Sunteți pe pagina 1din 9

Capitolul 1

lntroducere

Studiul de caz este doar una dintre diferitele metode de a efectua cercetari in
domeniul §tiintelor sociale. Printre celelalte metode se numru:a experimentele,
sondajele, istoriile §i analizele informatiilor de arhiva. Fiecare · strategie are .
propriile avantaj~ §i dezavantaje, in functie de trei conditii: (a) tipul intrebarii
de studiu, (b) controlul pe care il are ce,rcetatorul asupra ,evenimentelor
comportamentale propriu-zise §i (c) vizarea fenomenelor contemporane, spre
deosebire de cele istorice.
in general, studiile de caz constituie strategia preferata atunci cand se pun intrebari
de genul ,,cum" §i ,,de ce", cand cercetatorul are un control redus asupra eveni-
mentelor §i cand atentia este indreptata asupra unui fenomen contemporan vazut
intr-un context din viata reala. Astfel de ·studii explicative pot fi la randul lor
completate de alte doua tipuri : studii explorative §i descriptive. lndiferent de tipul
studiilor, cercetatorii trebuie sa acorde foarte mare atentie conceperii §i efectuarii
· lor, pentru a putea contracara traditionalele critici aduse acestei metode.

Studiul de caz ca strategie de cercetare

Folosirea studiilor de caz in scopuri de cercetare ramane unul dintre cele mai
provocatoare eforturi depuse in domeniul §tiintelor sociale. Obiectivul acestei
caqi este de a va ajuta pe d~eavoastra - cercetator experimentat sau incepator
in §tiinte sociale - sa faceti fata provocarii. Unul dintre scopurile dumneavoastra
este sa concepeti studii de calitate §i sa colectati, sa prezentati §i sa analizati
datele in.mod obiectiv. Un alt scop este finalizarea studiului prin redactarea unui
raport sau a un~i ,tucrari convingatoare.
18 STUDIUL DE CAZ

. tudiul de caz este de multe or


Ca strateg1e de cercetare, str i folosit pe
cu pr ivi re la ind ivizi, grupuri org~n~tru a
contn'bU1. 1a cuno~"tintele noas e
"nrudite. Deloe surprinzator ac'
easta 11zau·1,
. l't i a §i alte fen ....
soc1etate, po c 1 om en e 1
"n psihologie, sociologie, §tiint ' a fost
stra~egie c~muna de ;e r:; :~ \G ha e politice asi t ()
ur i §i Gn mh au g, 2002) §i planiflcar'e co~:n~
soc1ala (Gilgun, 199 ), asesc
tara Studiile de caz se reg ch iar §i in ec onomie, unde pot fl utilizate pe
· . . l\i-
a investiga structura unei. m • dustrii date on econom1a . ntr
. unut ora§ sau a unei regi u.
.
in toate aceste s1tuat11, .. voia distmcta pentru studn d . . . lllti.
ne le e caz se na§te dm dor'
de a intelege 1enomene sociale complexe. Pe scurt, metoda le pe .
& inta
. . . nr ute cer cet x
r sc1x extragcx1 caracteristicile everumentelor dm v1ata reaUi, cum ar

torilo \Ct•

de viata individuale, procesele or . .


g~zap~nale §~ mana~~nale,
. . fl ciclun·ie
ifllitliti relapile intemationale §1 schimbhile din
vec ma tun za rea md ustriilor.
Aceas""'tli carte trateaza caracteristici l
le distinctive a e studiulw. de ca
de cercetare. Ea va va ajuta sa fac z ca niet<><U
eti fata urtora dintre cele mai dif
care inca sunt neglijate in mod co lcile probleme,
nstant de literatura disponibila
tarii. De exemplu, am fost de foa pe tema cerce.
rte multe ori intrebat de un stude
(a) cum se poate defini cazul stu nt sau un coleg
diat, (b) cum pot fl determinate
ce trebuie colectate sau (c) cum tre datele relevante
buie sa le foloseasca dupa ce au
Lucrarea de fata ofera raspunsuri fost colectate.
la intrebarile de mai sus §i la mu
perind toate etapele investigatiei- lte altele, aco-
design, colectarea datelor, anali
Pe de alta parte, cartea nu se oc za §i raportare.
upa de toate utilizarile studiilor
pilda, ea nu este menita sa-i aju de caz. De
te pe cei care le-ar putea folos
pedagogice. Studiile sunt popular i ca instrumente
izate cu aceasta aplicare in dome
afaceri, in medicina sau in politi niul juridic, in
ca publica (vezi Llewellyn, 19
Towl, 1969; Windsor §i Greania 48; Stein, 1952;
s, 1983), dar predomina acum
domeniile academice, inclusiv in in aproape toate
§tiintele naturale. Nu este nevo
de caz cu scopuri pedagogice ie ca un studiu
sa contina o prezentare comp
evenimentelor propriu-zise ; obiec leta sau exact! a
tivul sau este mai curand acela
cadru de discutii §i dezbateri int de a stabili un
re studenti. Criteriile de elabo
bune pentru predare - de obicei rare a unor studii
pe un caz individual, nu pe cazu
foart~ diferite de Cele folosite pe ri multiple - sunt
ntru cercetare (vezi Caulley §i
S~dil~e concepute pentru preda Dowdy, 1987)._
re nu sunt interesate de prezen
ob1e~t1va a datelor empirice ; dim tarea riguroasl §l
studule de cercetare. po tri vl, tocmai acest lucru trebuie
sl-l facl
in mod simil
. ar, aceas +x 14 luc
rare nu intentioneazl sl acopere
care cazw:11e sunt folosite ca fo acele situatn.. 1"n
rml de tinere a evidentelor. Do
cele de as1stent1 social~ §i alte sarele medicale,
evidente de cazuri sunt utilizate
pentrU a.facilita
I INTRODUCERE
19
I
nou, criteriile pentru o buna
-- activita:tile medicale, juridice sau sociale. Din
:tilor profesionale difera de
elaborare a cazurilor ce servesc desffi§urarii activita
cele pentru conceperea studiilor de cercetare.
caz sunt tot mai des
in schimb, principiul cru-tii de fa:ta este cii studiile de
2; Perry §i Kraemer, 1986)
folosite ca instrument de cercetare (vezi Hamel, 199
te sociale, doriti sii §titi cum
~i ca dumneavoastra, in calitate de cercetator in §tiin
sau pe cazuri multiple
sa concepeti §i sa efectuati stud.ii pe un caz individual ui1 studiu doar ca parte
folosi
pentru a investiga un fenomen. Puteti efectua sau
ode multiple (vezi capitolul 6).
integranta a unuia mai cuprinzator, bazat pe met
za in principal pe problema
Indiferent de alegere, aceasta lucrare se concentrea
ba de un simplu ghid pentru
elaborarii ~i analizei studiilor de caz. Nu este vor
umple un gol in metodologia
colectarea dovezilor necesare. in acest sens, cartea
e despre ,,munca de teren",
~tiintelor sociale, care a fost dominata de text
todele calitative" - dar care
,,cercetarea de teren" ~i, mai recent, despre ,,me
un studiu ~i de a analiza datele,
ofera pu:tine indicatii asupra modului de a demara
raportului de cercetare.
sau chiai de a minimaliza problemele redactarii

gii de cercetare
Compararea studiilor de caz cu alte strate
in §tiintele sociale
pe o anume tema? Ar trebui sa
Cand ~i de ce a:ti dori sa face:ti un studiu de caz
sondaj ? 0 istorie? 0 analiza
va ganditi sa conduceti un experiment in Joe? Un
cum ar ti tendintele economice
asistata de calculator a infonnatiilor de arhiva,
sau dosarele studentilor ?
tegii de cercetare. Fiecare
Aceste alegeri (dar ~i altele) reprezinta diferite stra
proprie, de a colecta ~i analiza
dintre ele este o modalitate diferita, cu o logica
ntaje §i dezavantaje. Pentru a
dovezi ·empirice. Fiecare in parte prezinta ava
uie sa luap in considerare aceste
exploata la maxim strategia studiului de caz, treb
diferente 1•
cl strategiile de cercetare ar
0 conceppe gre§ita foarte des intalnita este aceea
e sociale mentin in continuare
trebui aranjate ierarhic. Multi cercetatori in §tiintel
tru faza explorativa a unei cer-
convingerea cl studiile de caz sunt adecvate pen
, iar experimentele constituie
c~tlri, sondajele §i istoriile pentru faza descriptivl
sau cauzale (vezi Shavelson §i
singura metodl de a face investigatii explicative
azl ideea cl studiile de caz sunt
Townes, 2002). Aceasta perspectivl ierarhica sublini
tru a descrie sau testa ipoteze.
doar o strategie preliminarl §i nu pot fi folosite pen
STUDIUL DE CAZ . .
. .guranta ca au existat dmtot,
20
. oate fi contes
tata CU S1
· ,. lus dezvol tarea exp 1catulor
r ..
insa aceasta conceptie p . tie explorativa. In P_ 'ricilor care se reflectl ht
. te cu mouvai . sa a 1sto ,
deauna experunen . ocupare serioa ,. rood similar , studiile de
d ult ump O pre · grafie 1n
cauzale este e m Ulllele de istorio · U ele dintre cele mai bune
subdomemu cuno· l scut sub n l ativa. n
strategie exp or . ta 1 despre lucrare a lui
art de a fi doar o . . (vez1 case , . . ..
caz sunt dep e .. fi t atat expbcauve . . the Cuban Missiles Crisis,
§i mai renumite studn au osoif Decision : Explaining l crarea lui Whyte , Street
Allison §i Zel~ow, Essence . . (vezi caseta 2, de spre u 1

) cat §i descnpuve . . .
1999 - s.n. .' 43/1955)2. te ii este roult mai potnv1 tl.
Corner Society, 19alx . luralista asupra acestor stra g . scopur i - explorativ,
0 vedere gener cl §1 p . tru toate cele tre1 . .
. .• poate fi folos1ta pen lorative descnp t1ve sau
Oricare din strateg1~ . t exista studii de caz exp
desc~p~v s(Yiau
exphcattve m,
e;;~:11~·9:b).
' . .. .
La randul tor, exp~rim~nt::::= care
t mai jos, §1 nu 1er
'

,
rinde aceea§i
cele
.. 1
fac
l ifi care Cele trei cond1t11 d1scuta e . implica faptul ca gr:amte e
c as · ,. x sta clar1ficare nu td
distinctie intre strategii. lnsc:1 acea b . +. los1·..x una sau alta sunt into . eauna
.. ,. are tre u1e 10 u:i
intre strategii sau ocazn1e 1n c . ticile ei distinct ive, exista suprap unen

clare De§i fiecare strategie are caracte ns . otriviri flagran te, adica acele
· . ,.
destul de mar1 mtre e e. co 1 s pul este de a ev1ta nep al
.. e ti de strateg ie, in timp ce o ta
situatil in care intentionati sa fo!os1t1 un anum p -
t este in mod evident mai avantaJoasa.

- - - - - - - - -1 CASETA 1l - - - - - - - - - - - 7

Un studio explicativ pe un,~az individual, devenit best-seller


Timp de mai bine de 30 de ani, studiul initial al_lui Graham Allison (1971) pe
un caz individual, criza rachetelor din Cuba din 1962 (in care confru ntarea
SUA - Uniunea Sovietica ar fi putut duce la1un holocau st nuclea r), a fost
best-seller in domeniul ~tiintelor politice. in scopul de a expliea criza, cartea
suspne trei teorii diferite, dar in acela§i timp coinplementare, §i anume ~ Statele
Unite ~i Uniunea Sovietica au actionat ca (a) actori rationa li, (b) birocra tii
complex~ sau (c) grupuri de persoan e motiva te politic. Allison compa ra
capacitatea fiecareia dintre cele trei teorii de a expli~a desfa§u rarea. eveni-
mentelor in .cadruJ .crizei : de ce Uniune a Sovieti ca a pozitio nat de la bun
inc~put in Cuba ra~hete ofensive (~i nu doar unele defens ive), de ce Statele
Unite au rilspuns Ia amplas area rachete lor cu o blocad l (§i nu cu un atac
aerian sau o invazie - rachete le se aflau deja in Cuba! ) §i de ce Uniun ea
Sovietica a retras· in cele din urma rachete le.
--- --- --- ---
--- ---
INTRODUCERE 21

-- -- -- -- -- -- -- -- --pe-- -- -- --
un caz individual, nu·
Studiul face ~i dovada funcpei explicative a studiilor
mult, intentia este de a
doar a functiilor descriptive sau explorative. Mai
r exte me in general, ci
extinde inva{amintele studiului nu doar asupra afacerilo
entale compfoxe. Astfel,
. ~i ~supra •unei intregi varietati de actiuiii guvernam
ison §i Zelikov, 1999),
cartea, chiar mai riguros prezentata in a doua editie (All
iu de caz poate constitu.i
demonstreaza in mod conving4tor faptul cl un stud
· baza unor explicapi §i generaliz4ri semnificative.

- - - - - - - - - - - - - - - , : CASETA 2 ;i-
-- -- -- -- -- -- -- -- ,

· Un celebru studio de caz descriptiv

Lucrarea num itl Street Corner Society, de William


F. Whyte (1943/1955),
iei comunitare. Car tea
este de zeci de ani recomandata in domeniul sociolog
istea zl succesiunea eveni-
este un exemplu clasic de studiu descriptiv. Ea dep
o subcultura care fusese
mentelor interpersonale de-a Iungul timpului, descrie
mene-cheie - cum ar ti
rareori subiectul studiilor anterioare §i desc ope rl feno
turi mici §i capacitatea
-avansarea prof esio nall a tinerilor din familii cu veni
din care provin.
(sau incapacitatea) lor de a rupe Ieglturile cu mediul
ca se baza pe un sing ur
Studiul a fost deosebit de apreciat, in ciuda faptului
lle"), intr- o peri oad a de
caz, ocupandu-se de o singura vecinatate (,,C(?mervi
oxa l, valoarea clft ii rezida
,, Ia care acum au trecut mai bine de 70 de ani. ~ad
legate de perf onn antl
in puterea sa de a generaliza in privinta problemelor
a vecin4tltilor. Ulterior,
individuala, stru ctur l de grup §i structur4 soci al!
Com ervi lle in prop riile
cercetatorii au, regl sit in mod repetat aspe~te din
de timp .
lucrari, de§i au studiat alte vecin4tlti in alte perioade .'

Cand trebuie folosita fiecare strategie


care este adre sata , (b)'controlul
Cele trei conditii sun t: (a) tipul intre bari i de studiu
port ame ntal e ·~i (c) viza rea
pe ·care cerc etat orul ii are asup ra even ime ntel or com
isto rice . Thbelul 1.1 prez inta
fenomenelor con tem pora ne, spre deo sebi re de cele
tion eaza cu cele cinci mar i
aceste con ditii ~i arat a felul in care fiec are rela
ente le, sond ajel e; anal izel e
strategii de cerc etar e desp re care disc utam : exp erim
rent ia intr e cele cinc i stra tegi i,
de arhi va, isto riile §i stud iile de caz. Pen tru a dife
:
importanta fiec arei con ditii este dup a cum urm eaza
22
STUDIUL DE CAZ
-
. Tubelul 1· 1 ·· de cercetare
d;"erite strategll '
SituaJii relevante pentru (,,
---......
Solici~ controlul Vizeazl ~venimente
Forma intrebilrii de . evenimentelor contemporane?
compo rtamentale ?
Strategie studiu
Da ---
Experiment
cum, de ce?
cine·, ce/care, unde,
Da
Nu
Da --- I:
Sondaj cit? -.. h

Da/Nu
Nu
cine, ce/care, unde,
Analizil de arhivil cit? -
Nu
Nu
cum, de ce?
lstorie Da
Nu
cum, de ce?
Studiu de caz

Sursa : COSMOS ·Corporation.

,. b.xurz· de studz'u '#abel


. . de mtre ,, ul J J coloana 1). Prima conditie se refed •
Tzpurz 1 •• , • • •

" barea/intrebarile de studiu (Hednck, Bickman ~1 Rog, 1993). Un s1stem


. . .. x • ,, "/
la mtre ,,cme , e
,,c_
de baza pentru clasificarea acestor tipun este sena famihara
"care", "unde"~ "cum " ~1. ,, de ce ".
Daca intrebarile de studiu sunt in principal de genul ,,ce", apare -una din doua
posibilitati. in primul rand, unele tipuri de intrebari din aceastl categorie sunt
explorative, cum ar ti : "Ce se poate invata dintr-un studiu despre o ~coal! efi-
.
cienta? ". Acest tip de intrebare este un principiu justiflcabjl pentru ·a efectua un
studiu explorativ, scopul fiind acela de a dezvolta ipoteze pertinente pentru
continuarea investigatiilor. Al doilea tip de intrebare din aceastl clasa ia de fapt
itl
forma uneia cu sensul de ,,cat" - de exemplu, ,,Ce rezultate a dat o anum
restructurare manageriala ? ". Este mai probabil ca in identiflcarea unor astfel
· de rezultate si fie favorizate strategiile bazate pe sondaje sau arhive,' in detri-
mentul celorlalte De exemplu , un sonda.J• poate fl repede conceput pentru a
,, : · ,.
enumera ,,ce -urde pe cand un stud·m de caz nu ar fl o strategie avant ajoasA in
tl .
s1tuat1.e. '
aceas
in mod similar celui de-al .doilea tip de intreb ,, " . . " i
,,unde" (sau cele derivate _ cu ,,cat" are_ ,,_ce , mtrebanle , ,,cine ~-
bazate pe sondaje.sau anal• . ) sun~. susceptibtle de a favoriza strategu
ize a1e. infonnatulor d hi ,. ,. ,.
cerce~ile economice. Aceste stra .. e ar . vi, cum se mtam plA 1n
· tegu sunt avantajoase atunci cand scopul
INTRODUCERE
23

cercetarii este acela de a descrie incidenta sau predominanta unui fenomen, sau
cand studiul se vrea a fl anticipativ in privinta anumitor rezultate. Doua exemple
tipice ar fl investigarea atitudinilor politice predominante (in care un sondaj ar
putea constitui strategia prefera~) sau a rbpandirii unei boli precum SIDA (in
care ar fl preferabiHi o analizl epidemiologicl a statisticilor medicale).
in schimb, intrebuile ,,cum" §i ,,de ce" sunt mai mult explicative §i suscepti-
bile sl antreneze folosirea studiilor de caz, a istoriilor §i a expeHmentelor ca
strategii favorite. Aceasta deoarece asemenea intrebui au de a face cu legaturi
operationale ce trebuie depistate inapoi in timp, mai curand decat cu simpla Ior
frecventa sau incidenta . Astfel, daca doriti sa aflati cum a reu§it o comunitate sa
depa§easca cu succes impactul inchiderii sediului unuia dintre cei mai marl
angajatori - este vorba despre o baza militara (vezi Bradshaw, 1999) -, e mult
mai putin probabil ca va veti baza pe un sondaj sau o examinare a datelor de
arhiva §i ca va veti descurca mai bine facand o istorie sau un studiu de caz. La
fel, daca vreti sa §titi de ce in unele conditii oamenii nu reu§esc sa raporteze
situatiile de urgenta la care sunt martori, puteti concepe §i efectua o serie de
experimente (vezi Latane §i Darley, 1969).
Sa mai luam dou~ exemple. Daca va intrebati ,,cine" a suferit in urma
acpunilor teroriste §i ,,ce" pagube s-au inregistrat, puteti sa faceµ un sondaj in
randul locuitorilor, sa examinati registrele comerciale (analiza a arhivelor) sau sa
efectuati un ,,sondaj-paravan" in zona afecta~. Dimpotriva, daca yreti sa §titi
,,de ce" a avut loc incidentul, pe langa realizarea de interviuri, va fl nevoie sa
examinati o gama mai largl de informatii documentare ; daca v-ati concentra pe
intrebarea ,,de ce" in privinta mai multor acte teroriste, ati ajunge probabil la un
studiu pe cazuri multiple.
~ fel, daca vreti sa cunoa§teti ,,care" au fost rezultatele unui nou program
guvernamental, puteti raspunde la aceas~ intrebare facand un sondaj sau exami-
nand date economice, in functie de tipul programului respectiv. La intrebari de
genul ,, Cator clienti le-a servit programul ? ", ,, Ce fel de beneficii s-au realiz.at ? "
sau ,, Cat de des s-au oferit diversele beneficii? " s-ar putea raspunde fara a face
un studiu de caz. insa daca aveti nevoie sa §titi ,,cum" §i ,,de ce" a funcponat (sau
nu) programul, tindeti fie spre un studiu de caz, fie spre q.n_experiment de teren.
Pentru a sintetiza, prima §i cea mai importan~ conditie pentru a delimita
diferitele strategii de cercetare este identificarea tipului de intrebare pe care o
adresap. in general, intrebuile ,,ce" / ,,care" pot fl explorative (situatie in care
poate fl utiliza~ oricare dintre strategii) sau privitoare la predominanta (caz in
care sunt favorizate sondajele sau analiza informapilor de arhiva). intrebuile
24 ST UD IU L DE CAZ
-
fo . a stud'"l
l os ire 11
or de caz
ep tib ile de a favoriza ' a
,,cum" ..:1·
Y
d
,, e ce " su nt
su sc
int
ex · .
pe rn ne nt el or sa u a istoriilor te po ate ee l ma i_ im ~o rta nt P~ intr-u11 ist
stu diu es
~n nu la re a intrebitrilor de aveti r4bdare ~ Si -I acocrlati
1 suficient va
re , as tfe l inc at tre bu ie s4
Stlldiu de ce rc eta ui c4 in tre bl ril e au ata t substan1a (de
ien tiz ar ea fap tul
tim p. Ch ei a se aflii in co ~t or ma (de exemplu, Pu n_o intrebare
co
es te stu diu l me u ?) , ca t §i/
ex em pl u, De sp re ce ? ) . Al ti ce rc et lto ri s-a u concentrat
in1
e ce "' sa u "c um "
cu ,, cin e,, ' ,, ce,, /"c ar e,, ' "d ate de subst:"1tl (C ~p be ll, Da ft
~i va
pe cte le im po rta nte leg ce
as up ra un or a di nt re as . oferi un
rn po. ate
ea dis cu pe i pr ec ed en te es te cl forma m tre b! . ex
Hu lin , 19 82 ) ,· ide
re Ia str ate gia de ce rce tar e ce a lll aI po trt v1 tl. Amin- ,,t
in di ciu im po rta nt cu privi tive de su pr ap un er e a strate
giilor,
ea , de po rti un ile se mn ifi ca fit
tip-vA, de asemen ar l in tr- ad ev !r ne ce sit ate a l\l hi
i
as tfe l meat pentru unele in tre bm es te po sib il sl ap
ei
in
om ite ti fap tul cl ati pu tea fi predispu~i sp re un na re a un m
un ei decizii. Jn fine, nu
int reb are a de stu diu . D ae l se intampHi acest ~i
de
an um ite strategii, indiferent a~ a fel in ca t sl fie in co nc or da n~
rm ula t int reb are a in pc
lu cr u, asigurati-va ca ati fo tati de la bu n in ce pu t.
ati fo st inc lin ati sl o ad op f lJ
cu strategia pe care Ca

upra even im entel or co mp or tam entaJe (tabelul I. I, coloana 2) sa


Gradul de control as spre deosebire de cele istorice cc
a fenom en elor co nte mp or an e,
# gradul de vizare b! ril e di n ca te go ria ,,c um " ~i ,,de
up un a.n d cl in tre
(tabelul 1.1, coloana 3). Pres ist or ie, stu di u de caz
diului, o al tl di sti nc pe in tre
ce" vor fi in centrul atentiei stu ru l po at e co nt ro la ev en im en tel e - cc
e,
in ca re ce rc etl to
§i experiment este m lsu ra ategia
op riu -zi se ~i ac ce su l sl u la ac es tea . Ist or iil e su nt str st
comportamentale pr rib ut ia
nd nu ex ist l ap ro ap e de lo c ac ce s sa u co nt ro l. Co nt C<
p~e~era~ila atunci ca ad ic ! de
ei ist or ice es te fap tul cl se ocupil de tre cu tu l ,,m or t" , SI
~t m ~~ va a metod sil ra po rte ze ce s- a in tam pl at, tc
e in vi al ! ca pa bi le
~Ituafu m care nu ex ist l pe rso an pr im ar e, do cu m en te se cu nd are SJ
ze ze pe do cu me nt e
1~ cercetatorul trebuie sa se ba
ca su rse pr in cip ale de do ve zi. De sig ur , ist or iil e se S1

~1 artefacte _cu ltu ral : sa


u fizice
me nte contemp or an e, ta . r aic . 1. str ate gi a in ce pe sA se su pr ap ~
po t ocupa ~I de ev. .em
pe ste cea a stu lm de ca z .
dm .
.
fi ,. .
lla este de pre er at m ex am ma re a ev en im en te lo r co nt em po ra ne ,
Acesta din ll11
nd I d ouax
insa atu nc i ca nu t fi ·
comportamen tel e re lev an te po m am pu la te . Ce e
strategii au multe teh ni . rse
1
ca re sun ~ co mu ne , da r stu di ul de ca z ad au gA do ua su .
~
de pr ob e ca re de ob.iceI nu su nt inclus ,. .
. . e_ Ill re pe rto nu l un ui is to ric : ob se rv atta
t
di re ct l a evenimentelor studia rs oa ne lo r im pl ic at e. D in no u,
un : ~I mt er vi ev ar ea pe
de~i ce le do ua se po t supra ra ct er ist ic stu di ul ui de ca z este
tr ' pu nc tu l fo rte ca
ca pa cit ate a de a folosi O ,.p tat e de do ve zi - do cu m en te , ar te facte,
In ea ga va rie
INTRODUCERE 25

e intr-un studiu
interviuri §i observapi - care nu sunt intotdeauna disponibil
cum ar fi obser-
istoric conventional. Mai mult decat atat, in unele conjuncturi,
male.
vatia participativa (vezi capitolul 4), pot apArea manipulAri infor
manipula
in fine, experimentele se realizeazA atunci cand cercetAtorul poate
este posibil fie
comportamentul in mod direct, precis §i sistematic. Acest lucru
uneia sau a doua
intr-un Iaborator, unde experimentul se poate concentra asupra
,;controlate" toate
variabile izolate (se presupune di in mediul de laborator pot fi
, unde termenul
celelalte variabile care dep~ esc zona de interes), fie pe teren
tAtorii
experiment social a aparut pentru a desemna investigatii in care cerce
plu, prezentand
"trateazA" grupuri intregi de persoane in feluri diferite - de exem
dele se suprapun.
fiecarui grup alte dovezi (Boruch, 1993). inca o data, meto
tii in care experi-
in_tregul spectru al §tiintei experimentale include §i acele situa
1961 ; Campbell
mentatorul nu poate manipula comportamentele (vezi Blalock,
nului experimental
§i Stanley, 1966 ; Cook §i Campbell, 1979), insa logica desig
te "cvasiexpe-
poate ti totu§i aplicata. De obicei, aceste situatii sunt considera
chia r §i intr- un
rimentale". Se poate face uz de abordarea cvasiexperimentala
erea revoltelor
cadru istoric in care, de exemplu, cercetatorul este interesat de studi
t desig n deoarece
sau a lin§arilor rasiale (vezi Spilerman, 1971) §i alege aces
il.
controlul asupra evenimentului comportamental nu este posib
entat motive
in domeniul cercetarii de evaluare, Boruch §i Foley (2000) au prez
ed~ strategie cvasi-
- convingatoare in favoarea caracterului practic al unei form
susti n ca designul
experimentala, §i anume studiile de teren randomizate. Autorii
eaza initiative
studiilor de teren poate ti §i este folosit chiar §i atunci cand se ev~u
n va ti in mod
comunitare complexe. Daca este implementabil, un asemenea desig
siguranta. Cu
sigur superior celorlalte, pentru ca duce la rezultate de o mai mare
nd literatura de
toate acestea, afirmatiile lui Boruch §i Foley §i analiza lor privi
teren randomizate
specialitate nu se ocupa de situatiile obi§riuite in care studiile de
tiile desp re care
sunt dificil de implementat, daca nu chiar impracticabile-. Situa
vorbim includ urmatoarele :
ifice, conform
• programul care este evaluat decide sa finanteze locatii spec
teren rando-
unei proceduri competitive de premiere (designui studiilor de
§i control) ;
mizate presupune alocarea randomizata la grupuri de interventie
1

ru a ,fl com-
• oricare din locatiile de comparatie sau control selectate pent
pot adopta
parate cu locatiile finantate (de interventie) pot avea deja - sau
folosirea
ulterior - componente importante ale interventiei finantate prin
locatiile- de
altor resurse (de obicei, in acest design se presupune ca
interventie beneficiaza de interventia cea mai puternica) ;