jte
1 •1or au aparut preocup 1 . . .
De-a Iungu am , .
. ta . b e ~i au schimbat caractens 1c1 • . t· "le Multe studii au exannnat tiPWile
.
vecina ti ur an - . I
de schimbari ~i consecmtele or. io ~1, en tu . fara ~pecificarea anterioara a evenunen.
. ." .. . .
telor operationale ~emnificative care constituie ,,schim~ar1 ' un c~titor nu-§1
poate da seama dacax schimbarile inregistrate de un studiu reflecta mtr-adevlt
. ..
evenimentele cruciale dintr-o vecinatate sau daca se bazeaza doar pe unpresule
cercetatorului.
Aceste schimbari pot acoperi o varietate larga de fenomene : modificrui in
patternul serviciilor urbane, in institutiile economice sau in preponderenta rasial~
a vecinatatii, deteriorarea ~i abandonarea focuintelor sau revitalizarea unei zone
prin modificarea preponderentei locuitorilor, de la cei cu venituri mici la cei cu
venituri medii. Pentru a aplica testul validitlipi de construct, cercetlitoruI trebuie
sit se asigure ca parcurge urmatoarele doul etape :

i • Selectarea tipurilor specifice de schimbllri care vor fl studiate (§i rela(io-


narea lor cu obiectivele initiale ale studiuJui); §i
2. Den:ionstrarea faptului ell mlisurile alese reflec~ cu adevlirat tipurile
spec1fice de schimbari care au fost selectate.

~-• exempJu, presupunep ell indeplinip cerintele . . •


donp sa studiati cre~terea crimioa1·•x1··" . Prnne1 etape afirmand cl
. . 114111ntr-o vec1~tate Ad
JUstJficap de ce ap putea folosi infrach ·1 . oua etapl vl cere sl
i-.. uw e raponate cltre pol. ti (
11.ae care se
DESIGNUL STUDilLOR DE CAZ 55

IA sA fie §i masura standard ,. FB .


iDtaJllP . inal'ta.. · m I Uruform Crime Reports) ca sistem de
rn~urare a er~ 1 ~11 • _Poate ca nu este o masura valid!, dat fiind cA un mnnAr
foarte mare de infracµ~ nu sunt raportate politiei.
DUPAcum se vede m tabelul 2· 1, sunt d'1sporubtle . . trei tactici pentru mArtrea
·
_... rd·tui1-~
vlPl ..xfi1 de construct
• ,.
in realizarea stud"l
n or d·e caz. Pruna
. este folosirea
. surselor
,nultlr1n[e de dovezz,,. mtr-o.
maniera ce 1"ncuraJeaza
· . . .
fire de mvest1gat1e convergente,
tactic! relevanta m timpul colectarii datelor (vezi capitolul 4). A doua este
stabl·1·trea unei succesiuni. logice a dovezz·1or, de asemenea relevant!I pe parcursul
coiectArii datel~r ~dm nou, vezi capitolul 4). A treia tactic! presupune revizuirea
unei fonne prehmmare a raportului de catre persoane-cheie care au fost implicate
in studiu (procedura descrisa mai p~ Iarg in capitolul 6).

Validitatea interna
restul acesta a beneficiat de cea mai mare atentie in cercetarea experimentala §i
cvasiexperimentala (Campbell ~i Stanley, 1966; Cook ~i Campbell, 1979). S~au
identificat numeroase ,,amenintari" la adresa validitAtii, legate mai ales de
efectele specioase. Deoarece foarte multe lucrari au tratat deja acest subiect, vom
face doar doua observapi.
in primul rand, validitatea interna este doar o preocupare a studiilor cam.ale
(sau explicative) in care cercetatorul incearca sa determine daca evenimentul x a
dus la evenimentul y. Daca· cercetAtorul ajunge la concluzia gre~ita ca exist! o
rela~e cauzala intre x ~i y tlra a ~ti ca un al treilea factor (z) ar fi putut cauza de
fapt evenimentul y, designul de cercetare a e~uat in eliminarea amenintarilor la
adresa validitatii inteme. Observati ca aceasta logica nu se poate aplica inves-
tigatiilor descriptive sau explorative (fie ca este vdrba de studii de caz, sondaje
sau experimente), care nu manifest! interes · peritru exprimarea afirmatiilor
cauzale.
In al doilea rand, ·in studiile de caz, preocuparea pentru validitatea interna
poate fi extinsa la problema generala a deductiilor. 0 deductie apare intr-un
studiu de fiecare data cand un eveniment nu poate fl observat in mod direct.
Cercetatorul va ,,deduce" ca un anumit eveniment a fost rezultatul unei intamplari
anterioare, pe baza dovezilor colectate din interviuri ~i documente. Este deductia
corecta? Au fost luate in considerare toate explicatiile ~i posibilitatile alter-
native? Sunt dovezile convergente sau nu? Par ele a fl riguroase? Printr-un
design de cercetare care anticipeaza aceste intrebari se face un pas inainte spre
rezolvarea problemei deductiilor ~i, implicit, a validitatii interne.
56
STUDIUL DE CAZ

~u toateacestea1 tacticile specifice pentru obtinerea acestui rezultat_sunt grell


O
de identificat, in special pentru studiile de caz. fo tabelul 2.1 sunt ofen~e selie
de sugestii pentni rezolvarea problemelor de validitate inte~- U~ ~tre ele,
pattern matching, a fost amintita deja, dar va ti descrisl mat d~~hat m capito,
d
lul 5, 0 datl cu celelalte tactici analitice - construirea explicaJlllor, abo, areQ
explicaJiilor alternative $i folosirea modelelor logice·

Validitatea externi
Al treilea test se ocupa de problema posibilitatii de generalizare a descoperirilor
studiului dincolo de sfera acestuia. In eel mai simplu exemplu, daca un Studiu
despre schimbarile din vecinatati s-a conce~trat asupra unei singure veci.nl~ti.
rezultatele sunt valabile ~i pentru o alta vecinltate ? Problema validitatii externe
a constituit o bariera majora in realizarea studiiloi de caz. Criticii afirma in mOd
repetat ca studiile pe un singur caz nu ofera baze solide pentru generalizare
Aceasta critica este adusa totu~i prin comparatie cu cercetarile prin sondaj, in
care o mostra (daca e selectata corect) este reprezentativa pentru un intreg
univers. Analogia cu mostrele ii universurile este gre#tll cand avem_ de a face cu
studii de caz. Sondajele se bazeaza pe generalizari statistice, pe cand studiile d
caz (ca $i experimentele) se sprijinl pe generalizari analitice. Facand o gene
1: ~n• anal" X
WAle 1t1ca, ~rce~torul _se straduie~te sa ajunga de la un anumit set fade
rezultate la o teone mai cupnnzatoare (vezi caseta 7).
De lexemplu,
di d ins~i teoria despre schimbarile din vecina+x11· L4 care a dus la
stu u e caz este aceea care va va ajuta sl identificap celelalte .
care .se pot.generaliza
, rezultatele. Dael studiul s-ar fi concentrat asupra cazun pentru•
tranz·t·
de populat1e mtr-o vecinatate urbana ( . FI' 11e1
a unei vecinatati pentru studi fi .. vez1 ippen, 2001), procedura de selectare
care au avut loc tranz1·tr1uPrin mceput cu identificarea acelor vecinltl.., in
t•l e. urmare tr ..., I . lr"
domeniul la care s-ar fi . ' anz111"a ocuitorilor ar fi constituit
putut general12a ult ·
Totu§i generaliz enor rezultatele .
. ' area nu se face in od .
rephcarea
. descoperirilor ,mtr-o a do m . automat.. 0 teorie trebuie
· testatl pnn .
teona a afinnat c~ vor o~ . ua §1 chiar o a treia vecimtate d .
de§i nu se vor mai fa e_n acelea§i rezultate. Odata final. ' espre care
fi. d . ce §1 altele suplim IZate asemenea repliclri
m un puterruc sprijin entare, rezultat I · '
care sta la baza expe . pentru teorie. Aceas+x l . e e ar putea fi acceptate ca
.
cuno~tmte) §i care du "
runentelo ( .
r §1 pennite O
14

r
ogica a re .x ..
P zcuru este aceea§t
.
. .. ' pa cum ind' 4x amenilor de tiin"
acest cap1tol, m sectiun lC tabelul 2 1 § sl acumuleze
ea despre des.1 . . ' va ti discutatl . ,.
gnun pentru . mat pe larg tot 1n
Caztiri multipIe.
I DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 57

, fidelitatea
tvfulti dintre d~eavoastra cunosc probabil deja acest ultim tip de test. Obiectivul
este de a va asigura ca un alt cercetator care ar face acela§i studiu §i ar folosi
acelea§i p~oceduri va obpne acelea§i rezultate §i va ajunge la acelea§i concluzii.
(Observati ca ac~entul se pune pe efectuarea aceluia~i studiu, nu pe "replicarea"
rezultatelor unui caz prin realizarea unui alt studiu.) Scopul testului este de a
JDinimaliza erorile §i biasurile.

-----------....J: CASETA 7 :t--------------,


Cum se poate generaliza pornind de la studii de caz
pentru a ajun~e la o teorie

0 obiectie clasica in privinta studiilor de caz este dificultatea de a generaliza


de la un caz la altul. Astfel, anali§tii cad in capcana de a incerca sa selecteze
un caz sau unset de cazuri ,,reprezentative". Si totu§i, nici o serie de cazuri,
oricat de mare, nu va fi suficienta pentru a inlatura aceasta obiectie.
i

Problema rezidl tocmai in notiunea de ,,~eneralizare pentru alte studii de


caz". Dimpotriva, un analist ar trebui sa incerce o generalizare a rezultatelor
inspre o ,,teorie", la fel cum face un om de §tiinta cu rezultatele experimentale.
(Remarcati ca omul de §tiinta nu incearca sa aleaga experimente ,,repre-
zentative".) ·
Aceasta abordare este excelent ilustrata de Jane Jacobs (1961) in celebra sa
lucrare The Death and Life of Great American Cities. Cartea se bazeaza in
principal pe experiente din ora§ul New York. Cu toate acestea, in loc. sa
reflecte exclusiv experientele respective, capitolele tra'.teaza aspecte ·teoretice
mai largi referitoare la planificarea urbana, cum ar fi rolul trotuarelor §i.al
parcurilor, nevoia destinatiilor initiale mixte, nevoia de blocuri mici §i feno-
menele de aparitie §i disparitie a mahalalelor. Luate impreu~, aceste aspecte
reprezinta de fapt construirea unei teorii despre urbanistica.
Cartea lui Jacobs a dat na§tere unei controverse aprinse in randul celor din
domeniul planificarii urbane. Ulterior, s-au facut noi investigatii empirice !°
alte zone pentru a examina un aspect sau altul al ideilor sale provocatoare. In
esenta, teoria ei a devenit un vehicul pentru examinarea altor cazuri §i a ramas
o contribupe semnificativa in domeniul urbanisticii.
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 59

:azu~
(Z) pentrU un s_ingur. caz ~inglobat),,., (3) pentru cazuri multiple (holistic},
(4) pentrU multiple (mglobat). In continuare sunt prezentate principiile
acestei clas1fican.

Ce sunt potentialele designuri pentru un caz individual


(tipurile 1 §i 2) ?
/iotivarea designurilor pentru un caz individual. O prima distinctie in conceperea
5tudiilor de caz este aceea intre designuri ce folosesc un singur caz ~i designuri
e folosesc cazuri multiple. Aceasta presupune luarea unei decizii, inainte de
:olectarea oricaror date, in privinta abordarii intrebarilor de studiu cu ajutorul
unui singur caz sau al unei serii de cazuri. Studiul pe un singur caz este un desi~
corespunzator in anumite circumstante, pentru care cinci motive sunt oferite ma1
•os. Arointiti-va ca un studiu de caz individual este asemanator cu un experiment
~dividual, iar multe dintre conditiile care justifica un singur experiment sunt
valabile ~i pentru studierea unui singur caz.

designuri pentru cazuri multiple

holistic
(o singura
unitate de
analiza)

inglobat
1
• (unitati
i multiple de
analiza)

Figura 2.3 - Tipuri de design pentru studii de caz


Sursa : COSMOS Corporation.
· . . individual este faptul ca el ·reprezinta cazul
Un motiv pentru folos1rea unm caz . . · al •
. ..
crucial in testarea une1 teorn mb' e formulate (observat1 dm nou an og1a cu
60 STUDIUL DB CAZ
. .e cJarl de ipoteze, Pree
exper,mentul crucial). Teoria a specificat O sefl ><-..te in scopul co lltti_ r
· . fl adeVitU.. · Ilfirn..,.4 . 1
Cll'Cumstantele in care ele sunt cons1dera e a t . dividual poate indepli~_t 'ii,
extinderii sau punerii la indoiaUl a teoriei, un caz in el poate fl utilizat Pe toa~
p . UfJilare, nttq
conditiile pentru a constitui un test. rin diIJlpotrivl, o altl ser·
recte sau, 1e <l
stabili dacll ipotezele teoretice sunt co tl manierl, cuni s-a inta.mplat c
explicapi ar fl mult mai -~•e:3:11tl- 1~ /:::etelor din C~b~, fficutl de Gr~
compararea celor trei teoru pnvind crIZ cazul individual poate consr1 .
. lul 1 caseta 1• . d lll1
Allison ( 1971) $i descrisl in capito ' tintelor ~i constrorrea e teorii. lJ '
u1area cun°~ 1 • • • ·1 • I\
o contribupe importantl la acUIIl . difectionarea mvestigatn or Vtitoa
. ll a1ute la re re
trU un alt exemp1u , m domen.iuJ
)A A

astfel de studiu poate chiar s :1


. (Viezi caseta 8 pen
pentru un intreg domeruu.
inovapei organizationaJe.)

~ - - --------iCASETA8
·ndividual ce constituie cazul crucial
Studiul pe un caz •
. d az individual in defavoarea unuia pe
. tru a alege un design e c
Un monv pen . ul prezintl testul crucial pentru o teorie
cazuri multiple este faptul ell pnm re .
(l 971 ) au folosit un asemenea design m cartea
A

semnificativlz. Neal Gross et a1•


• · ·ona.l Innovations concentrandu-se asupra une1
A •

Jor f mp/ementmg 0 rgamza11 '


singure §Coli . ta A • • •·

Scoala respectivll a fost aleasll deoarece avea o istorie boga m pnvmta


inovafiilor §i nu se putea afirma despre ea ell suferll de ,,reticenta in fata
schimbarii ". fn teoriile dominante, aceastll respingere a noului a fost des citata ca
fiind motivul principal pentru care incercarile de inovare e~ueaz~. Gross et al.
au aratat ca ~i in aceastll ~coalif a existat o incercare nereu~ita, dar c~e nu a
putut ti pusa pe seama respingerii. Se pare ell rezultatele au fost explicate de
procesul de implementare, nu de irnpotrivirea la schimbare.
Astfel, de~i cartea se limiteazif la un singur caz, este un punct de cotitur~ in
teoria inovafiei. Anterior studiului, anali~tii s-au concentrat asupra identificMii
obstacolelor ; ulterior, literatura a fost dominata de studii despre procesele de
implementare.

U~ ~1 doilea motiv pentru alegerea unui caz inchvidual este faptul ca el


constitu1e
. . un caz extrem sau uruc._
· Am bele s1tuap1
· •• apar de obicei in -psihologia
- sau disfuncpe
c1IIllca, unde o anumita atec1iune . . poate· fi atat de rara, incat merita
61
DESIGNUL STUDilLOR DE CAZ

analizarea §i documentarea unui singur caz. De exemplu, un sindrom clinic rar


este incapac~tatea unor pacienti de a recunoa§te chipurile persoanelor cunoscute.
oaca Ii se ofera doar indicii vizuale, ei nu sunt in stare sa recunoasdi persoanele
iubite, prietenii, celebritati din fotografii sau (in unele cazuri) propria imagine
din oglinda. Se pare ca acest sindrom se manifesta in urma unei rani fizice asupra
creierului. Si totu§i apare atAt de rar, incat oamenii de §tiinta nu au putut stabili
vreun pattern comun (Yin, 1970, 1978). In astfel de circumstante, studiul de caz
individual este un design de cercetare adecvat oricand se descopera o alta persoana
afectata de acest sindrom, cunoscut sub numele de prosopagno~ie. Studiul ar
documenta capacitatile §i incapacitatile persoanei respective, nu doar pentru a
stabili natura exacta a defi.cientei in recunoa§terea figurilor, dar §i pentru a
confirma daca exista disfunctii inrudite.
Al treilea motiv, in opozitie cu al doilea de mai sus, este cazul reprezentativ
sau tipic. Aici, obiectivul este de .a surprinde circumstantele §i conditiile unei
situatii comune in viata de zi cu zi. De exemplu, cazul poate fl un ,,proiect" tipic
pentru multe altele, o firm.a producatoare considerata reprezentativa pentru cele-
lalte din cadrul aceleia§i industrii, o vecinatate tipica sau o §Coala tipica. Se pre-
supune ca aceste cazuri ofera informatii despre indivizi sau institutii obi§nuite.
Al patrulea motiv este cazul revelator. Aceasta situatie apare atunci cand un
cercetator are posibilitatea de a observa §i analiza un fenomen care anterior a fost
inaccesibil cercetarii §tiintifice,cum s-a intamplat in cazul lui Whyte (1943/
1955,), cu a sa Street Corner Society, carte amintita in capitolul 1~ caseta 2. Un
alt exemplu •este celebrul studiu al lui Elliot Liebow (1967) despre §Omeri,
Tally's Corf!,er (vezi .caseta 9). Liebow a avut ocazia de a se intfilni cu mµnenii
dintr-o vecinatate din Washington, D.C. §i de a afla detalii despre viata lor
cotidiana. Observatiile §i explicatiile sale privind problema §Omajului au alcatuit
. '
un studiu de caz important, deoarece putini cercetatori in §tiinte sociale avusesera
inainte oportunitatea de a investiga aceste probleme, in ciuda faptului ca erau
lucruri obi§nuite in toata tara (ca distinctie fata de cazurile rare sau unice). in
momentul in care un cercetator are ocazii similare §i poate analiza un fenomen
curent care nu a fost accesibil altora, se justifica fol9sirea unui studiu de caz
individual, pe baza naturii sale revelatoare.
Al cincilea §i ultimul motiv este cazul longitudinal : studierea ,aceluia§i caz in
doua sau mai multe momente diferite de-a lungul timpului. Teoria care i:ntereseaza
ar specifica probabil cum anume se schimba in timp unele conditii, iar intervalele
de timp ce vor ti alese ar reflecta etapele la care se presupune ca schimbarile
devin vizibile.
I

62 STUDIUL DE CAZ

I ____________J CASETA gL----------


Cazul individual revelator
rnd
Unul dintre motivele ce pot justifica optarea pentru un caz ividua1 in.
defavoarea unuia multiplu este acela ell cercetlltorul are ac~es la . situaue
anterior inaccesibilll observatiei §tiintifice. Prin urmare, 5 rudiul mentl filcut,
deoarece informapile descriptive sunt suficiente pentru a fi revelatoare.
A fost cazul studiului clasic de sociologie al lui Elliot Liebow, •Tally's Corner
( 1967). Cartea este despre un singur grup de oameni ce trlliesc intr-un Cartier
slrac. imprietenindu-se cu ace§tia, autorul a putut si afle detalii despre stiluI
lor de via{l, despre cum se descurcll §i, mai ales, despre sentimentele lor legate
de §omaj §i e§ec. Lucrarea a dezvllluit o subculturll care a dominat multl
vreme in ora§ele americane, dar care fusese foarte putin inteleasll. Acest caz
individual a aratat cum se pot face investigatii pe astfel de teme, stimuland
multe cercetllri ulterioare §i, in cele din urmll, intreprinderea actiunilor, §i
stabilirea politicilor necesare.

Aceste cinci motive sunt justificllri majore pentru realizarea de studii pe un


singur caz. Existll alte situatii, in care metoda poate fi folosita ca studiu'-pilot
pentru unul pe cazuri multiple. Insll, evident, intr-o asemenea situap.e, studiul de
caz individual nu poate fi considerat un studiu complet de sine statator.
Oricare ar fi motivul alegerii cazurilor individuale (pot 'exista §i altele decat
cele cinci menµonate aici), un punct vulnerabil al acestu,i tip de design este elfin
cele din urma poate deveni ceva cu totul diferit de ceea ce se intenp.oneazii in
momentul demarllrii lui. In consecin~, este nevoie de o examinare atentii a
cazului potential, pentru a minimaliza §ansele de reprezentare gre§itl §i de a
maximaliza accesul necesar pentru colectarea dovezilor studiului. Un sfat fi sa ar
nu v~ angajati in analizarea unui caz individual inainte de a elimina aceste
pericole majore.

~tudii holistic~ versus studii inglobate. Acela§i studiu de caz poate implica
mai• mutt de o. unztate de analiza• nceasta
A se ,.mtampUi
,. cand se acorcffi atentie ~'•
une1a sau ma1dmultor
. anumite
. subum•m. t1 d"m cadrul aceluia§i caz (vezi caseta 10).
D e exempIu, e§I un studm se poate ocupa de o sin . .
spital analiza poate include gurl orgamzat1e, cum ar fi un
• rezu1tate despre · ··1 · · ·t
in spitalul respectiv (§i poate chi sen:icu e chmce §i personalul angaJa
ar unele anal1ze · · I0r
angajatilor). intr-un studiu de evaluare . ~~titative pe baza dosare
' cazul mdiv1dual poate fl un prograt11
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 63

public ~e ~p~ica un numAr mare de proiecte subventionate, care ar repr~z~nta


deci umt!ple mglobate. in alte situapi, acestea pot ti selectate prin tehnict de
e~antionare sau cluster (McCiintock, l 98S). lndiferent de metoda de selectare a
acestor unit!ti, designul ce rezulm se nume§te design de studiu inglobat (vezi
figura 2.3, tipul 2), in schimb, daca studiul investigheaza doar natura globala a
unei organizatii sau a unui program, s-ar folosi un design holistic (vezi figura
2.3, tipul 1).

----------J CASETA 1 0 1 - - - - - - - - - - ~
Un design inglobat de caz individual
Union Democracy (1956) este Wl studiu foarte apreciat tacut de trei academi-
cieni eminenti - Seymour Martin Lipset, Martin Trow §i James Coleman.
Studiul trateaza politica interol a International Typographical Union §i implic~
mai multe unimti de analiza (vezi tabelul de lap. 64). Unitatea de bw a fost
organiutia ca intreg, dar au existat §i ~ni~ti intermediare la fel de importante.
Pentru tiecare nivel de analiza s-au folosit alte tehnici de colectare a datelor,
de la analiza istorica pana la cea prin sondaj ':

Ambele variante de studii pe cazuri individuale i§i au slabiciunile §i punctele


lor forte. Designul holistic este avantajos cand nu pot ti identificate subunimti logice
sau cand teoria ce st! la baza studiului de caz este ea insa§i de natura holistica.
Apar totu§i potentiale probleme atunci cand o abordare globala il determina pe
cercetator sa evite examinarea in de~liu a unui anumit fenomen. Astfel, o
problema obi§nuitA este ca intreg studiul poate ti condus la un nivel abstract,
lipsindu-i orice unit!ti de masura sau date clare.
Oalta problema a acestui design este posibilitatea ca insa§i natura studiului sa
se schimbe pe parcursul derularii lui, tlra ca macar cercemtorul sa-§i dea seama.
Este posibil ca intrebarile initiale de cercetare sa reflecte o anume orientare, insa
pe mhura ce investigatiile avanseaza, o cu totul aim orientare poate aplrea, iar
dovezile tind sa raspunda altor intrebari de studiu. De§i unii au .afirmat ca o
asemenea flexibilitate este un punct forte al studiilor de caz, in realitate, cea mai
mare parte a criticilor sunt legate de aceste reorientari din cauza clrora designul
de cercetare implementat nu mai este potrivit pentru a raspunde intreblrilor de
cercetare (COSMOS, 1983). In Iumina acestor fapte, trebuie sa evitati orice
devieri nebanuite ; daca intr-adevar se schimbi intrebirile relevante ale studiului,
Tipuri de date (CASETA 10, continuare)
Unitatea
caracterizati Sistem complet Unitati intermediare lndivizi
Aspecte §i date despre Istoriile filialelor §i in- inregistdiri ale votu- Interviuri cu liderii Interviuri cu un
ocupatie ; legislatie sindi- registrliri ale voturi- rilor din mag~zine ; individ-mostra
cala ; politici ; date isto- lor ; aspecte la nivel de marimea magazmelor
rice ; rapoarte ale con- filiera ; mlirim~ filie-
ventiilor relor
ITU ca entitate Proprietati structurale, de Prin deductie, retea de
mediu, de comportament comunicatii (structural)
.
v.i
Filiere Proprietati de comporta- Proprietati de compor- Prin deductie, retea Proprietati structurale, ,-;i
ment (combativitate etc.) tament, mlirime de comunicatii (struc- de mediu, de compor- - §
tural) tament 2
t'"'
Magazine Proprietati de com- 0
Distribuirea tn
portament, marime
Alt mediu social Climat social, dedus din Climat social, dedus din
proprietatilor
individuale 2
imediat al aspectele dominante §i re- aspectele dominante §i lnsu§iri ale pre-
indivizilor zultatul alegerilor rezultatul alegerilor §edintelui
Chapel; insu§iri
Indivizi Prin deductie, valori §i in- ale prietenilor
Prin deductie : valori, Prin deductie : valori , Prin deducpe : valori
terese predominante interese §i loialitate Comportament,
interese §i loialitate
(ex. fata de filiera trecut, valori, ati-
(ex. fata de magazin tudini
versus internationalli) versus filiera)
J j
Sursa: Lipset, Trow §i Coleman (1956, p. 422) . Reproducere cu permisiunea acestora.
DESIGNUL STUDllLOR DE CAZ 65

ar trebuid de
pur §i simplu sa o luati de I
a mari sensibilitat a capat folosind un alt design de cercetare.
vo II1°•~ti. Astfel, un desig ea I
,. a asemenea scapari. este de a stab1h . . unset de
obUJll n mg1obat poate · · · d
5 1• are asupra obiectului d
A . servi ca mstrurnent unportant e
focailZ e studm.
, fipulA...acesta de
d studiul se design are la randul. sau propriile capcane. Una dintre ele
apare c(l.u um·.xti. concentreaza . .
doar asupra
. .
ruvelulu1. subumtltilor
. . §1. nu
revine asupra
dt 1.c1~1
trupnnc1pale
ti de ana1IZa.
- De pilda, daca sunt prezente multe
pro1e· cte ' a e1e pen . ecare diritre e1e la
· mvel
• de subunitate pot fl in mare parte
calltitative. .Totu§I, evaluarea
. . initi~aP'4 devme
• un studiu al proiectului (ad1ca . un
studi·u multtplu . . al. . d1fentelor
. ·pro·iecte) daca nu se face nici •o· invesugatie
· · la
(livel~ c~Ul imtial .- ad~ca al programului ca intreg., La fel, studiul unui climat
rganizaponal poate imphca anumiti angajati ca subunitlti de studiu. insa daca
0
datele se concentreaza doar asupra acestora, studiul va fl de fapt unul despre
angajati, nu despre organizatie. Ceea·ce s-a intamplat in ambele exemple a fost
faptul ca fenomenul initial de interes (un program sau un climat organizational)
s-a u-ansformat din obiectul studiului in contextul acestuia.

Rezumat. Cazurile individuale reprezintl un: design frecvent in realizarea de


studii, aici fiind prezentate doua variante : cele ·care folosesc designuri holistice
~i cele care folosesc unitati de analiza inglobate. In general, designul de caz
individual este justificabil mai ales in anumite coriditii - atunci cand (a) este un
test crucial pentru o teorie existenta, (b) este o situatie rara sau unica, (c) este un
caz reprezentativ sau tipic, (d) are scopuri revelatoare §i (e) are scopuri longi-
tudinale. . 1
Un pas crucial in-conceperea §i desfa§urarea unui studiu pe un caz individual
este deflnirea unitatii de analiza (sau .cazul msu§i). Este nevoie de o definitie
operationala §i trebuie Iuate precautii lilainte de a va angaja complet in reali7.area
studiului - in directia obpnerii de asigurru-i ca respectivul caz este intr-adevar
relevant pentru aspectele §i intrebarile de ·interes.
In cadrul cazului individual pot fl incorporate subunitati de.ianaliza, astfel
incat se dezvolta un design mai complex (inglobat). Deseori, subunitatile pot
oferi noi oportunitliti pentru aprofundarea.analizei, detaliind,descoperi,rile despre
cazul individual in speta. Totu§i, daca se insistli prea.mult pe< aceste subunitliti,
iar aspectele mai generale (holistice) ale cazului sunt ignorate, studiul l§i ya
scqimba treptat natura §i orientareii- Dacl1 deplasarea este justificabill1, va trebui
s~ o mentionati in mod cit mai explicit §i.. il)dicati relatiile cu investigatia
irutiaia.
STUDIUL DB CAZ

t cazuri multiple
Ce sunt potentlalele deslgnurl pen ru
(tipurlle 3 ,1 4) ?
. . ult de un caz. Cand se intimplA acest hie
Acelqi studiu poate contine mai m . ltt'ple tip folosit din ce in ce n-. .. • l'\i,
. d ·gn pentru cazun mu , ·•l(l1 d
studiul a folos1t un es1 I mun este un studiu despre inovatii in §Coli (c11,-. e,
in ultimii ani Un exemp u co ~,, at
· . 1 • d invAtiimant programe §colare restructurate
fi folosirea unor no1 Panun e ~· ' .. sau
. bnol .. educationale) in care cateva §coli adoptA mAsun movatoar
001 te ogu )' ' . .. dar di , e,
Fiecare §COalA este subiectul unui studiu de caz mdividual, . stu u1ca llltre
se ocupi de mai multe §coli, folosind in consecinta un design pentru c~
multiple.
Designuri pentru cazuri multiple versus designuri pentru ~azuri individuaie,
in unele domenii, studiile pe cazuri multiple au fost considerate ca ,fiind 0
,,metodologie" diferitA de cele pe un caz individual. De exemplu, a13:t in antro.
pologie, cat §i in §tiintele politice s-au elaborat un set de principii pentru studjj
pe cazuri individuale §i un alt set pentru cele denumite studii ,,compar,tive" (sab
pe cazuri multiple) (vezi Eckstein, 1975; George, 1979; Lijphart, 1975).
toate acestea, cartea de fat! include ambele variante in acelqi cadru ~etOdo.
logic, nefficand o distincpe mai largA intre.a§a-zisul studiu clasic (pe un Slllgur
caz) §i cele pe cazuri multiple. Alegerea este vhutA ca una a de,signului
cercetare, ambele fiind incluse in aceea§i metodA de investigatie, .
Designurile pentru cazuri multiple au avantaje §i dezavantaje distinctive m
comparape cu cele pentru cazuri individuate. Dovezile cazuriloi,multiple SIIDI
adesea apreciate ca fiind mai convingAtoare §i, bineinteles, studiul ca intreg esre
privit ca unul mai riguros (Herriott §i Firestone, 1983). in acela§i timp, jus~fi.
cmle alegerii unui design pentru un caz individual nu sunt valabile pentru cazun
multiple. Prin definitie, cazurile neobi§nuite sau rare, cele critice :§i' cele 1revela·
toare vor fi eel mai probabil individuate. Mai mult, realizarea unui studiu
cazuri multiple poate solicita resurse substantiate §i o perioadA de timp
dep~esc posibilitAtile unui student sau ale unui cercetAtor independent.
Prin unnare, decizia de a intreprinde astfel de investigatii nu poate fl luata 11

modul facil. Fiecare caz in parte trebuie s1 serveascA un anume scop in cadrl
sferei generale de cercetare. Aici, o revelaJie majora este de a aborda cazuril 1

multiple la /el ca:experimentele multiple - adicA de a urma O logic! de ,,replicare'• 1

1
Nu este vorba nici pe departe de analogia gre§itA care se fficea in trecut in
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 67

. ~·
multiple

§i seria... de respondent1

· . • ·
·tA ai unu1 sondaj (sau subiectii multiplt at

tJlloi e,cper~ent), urmand vaslzicl? logicl de ;,e§antionare". Deosebirile meto-


dologice dintre a~eSl~ doul pe~pective sunt ilustrate de doul principii diferite ce
stJtl la baza rephclrn, respectiv e§antionArii ca 1og1c1 • . opuse.

fl_eplicare (~i nu e~antionare) pentru studiile pe cazuri multiple. Logica


repliclrii este analoag~ celei folosite in experimentele multiple (Hersen 1i Barlow,
976). De exemplu, m momentul in care se face o descoperire importantl in
1 . . .
uf11la unUI smgur. expe~unent,. scopul imediat al cercetlrii este de a replica
rezultatele respective prm reab.zarea unui al doilea, al treilea sau chiar a mai
inultor experimente ulterioare. Unele dintre ele ar putea incerca sl reproducl
~ct conditiile in care s-a desfa§urat experimentul initial. Altele ar putea tncerca
sa Illodifice doar una sau doul din conditiile experimentale considerate irelevante
pentrU descoperire~ ini~all, pentru a afla dacl rezultatele pot fl replicate. Doar
prin asemenea rephcm descoperirile initiale pot fl considerate viabile §i demne
de a fl investigate §i interpretate in continuare.
Aceea§i logicl stl la baza ,studiilor pe_· cazuri multiple. Fiecare caz in parte
trebuie ales cu grijl, astfel incat (a} sl prezicl rezultate similare (replicare
literala) sau (b) sl prezicl rezultate diferite', dar din motive previzibile (replicate
teoretica). Capacitatea de a conduce 6 sau 10 studii de caz, incluse in mod
eficient in cadnil unui design pen~ cazuri inultiple, este aceeqi cu abilitatea de
a realiza 6 sau 10 experimente cu teme inrudite ; cateva cazuri (2 sau 3) ·ar ti
repliwi literale, . in timp ce restul .(4 sau 6) ar putea ti concepute a •Ufillll
pattemuri diferite de repliclri.
teoretice.
,
' pac_
. ..
, ·toate oferl rezultatel~ a§teptate,
i1uate impreunl, cele 6 s~u 10 cazuri ~onsµ~i ,un important sprijin pentt:u seria
initiala de ipoteze. . Dael se contrazic in vreun fel, ipotezele initiale trebuie ..

,revhute §i testate din nou cu ajutorul unui alt set de C¥i111"i. Din nou, aceastl
logica este asemanltoare cu modul in care oamenii de §tiintl abordeaza desco-
1 peririle experimentale contradictorii.
Un pas important in toate aceste proceduri de repljcare este dezvoltarea unui
cadru teoretic cuprinzator. El trebuie ·sa -precizeze atat conditiile in care este
probabil sa apara un.anume fenomen (replicare literala), cat . §i pe cele in care
1 probabilitatea este redusa (replicare teoretica). Mai tarziu, cadrul teoretic va
1
t deveni vehiculul prin care se vor face generalizlri asupra altor cazuri, avand din
r-nou un rol similar celui pe care-I detine in designurile pentru experimente
1
comparative. Mai mult decat ·atat, la fel ca in §tiintele experimentale, dadi unele
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 69

CASETA 11 r----------__,
Un design replic 8 t'av pentru cazuri multiple

roblema
. . obi§nuitl
.. dinin anii. '60 "i.:i '70 ai· secolulm. XX era oferirea de sfaturi
0P
bune adIJUOlstra~or . marile Ora§e. Cartea lui Peter S1.3Dton, Not Well Advised
1) a trecut m rev1stl experient'"le
(198 ,. . . . )"' numeroaselor mcercm ale profesorilor
A • •

univers1tan §1 ale cercetltorilor de a colabora cu administratia locala.


Studiul este un exemplu excelent de design replicativ pentru cazuri multiple.
szanton incepe cu opt cazuri, aratind cum diferite grupuri academice au e§uat
in a ac~rda aj~t~r ~~cialitltilor. Este un nUIIW' suficient de ,,replicm" pentru
a convmge cititom cl este vorba de un fenomen general. in continuare,
autorul prezintl alte cinci cazuri in care s-a manifestat acelqi e§eC, insl din
partea unor grupuri tlrl leglturi cu mediul universitar ; concluzia a fost cl
e§ecul nu este neaplrat inerent intreprinderilor ce i§i au, originea in mediul
academic. Totu§i, un al treilea grup de cazuri ilustreazl cum universitarii au
ajutat cu succes afaceri, firme de constructii de ma$ini §i alte sectoare. Seria
fina}a de trei cazuri demonstreazl cl putinele grupuri care au reu§it sl ajute
administratia local! au fost preocupate de implementare, nu doar de oferirea
de idei noi, ceea ce a dus la concluzia ca administrapa are nevoi specifice de
consiliere.
Pentru fiecare din cele patru grupuri de cazuri, Szanton a ilustrat principiul
replicarii literate. in cadrul acestor grupuri, autorul a ilustrat replicarea
teoretica. Acest design de studiu foarte fiabil poate §i ar trebui sa fie aplicat
§i pentru alte numeroase teme.

in al treilea rand, daca logica de e§antionare ar trebui aplicatl tuturor tipurilor


de cercetare, numeroase teme importante nu ar putea fi investigate empiric. Sa
luam urmatoarea problema : cercetarea dumneavoastra se ocupa de rolul pre-
§edintiei Statelor Unite §i va intereseazl studierea detinltorului acestei functii
din perspectiva pozitiei de conducere. Pentru a ramane fideli complexitltii vietii
reale, aceastl perspectiva trebuie sa includa zeci, dacl nu sute de variabile
relevante. Orice Iogica de e§antionare ar fi nelalocul ei in astfel de circumstante,
deoarece au fost doar 43 de pre§edinti de la instaurarea republicii. Mai mult,
probabil ca nu ati avea resursele pentru a face un studiu complet despre toti
pre§edinpi (§i chiar dacl,ati ave~, tot ar exista prea multe variabile legate de cei
43 de itemi disponibili). Urmand logica .e§antionarii, acest tip de studiu pur §i
simplu nu ar putea fi tacut ; dimpotriva, daca se folose§te logica repliclrii,
studiul este evident realizabil.
70 STUDIUL DE CAZ

Abordarea replicativll a studiilor pe cazuri multiple este ilustratll in fl~


Accasta aratl ell pasul initial in conceperea studiului trebuie sll fie dezv0~ i.<l.
teoriei, alte etape importante pentru procesul de design ~i colectare a <la.lat~
1
fiind selectarea cazurilor ~i stabilirea de mllsuri specifice. Fiecare studiu ~ 1}t
vidual este unul "complet", in care se cautll dovezi convergente privind fapte~i,
concluziile cazului ; apoi, concluziile fiecllrui caz sunt cele care trebuie repu e ~i
prin studierea altor cazuri individuale. Atat acestea, cat ~i rezultatele geneca~
obpnute din studiul cazurilor multiple pot ar trebui sll facll obiectul unu.i ra tat~
concis. Pentru fiecare caz in parte, e bine ca rapor_ruJ sll indi~ cum ~i de ce fost ~l't
nu) demonstratll o anume ipotezll. Raportul trebwe sll menponeze mllsura m care clli
aplicat logica replicllrii de la un caz la altul ~i de ce s-a prezis ell unele cazuri vor ~-a
anumite rezultate, in timp ce altele vor avea rezultate contrare (dacll este cazu;

PREG.ATITI, COLECTATI ANALIZA'TT SI


DEFINfJ'I SI CONCEPETI ,_ SI ANALIZATI CONC~

-----------------------------------· I
I

realizati
I
••.,: scrieti un tragep COIICIUZii
primul rapondecaz din comparan:a
studiu individual cazurilor

sclectati
cazurilc
reatizati scrieti un
al doilea raponde caz
dczvoltati studiu individual dezvoltati implicapi
tcoria legate de politici
concepeti
<krotoeolul
colectare
a datclor scriep raponul
• comparativ
•• realizati scrieti un
restul rapon de caz
studiilor individual

Figura 2.4 - Metoda pentru studiul de caz


Sursd : COSMOS Corporation.

0 componentll importantll a figurii 2.4 este linia de feedback punctatll. Ea este


valabilll pentru situatia in care se face o descoperire importantl in tiropul
desfll§urllrii studiilor pe cazuri individuale - de exemplu, unul din ele nu se
potrive~te de fapt designului initial. 0 a doua linie (care nu este trasatl) ar putea
apru-ea in situatia in care descoperirea ar duce la regandirea uneia sau mai roultof
. ipoteze teoretice iniµale ale investigapei. In ambele situatii, inainte de a contill113'
ar trebui sa va ,,reconcepeti" cercetarea. Acest lucru poate presupune selecurr3
II
DESIGNUL STUDIILOR DE CAZ 71

aiuri sau oper~ea de schimbru-i in protocolul studiului (adidl al colect!rii


gJtO! c in lipsa une1 astfel de reconsiderru-i, riscati sl fiti acuzati de distor-
1or)• d ... d
(iSte au ignorarea escopenru oar pentru a vi confonna designului initial,
oarea s ..x" . . .
si0 e duce la o alU1 mvmmre, §1 anume cl ati fost Selectivi in raportarea datelor
ceea c a ideilor dumneavoastra preconcepute (reflectate in ipotezele teoretice
diJl caUZ
, ·µ·ate). . .
iJ1l are, figura 2.4 Ilustreaza o log1ca foarte diferitl de cea a designului de
fnJil • ta " •
uonare. Log1ca _aceas , cat §1 con~astarea ei cu una de e§antionare, poate fi
d Uflllat, motlv pentru care mentl discutatl pe larg cu ai dumneavoastra
trteU e ·
i,-- i inainte de a continua elaborarea designului de studiu.

col6 altl intrebare cu care va veti confrunta in folosirea unui design pentru
i Jllultiple este legatl de numarul de cazuri considerat necesar sau suficient.
caz;r din moment ce nu se poate folosi o logica de e§antionare, criteriile tipice
te de marimea mostrelor sunt la randul lor irelevante. Ar trebui mai curand
Iega ..x d . . I
a ganditi la aceasU1 eciz1e ca a o modalitate de a reflecta numlrul de
sa v
licari ale cazuIu1. - a1.a •~t 1· al " ·
1ter e, cat §I teoretice - de care aveti nevoie sau pe
rep doriti sale mc
care . Iud eµ. "m stud'mI dumneavoastra.
in ceea ce prive§te numarul de replicari literale, o analogie corespunzatoare
din studiile statistice este selectarea criteriului pentni stabilirea nivelurilor de
semnificatie: cat timp alegerea ,,p < 0,05" sau ,,p < 0,01" nu deriva din nici o
formula, ci este una discretionara sau de judecatl, selectarea numlrului de
replicari depinde de siguranta la care vreti sa .ajungeti in privinta rezultatelor
studiului dumneavoastra (la fel ca in CazQl criteriului de stabilire a semnificatiei
statistice, cu cat numlrul de cazuri este mai mare, cu atat va fl mai mare gradul
de siguranta). De exemplu, ati putea sa va rezumati la doua sau trei replicari
literate atunci cand teoriile alternative sunt foarte diferite, iar problema in speta
nu solicita un grad de siguranta extrem de mare. Dimpotriva, daca alternativele
prezinta diferente subtile sau vreti sa atingeti un nivel inalt de siguranta, puteti
plusa pana la cinci, §ase sau mai multe replicari.
Cat despre numarul de replicari teoretice, cea mai importantl consideratie
este legata de simtul dumneavoastra cu privire la complexitatea teritoriului
. iditapi exteme. Cand sunteti nesiguri in privinta obtinerii de rezultate diferite
cauza conditiilor exteme, este indicat sa formulati mai explicit aceste conditii
evante la inceperea studiului §i sa identificati un numlir mare de cazuri ce
buie incluse. De exemplu, in studierea schimbarilor din vecinatlti, o preocupare
venta este faptul ca, de obicei, schimbarile ce intervin in zone diferite din punct
Vedere etnic sau rasial nu urmeaza cursuri similare (vezi Flippen, 2001).