Sunteți pe pagina 1din 6

90 )l8A sTUDIIWR DE CAZ : PREO>.

-rnu PENTR
STUDIUL DE CAZ.
bi ttJ3,.v,IV U COLEcrAREA ilA.TBLOR 91
studiului de caz §i scopul protocotuJ .
••.
- cerea ile §i ipoteze1e stud'1ului
trodll
u1
Protocolul studiului de caz A
,.,
Jll I treblir
AI
d' 1 . (
n I teoretic al stu tu u1 reproduce modelul I ,
\ r . ~tj
Protocolul unui studiu de caz are un singur lucru in com~ cu un chesti.o .
;.J, ca rotocolulu1 pentru indrumarea cercet!torutui m .
;.3 J.Wlul p plan standardizat pentru linia de invest' enJioneaw ca prvtocolul
sondaj : ambele sunt direcponate clitr~ un singur punct de ~nformare1ii1C!)l:.llt este un l ctare a datelor 1gaJ1e a cercetatorulu1)
datelor fie de la un caz individual (chiar dacli face parte dmtr-un st,udill:,ltlai "I' ·decoe
oroeedort le tocatiilor care trebuie vizitate §i ale persoan I
13 J' N!lllle d 1 e or de contact
pe cazuri multiple), fie de la un singur respondent. . . , v~ , )31 ul de colectare a ate or (conJine perioadele d t'
plan ,,.a locaJiilor, cdt timp trebuie alocat fiec ..•e1e· '.~P p~ogramate pentru
1
Dincolo de aceastli similaritate, existli diferent~ maJo:e. Protocolul ,esie oz
17
• ;1ar... . u., Vil.lie ~1 nivel I d ,,.
mult decat un chestionar sau un instrument. in prunul rand, acesta contui viz , pentru reallzarea fiecarui studiu de ca,) u e eJort
necesa . ·,x .. 1 ..
instrumentul, cat ~i procedurile ~i regulile . gene~ale ce tr~buie respecta:a~ x(iri anterioare vtz1...m ocatiilor (identified docum t I .
pregil . , en e e specijice care
folosirea lui. in al doilea rand, protocolul este mdreptat mtr-o, ,cu totui 93 ,eou1e . citite ~I locul m care acestea
. , pot fi accesate)
direcpe decat un instrument, lucru expli~at mai jos. i~ treilea rand, Stab/q .~ erale pentrU raportul studmlut de caz
C, 1Jn11 gen ica folositli in aplicarea legii
unui protocol pentru studiul d~ caz ~ste mtotdeauna mdicatli, dar este ,ese~ Cl }'raCtcterul inovator al pract1cu
. ..
cand facep un studiu pe cazun multiple. C2 cara . ..
ultatele pract1cu, paua ID prei.ent
A-X A

~! ~;text
,01,
Protocolul este una din modalitlitile de baza pentru obpnerea Ul).ei_Ji.qe//; ,
§i istorie institutiei de ap~icare a legii, in Jeg~tur~ cu practica respectivll
crescute a investigapei ~i este menit sli-1 indrume pe cercetlitor.in c91~~
datelor studiilor pe cazuri individuale (din nou, chiar daca acestea sunt;dpar p~
,,

,.,exe : cronolog1e, modelul logic pentru respectiva practicll referiri la
A

documente relevante §I·1·1sta persoanelor intervievate '


componente ale unui studiu pe cazuri multiple). Figura 3.2 prezinij•10stab1~·de bliri de studiu
materii a unui protocol ilustrativ, folosit intr-o cercetare despre practici inovatoare D· fntre}'ractica folos1tli
. • rul x •
§I caracte sau movator :
de aplicare a legii, suportate din fonduri federale. Practicile resp~ctiye,(us,ese~ Dl d tal' .,. ...
a. Descrierea e 1a... a practicu, natura §i valoarea finantllrii federate.
definite anterior printr-un proces atent de selecponare (vezi discupa ,l!J,terio~l b. care este natura eforturilor colaborative (dacll existll) intre comunitllti sau
in acest capitol, despre "selectarea cazurilor studiului"). in plus, deoare,ce unna~ jurisdictii necesare pentru aplicarea practicii?
a fi adunate informapi despre optsprezece asemenea cazuri, compone~te ale lllllli c. Cum a apllrut ideea respectivei practici?
studiu pe cazuri multiple, datele despre fiecare caz in parte ,nu au putut fi d. A existat un proces de planiticare - §i dacll a existat, cum a funcponat?
colectate in amlinunt, astfel ca numarul de intrebari a fost minim. 1 ··, Care au fost scopurile initiale §i zonele- sau grupurile-tintll ale practicii?
. '
in general, protocolul unui studiu de caz trebuie sa fie compus din unpatoare!e e. in ce fel este inovatoare practica in comparape cu altele din aceell§i jurisdictie?
secpuni: f. Descrierea modului in care practica va funcpona dupll intreruperea finantllrii
federale.
• 0 prezentare de ansamblu a proiectului de studio (obiective $i auspicii, D2 Evaluare
subiecte de studiu ~i lecturi relevante despre tema de investiga{ie) a. Care este designul pentru evaluarea practicii §i cine face evaluarea?
• Proceduri de teren (prezentarea scrisorilor de recomandare: •accesul la b. Ce parte a evalullrii a fost implementatll?
,, locapi", surse generale de informatie ~i mementouri procedurale) c. Care sunt masurile rezultante folosite §i ce rezultate au fost identificate pana
• fntrebarile de studiu (intrebarile specifice pe care cercetatortiftrebuie s~ le in prezent?
aibll constant in vedere in timp ce aduna infonriatiile, ,,§abloane.de tabele' d. Ce explicatii alternative au fost identificate §i explorate pentru punerea
pentru anumite serii de date ~i potenpalele surse de informape llilo~ite pentru rezultatelor pe seama investitiilor din fondurile federale?
a raspunde la fiecare intrebare - pentru un exemplu, vezi figura 3.3)
• Un ghid pentru raportul studiului de caz (linii generale, fonhatuI· pentru Figura 3.2 - Tabla de materii a. unui protocol pentru realizarea studiilor de caz pe
date, folosirea ~i prezentarea altor documente §i infomiapi bioliografice). tema practicilor inovatoare fn aplicarea legii
j\!WA 5'f{JDIILOR DE CAZ: PREGAT
fJJ\J,IZ IRI PENTR.u CO
92 dO ·.x ~crAREA
·-•e avail aDUID1 misiune ~i ct·
14
DATELoR
sruoruL DE CAZ ' >I' .,11efl[l:l' I d "" .. . 1entell[ I 93
e'Jl;v•- e parcursu es,a§urllru mvestiga . . ' ucI'Uri ce tr .
Opn·Vire
•. . fl fl . .x tru x da -.._ gv'J i·oetlll'e p sunt continullri ale unor ce tie1. Altele au pre ebu1e luate in
,Ce pr rap1dll asupra acestor puncte va su c1enL4 pen a va $ ~ JIS • au rcetllri ocupk
:con Otoco}Ul este atat de important. fn primul rand, el vll va ajuta .sll trll._:a.' de co. 1iiri1 s Aflatia de fond, sub fonnll de re premerglltoar .1 teoretice
'.v.i Centrat. ·-arieu jll9I •nfoiw zumat tr b . e. Oncare
. . t-t asupra subiectului studiului. fn al dodea
. rand, preglltrrea
. Prot<>CotUJ-l .,ill, I d nnsarnblu.
•tt1Pr •• e .,...
• e Ille sl[ aparK '
a ms ·
ar ti
itrebv~,ob~ga ,sll anticipati mai muite probleme, inclusiv cea a modultii la si ~eJ1~11 t procedural pentru aceastll sec,.; ectiunea
rep I Jllefl t<llne este
iaUd'."" OOlllp!etate rapoartele.
I
AceaSta ~ - cl! va trebui sll identia
Zenia raportului dumneavoastrll chiar mamte de efectuarea studiillill\
"'!
1 p VJ! ellfe
,,e c
e at-ti putea s~-1 . prezentati• oricui este mteresat
i·cati in rea1izarea §1 sponsorizarea 1 .
. o deciara~e despre pro1ec-
, SCOpuI pro·
.
1.
ttJ r· .. iJllP 1 t• u1. Deel . 1ectu1u ~i
i~~en lung, anticipllrile de acest fel vll vor ajuta sll evitati rezultate dezastru~ ' l
~eJl.11 de recomandare ce unneazll a fi trimi K arana poate ti inso"ffi d
l i. ' ,. 'T ase. o · ollfe t Satuturo . T )' e
! '•' Definip O practic! aplicatll in ~coalll acum doi sau mai multi ani, cu scopul direct d ' o 5cfl.5 pl•. or iJ11portaD e. care ar putea fi subiec")' de studiu (per mtervieva"I )' or ~1.
13 4). Cea mai mare parte a sectiunii ar tr b . ntru un exemplu
1 a imbumtllti procesul educational ; practica respectivll are un nume ? ' e ,..,1ra · e w toh,.1· d . •
veii fii,~bn"li care sunt cercetate. Pot fi incluse . . .'"'1 ed1caffi proble-
, '~' ·Operaponali7.ati practica pJasand acpunile §i evenimentele intr-un cadru de mOdeJ de "" . . a1c1 motive!
logic ; coJectati informatii despre ordinea cronologic! a acestor acpuni §i evenj. flleJof . otezele exammate §1 relevanta mai lar K . e pentru alegerea
··1or 1P ga teorettcll
mente, cat ~i despre reJapi]e cauzale dintre ele oeaV1 ' • • pentru toate acestea, trebuie citate mate . sau de politicll a
1 ·gapet, .. nalele de I
Colectati date legate de natura §i sfera oricllror imbunlltllpri din perioada' de,tunp jll jllvestJ . pose la dispoz1t1a tuturor membrilor echi . ectur~ relevante,
irebllle pe1 de cercetar
relevantll - de exemplu, I care
0 bUJl
aprezentare· de· ansamblu
al d ·
va transmite cititorul . .
·
e.
w informat (cu1·
Cre§terea a§teptllrilor sau atingerea unui consens asupra obiectivelor ·' ubiectul pnnc1p e mvestigape) scopul •i fundal va care
Standarde educaponale crescute sau cerinte academice mai stricte · ~te s . y ul studiului d
cUJI0 d' tre aceste matena e (cum ar fl rezumatul proie tut ')
1 . e caz.
Participare crescutll din partea pllrinplor in procesul de invlltare al propriilof copli rr ele in . • • c u1 sunt oncum
•..,, atte scopun, astfel meat putep considera sen·
Performanta elevilor (de exemplu, inscrierea la cursuri specializate, preienta sau
ufl
epenl,l w • • • • erea aceste1s ,.; nece-
. ·
at
5acttVJta . . te prin care impll§cap do11epun dintr-o loviturll Pe . . . ec)'uru ca
rezultatele de la teste) ' ·''.Jt • . aceea§1 linie o preze
0 de ansaIJ1blu bine conceputll
iare . . . poate constitui mai tarz·iu punctul de ' plecare n-
Figura 3.3 - Exemplu de fntrebare de protocol peotru descrierea fundalulw §I mtroducerea stud.iului in raportul de cercetare.
'
' · (dintr-un studiu despre practici icolare) '(

, Exemplul de cuprins al unui protocol din figura 3.2 dezvllluie o altll caracteris- proceduri de teren
jtica importantll a raportului de studiu : pentru inceput, planul raportului pre_s~pune fu capitolul 1, studiile de caz au fost definite ca investigatii ale unor evenimente
/descrier~ practicii inovatoare studiate (vezi itemul Cl) §i abia mai tarziu se ocup~
privite in contextul vietii reale. Faptul are implicatii importante pentru definirea
•de contextul ~i istoria institutiei ce au Iegllturll cu practica (vezi item~l C4).
studiului §i crearea designului de studiu, aspecte d.iscutate in capitolele 1 §i 2.
,Aceastll alegere reflectll faptul ca majoritatea cercetlltorilor insistll (§i scriu) prea
ins~ aceastll definitie ridic1 probleme importante §i pentru colectarea datelor,

·-- ~-"-
,'mult pe tema condifiilor istorice §i de fundal. De§i acestea i§i au impo~ta tor,
aici fiind esenpal~ conceperea corespunzatoare a procedurilor de teren. Veti
-d escrierea subiectului studiului - in situatia de fatll, a practicii inovatoare -
aduna informatii de la persoane §i institutii in situatii din viata cotidianll, nu
necesitll mai multll atenpe. .
in continuai:e va fi discutatll pe rand fiecare dintre sectiuni~e protocofolui. -
intr-un mediu de laborator controlat, §i ·nici in lini§tea unei biblioteci sau in --
. . ' limitele structurale rigide folosite de un chestionar. fn consecin~. trebuie sll
inv~tati sa corelati evenimentele din Iumea realll cu nevoile planului de colectare
Prezentar,ea de ansamblu a proiectului de studio
adatelor. in acest sens, nu veti avea acela§i control asupra mediului de colectare
1
Prezentarea de ansamblu trebuie sa includa informatiile de fond ale proiectului, adatelor ca in cazul celorlalte strategii de cercetare discutate in capitolul ·
problemele principale care sunt investigate ~i Iecturile relevante despre acestea.
Cat despre informatiile de fonQ, fiecare proiect ,are propriul sau context §i
propriile perspective. De exen,plu, -unele preiecte sunt finanJat• de agenJii
STUDIUL DE CAZ

-----------~=::::~~--- -----
,. AR.BA STUDIILOR DE CAZ : pn,-, ,
JtBAl,IV" =G,.tuu p
NATIONAL COMM1ss10N ON NEIGHBORHOODS EN'rR.uco
200o I( Street, W., Suite
N. 350 J(r1· coroportamentul acestora LEcrAR.RA O,..Tn, -
eb" · • este "'-'-"R.
Washington, D. C. 20006 Je tritr .JCtorului. (Des1gur, subiectii sau COnstrans d 95
" rcew respo e regur 1
202-632-5200 -•e ce _., rrneze comportamentului di0 ndentii "~- I e de bazA
lJ' corllo . 9 fin • tat sunt 1. .....,." nu sun
s~ se u sondaJul.) 1D e, 10 arhivele d •beri s~ ab t <le acord
.. ,1 sa . d . e docn- andoneze
Jflefl"' ce cliutatl, ar 1e putep exanuna ...uente istori expefi.
.. ceea ·1 • fu . pe cele ce, se poat
in atentia celor interesap : ~-1 197a ,,.~s1t1
,, te Jll-
,,; convenab1 , m ncpe de prog
ramu1 d
care exis~ 0 .
ncum §'1 •
e s~ nu
Prin prezenta se oferli detalii despre o persoanli de inaltli caliticare "~ es .. cercetlitorul controlew indea llrnneavoastr~ in onca.nd
ei sittJapl, proape activitatea t0 . toate aceste
vasta in domeniul revitalizlirii vecinlitlitilor §i organizlirii comunitare •. c~ 0 e,cPetie~ If tor, . . • rtnal~ de colectar
· · • • .. a fost angajat de National Commission on Neighborhoods pentru · · · · · .. date . este cu tonil d1fen~ 10 destaQur
11 ·waPa
e
., area studi·
dintr-o echipli de experp care intreprinde in prezent o serie de 40-50 de tua P~ S1 oanele-cheie, trebuie sll vll confo . ilor de caz. Pentru .
. . . s dud . va pers x N . nnati progr . a tnter-
soI1c1tate de grupul nostru operativ pentru guvernare. e \'le nu ale dUJlllleavoastr". atura mterviului este una amuJu1 ~i disponibilitltii
Prin intermediul abordlirii studiilor de caz, comisia sperli ca in final sl[ id . 1or, . i.Otervievatul sll nu coopereze pe d 1. muJt mai deschis~ .
· 'btl ca ep 1n la oi . , ~1 este
§i sli documenteze rlispunsuri la urmlitoarele intrebliri : Cum reu§esc unele v;~liti~ p0s i:nd observatii despre activMµ din lum
1 enrea rMpunsuritor La
sli supravietuiascli, avand in vedere fortele, atitudinile §i politicile legate de fnv~ I fiic-· • . . ea reaUi d ·
fe , arnestecli ID v1ata sub1ectului studiat . '. lllllneavoastr~ sunteti eel
(atat publice, cat §i private) care acponeazli impotriva lor? Ce conditii sunh'i8 sti~c .•,e se
i;..-
. .
voastrli trebme sll faceti demersuri spe . 1
• §l nu mvers • •
• m aeeste condirii
pentru cre§terea posibilitlitii de revitalizare eficientli in mai multe vecinl[~ti: sarc duJllllea . . c1a e pentru . _..,
tor (sau chiar observator-participant) 1, a putea actiona ca
beneficiul rezidenti}or? Ce se poate face pentru a promova aceste conditii.?HJ~ spre bser'l/a . . · n concluzie
0 eavoastrli - §I nu al sub1ectului sau respondentului • comportamentul
Prezenta este adresatli liderilor comunitari, personalului administrativ, §i:;oficiaJi. duJllllbil supus constrangerilor.
5
- e 1e eel care va fi
tliti}or din mediul urban. Vli ruglim sli acordati intervievatorilor no§tri timpul, ~rien~ proba esul colec1.c1rn .x .. d ateIor duce la nevoia de a av
§i rlibdarea dumneavoastrli. Cooperarea dumneavoastrli este esentialli pentru.9~§tudiile~ Proc ea procedun. de te 1· .
. b' e planificate, incluzand indicaµi .pentru com renexp 1c1te
de caz sli poatli ghida §i sprijini recomandlirile finale in priv~ta acestor,P~l\~ i,"'~
1 1
s1 1n . . portamente de ada tare"
care comisia trebuie sli le inainteze pre§edintelui §i parfamentului. '' ' r, Jj ,..,
J.l"aginati-vli, de exemplu,
• •tnnuterea in tabfil'll a unui tWr ., deoarece " nuP§titl .. Ia·
in numele tuturor celor doulizeci de membri ai comisiei, tin sli vli ·aiBes~ ce s~ vli a§teptatI, cea • maidibunli d preglltire este de a dei;"e tu>
resursele neeesare
' multwniri pentru ajutorul acordat. Dacli doriti sli fiti adliugat(li) la Iista de' maiiiilhi 1
Procedurile de teren m stu u e caz ar trebui sll functioneze la fel. ·
celor interesati de newsletter-ul comisiei §i raportul final, intervievatorul nostru va p~strand in vedere ac~~stl o~enm:e, procedurile de teren din protocol trebuie
face cu pllicere demersurile necesare. '· ' .>\. , ~ puna accentul pe sarcinile maJore m colectarea datelor, printre care se numllrli
5
Din nou, vli multumim foarte mult. ,1 • si urmlltoarele :
Al dumneavoastrli, , 0btinerea accesului la organizatii- §i persoane-cheie
' • Detinerea de resurse suficiente cat timp se lucreazll pe teren - inclusiv un
/semnlitura/ '
Senator Joseph F. Timilty calculator personal, instrumente de scris, hartie, clame §i un loc lini§tit
Pre§edinte stabilit dinainte pentru a face insemnm
• Elaborarea unei proceduri in scopul solicitmi de ajutor §i indicatii, dacll

Figura 3.4 - Exemplu de scrisoare de recomandare este nevoie, de la colegi sau alti ·cercetlltori in domeniu
0
• Stabilirea unui program exact pentru activitllple de colectare a datelor ce
Observati cl intr-un experiment de laborator, ,,subiectilor" Ii se cere sf Ifi~t~
/'ii
trebuie finalizate in termenele-limitll specificate
in Jaborator - un mediu controlat aproape in totalitate de cltre cercet:Ator..Cu • Preglitiri pentru evenimente nea§teptate, inclusiv schim~~i ~urve~te in
toate constrangerile fizice ~i etice, subiectul trebuie sl urmeze 9inst~J~itt{f
' I , \},:,'fi-0 •' disponibilitatea intervievatilor, dar §i in starea de spmt §l motivarea
care i se dau ~i care ,,prescriu" cu grijl comportamentul dorit. m niod sillll• cercetltorului.
Jar, ,.respondenpi" unui chestionar de sondaj nu se pot abate de Ia cursul s~bilit
96
STUDIUL DE CAZ !lBA s'fllDULOR DE CAZ: PREG.l.nR1
JtliAL,IV PENTRU COLE.ct
Acestea sunt ti . . te tntrebtfrilor. in al doilea rand in "REA DATE1.0a
91
control a pr t punle de teme ce pot fi introduse in sectiunea cu r1 a . d . ' trebllrile d'
o ocolul · • . Prac
fice variaza. u1. In functie de tipul studiului intreprins, PTOcedun~llti 'It ,,,.,;veltJ•otr.,...ga sene e ,preocuplln
a ...
, . din designUl •ruti
. . \ in9 protocol trebu'le Sa)(
' ttecte I t aplirea la cmc1 ruveluri diferite . a . in mod remarcab'l
Cu cat pro d . . s" ie'' jle po . i '
doar ce unle sunt mai operationale, cu atat mai bine. LuA-d fill>...et,~ . iJltreblln. puse anum1tor
. mtervievaµ
.
n un aspect .
Illlnor, <lU ca e
colectarea datelor poate avea ca rezultat acum Xetiip~ . 1t,l I· . intreblirl. legate de cazul individual
tJ,ve ste
durnar mare de documente la o locape anume. Puteti reduce povara trUlarea, flivelt1l 1'2JI. de studio la care cercetlltorul trebuie s~a~ a sunt intrebllrile din
ocumentelor voluminoase prin doull proceduri. in primul rand ans~~ .,r0toC0 chiar dacll el face parte dintr-un stud' llsp~dll in legllturl cu un
cercetare ar putea anbc1pa. . s1tuatia,
. . aducand phcur1 . . marl etichetate ' echipa llt r. or caz, iu ma1 cuprinzltor pe cazuri
. . 51
11g )
trimite documentele la birou prin po§tll. in al doilea rand, s-ar pute penttu a tfloltiple . iJltreblirl. legate de patternul descoperiril
mod' . a reze'"'.. . e/tJI 3 . or cazurilor m I .
special o anumitll perioadll de timp pentru examinarea document 1 • •~ tJiV . iJltrebliri legate de un intreg studiu _ de u tlple
re . ·1 e or, cop· 4
a pag1D1 or• relevante la un centru de fotocopiere apropiat !:i inapo·1erea d le,, flivelt1l · zile studiului de caz §i includerea altor lu~~lu,.cllutarea altor date
• • y , t dove er cu 1 sau info ..
mentelor onginale surselor de la locatia respectivll. Acestea §i alte Oc\i, deca ;'. t exaininate rmatn publicate
all 10S
operaponale pot mllri calitatea §i eficienta intregului proces de colectare a ~etaiu care . . d
· telor. ,. · eltl15 .· iJltrebllri normative espre recomawix..:,
wuue §1. concluziil ··
fliV. • dincolo de sfera restransll a studiului. e pnvitoare la
p011ucli,
intrebarile de studio , pa de colectare a datelor, ar trebui sll folositi doar intr bx..:, .
Jn eta . . . I .( I e cuue de la pnmele
In centrul atenpei protocolului vor sta o serie de intrebllri esentiale ce reflec . adintre aceste cinc1 ruve un ro ul celorlalte trei va fl clarificat mai tarzi
d00 •;'. ent11 intre Nivelul 1 §i Nivelul 2 este foarte imlV\rtan•>< D u~.
directia propriu-zisll a investigapei. Ele diferll de cele ale unui interviu de s'ond~ p11er ·)'° • • • .l.d.
~ve multe on,
prin doull caracteristici. (Vezi figura 3. 3, de mai sus, pentru un exemplU te douli tipun de intrebliri sunt confundate, cercetlltorii crezand ell intrebllril
intrebare dintr-un studiu despre un program §Colar ; protocolul complet cupnnde acesde cercetare (Nivelul 2) sunt
,tor . identice
. cu cele pe care le vor adresa pe terene
zeci de asemenea intrebllri.) ,,,. IJ!l] (Nivelul 1). Pentru ~face.~~ U§?r diferenta, ganditi-va din nou la un detectiv,
. '~i in special la unul ab1l. El I§I Imagmeazli cum s-ar fl putut des~ura evenimentele
Orientarea genera/a a fntrebarilor. in primul rand, intrebllrile vll sunt·adresate intr-o infractiune (Ni_velul ~), insli intrebarile propriu-zise pe care le pune
dumneavoastra, cercetatorul cazului, nu intervievaplor. Astfel, protocolul'fstu- martorilor sau suspecµlor (N1velul 1) nu trlldeazll neapllrat rationamentul detecti-
diului de caz este indreptat intr-o cu totul altll directie decat eel -al unui sondaj, vului. Linia verbala a investigatiei difera de cea mentala - aceasta este deosebirea
In esenta lor, intrebllrile au rolul de a vli ajuta sli aveti constant in vedere ce tntre primele doua niveluri de intrebliri. Pentru protocolul de studiu, este mult
informatii trebuie adunate §i de ce. in unele situatii, ele pot servi §i ca punct de mai important sa formulati explicit intrebarile de Nivelul 2 decat sa incercati sa
{ plecare pentru adresarea intrebllrilor din cadrul unui interviu ; totu§i, scoJ>ul lor
principal este de menpne cercetlltorul pe aceea§i directie, pe mlisurli ce se
'ie identificati pe cele de Nivelul 1. .
Celelalte niveluri trebuie la randul lor intelese corect. 0 intrebare legatll de
,cazuri multiple, de exemplu (Nivelul 3), ar putea fi aceea daca circumscrip\iile
avanseazli in colectarea datelor.
Fiecare intrebare trebuie sli fie insotitll de o listli de posibile surse ·pentru ~colare mai mari sunt mai deschise decat cele mici sau daca structurile birocratice
complexe fac circumscriptiile marl mai greoaie §i mai refractare. Totu§i, intre-
dovezi, care pot fi nu.me de persoane intervievate, documente sau observatii,
barea de Nivelul 3 nu ar, trebui sa faca parte din protocolul pentru colectarea
Aceastli legliturli intre potenpalele :surse de informatii §i intrebllrile de interes
datelor unui caz individual, deoare~e acesta din urma ,se ocup~ doar de reactia
este foarte utilli pentru colectarea datelor. De exemplu, inainte de a incepe un
unei singure circumscriptii. intr(?barea nu poate fi adresatll inaintea examinmi
interviu, cercetlitorul poate trece repede in revistli intrebllrile esentiale care
datelor tuturor cazurilor individuale (incluse in studiul pe cazuri multiple).
necesitll rlispuns. (Din nou, aceste intrebllri formeazli structura irivestigatiei ~i nu
A§adar, numai analiza cazurilor multiple folose§te intrebari de Nivelul 3. La fel,
sunt menite a fi adresate intervievatilor ca intrebllri literale.)
98
STUDIUL DE CAZ
1,ft/V"""
- ,pnLOR DE CAZ: PREG.X.T!Rl PENTRu
. of'.A S l v

Sl[BSA ~E ~9LECTARE ADATELQR


De la un ind1v1d
COLECTAREA
DATELOR

, De la O organiu\ic ~c)uzjjk
99

Comportamentul individului Daie de arhivl
intrebanle de N'1velul 4 §i 5 depll§esc §i ele once
· caz m . div1'dual , 1ar
· d pesp_J'C.d
Adtudinile individului
perceptiile individuiui
Aite tomportame
atitudini ii perce!•1 Cazui cstc
~oastrl ar trebui sll menponati aceste limite atunci cAnd introducep ase~' jodtV1 " llponaie un individ
1111 cum fu11Cponeazl organizapa Politici iepie de
mtreban in protocolul de studiu. Tineti minte : Protocolul serve~te doar cole ellca1
datelor pentru un singur caz (chiar daca face parte dintr-un
· studiu pe c%1· j pesPre
orlla11it,a.t1e
pe ce funcponeazl organizapa Rezultaie ale orpnjzalie·l
i
Cazui cste 0
organiutie
multiple) # nu este menit sa foloseasca fntregului proiect. ~~Ii pesign versus colectarea datelor: unitclJ' d .
. vra 3.5 - I e anallztl difuite

d'
fig
Alte instrumente de colectare a date/or. De asemenea, intrebllrile de pro~ .,os COrporation.
pot include ,,§abloane de tabele" (pentru detalii, vezi Miles §i Hubennan, l99.t . coSlY•
150
Este vorba de tabele goale in care sunt definite exact ,,rAndurile" §i ,,coloanei ); 511 · portul studiului de caz
u ra
unei serii de date. Astfel, §ablonul indicll ce date trebuie colectate, iar ·d pelltr . . . · .
Gb' IJleot i·pse§te
1
de ob1ce1

din

planunle studiilor de caz • Cercetlltoru.. negli-
voastrll trebuie sll adunati informatiile cerute. Aceste §abloane ajutll in mai IllllJ
est ele fonnatul §1 audienta raportului de studiu panl 1 final'
feluri. in primul rAnd, vll obligll sll identificati exact ce date sl clutap. In te ,-c trtlcwra, . . a izarea
, -~ s tor Si totu§l, dm moment ce unele demersuri pot ti ·mtr .
doilea rAnd, asigurll colectarea de informatii paralele de la locatii diferite iel!JP ·· date · eprmse in
cAnd se folosC§te un design de cazuri multiple. in fine, ele vl vor ajuta Sl colec~''fazil>< de pregl1tire - presupuse. .a fl nelalocul lor, ti,nAnd
, cont de secventa
intelegeti ce urmeazl sl faceti cu datele dupl ce au fost colectate. aceas elor din cercetarea traditionalll -, inseamnll ell o tentativll d 1
. q_etaP • lid . epan
tip•c" . buie) sl1 aparl1 m protoco u e studiu. (Capitolul. 6 al aceste· !I.+'
(~I tre 'b'l al , 1 Cwil
Confuzii inoportune fntre unitatea de colectare a datelor # unitatea de analitd, p0ate e larg strUcturile pos1 1e e unm raport de ,studiu.)
in formularea intreblrilor pentru protocolul unui studiu de caz poate aplrea 0 irate~ P de multe ori se alege o secventll liniarll traditionalll sub influ t'l
pill nou, . .. en!,<'
probleml mai subtill §i in acela§i timp mai serioasl. intreblrile se pot referi la . . utilizate in celelalte strategn de cercetare. Nu existll griJ'i privitoare la
unitltile de colectare a datelor, care sunt situate la un alt nivel decAt unitate4 de pracuciior .
unui experunent . deoarece formatul §i
pAnl c~d:acesta nu este _finalizat,
analizl a studiului. Confuziile vor aplrea dacl, in aceste conditii, proce'sul 11de 1
rap~rtU sa vor fi dictate de cltre o publicatie de specialitate. Cele mai multe
colectare a datelor duce la o ·schimbare (inoportunl) a unitlltii de analizl'. ,1 audienta .
arte de experunente •><
respecl.4 un p1an swwar
:_:, : adresarea intreblrilor de
De obicei, confuzia are loc deoarece sursele de colectare a datelor: pot'fi
raPo tare .:i fonnularea ipotezelor ; ,o descriere a designului §i mecanismului de
persoane (de pildl, interviuri cu indivizi), in timp ce unitatea de analizl poate fi cerce
cercetare "§i a procedunlor . de colectare a datelor ; prezentarea informapilor
o organizatie (de exemplu, cea din care face parte individul) - un design:fr&:vem
atunci cAnd studiul este despre o organizape. De~i etapa de colectare a datelorse colectate ; analiza datelor ; discutarea descoperirilor §i concluziilor.
bazeazl foarte mult pe informatii de la intervievati, concluziile dumneavoiistra'im Din pacate, studiile de caz nu au o structurll acceptatll atat de uniforma. ~i.
se pot sprijini in totalitate pe aceastll sursl (in aceastll situatie, ap adimit in multe imprejurlri, nici mlcar nu ajung sll fie publicate (Feagin et al., 1991,
informatii mai degrabl despre relatllrile indivizilor in leglturl cu orgabi7.apa pp. 269-273). De aceea, pe tot parcursul realizlrii un¢ studiu, cercetlltorul
respectivl decat despre evenimentele propriu-zise care au avut loc acolo). trebuie sll se preocupe de elaborarea raportului final. Nu este o problemll U§Or de
Se poate intampla §i invers. Studiul dumneavoastrl poate fl despre un individ, rezolvat. ·1
dar sursele de informatii includ documente inteme ale ·organizapei (de exemplu, in plus, protocolul poate indica §i gradul de documentare pentru redactarea
dosare ale personalului sau ale studenplor). Si in aceastll conjuncturl ar fr bine raportului. 0 colectare corespunzatoare a datelor va duce probabil la acumularea
sli nu vl bazati concluziile despre persoana respectivl doar pe sursele docu• unor mari cantitlµ de dovezi documentare, , sub formll de, rapoarte §i lucrllri
mentare de informatii. Figura 3.5 ilustreazli aceste doul ipostaze, in care wiita!ea publicate, memoriale §i alte documente colectate privitoare la caz. Ce trebuie
de analizl a studiului este diferitll de unitatea de analizl a sursei de -coleetaie facut cu aceastl documentap.e in vederea unei•prezentllri ulterioare ?1.in majori-
a datelor. ,(',r
'li../4.:. tatea Srudiilor, documentele sunt puse deoparte §i rareori consultate. insll ele
•• ofl.J\ 5Tt)DDLOR DE CAZ: PREGATIRJ PE
100 _,:AJ..I~ NTRu COLEcrAREA
. STUDIUL DE CAZ lq, l'Y' d'd . DATELOR I
,c ... ,J de can 1 at1 este mai mare se . . 01
nstituie totu ' JUStifi~ o
· ~1. 0 parte semnificativli a ,,bazei de date" create S()et' ,u
l)Jllil'..
Co
studi §Jld fl priJila ar fi colectarea datelor c . . Procedura structura•x
C etaPe. (d antitative rel
. de caz (vezi capitolul 4) p nu ar trebui ignorate in timpul deruJ Pe
\4
Jotl~ documentare ,e exemplu, haze de d evante despre toti
~" rse ate stati ti t-1,
ll>li~•- 0 posibilitate este de a include in raport o bibliografie r· sifld s_0 ·duale). Ar putea fi nevoie sa obtineti d s ce despre ~coli sau
con\itra toate documentele disponibile. Notele i-ar ajuta pe cititori (
1
0\ c~ {010 e jt1d1v1 ·tdll o agentie federala, nationa1x ocumentele dintr-o sursa
,,,itl (de pi ' . . t-' a sau locala
cetltori) sl afle ce documente ar putea fi rele~te pen~ inve~tiga~~~~ ~, P'~tflll~ oda~ obµnute, ar treb~1 sa definiti cateva crite .: sau o asociatie
Pentru a re~. structura de bazli a raportulw de studio trebwe sli -~ •oflg.J~)· u reducerea nlJIIW'Ulu1 de candidati S m relevante pentru
119P ea sa . t-1• copul este a ·
, {icai: dupll care putet1 trece la a doua etapa d . s aJungep undeva
protocol, in n$ura posibilitliplor. Acest Iucru va faciijta colectarea datelo
' · d b b"l'
mtr-un format corespunzlitor, §Iva re uce pro a 11tatea ca o a doua . : -~,
. '- \tel~.. ,;e 0zO ~1 3.0 in paragraful precedent. e selectie, a C&"ei procedura
unei locatii s1 Ii< necesari- In acelaii timP, existenlll unui plan nu impuel"/:lita,,, ••IllfOSt descr1s .....ea procesuIw. de selecpe
fJlPJe.-
. ar trebw' x
' Sa Va recons'd . .
rigid! la un protocOI prestabilit. In realitate, planurile studiilor se pot ifl co rivind numlrul total de cazuri pentru studiu I . I eratt decizia
unna procesului inipal de colectare a clatelor, rar dumneavoastrll ar J:;b . 1';1 •.,ierioar~ privinta resurselor, dacli existl mai mult' · ~ferent de con-
·1e 1n 1 cand1dap cal'fi1 •
simtiti tncurajati si Iuati in coosiderare aceastl flexibilitate - dacl este fo~0 ij ..t1'aJlget1 t cazuri, cu cat numlirul Ior este mai catt sa
;t"ea.sc~ dfeP mare, cu atat mai bine.
mod
.
adecvat §i obiectiv .- ca pe un avantaj al strategiei studiului de •t ~ttl f,.
l < • ··S J

. I de caz-pilot
Selectarea cazurilor 5tud1U
' '. uJtiIJlil:.: preglltire
. pentru colectarea . datelor
. este realizarea unu1. studiu de
Un alt pas pregltitor este selectarea definitivl a ,,locapilor" sau indivizilor c . cazuI-pilot poate fi ales dm mai multe motive' 4-'lillil
.0 .pi!Ot. le.x filCl
• . O 1egatura CU
vl vor servi drept cazuri pentru s~d.iu. ~neori selecpa este directli, deoal'.~: "Je din designul de cercetare pentru selectarea definitiva a cazuril De
crtterll . . . or.
ales sl studiati un caz unic a clirui 1dent1tate v-a fost cunoscutl de la in~utut sursele de la Iocatia-p11ot pot fi deoseb1t de afabile ~i accesibile 1 ti
elle!JlP Ju , . " , ocat-'a
cercetlirii. Sau puteti §ti deja ce caz vep studia ca urmare a unor aranjamente,sau fi convenabilli din punct de vedere geografic sau poate conpne O cantitate
posibilitliti de acces pe care le avep. Alteori exist! to~i candidati1J~cap paate . inti .. . ..
bi~nuitl de documente §I ormap.1. 0 altli pos1bil1tate este ca pilotul sl fie
pentru a constitui cazuri de studio §i trebuie sl alegeti definitiv cazul sau£seria de neo . , .
un caz foarte comp11cat m comparape cu .celelalte potenpale cazuri reale, astfel
cazuri din ran.du! acestora. Scopul procedurii de selectare este de a vlr~igura 1ncat aici vor fi intalnite toate aspectele privitoare la colectarea datelor.
identificati cazuri corespunzltoare inainte de colectarea formal! a datelor. Ce! Studiul-pilot vli va ajuta sli vli cizelati planurile de colectare a datelor atat in
mai rlu scenariu ar fl unul in care, dupA inceperea etapei de colec~ tf$telor, privinta continutului, cat ~i a procedurilor ce trebuie respectate. in aceasta
cazul se dovede§te a nu fi viabil sau un exemplu potrivit pentru ceea ce inte~tienap privinta, este important sli observati cli un test-pilot nu este un test de pregatire.
dumneavoastrl sl studiap. _.; .:~. niQ, Cazul-pilot este mai mutt formativ, ajutandil-vli s.a stabiliti directii relevante ale
Cand aveti doar 20 sau 30 de potentiali candidap pentru studio (in functie_de intrebarilor - poate chiar oferindu-vli §i unele clarificlri conceptuale pentru
unitatea de analizl, poate fi vorba de ,,locapi", indivizi sau alte ,ebtitlp), ' ·designul de cercetare. Spre deosebire de acesta, un test de pregatire este o ocazie
selectarea poate consta in interogarea persoanelor care au cunQ§tinte despre pentru o repetitie finalli, in care se folose§te planul de colectare a datelor ca plan
tiecare candidat. Puteti chiar sl adunap cateva documente privitoare la ace~tia.
definitiv, cu cea mai mare fidelitate posibilt
Ceea ce trebuie evitat cu orice pret este o procedurli exhaustivli de selecup-e care Studiul-pilot poate fi o etapli de cercetare atat de importantl, incat sa necesite
poate deveni un ,,mini" -studiu de caz in sine. inaintea colectlrii datelor pentrU alocarea mai multor resurse decat colectarea datelor oricarui caz propriu-zis. De
selectie, e bine sl definiti o serie de criterii operaponale dupli care·can~~tii vor
aceea, merita discutate cateva teme secundare : selectarea cazurilor-pilot, natura
fi considerati ca fiind caliticati pentru a servi drept cazuri. Apoi veti alege•in
mod aleatoriu dintre candidatii calificati, fie cl este vorba •de toti, c~dida~ investigatiei §i a rapoartelor acestor cazuri.
inipali sau doar de o parte dintre ace§tia. · •,~br•i· Ji$fll