Sunteți pe pagina 1din 232

AUTORI :

Conf. univ. dr. ing. EMIL M!CU Conf. univ. dr. ing. VASILE (SAC Ing. DANA LYDIA MICU Ing. VASILE ~AL!-\PA

EMIL MICU (coordonator)

REFERENTI ~TIINTIFiCI : Prof. unlv, dr, inq, C. SAtU. Dr. jng. 1\.1" SLANINA

Electrotehnica de la A la Z
• Bcze teo ret ice ., Ma~ini, operate, masurari • Ac~ioni;ri, trectiune

• Electroenerqeticd • Conversie directa a enerqiei • Utilizari ale energiei electrice

Redactare

~i coordonare

lexico9rafica

ED!WRA

ing. CARMEN ZGAVARD!C!

$TliNfIFiCA ~! ENCICLOPEDICA Bucuresti, 1985

Coperta

~i suprucoperto

ION MINCU

PREFArA
Ii

A prezeni« inir-un sing'Ur ootusn aspeciele teoreiice ?i apli·· ca!iiZe practice dintr-un domeniu atit de vast ca elecirotebnica este pe cU de temerar, pe atit de dificil. Seieetarea ;~i ondensarea c 'unui 'material, care ob,isnu1;t face olyiectlll (t eeci de cart'i si troiate, sint, de asemenea,'foarte laborioase. Este meriiul. coieciiV'ttl'ui de eloborare; a eoordonaiorulsci, cadre cu indel1mgaUi actioitate in pro(kuc!ie ~i La caiedrii, autori ai umor car.ti de speeiolitate ~i Z1MJriiri e eercetare aplicatein d industrie, ca a re-n~it sa presinte, etduiueti» ~'i sistemaiic, not'i1lnile de electrotehnic(~ teoretica, eehepomentele electrice, tehnologiile actuole, co nstamtele nuueriolelor \'5';' corac ler'isticil e mafi-inilor. Luerarea traieaza euceini prirw£paZeZe problem» teoretice leqaie de [enomenele electrice )~i maqnetice in reqim. static ;~i variab'il, leqile electrotehnicii, teoremeie ei metodele de colcul, m/irimile ~i"1; 1l11itaj'ilede masura aferente, prineipiile miisuriirilor eiectrice \~i maqnetiee, (tpa.ratele delniLs'~(/rat, materialele electrotehnice 1IZ1ul[e,aporcieie electrice de joasd \9i in alta tensiume, tipttrile de centrale, linii ti stajii electrice, posibili-· tiitile de conoersie a enerqiei primore in enerqie eleciricd; masinile electrice, transformatoCtrele, muuuoareie, (w,tional"ile electrice, traciiuneo electricii, instalaJiile de ntilizare a energiei electrice, 'ut1:ZajeZe eleetrotermice, etectrocnimiee ;9i electrometal1lrgice, il1lminatul electric, protec.tiap1"in relee, proieciia ecnipcmentelo: fata de actiu.nea mediuiui; proiecti« contra tensiumilor a ccideniale. A tit teoria, cit fi aplica,tiile PTClci1:CC, prezentate in peste 1500 articole, ordonate alfcbetic pentru 0(:(;(;81'(Z rapid la injormaiie, sint traiaie t~~ simi pro-clio, inqineresc ;~'in acelaei timp i rigu7'os\~t'iint1jic) apetindu-ee, unde esie neooie, la mino;~iinle de motemaiici swperioare, cum este Ca21!7 ae8(;Y"ier'ii legilor generole ale eleetrotennicii cu ajutoni.l anoliaei »ectoriole. PariicuZarizarile [iicute raspuna celor mai dioeree probleme ruse de procuco industl'iaZiiiiin dome niul. "curenf'ilor tori". In mod delib erat nu (HI [osi tratote, sau a1_~[ost dear emintite, procedeele

iwvechite. I njonna,tia esie "adusa la zi", cititorul gas£nd dat» ?ttile j~i ituercsasue despre cele mai not ieh.nici si rnetode 'u,i1:Uzatein electrotehnica, cusn sint, bunaoara, SU1)J'(/cond·uctivita.tea., materiaiele electroiehmice moderne ;9i tehnoloqiile neconocntionole. solu,tiile noi din ciectroenerqetica ;'1i conoersia directa a enerqiei, dispozitivele semiconductoare de puie: e ;'1i mutatoarele electronice. Ilustra,tia lucrarii; selectata aient, ·urrna1'inilu-se aspectul practic al ntilizarii ei, completeaea ir~forrnati(~ prezentata in articole. Prin il1tstra,tia hogata,fnnc,tionala {Ii riguro8~tiintijica, 05'-(( urmarit, rnai ales, cresterea accesibilitatii carli-i. Lucrarea u1'rnare~te sa, consocre terminoloqi« in domeniu; sa coniribicie La [iaarea corecui a iermenilor electrotehnici, '£n special a ceior de [lat{~ mai recentii. Geie peste 70 de articole con,ti/d//'Id daielo hiogn~f'ice (de umor personalitiiti &in tc(ra ~i strainatate W£ contrilm,tia lor la deeooltarea electroteh.nicii, intregesc irnaginw de ansambiu. a ecoluiiei, [oarte rap'ide, a u.nei discipl·ine tehmice de oir], Citito1"ul esteinformai despre nioeiu: tehnic ctl'ins 'in present, pe plan mondiai, despre perspectioele eleciYoiehnici'i ,~i despre deeooltarea, din ult'i'lliii a:n:i, a eleciroenerqeticii l'li -indnstr'iei electrotehmice din iaro. noastra, ale carei produee £levin compeiitioe C1.[ eclcip aanente fabricate ,in lume de [irme prestiqioase ,'Ji cu. tradi,tii in (west domeuiu, LUCT(1rCa prezentatii qferli nmti cere brg de citiun-i u.n. moieriol mt multe info)'m{~,ti'i 'utile fi moil erne. Ea va inieresa, eu. s'iyuranta, in oceeaei 1n([swf'(l tineretul stsuiios l~ipecias li~tii, ojeriudu-te u-n. (('uxiliar pretiosin st'lxdin san in actioi-

~i echipalnentele

}\ -* amper. j\AR vel. _,} :r.nelau~:H:t't·,nnl(Huati1 (liferen\:) si valourca a l'P;:'~_'l'-

ileUOl1eaza 0 ~-ihlgur{i nln~il1rl de lucru ,; «.«. cu. mai rnulle InoiuuFc,l:! care

abatcre, masurat.l

dint rc y~Jom'e;-l pre~crjs<J pontru o I11iiriIllc' JiZ]c{t. In sist ern elc de reglare nutomatii, a. ~:('ry('~i_e en marim« de COIT13THEi.

ac ~!et'hH!_'disp cz.lt iv care permitc hiIurcarea firelor de con tuot, asigurlnd trecereu captatoru}l;1. de curcnt 81 vehtcululo r ac\jollate electric J6rh rut rerupcrca C0ntaetuhli (-* IUO(OZ aerian ), n{',liHn~n:e <1_'h'('tl'1c·ii. sisl em dp conversie a energiej eIcclricc in t'Jlergie mecaii«] control ~!l paramctri clccu-ici sau rn ccanir-l. J\ J', se 'hH:e eli motoure eleetricc, car« absorb energin clcct ricii de In l'c~cn si 0 trnnsfol'rn~1 in e,nergie rn ecanioi, pe car« 0 cedc~:iz:l pc 1:1 arhore masinii de lucru. D ifcl'entn diut.rc cnergiu elcctrir'ii eonsnnud a, ~i cncrgin mccam ca ut.lla reprczin ta --+ picrderite elcclricc sl mocanicc de energic, core se trnnstorma, Ircverslbtl, in c.t;_ldura. Peste 50 (~{) in encl'gia electrica prod dusil in centrale sc t.ransf'orma In el~crQie ruecanica, ell njutorul sis!eInel~{' de a.e. Pu terca a.e. est c cuprinsa ,nIre 1O-'3\V si 107 \'V. Dllp[t numarul de m ol oarc .elccu-ice \,1 rnasinl de lucru i:'lc'~io)lntc, se dcosehesc: «.«. de qrup, Ia cure un, grup de masnn (de cx., masinile l1nelte dh1tr-:llll atelier) sint ac\iol1atc, prin cnrele,de lin sino'l1r nlotor (nu se n1ai folosesc,. fii.ll~l ineficier~t~ ~i nera'ponnIe); u,e. individllOlc, la CDJ'C un Sil1g1il' rno"l"o1'
niCf't. a v S;:Hl nu un or

tatea proiluctio«,

Dr. ing, FLOHI'"

TEODOH

TA,',ASESGU

director general al Insfit.ut.ulu i Central de Ce!'cct~lrl pcntru Maslnl Urie ll e, ElecI:rotchnic:l 9i Electronica

fjecnre mccanisu, :11 m astuii de Iucru arc 1l10tOl'u1 S8tlJ ill cit se poate l'caliza o nu l.ornuliz arc cornlJlc:x£t a prGc('slIhd de lucru. ~-;istell1c1e (\e a.e. pot f'i princi pa]«: (rlc cx., [lctiOllarca u niversululut la strung san a valturtlor la Iaminoar«} ~i anx.itictc (de ex.. ae\i0118rea fIlspozitivelol' de av.ms In masin! unelt c sau Lrn us pnrl.ul semir:lh~ieDtelo:c In. I~I,nlil1onr(:':). ,Dac~\ turat.ia mot orului eJectrie ]Jo"dc Ii modihcata du l) 8. voic, a.e. ~ilit rcolobil.c, l)upfi. :9;n~(hd de conlpl;.'xiL'rte. n.v. pot Ii : conocn/i()flo/r' (Jil·.reginhi1e, eu comanrlii rl1~lnH;_!h\): ([UlOIJ1(f{(:O/C ~i comnlc»c. In cazu1 eel 11Wi g(';neral ,H.(','este un sist cm inehis (fig. J) cure cnprlnde : motorul eleClrie de "dionarc, !lIE, m asluu dc Iucru , 1'111" cuplajul en rcduct orul rnerunic. T, iust ul at.ia de alimcntarc r!c In ret en en umtntorul de modifiea!'e a pm'amct.ril or cncrgiei electricc (t cnsiune, rrecvcn~']), M, iustulal.ia de eomnucla ~i reglare ~mtomata ell dcmcnlul de nuisurii, TG, dispozltlvul de prcscricrc, T, care dt'i. valoarea impusii nl~{dnlir de rcglat (de oblcel, tura'tia). cornparatornl. C, amphflcatorul, A,i:l!' In cazul mutat oarclor en tlrtstornc ~;i (lispozitivul de -;. coniandii pc uril«, neG, A.«, sint CU1'8ctcriz:1ic de urrnatoarole mariml : cnplul In arhorele ru ot orului. turatia, ran damentul, Ia ctornl de .1m ter;~ (In allmcnturca in curent aller:I~~U·v.}" suprain:2i~~CL!bi!~tat.ca rnccam ca ~~1 ce~l termien. ('~~llt(~tile dinnmtce , stabilttn.tcu, dorneniul de regJare:l, turi,d.~e~ ~i prcclzia regh'irii. Prineipala f.';H·aeteri.~~tic3 dc fUl1etlonan: a uno! sis tern de a. e. este cOl'ucic-

a.eiiouJ~n!! elce(ri('r. rislica mecanica, care (\1\ dependenta dintre cuplu ~i tnl'aiie (san viteza unghiulura), M c= ((n) sau M = f(U). In Iunctie de sensul vitczei nnghiulare ~i al cuplului, a.e. pot n intr-ttn si nqur cadran S3U in mai mnlt« cadr anc, La
lei.

8 (rrtnarc cu recupcrare) sau unei n:zisiente (Ir lnar-e dinnmiea), 9i de (rina, cind motorul absoarbe aUt energic electr lca de la rctcn, cit ~i cnergie mecaruca la arborv, pc care l e disipa, sub forma de caldura, pc rczls-

9 cu piston, ma srm ell mccanism hielamanivela), dependent de drurnul parcurs (vehicule ac1lonate electric), sau " Corocteristlcn.

aenmulator

IT
Generator Frlna ~ flM<()__",_ Motor
!

Motor Se ns di r e ct {lM >0 Gener;t~· Frinii flM<O !.V f1 ----'-._---->

~O ..... i

Fig,

Sens invers DM>O lJI

Fig. 3 cuplu vuria hil in ttmp , tn fig, II snit nrcz cntate ;J carar.tcr ist ic! mccanicc tipic« al:: mnslnilor de lucru , In rcgim sta t iunar , ctu d vitcza aelionarii :d)mine constanta, cuplul motor «ste ('gol cu cuplul I'czistrnt HI masinil de lucru (-~ ccuuii« miscarii ), iar punctul dp funepoDr:lre, tn planul de coer-dona tJ~ vit cza unghiu larii-cuplu, sc 3fE'l Ia in tcrsectia t~ll'ac.t(\l'i~:Ucii mccan ic« a mct oru!u i de n ct iounr e en caract cristica, mccnnica n ma sin ii de Iucru . Rcgimul ncstn ttcnar, caracter+zat tie -yitcza varia bilil tn t imp. aparc Ia pornirca, Irinarra. incarcarca san drscarc<::rea mot.urn lu i, prr cu m ~i In rtglarva t ura tic l. 1Il regim ncsta ttc nar mot.orul electric cSle mult ma i scl leit at din punct de vc dcrc t.crrnic d.cit in regirn sl.a l.io nat-, rnot iv p{ ntru care duratn proccselor tranzrtorn trr hu!c sa fie crt mai rc dusa, Hira a Sf dcp asi , hlS~l, 'l~-J()rile liIniHi adm isrblle pr ntru CUI', nt , cuplu san atcelern tie. De Irccvrnt a rr glrnurrlor tranz itorf "e tine SC-~lIna la a]cgtrra moto~lrLlor de nC\ionarc (-> scmicia de (anc[iollore), Prlndp81uJ. critrriu de stahjJil'c a puterii Ilomil1Hle a Illotcl'ului electric il eonslituic :inci'i.lzirfH accstt'Jla, care trchuie sa corrspunda -} clasei de i_'Z(}Zetie fl lnfa~uTiirji. 'Cn me-tor de pnterc prru nlare (;sle S(Ulnp, arc gab~nlt mare ~i indicator! energetici (rnndaID(nt I)i factm de putcl'e) de valoarc

Fig. 1 a. e , tnt.r-uu suurur cadran, sensu] tura pel s; nl cunlului Illl sc s chimha (de ex.·]a P01~PC si Yentilat03rc), a.e, Hind nereocrsibilti. La a.e. in mni mult.e ca drane (fig. '1). scusul uncia sau al arnbelor nuirimi sc J)()Hte inversa. La Ir inarea cu rocupcrare a unul vchicul acttonnt electric sensu] t.ura t.ir i se pastrva la, drr scnsul cuplului sc mvcr scaza, asHe! c{l punr-tul de tunctlouare a a('.~ion:lrii trccl' din cadranul I in cadrarn.I II. La Irinaron prin concc tarc in versa a UllU i rnccanisrn de r-idicnt, scnsul cuplului se mcn tlue, hI' sensul t.ura j.ici sc inverseaz~ (trec!'rc din ca dranul I in IV). A.c.la co re 5(' poat e o htin» iuvetsarc» cuplulu i 9i a vi t cz oi unuhiu la rc cstc rencrsibila. Un In minor rcvcrslbil, de cx., lucrcazii in t outc cclc 4- cadrane. in cadran-le I ~i III regimlll de func~ion:ll'c cstI' de motor, cl[-oarecc produsul dintre CUphl ~i Yitcz"- ungIJiularii (pul.el"ca I1lecanici"i) cslc pozitiY, motoru] dezvoHa pulerI' llFcallic~1 la arbore. In cadranl'lc II ~i IY 'IC{'st produs cst" ncgativ, I1lotOl"lll primqte cl1ergic tnceanic:l 1a arhCil'C 9i 0 transforn1a in cnr;:rgie ('1{'ctric8.; regirnul de fUllctional'(_' cslc dc' [Ieneraior, dnd cnergia dectridt cstc ('cd,lta rcte-

Fig. 2 teu\cle tnrasurarli motorului ~i pc re·· zisi.oarele de Ir in arc (-+ [riuare electricti ), Cell' mal u tiltza tc mo tonre electric" in acFon:]ri smt -+ tnotoorele asitscronr. (peste 95% din put erca instalata in a.e.j. Sc mai Iolosesc motoarc : sincronc, de cu rcnt cont.inuu, de e11rent alterun tlv cu colcctor, Huiarc, pas cu pas, prccum si unt-Ie mot.oare s pcclal c. Caractcr-tst.icuc mot-unicc ale mot onrr-lor clectrlce (L~ actlonur e (fig. 8) pot Ii : rigidc, la carl' t.ura lia variaza putin ciud.crcstc tncarcnr e« motorulut (de ex. ia mot oruc asinc!'onc san de curcnt continuu cu cxcita ~ic In deri .. va t ie}: clast ice (ttioi ), la care tu ratla scadc iuult cu cr cstcrca cuplului rczist cn I. Ia arbor e (de ex .., ]a motoarc de curcnt co ntinuu cu cxcita tie in seric] ; absoiul ri!Jidc (sincl"Oncj, la care lura \ia nu variazfl cu tncarcareu, fiind riguro5 constanta dacii frccyell \a tensiunii de nlimcntare I1U se modificii (In motoare sincrone) , lYla~inile aetionatc (ma~inile de lucm) pot avt;l cuplul rezistent constant, independent de viteza nnghiulara (de ex., la llla~ini de ridlcat), san ('Uplll variabil, dependent de vitezii (vmtilatoare, pompe centrifuge), dependent de unghiul dl' rotire (pompe ~i compresoare

ndns,1., tlutnritii inciirdil'ii lusuficicnte a m o i.or nlu i. Mo tonrclc suhdimcnsionnl e sr- wprnine{dzesc, iar dnrata mar e a proccs.Ior t ranzl torii micsoreaza produc I.i vita t.cn . (-> comatuld automaid a (I('/io""rilor eleclrice, -+ reqlare automata U (j(pon<lrilor electrice ), aeuruulnro r. ('Ii mr nt galvanic reversibil u l i l izu l. l.i lJllnagazinal'l a t'llcl'gi{'i clcctrtcr-, J inc8.rcarCa a. cncrg!n rll'ctrica dl' currnt contimLll Sto transfcrnl~l in (n(!'uil' ('hin)ie~1.! iar Ia descareare, ae('[Jst;1 cst c tn\I1Sl'Ormata din non in (nergie t'lrctrie~l ~i rr st.ltu it a pnr Ilal rec('ptorlllui ccnectat la 001"nclc H. I)ifcI'cn ta din trc ('Bergin clcctrierl innl("';_g~-lzin'atti la lncttrc,Dre ;;:i CG~ rr-st itu itii la dl'sci'il-earc (picl'dcrca de cllcl'gil') Sf'- ('(!US11Ina pCll,lru miuil c chrmtcc irl'versihJlc ~l pcntru 111calzirc[t H, Crlr- mai importnntc au pcntru practicCl srnt a. eu plumb sa~ aci dc ~j (t. alealine (fcro-mcllel ~1 nichel-cadmiu ), A.ell plumb (constru~t pcntru prima oara In 1859, de b_ Plnnle) arc clcctrozii de plumb, ,Jar. ca «Iccu-olit acid sulrurtc diluat ~dCl!SItatL' 1,-.15 ... 1 ,.2i:~ g/cnl3, In func'~ie ",df3' gn:lehll de clcsCarC'11"1'). In stare inc~r-. cata, pHici1c negative sint dCOpCrl.te ell plumb pnres de l'uJoarc c€nll~Je, jar cdc pozitive, Cll dioxid de phU:lb (PbOc) de ('ulnare blTna. La dcscarC"~C "'HI' bdo 511bstnntc active so t;·'~n's[~r~)i\ in' sulfnt' de plumb (PbSO,,) ell' culoare alba, dnpa rrac(ia dllhlci 'lllrat1'lri: Pb+Pb02+

~ransr.?l'-

aeumulator

10 mal mid., dcci poa te ti depozitat limp mai in delungat. A,arginl-zinc (invent at, in 1941, de H. Andre) are electro dul pozitlv contcctlonat din argint acoperit lOU peroxid de argint (Ag202), eleetrodul negativ din zinc spongios, iar ca electrolit, 0 solu tic npousa de hidroxid de potasiu . Fu nctloneuzsi dup a i-eac tta : Ag202+2 Zn-]descarcar e tncarca re

11 couectata pc 0 impcdan ta cgnlil en irnpedan ta sa caracterlstf ca. La propugaren undclor electromagnetice de-a lungul liniilor dc transmisie, a. tmpicdiea reflexia cncrgieiclcctroinugnetice ~i aparit.ia undelor st ationaro, care produc pierderi de energie. adeI'cntii, fcnomcn care perrnitc dczvoltarea unci forte de trac tiune Ia periferia rotilor mot oare ale vehiculelor ~i Impiedica alnnecarea acestora pe calea dc rulare. Coefi cieu tul de :1. reprezinta raportul dintre Iorta tangentiala maxrma dezvoltatn de 0 pereehe de rot i m otoutc ~i greutntea suport ata de perechea respcctiva de rot.i. Coefieientul de a. dcpinde de stare a sllprafetei caii de rulare ~i de constructta vehiculului , precum ~i de vitcz a sa (Ia vit.ez e mari, a. scade). La pierderea H. sc produce pntiuarea rot.ilor. Dad! este necesara dezvolt area un or for~e de tracttun« supertoare celei corespuuzatoare a, normale (dcmararc in --> tam pi; san pc sine umcde) Ja locomotivele eleclrice se prcvad nisi p are, care dlst rlhute nisip sub ro\i pcntru marirea a. ~i evltarea patiu{lrii. adinelme de piih'undcl'c, marirne de calcul utilizata In studlul patrundcril cimpului electromagnetic in medii conductoarc, egala cu groslmca la care int cnslt.at ca cirnpului magnetie descrest.e de e = 2,71828 ori fa~ii de valoarea de Ia snprnf atn con du ctornlui. Densitatea curentullli de condllctie, prodns prin inducpe electromagneLicil, in cazul patrUllderii in conductoare a unui eimp magnetic exterior variabil, precum ~i clensitatea curentului de adue\ie, in cazlll eOl1ductoarelor strabiitu[c de eurent aiternativ, sint maxime la snprafn la eondnctorului ~i descresc inspre exterior (--> ereel peliculm,) dupa 0 relatie exponentiala J = Joexp(-x/o). A. dCJl. reprezinta grosimea 2) a concluetorului, in care, dadS. dCllsitatea de curent ar fi constantii ~i egalii cn .J 0/1/2; s-ar disipa aceca~i energic prin -> erecl Joule ca ~i cnergia clisipata la repartitia rcaJii (cxponent iahi) a densrta ~ii de curent, A, .le p, se dctcrrnina en relatra 12~V· -= 50:) . ~, in m, \11\

+2H2S0'l+-~::-~2PbSO'1+2H20.
inc:J.rcare

in timpul tncarcarii t.cnsiu nca creste de Ia 21a 2J) V pe element. La descarcare. Lcnsiu nea la borne se mcntlue un timp la valoar ea de 2 V pe clement, dupa care incepe sa sca da rapid. Nu estc recomandabil sa se Ioloscasca a. dupii ce tensiunca a inceput sa sca da si In nici un caz sub 1,8 V, deoarec'e s« produce sulfatarea ireversibila a pliicilor, formindu -se Ull produs ran conductor. In timpul descarcarii concentratla eleetrolitului seade de 1'1 26 ... 30 grade Be (1,225 ... ... 1,28 gjcm'l) la 16 ... 18 grade Be (1,12 ... 1.15 g/cm3). Zero grade Baume rcprczin ta apa pura, 66 grade Baume, acid sulfuric pur. Datortta reztsten tei intcrioare mici, a. cu plumb este capahil S8.furnizeze curcnti mari, fiind folosit trccvcnt la pornh-ea autovehiculclor. ]\;u pot suporta il1sa curcntii de scurtcircuit, de valoare mare,' dcoarcce sc pro due user dcformarl ale placilor, A. cn plumb au urrnafoarele cnracterlstict: randament 60 ... SO %; --> capacitate specifica cca 30 Ah/kg; encrgi« spccifid, acumulata :l3 Wh/kg, rcspcctiv 63 Wh/drn". Ji.j"cl"O-niehel (inven lat de Th. A. Edison in 1914) arc ca elcct.rnlit hirlroxirlul de potasm SH.U de [iodin, iar ell electrozi, Iicrul .,;i oxidul de nichcl. .!1.cac/miu-nichcr, ut.lllzate in prezent in lHcul .:1. h'!"o-ni.ehcl, au 11n randamenL mai bun (cc" GO % fa\il d~ 50 ... ,55 S/~). Procescle chiTi1;Ce dccnrg dup:, Teae~iile: :2 Nioon +Cd+
descarcare

0=\/ ---I

(I)P_G

F-rl

+2 H20

~2

Ag+2

Zn(OHh

9i

are urrnatoarnlc caractcrist icl : tensiunca de mel'S in gol 1,8 V; tensiun ea de descarcare 1,5 V; cncrgia spccificii 100 ... 120 \Yh/kg, rcspcctiv 190 ... 220\Vh/dm~l. Fnia de cclclalt.c t.ipur i, a. argtnt-zinc arc 0 du rata de runcttonare mai mica, dar t cnstunca cstc mult mai constan ta in timpul dcscarciirii, au to dcscdrcarca. cst c mult 11131 mica, iar cllcrgia spccifica consl d-rabil mai marc. i'l.. alcaline (a. nlclu-l-cadrniu ~i a. argint-ziuc), sprc 'dcosebrrc de a. nci dc (a. cu plumb), pot Iunction a in ccnditil gl'dc de cxptoatar«, un dc sc cere robustctc, V01U111 mic si tntrctmcre simplii (de cx., In aparatl'lc transportabilcj. Acttonarcn clcctr lcii a vehicult-lor (clcetrOluobHc, clcctrobuzc, vauoanc motoar e cu a., cl..ctrooarc. Iocomottve de nrina etc.) a impulsionat crcar ca de 110i t ipur i de a" ell (de ex., a. cu elecir-olil solid sociiu bcfa-olluninii are la accea~i capacitat" 0 grel.ltnte d" 4 ori mai mica deelt a H. dasicc). adapim'c, modificare a impcdantei pelltru ob~inerea unei puteri transmise maxime. Un receptor este adaptat la SUi'S!'1 alune! dnd impedan\elc lor sint egalc. La jone\.lnnea a doi --> wadripoli a. face ea impedanta de ie~ire a primnlui euadripol sa fie egala Cll impedan~a de intrare a ceini de al doilea cuadripol. In cazul liniilor de teleeomnniea~ii (__,. linii lungi), linia este adapiatii san functioneaza in regim caraeteris lie atunei dnd estc men t aIitiu-clor
grenh~.te sp ccltlca mal rnie~i fji ran darldica t : asodiu-eul], a.zincaer,

care (,) = :27'J estc pulsa tia, freevcn ta, Hz, [L=fLr i.Lo-permealJilitate8l magncticn, Him, 110 = 47t'lO~; Hjrnpermeabilitatea nwgnctica a vid ului , fL,-pcrmeabilitatea mngueticri relativa, G=l/ p - couductivitatca, O~lm-l; prezisLivitatea conductorului. Om. /\. de p. sc ut.ilizcazii la cn leu lul indilzirii prin induct ic clcct rumagncticn la cuptoare de topirc san inst alnt.ii de tratrunenrc t crmice ~i dcforrnur! plastice la cald. In t ahclul 1 sint prezcntate vulorrle a.de p. pcnt ru crtcva mat crrale In care se aplid jnc~Jzirea prin in du cl ic, Ja cele mai ut.illzute rrccvcnte. I.- nlorile clif'ertt e ale a. de }I. la direrile tcmpcraturl se explicii prin modifiearca valorilor rczf st.ivit iitii ~i permcalulltii tii maguetice cu temperatura. La otc], peste puncl.ul Curie ('7:1O ... 7G()'C) se produce 0 t.rn nsf'ormarc maanct ic.i, [1,r s enrle In val oarea 1 (otelul devine di amaguct.ic). iar u.de 1'. face lin salt sprc vulot-i mari. tlilmiC:m!{, ( Y). marhn c egal{l en inversuI --> irnpctlantci Z II unui circuit de curcnt oltcrnat.i v in rcgim sinusoidal. Vulonrca uumcrtca f1 a. cst c Y =
= j/(;3+1Ti. un de C reprezint(l-> contiuclu nl a, ia r B -, susccptati]u cir-

r-

+2H20.

~2Ni(OIIh+Cd(OI-Th·
ludircarc

CaracterisHci: t('l1Sl.UIll-('l la borne 1,35 ... 1,45 \T, in gol, ~1 i. .. 1,3 \T la descarcare; ca pacita tea sp 2ci"fica CC;) 45.t\h/kg, cncrgia sps:~dficr1_26 \Vh/kg respectiv 54 \Yhjdm3. ['8 Iii. ch, :l. eu plumh, a. niehel-cadmill csLe mai rohust, poate suporta. dcscarcIi::d_ rapide, nu IlccesitiJ. intre~;nCl'e, d~lr are rezistcn ~a in'terioart\ de eca 4 ori Illai alare. Autoaescarcarea sa este malt
J

Dacii lmpedanta unui circuit concentrnti cstc, in reprezentme complexi'., = it .iX, n. circuitului estc Y ~~ liZ = G -- .iE, unclc G = RiZ", iT ~~ X/Z2(B (sic po-' zitiv Ia receptoare inductive ~j nega .. tiv Ia reecptoare capacitive). In regim nesinusoid81 (deformnnL), a. trebuie definitii pel1trn fieeare armollica a tensinnii de alirncntare. Unitatea de illasura cstc sienlCns, S.
ell paramelri

cuitului.

z:

+.

Aepilms, I;'nmz 'Maria Ulrich Theolloy Hoell (1724-1802), Hzi dan german. Preoeupiiri in clomc.niul electrieitiitii, magnetismului, opticii. A eonstruit un eondcnsaLor plan ~i a per(ecponnt

·tUncime de patl'1lnderc

12

13 microscopul. A descoperit elcciricilutea turmalinei.


-+

atla]
piro-

de

llplt

Ah .... amperorn. alama, alia] de cupru cu maximum 46 % zinc, utilizat in electrotehnica la confection area pieselor conductoare (borne, cleme, socluri pentru lampi ~i sigurante fuzibile cu filet, prize, fise etc.). Este cu attt mai maleabila cu cit con tine mai mult cupru. A. se poate turna, forj a, lamina Ia cald sau la rece pentru ob tinerea de tabla, profile, tuburi, fire etc. Prezrnta : masa specifica 8.2 ... 8,7 g/cm3; temperatura de topire 890 ... 920°C; rezistlvltate 80m la 20°C, 7 ·lD; coeficientul de variat.ie a reztstentei cu temperatura 1,3 ·1(r" ... 2.10-31(-1 ; modulul de elasticitate 8 ·10' ... 10.1 daN/mm2; rczlstenta de rupere Ia tracttune 18 ... ... 88 daN/mm"; conductlvitatca termica 0,8 ... 1,2 Wcm--1K-1. Protejarea pieselor de a. se face prin cositorire sau zincare. alia] de Ilpit, aliaj utilizat Ia asamblarea' prin Iipire a pieselor de cupru .. alamii, otcl, plumb etc. j.ipirca mottle se face la temperaturi de 183 ... 266°C cu aliaje de st aniu ~i plumb (alia] Lp 60, eu 60% Sn, la 190°C; Lp 50 la 216°C; Lp 40 Ia 233°C; Lp 37 la 248°C; Lp 30 la 255°C; Lp 20 la 266°C). Puie L sc poate topi elecLric sau cu Ilacarri de gaz sau benzinii. Liplrca se face cu ajutorul eioeanulni sau pistolului de lipit , prin tn rnare sau imersiune in baie de alia] topit. Piesele ce urrneaza a Il Ilpite, se curata mecanic sau chlmic, se decapeazri cu borax, colofoniu sau pasta decapanta, pentru dizolvarea ~i tudepart.area oxizilor in scopul obtineril unel adercnte bunc, se cositoresc separat si, apoi, se llpesc. In electrotehnica se folosesc a.de l. cu continut mare de stanin, care asigurii 0 bun a Ilulditatc, proprietatt electrlce ~i mecanice bune. Lipirea moale se utillzeazii la constructia rnasinilor electrice, transformatoarelor, In instalatiilc electrlce, la fabric area aparatelor electrice, In electrnniea etc. Rezistenta speclf'ica la tracttune a liplturilor moi este 6 ... 8 daN/mm2, fiind cu atlt mai mare, cu elt este mai

agitator inllnc tlv, dispozitiv electromagnetic de amestecare a biiii de metal toplt din cuptoarele electrlce cu arc. A.i. Iunctloneaza pe principiul -+ moioruliii litiior asincron. Este format dintr-un stator in forma de arc (fig. 5)prevazut cu infa~urari bifazate diu teava de cupru racite cu apa sau din bare de alumiuiu raclte cu aero A.i. este montat sub vatra cuptorului, a ciirui manta este confec~ionata din otel nemagnetic, pentru ca cimpul magnetic produs de tntasurar! sa poatii patrunde In masa mctalului topit. AlimenUnd tntasurartle statorului cu tensiuni bifazice de Irecvente joase (0,2 ... 1,5 Hz), de la generatoare sincrone rotite lent sau de la -+ cicloconnerioorc cu tiristoare, se produce un cimp magnetic mobil, progresiv, care se depluseaza de-a Iungul

Fig.
----i

I
II

!
~,

:::<

~~

~
::2

II

vetrel cuptorulul ~i induce curentt turhlonari in masa de metal. Prin interacttunea dintre clmpul magnetic l?i acestl curerrti apar forte ce pun metaIul in mlscare in dlrectia ~i sensul deplasarii cimpului magnetle progresiv. Prin lnversarea fazelor tensiunii de alimentare se inverseaza sensu 1 deplasiirii metalului. Utilizarea a.I, are avantajul omogenizartl temperaturii ~i cornpozltiel chimice a sarjei. Totodata se accelereaza reactrile chimice ~i se poate evacua cu usurtntti zgura. A.i. se instaleazii la cuptoare electrice cu arc de 10 ... 180 t ~i au puterl de 10 ... 40kW.

alia] de mare

reztstlvltate

14 luI cu aluminiu : uoooconsl anianut. en rczistlvltatea 0,45 Qmm2jm ~i aliajnl A (Ierlo), cu aceeasi rczlstivtt.ate. A.de tn.r, pentrii rezistoare de ittciilzirc trebuie sa indeplineascit urrnatoarele couditu : sa alba rezistivitate cit mat mare, pentru ca gabaritele sa :iie mid' sa ~iba c~eficient redus de vari ati e ; rezistentei cu temperatura pentru a nu se produce socuri de cureut la c?~ectare; sa aiba punct de topire ndl?~~; sa nu i~b~trineasca (sa !1u-~j m.omllce proprtctatllc in timp): sa he maleahlle ~i sa se poatri suda. electric sau aut.ogen. Aliajeie crom-nicliel pot suporta temperatm-i plnfi la 1. 200°C, au rezistivitate 1,1 ... 1.8 Q mm2/m ~i se prclucrcnza binc dad! co~~i.nutul de crom nu depaseste 20 %. "~lzaJele. _fzel:-crom-aluminill (Tecrol ) s~nt mal Ieftlne, dar au calit.atl inlerioare (temperatura maxima 850°C r~zistivitate 1,2 ... 1,4 n mm2/m). A li~ a] III konthal (20 % Cr, 5 % AJ, 75 %Fe), poate lucra ptnii Ia tcruperaturl de 1300°C, avind rezistivitatca de 1,3 ... ... 1.,45 Q mm-jrn. Met.alele pure de mare rezistivitate (platina, temperatura de Iucru 1400°C, molibdctiul, 2000'C, tuolirumul , 3000°C) se ntilizeaza numai in cuptoare de laboral.or. din cauz a costului ridicat. Molihdenul ~i wolframul trebuie sa aiba, in plus. atmosfera protectoare, deoarece sc 0:cidcazi'l usor in prezenta oxtgcuuhn din aero Pentru contectionarea rczf stoarclor de tncalzlre care lucreaza la temperaturi de peste 1 200°C se u tllizeaza pc scad Iarga mate;iale nemetalice. Carborundlll (carbura de siliciu) folosit la incalzitoarc sub forma de bare numite silite, poate lucra la temperaturi de 1 400°C, dar este supus unm pronuntat fenomen de imbatrinire, marindu-~i rezistenta eJeetricil in timp. Disiliciura de moUbden (MoSi2), prelucrata, prin proeedeul metalurgiei pulberilor, sub forme de bare, poate suporta in medii oxidaute ternperaturi de 1 700°C. Carbunele I]i gra{iilll pot funetiona uumai in atmosfera JipsiUi de oxigen, sub form:]

15
de bare, tuburl. creuzet.e san pliici. piua la Lemperaturi de 2000°C. alnleo, material magnetic dur, din care se fae, prj n turnarc san sinterizare, magnet! perma neuti de dimenstunt mici ~i cu proprletati magnetiee deosebite, care nn se modllica dccit Ioart.e putin in timp (~maleriale nuujncticc ) . allel'llan!{" multime a valorilor unci ruariml alternative eupr inse tnt.re dona momente consecutive in care valoarea m.irtmli este egula cu zero. alternator. generator de curent alternativ, eel mai Irecvcnt., generator sincron. Un a. si ncron trijazat are 0 illfii~ural'e amplasatii pe polii de excitatl e (dispusi de regula pe rotor), alirnentata in curent eonLinuu prin in termcdiul nn or perii care calca pe doua incle si 0 infasurare Lrif'az ata amplasata in cresta'turi pe stator (fig. 6). Prin rotirea rotorului cu 0 niasina de autre narc (Lurbinii cu abur Ia turbooltertiator, turhiua Iudraulica In tiitlroaltctnntors cimpul magnetic produs de poli tntcrscctcazii pc rind razcle stutorice si induce in conduetoarele acestora tcusiuni eleetromotoare alternative sinusoidale, defazate in limp cu un uughi corespunzat.or decaIari! in spatiu a bobinelor (la a. sincrone t.rif'azn te acest unghi este de 2-;;;/3radiani sau 120°). La a. de putere mica, cum sint a. Cll redresor, destinate incarcarl! bateriei de acumulat oare de pe autovehieule, se ponte renunta la perll ~i incre, eiemente care necesita intretinere ~i dau dif'Icultat! in exploatare, fiind surse de dctectiuui. Illfii~nrarea de excilatie se pnne pc stator. iar rotorul are forma de ghial'e, astfel incH eimpul magnetic din Intrefier se rote~te (--> cimp magnetic [!lv/rWor), de~i inra~urarea care il produce este fixa (a. Cll rolor in Forma de :7hiare). A. de plltere micii pot avea ~i excita~ie cu magneti permanenti. (--> ma$ina sincrona)

aluminiu

ridicat continutul de staniu. Liplrea tare se face cu alama la temperaturi de ~OO... 900°C sau cu aliaje cupru-argint, la 650 ... 800°C. Lipiturile tari au rezistent.e mecauice In tracttune de peste 5 ori mat mari decit celt; moi si pot Iunctroua la temperaturi de peste 300°C. Se ut.illzeaza la confectionarea ~ colectoarelor masinilor de curent continuu de mare turatte sau Ia imbinarea harelor rotoarelor in scurtcircuit ale motoarelor asincrone supuse la solicitarl mecanice marl. P.entru .e::itarea deterioraril Iz olatiei din vecinatateu lipiturilor tari ca urmare a snpraincalzirfl, topirea alia[ului se face rapid, cu ajut orul unor impulsuri mari de curent date de transtormatoarc de sudur e spcciale. aliaj de mare rezlsttvltate, aliaj intrebuintat la conrecttonarea ~ rezistoarelor de precizie (utilizate in masurarl electrice), a rezistoarelor de pornire ~i reglare a motoarelor electrice si a rezistoarelor de lncalztre Ia cuptoare 9i lust.alatli electroterrnlce. "1.de m.r, penlru rezisloure de lab ora/or trebuie sa prezinte --> efeci termoclectric redus si conductivitate constauta pentru evitarea erorilor de masurii. Se ut.ilizeaza manqanina (86 % Cu, 2 % Ni, l~ % rl'~n), eonstanianul (60 % Cu, 40 % NI), nichelitui (25 ... 35%Ni, 2 ... 3% Mn, 67 % Cu) si uncle aliaje din metale prctioasc (aur cu crorn, argint cu man!ian 9i staniu, argint cu nichel). Pentru instrumeute de masura de preclzie mai mica ~i pentru reostate de curenti marl se uttllzeaza aliaj c mai iettinc, de cupru-zin c (bronz Iosf'oros) sau cupru-nlchel-ztnc. Constantanul se utilizeaz a ~i la conrcctlonarca terrnocuplelor pentru rnasurarea temperaturilor pin a la 700'C datorita efccLului termoelectric pronuntat pc care il prezintii in contact cu cuprul (43 fLV K-l) ~i cu otelul (54 fLVK-l). iLde m.r. penlrll reoslale de porn ire si reglare trebuie sa fie icftine, sa r~ziste la trepidatii ~i sa nu se corodeze prin !.ncalzire. Se folosesc aliaje de tip manganina, la care s-a inlocuit niche-

R 53 "-'
T

aluminiu (AI), element chimic metalic eu ut.ilizjirl in electro tehntca datoritii conductlvttatti clectricc ridicate (60 % din eonductivitatea cnprului). Are urmiitoarele eonstante fizice si chimice mai importante; numar atomic 1:3; masii atomica 26,98; rnasii specified 2,7 g/cm3; puuct de topire 658°C; punct dc fierbere 22700C ; rezistivitate electricii la 20°C 3,1·l(rsQm; coetieient de vartntie a rczis Li vitiitii cn 3K-I temperatura :3,7· W; 1110dnl de clasticitate 7220 daN/mm2 ; rczistcn ti; de rupere la tracttuuc 7 11 daN/mm" (recopt moale) ~i 15 2:3 daN/mm" (tare); cnndu cfivi ta tc t.ermica lu zo-e 2,1. Wcm-1K-l(59 % din cea a euprulni) : coerieicnt de dllut.a l.ie lininra 2:3,8 ·lO-6Kl ; eiildurll spccifica 0,9<15k.JJcg-IK-I; cal duri! de topire :389 k.Tkg-l. Estc un metal alb, neferomagnetic, maleabil ~i ductil, putlndu-se lamina in folii cu grosime de 4 microni ~i forja ptrui Ia 0,4 micronL Se poate suda rclati v greu (oxiacetilenie sau cu arc, in mediu de argon) ~i se poate acoperi galvanic (nichelare). De~i are marc afinitate pentrll oxigen, deSCOll1pllnilld, la temperaturi inalte, aproape tofi oxizii melaliei, in aer este foarte rezistent la corozinne, umiditatea producind oxidarea unlli strat superficial foarte snbpre care impiedica propagarea coroziunii. tn contact cu cnprlll, in ll1ecliu nmed, formeaza elemente galvanice, 1l10tiv pentru care 1mbinarile conduetoarelor de cupru ~i a. se Iac

aluneeare cu piese speciale, numite --> cupal. Din cauz a oxldaril (oxidul de a. cst e rau conductor) contactele cu surub ale pieselor de a. trehuie aslgurate cu rondele elastice (salbe grower), A. se lutrehuln teaza la confec\ionarea conductoarelor, izolate ~i neizolate, barelor ~i pieselor conductoare pentru instalattl electrice, infa§ll1'arilor la transtormatoare sl uncle motoare electrice, mantalelor de cahlnri, arrruiturilor de condensator etc. V nicul procedeu de obtinere pe scara industrialii a a. folosit in prezent este electroliza aluminei (AI203) extrase diu hauxitii, in baie de criolit topit (N "3AlP 6) la temperatura de 950 ... 980°C. Criolitul dizolva alumina, care, de altfel, are punctul de topire la peste 2 OOU'C. Cupt oarele de electroEzii sint captusite cu placi de carbune, care constitute catodul (in procesul electrolizei a. se depune Ia Iuudul baH), iar --> anazii, tot din carbuue, sint cutundati in topit.ura. Tensiunea la bornele electrozilor est e de 4 ... 'i,5 V: deusltatea de curent la anozi 2,5 Annm". Curentnl prln electrollzor esl e de ordinul zecilor de mii de A, in Iunctie de canacitatca cuvei. Penlru 0 torui de a. -slut necesare : 2 t alumina (extras a din 4 t bauxi ta}: 1,5 t criolit : 0,6 t anozi 51 16 OOC ... 20000 k Wh energie electri·cii. A, extras prin acest proccdeu electroructalurgic nu mai trebuie rafinat, ci se purif'ica cn clor chiar in oala de turnare, ajungtnd Ia 0 purltote de 98 ... 99,7%. Froductivitatea unei hai de 50 000 A este de cca 350 kg a. pe z i. aluneeare, marlnie adilnensional!1 care reprezintii dlfcrerita dln tr e turatla cimpului magnetic inVil'Utor al unui --> molo)' asincron no 9i turatia rotornlui Ii, raportata la turafia clmpului magnetic Invlrtitor, s = (no - n)/no' Pcntru a.s E (0,1) regimul de !'unctioHare al mat;;inii asincrone este de motor; sE(-oo,O),geller ator; SE(1, +00), frina. Cazul s =1 corespunde rolorului imobil (n = 0), iar s = 0, mersului 1n gol ideal (n = no). -,1.
nomina/a

16
(--> dale nomina/e) a motoarelor asincrone uzuale de putere mica este de 0,03 ... 0.06, iar a celor de putere medie ~i mare, de 0,0015 ... 0,03. A. critica a motorului asincron este a, la care rnolorul dezvoltri cuplul maxim (cuplul critic sau de rast.umare), a carui depasire de catre cuplul rezistcnt duce la oprirea mot orului. A. motorului asincron crest e cu cresterea sarcinii (iucarcarea rnecanicii 10. arbore).

17 x = "o<oxp(-~I)sin«(,)l cc), unde ~ este coeflcientul de a., iar co = 2rr{, pulsatia. A. se apreciazii cu ajutorul dccremcnlului loqaritmic, care reprezintii logaritrnul natural al raportulul

ampermetru

tensiunea magne tica, rcprezentind tensiunca magnetica de-a lungul unei linii inchise, pro dusa dc 0 spira strabatuti'i. de un curent cu intensitatea de 1 A. Sin. am perspirii, Ampere. Amh6 Marie (1775-18;36). fizician ~i matematician francez. Unn] dintre fondatorii electromagncttsmu, lui. S Ludii privind inlerac~iunea reelproca a curentilor ~i magnetilor (a st.abillt, in 1320, expresla matemHtica a Iortel electrodiuamice) ~i asuprn cimpului magnetic al solcnoidului (a determinat conftgnrat.ia acestuta, stabillnd regula de fixare a sensului liniilor de cimp). A introdus no\iunea de curent ~i de tensiuue. In 1821 a emis ipoteza curentilor moleculari, presupusi circularI, cu care a explicat magnctismnl corpurilor. A introdus nol.iunile de electrostatics ~i eleelromagnetism, stabilind prima Icori c ::I electromagnetismului, /C[;W cirelli/ala a lui Ampere (-, lcqea circuituln; rncanetic pcntru cazul in care so in in considerarc numai curent ul de cOlldnctie), care cxprima Iegiitura dintre intensttatca cnnpului magnetic ~i curent. A inventat galvanomctrul. impl'euml en D. F. J. Arago a conslruit lin electromagnet ~i a imaginal, in 1820, un aparat telcgranc. in domeniul matematicii si al rnecanicii, a studiat ecuapi (;U derivate parttalc, a aplicat calculul variational In probleme de- mecaniciJ .. a Iorrnulat rnai precis principiullucrului mecanlc virtual. Spre sflr~it1l1 vie\ii a intreprins 0 lucrare vasta de Iiloz ofiu stiintci, rarnasfi neterminuiii. Numcle sau a fost atribuit unitatH dc int ensitate a curentului electric -. amp cr. ampermetru, illstrument de m(,SllJ'are a intcnsitii~ii curentului electric dintr-ull circuit. A. estc parClll'S de curentul ce trebuie masurat, Iiind Jegat in serie Cll sursa ~i receplol'lIl. Hezisten~a internii a a. trebnie sa fie foartc midi, pcntrll a nu se illnUClJ~a curcntal din circuit. A. pol func.!iona pe principii analogiee sau digi lale (numerice). A. analog ice pol Ii ma,llneloeleclrice (pentru curent continuu),

amhalare, crestere pr onuntata turat.iei motorului de curent contiuuu ell excitatie In serie sau a alt or motoare de acest fel de excitatie, cu mult peste turatia nomiuala, la Iunctlonarea In gol. La motoarele de tract lune a. poate interveni la patinarea rotilor sl poate cauza detcriorarea Infasurarilor 1"0toric e ~J urmar ~ a Iortelo I centrifuge. ambreia.! eiectroma!lIllllie, rrumaqnetle. amonte
-->

Fig.

i:!ljlla) {,Icc_

menta]

in. amorue.

umorsare, daclansare a producerii unul fenomen (de ex. a unei --> descarctiri elcctrice ), La a. unui arc electric se poate folosi 0 tensiune ridicatii, care sa mareasca intensitatea cimpului electric dint.re cleetrozi sau un electrod auxlliar, situ at In distanta mica fata de electrodul principal (aceste procedee de a. se Iolosesc la tuburile fluorescente, respectiv Ia lam pile cu vapori de mercur de InaItii presiune). umorrlzare, scadere progresiva, in timp, a amplitudinit unei oscilatii periodice, prin transform area energiei oscllatillor in altii forma de energie, eel mai frecvent in eiildura. A. oscilatiilor mecanice se face prin disiparea energiei In procesul de frecare, iar a. curentului electric pcriodic, prill disipm'ea energiei sub forma de calduril. in rezistentele circuitului: aceste transformari de energie slnt ireversibile. FUIlctia care d ii. varia~ia in timp a unci oscilatii arn ortiz ate dupa o exponentiala are forma (fig. 7)

a douii anmlitudlnl consecutive, separate printr-o perioada. A. oscllatlilor mccanice ale acului indicator al ins trumentelur de masurat urmarcste C:1 acosta sil. se opreasca fara oscilat il (a. aperiotiicii }, Pentru aceasta se [010sese arlpioare san pistonasc, care se mlscii in aer sau ulei (a.mccanica ), sau se face a. electrica, prin curentl turhlouari produsi tntr-o placu~a metalicii ori tutr-o spini in seu rt.clrcuit, care sc depluscaza in cimpul magnctic 81 unui magnet permanent 0i in aecst fel sc frlncnza. A. oscllutiil or rotorului mastnti sincrone (-, pesuinlare a tnasinii sincrone) se face de catre harcl e scurtcircuitate arnplasate in tiilpilc polarc (--> colinie de a.), sau prin clcctul curcntilor Lurhionari produsi in parlile masive ale rotorului. ampcr (it). 1. Unltate de masura a ln tensitiit il curentului electric egal!i eu intensitatea unui CUl'ent de valoare constanta, care, straLrltlnd dona coneluctoare rectilinii, pm'alelc, Cll lungimea praclic infinitii ~i sec~iunea neglijabila, situate in vid, la dislanta de un metru unul de altul, produce 0 forta cleclrodinarnica de 2'10'-7I~~ pc lungimea de 'I metru. Denumirea a fost daHl in cinstea fizicianului A. M. Ampere. :~. Vnitate de masul'a pentru
2c 83

.ampermetru sau eleetrodinain ice (pentru curent alternativ, pentru care se mal pot f'olosi a. nuujnetoeleclrice cu redresor; -+ insirumenic eleclrice de masurat ), Extrn derea dornenlulul de rndsura a a. se face cu -+ sunturi de miisurii, in curent continuu si cu _, transiormatoarc de miisura, de' curent , in curcnt alternativ (fig. 8). Masurarea valorilor momentane ale curent.ilor se poate face cu osciloscopul, masurind -caderea de tensiune pe 0 rczistenta [eromaqtietice ex., pentru procesor. intrarea mtr-un

18 micro-

19 netic cu ajutorul unor curcnti de cornauda. Odata Cll cresterea curentului de comanda scade permeabilitatea, reluctanta magnetica crestc, reactauta infasurarii scade, iar curcntul comundat creste. Clrcuitul magnetic se conIectioneaza din materiale la care curha de magnctizare prczmta un cot pronuntat (curacterlstlca dreptun-

analiza

armonica,

IiU

amperora (All), unitaLe pracLicii (tolerata) de masura a cantitatil de elcctricitate, egala cu sarcina electri ca transportat.a de un curent constant, cu intensitatea de 1A in timp de 0 ora. 1 Ah = 3600 C(coulornb). Se utilizcazfi la masurarca capacitatil acumulatnarelor si in electroliza, In retelele ele curen'L continuu de tensiu'ne constanta a. da un iudiclu asupra consumului de energie electrica. Se rnasoara cu ampetormeirul, care, de reguli'i, este un aparat tnrcgist rator.

rarea curentului continuu de valoare mare. In aceasta varinntii a.m. (dennmit improprtu transf'ormator de curent contimm) Iunctloneaza ca trans~ ductor. Inf'asuraren de lucru, Iormata din una sau mai multe spire, este parcursa de curcntul continuu ce trebuie masurat, iar instrumcntul de masura cste con ectal la infai/urarea

amper pe metru Receptor

0-------

pe metru,

(A/Ill), uuitat.e de masura a inl.ensitatl! cimpulul magnetic, egala cu intensitatea ctrnpului magnetic produs de un curcnt de 1 A in centrul unci spire circulare Illif'urm e cu diametrul de 1 m. Sin. ampcrsp ira ampersplra, anlpe:a'§pira a 1ll1lCI·. pe metru, amper
~H_~

+0--11---11-----'

r,

Fig. ghlulara), iar plerderilc in fier sint mid (aliaje de otel cu nicliel : permalloy, orton al, sau, la puteri marl de iesire, tabla sllicloasa). Constructiv, miezul poate fi din tole, din tahla infii~uraUl san masiv, A.m. posedii 1nrd,~uriiri de lucrti (de putere) ~i lnfiistirar i atucil iore : de comaruia, de polarizare (care Iixcaza pnnetul de Iunctionarc pc caracterlsticii), de reaci ie (alimentate, en reacl ie pozi ti va sau negativii, de 1:1 icsire), care tmbunatiitese callttit ile dlnamlce ale a.m. ~i de auiorlizatc, care servcsc Ia marlrcn constantei de limp, Iltnd alirncntatc din exterior, direct sau prin irnpedante. A.m. ell autosaturaiie au in seri e eu !l1fii~uri'irile de lueru diode de put.ere, astfel ca solen atia data de curentul principal are un sens dcterrninat ~i ponte contribut la comanda, obtinindu-se caractcristici de Iunctlonare clependente de sensul curentului de comanda (fig. 9). A.m. pot fi comandate in iensiuue, cind tensiunea de Icsirc ia valori inclependente de curcntul de sarcina, si in curetit, ctud valoarea curcntulut de Icsir e se modifica, independent de tensiune, prin actionare asupra eurentului de eomandii. J\.m. poate fi utilizat la masu-

9 de curent alt.crnatlv, parcursa curent mic, proportional cu lucru. de un eel de"

mctru.

amplldlnii, masiua clectrtca arnplihcatoarc, de curent continuu, cn cimp transversal (ell doua perii seurtcircuitate). Arupli ltcarca se face in doua treptc ~i arc valori de cca 10 000. li olul a. in act ioniirtl« eleeLrice en reglare automata a fost preluat de redresoarele comandatc, ell tiristoare. llJl111liHcaioi', nparat care amplified marimea apllcata la intrare (pu terc, Lensiuue, eurent) ~i 0 transmltc pe la horncle de iesire. Dupa mo dul in care se face amplifiearea se dcosehes c : a. el eciroriice (cu tub uri electronice sau tranzistoare), -+ a. uuiq nciice ~i a. ditiamoclecir ice (rnasini electrice ampliticatoare, de cx., _, amplidina). 8 ampllflentor maqnette, amplificator format clin bobine cu circuit magnetic (eventual completat cu diode de putero), cu ajutorul camia se cornan da puteri rnari, in curent al tcrnati v, ell semnale de comanda de putere mid. Amplificarea se obtine prin modificarea perrneabilttatil cireuitului mag-

amplltlentor operattonal, amplillcator de curent continuu eu Impcdunta de lesire redusa ~i Impedautn de intrare mare, utilizat in reglarca automata, calculatoare analogice etc. analizll nrmonlea, dctermiuarc a ampliludinilor armonicilor din ser!a trigonomctrlca in care se ponte descompune 0 Iunct ie periodicii. A.». se face prin cal cul sau experimental. Galculul se face pri n metodc de aproximatle, atunci cind se cunoastc varlatta Iunctf ei pcriodice, sub forma de curbe trasate grafic sau tahelar. Calculatoarele electronice cu programare automata au in hibliotcca de prograrne, subrutinc de a.a., care ueccsita pentru cal cul doar valorile Iunctiel Ia diferite intervale. Prill determinarea experitncnlalii a a.a. la mar-imi fizice variabile periodic in timp se poatc obtinc numai amplitudinea (nu ~i faza armonicilor), ceea ce la uncle aplicattl practice cste suIicient, de ex., la calculul pierderilor de energie produse de annonicile de curent, uncle intervine numai valoarea lor

c
Fig.

cunoscuta. A. diqilale au tudlcatia afi:;;ati1 sub forma de eifre ~i slut caracterizate de 0 mare precizie. La ieslrea aparatulut exist a un semnal -codificat, care poate fi ut.llizat, de

20
efectivii. Amplitudinea arm oni cilor superioarc se poate det.ermln a cu precizie cu ajut orul anolizorului armottic (analizor de spectru). 8.nalo!lie, lcgiiturii dintre dona multirn! tntre ale carol' elernent e echivalente exista relatil identlce. A. dintre fenomenele fizice consta in identftatea ecuattilor care descriu Ieglle ce guverneazn Ienomenele conslderate, Exemple de a: Pentru medii izot.rope, fara histerezis, relat ia 15 = = e§_ este analoaga cu relatia jj = =!J.H. Miirirntle ull_aloage stnt. : .5-induc~ia __lectrtca ~i B-induclia masmee tic'!.; E-intensitatea cimpului ele~tric l}i H-intensitatea cimpulut maancttc : e-permittvttataa ~i f,L-per!1leabilitate~ magnctica. Legea lui Ohm, scrisa pentru 0 portlune de circuit electric. I = U/11 este analoaga cu formul~ q) = U ml Rm, rezultata din lezea circuitulm magnetic; l-intensit~iea curentulu; electric este analoaga cu 1D-fiuxu.l magnetic; U-tensiunea electrica estc analoagn cu U m-tensiunea magnetici'i; R = [/('(s)- rezistentn eIectri cri este analoaga cu Rm = [/(f,Ls) -reluctanta magnetica; '(-conductivitatea electrica cu u-permcabilttatea magneticil, l ~i s fiind lungimca ~i sectlunea circuitului. Ecuat.iile elitercn \irrIe care descriu osctlatitle mecanice ~i circuitele clectrtce cu parametrl R, L, C sint idcntice: anelansare automata a rezervei (AAR), operal.le de conectare rupidii a consumatorilor pe un circuit de rezerva (linie sau transtormat nr) in cazul caderli circuitului normal de alimentare (deranjament sau deconectare de catre dlspozltlvcle de protectle). AAR se realizeazii cu relee care comanda Intreruptoare automate. Anclansarea releelor este ini~iatii de dispozitivnl de protectie sau de contactele auxiliare ale intrcruptorulul clrcnttului de alimentare normala. Irnpulsul initial ric acti onare a AA1I. poate fi dat de variatla unor marlmi neelectrice, de ex., la sciiderea presiunli apcl din conducta principala de allmentare a cazanelor, Intr-o termocentrala, se conecteaza automat motorul pompei de rezerva. AAR trebuie sa tndeplineasca urmiitoarele conditu : sa actioneze numai dupa deeonectarea circuitului de alimentare normalil.: sii fie rapida, pentru ca intreruperea sa atecteze cit mai putin receptoarelo (motoarele sincrone sa se poata resincroniza, motoarele asincrone sa fie capabile de autopornire etc.) ; sa aibil. o temporizare suftcienta. in special la tensiuni peste 110 k V, pentru asigurarea dcionizarii spatiului in care s-a produs arc electric in caz de scurtcircuit; sa nu se repete anclansarea la defecte persistente. Schernele AAR pot Ii tnecanice (la care tntrcruptorut alimen tarii de rezerva cste auclansat cu ajutorul unui dispozitiv mecanic'greutate sau resort) sau elcctrice (Ia care intreruptorul este anclansat cu dispozrtive de actlonare electromagnetice sau pnenmatice). La schemele clcctrice, curentul operativ poate fi continuu sau alternativ, in Iunctie de lmportanta statiel. AAH se utilizeazii 9i in retelele de distribulie sau la serviciile interne ale centralelor ~i statiilor eleclrice. In fignra 10 este prezentat principiul de function are a AAR. La lntreruperea alirnentarii date de oricare din transIormatoarele Tl sau T2 se conecteaza automat intreruptorul lui T,.

21 aneora, dlspozitlv de Iixare a stilpilor de lemn sau de beton ai liniilor aeriene electrtce. de telecomunlcatu san de tractlune elcctrica, care le conferii stabllitate la solicitari mecanice. Se utilizeazii frecvent cablul de otel zincat, Intins cu dispozitive speciale.
Alimentare de rezervd

aparat

eteetrte

giei electromnguetice, puterile sistemelor electrice, procesul de conductle in semiconductnare. anod _ eleetrod. auozt, electrozi pozitivi de dimensl uni marl. confectionatt din carbune prin sintertzare, la presiuni si temperaturi ridicate, utilizatt la clectroliz.a aluminiului. Se deosebesc a. p recopti, confectionati in fabrici speciale ~i a. coniinui, autografitati. A. continui se ob tin dintr-o compozitte sub formi'i de pasta anata tntr-un cilindru de tabla introdus direct in topitura baii de clcctrollza.Masa anodului se intal'e~te treptat datorita ternpcraturii rid; cat e din cup tor. A.precop\i slnt mai scumpi declt a. cont.inui, dar au avautajul unui consum mai mic de I:i'\rlmne (400 kg/t -+ alntr initi fa~a de 5(10 kg/t), de crtolit (44 kg/t h~{l de 5;) kg/I; aluminiu) si al unui consum mat mic de energle' elecLrid. clatorit.fl caderil mai rni ci de t.ensiune nno(nc~1 (~),:) V fata de (J,4 ... (l,r) V)· anlidcnaH~ant ziv;:l. --}-IH'otectic, a n: fex:i'l~}-

I, rr~\_A~R I

g Yif

_ 3:C

I;'~

rtJ!

J t(TT

n -tror:sformotor

It\ - intrefup""t-or-ou-t,.-o-'m-o-t-----' de tensiune Fig. 10

aneora medlana, dispozitiv de Ii xare a suspensiei catenate compensate sau semi compensate in scopul evitaril deplasiirii acesteia in dlrectia deplasaril locomotivei ca urmare a Iortel de Irecare dintre pantograf ~i Iirul de contact, sau intre stilpii din aval, la calea co declivita~i, datorit.ii greutatii proprii. A.m. se amplaseaz a la mijlocul zonet de ancorare (zona dintre st.ilpii de ancorare, prevazuti cu compcusatnare cu contragreutate).
aUDo!j.)i, erestatura

de ma~iml eleetrica

L---+R--+
dt2 dl

de!

di

du C dl

Adesea, pcntru studiul unui fenomen fizic se utilizeaza modelul sau anaJogic clectric (model electric), de ex., studiul inciUzirii, studiul pe modele al marilor re~ele electrice, studiul infiltratiilor de apii:din baraj e etc. Imc!an~are, operatie de conectare a unui - aparat de comula/ie pentru inchiderea unui circuit eiectric.

Audronescu, Plautius (1893 -1975), inginer electrician roman. Profesor universltar la T'lrnisoara, membrn al Acadcrniei de Stlin te din Romania. Fondator al scolli elcctrotehuice timi~orene. A infiintat primul laborator de electrotehnica din Timi~oara, uncle s-au executat lucriiri de incercare a materialelor electrotehnice cerute de indust:·ie. A abordat problcme fnndamental ... de electrotelmica referitoare 1a : teori3_ ~i calculul ma~inilor ~i aparatelor eiectrice, sistemele de marimi ~i unitiiti de masura, propagarea ener-

Autoutn, Ion S. (n. 190',), ingjn~r electrician roman, Profesor untvcrsttar la Bucurcstl, rnemhru corespon.Ienr aJ Aea dernlc] n.. S. Rorn.uun. A eJaborat lucrart teoretice pr-ivind rneLotIe1e de calcul al crrcuitelor electricc ~,i Inasurarile clcctr iee in regirnuri detormnnteo A con dus un colectiv care a rc.ilizat PQD-metrul, uparat de rniisur.u-e ~ puterllor 9i energulor active. rea dive sl deformante, in regiruurt nesinusoidale (invent[c mcdaj_;_ati\ Cll am' Ja expozi~ia interna~ionali'i de h NHrnberg, 1913~)). ajlarat electric, dispozitiv san ansall1bIll de dispozitive elec!.rice ~i mcca-' nice, destinai Cl'mcnzii , protectiei, regliirii ~i controlului automat sau neautornat al functionarii obiectelor ~i instalatiilor elcctrice sau neelectrice.

aparut

de comutat!e

22 trebuie sa fie mai mare decit puterca de scurtcircuit a retelel in Iocul de montare. nplatlzare, fenomcn de snprimare a armonicilor supcrioare in clrcnltel» de curent corrtinuu. j\. curentulul dat.

23 Sc1nteia se produce intre clcctrozii bujici, sit uati la 0 distanta de cca 0,4 mm, Condensatorul montat in paralel cu contactele ruptorului are rolul de a usura tutrerupcrea circuitului ~i de a evit.a scintelle l a ruptor, care a]' cauza 0 uzare prcmaturri a contaetelor (platinelor). A vansul la n.e. se rcgleaza manual sau automat 9i depinde de calitatca benzinet. de turatra motorului, de raporLul de COlDpresie ~i de compoztti a amestecului carhurant. Un avans prea mare produce balM la motor, tar uu avans insuf'icicu t reduce puterea motornlni ca urmare a arderii incomplete. A.e. prin curenii de inallii [recoenli: evitli ancrasarea bujici ~i nu est.c iuflucntata de starea supratetci sale. Se utilizcaza 0 bohina RuhmkorIf al carei vibrator face ca fluxnl magnetic sa varicz c, indnoindu-se tensinni electromotoare care rncar ca coudcnsatoarele de inalUi. tensiune. Ciud tensiunea la hornele condcnsatorului depaseste 0 anumitii valoare, se produce dcscarcarea Intrc nist.e eclatoare ~i apare 0 scintcle Intrc elcctrozii buj iei. La aprinderea electronicii sctnt.eia se oht.ine prin tntrcrupcrea pc calc staticii a circuttului primal' al bobinei de inductle Cll ajutorul unni -> tranzislor de tntier: san al unni -+ tirislor, Exis ta scheme de aprindere clectronicii care ment.ln ruptorul pcntru cornauda elc-

arbore

electric

A.e. se clasittca in urrnat.oarele grupe : -> a.e. de comuta]ie ; a.e. de pornire si reqlare (reostate, bobine); a.e. de protectie (sigurantc fuzibilc, relec de protectie, reactoare, dcscarcatoare) ; a.e. de amplificare si stabilizore (amplificatoare ~i stabilizatoare); a.e. de

Distribuitcr

ru III oscilatie. iar trecerea unei roti cu din l i in apropierea bobtnei osci latorului modifi ca parametrii cu-cuitului ~i produce 0 vm-iatie a semn alului de iesire; oploelcctronice, ell dispozttive scmtconductoarc fotosensibile, la care calea unci raze luminoase este iuterfcratii cu orest.aturtle uuui disc rotitor; deleclourc ell -+ efeci Hall, care folosesc tensiunea dlnt re capetele unci bare semiconduct.oare snpuse intlucutcl nnui cimp magnetic dat de un magnet permanent puterni c. Aprluderea clectronica are avantajul ea elimi ua uzarea pla tiuclor, reduce ar derca incompleta, da impulsnri hunc de tensiune inalta independent de rcgimul de futlc~ionare a mo torului si reduce consumnl de comiJuslibil. aprindcre luversii ~ baseulare.
-+

Fig', 11 aeiiotuire (cuplaje electromaguetice, l'rine electromagnetice, electromagnett, ventile clcctromagnetice), A.e. sint de inalta tensiune (cu teusiunea intre faze> 1 k V in curent alternat.iv si cu tcnsiunea intre conductoarc > 1,:2 kV iu curent continuu) ~i de joasa tensiutie. Ccrlntele impuse a.e. shrt : fiabilitatea, stabilitatea terrnica si diuamlca, rezistcnta la solicitari ~ccanice, electrice (supratensiuni) ~i elimatice ( -> proteetie ciimoiiciiv; gabarit, grcutate si costuri minime, exploatare ~i tntret.lncre usoare, cu maximum de securitate. aparat de eemutntte, aparat care serveste Ia conectarca sl deconectarea circuitelor electrice sau Ia comutarea curentilor de pe nn circuit pe altul (intreruptoare, comutatoare, butoane, separat.oare, contactoare, controlere, relee). Pot fi manuale sau automate, monopolare sau multipolare, cu contacte sau fara contacte (statice). Prtncipala caracteristica a a.de e. care intrerup curenti mari este -> puterea de rupere, masuratii in kVA, sau -> capncitaiea de rupere (miisurata In kA), Puterea de rupere a unui a.de c. cu -; bobine de prin intermediu] condensatoarelor eoneetate In hornele redresorului (condensatoare de tiltrarc), Sin. nelezire. de un redresor se face

nprlndere pic1..oeiectrica electrie .

clcctpiezo-

a., iar a. tensluufi,

aprtndere electl'icli, lni tierc a arderri amcstecului aer-cornbustibil lrrtr-un motor termic cu arderc int erna de catre 0 sclnteie electrica, Se utllizeaza In uiotoare cu piston san la turbine en gaz.A.e. Cll maqnctoii Iolosestc scinteia ohtlnuta priu intrcr uperea unui circuit alimentat de un generator eu magnet! permanent.i, de joasa sau Inalta tensiune. Mai utilizaU\ In prezeut este a.e. de la balerie, In care scinteta se produce in cireuitul de Inalta tcnsiuue (10 ... 25 kV) al unci bobine de inductie, al care! circuit primar estc mtrerupt periodic de catre un ruptor (fig. 11). Ruptorul este constttult dintr-un contact fix si un contact mobil (ciocancl) act.ionat de 0 carna situata pe nrborele de distrlbutte al motorului terrnic. Pe acelasi arb ore se ana 0 pip a rotative, care distribuie tcnsiunea Inal ta la contaclele distribuitorului, conectate la -> bujiile situate pe fiecare eiliudru al motorului.

arborc olcetrte, sistem de rota~ie sincronri a dona san mai rnull.c mot oare eleetrice nccuplate mecanic. Sc utilizeaza la macara1e portal cu deschiderl marl, Ia masini rotative de Ialn-ieat hlrLic sau tipografice (pcntru evitareu ruperil hirtiei), In Iamino arc, l a ecluz e de navigntic etc. A.«. 'face ca motornl a ciir ui turn tie crest.e, datorita mlcsoriiru cuplulu i lL'ezistcnt, sa ccdeze energic cctorlnltc moioal'c,.

Fig~ 12 mentnlui semiconductor din circuitnl primal' ~i scheme l a care contactele sint complet eliminate. Dct.ect.o arele 1':11':1 contacte, care comanda aprinderea pot Ii : de proximiiaie, la care un oscilatm este men~inllt 1" limita intrrLfie direct, fie prin tntermcd.ul unci masin! auxlliure ~i in acest Iel sa-ss micsorez e turatia la valoure a pe care o au celclalte motoare. A.e. ell. maeini a11xiliare (fig. 12) are moloarcle principale de ac\ionare euplate mecanic

arc eleetrle eu motoare asinerone cu rotor bohinat. alimentate de la acecasi rete a, al~ caror inele slut eonectate in paralel. D acii cele dona motoarc auxlliare sint incareatc diferit, apare un unghi de decal are a rot.oarelor acest ora si PI' in urmare, un defazaj intre tensiunile lor rotorice. In circuitul rotoric apar curentl de egalizarc (curenti de

24
electric, prin ciocnirea cu atornii gazului. in tunctic de encrgia ce 0 seda, produc radintll Iumlnoasc, incalzirca mediulut de descarcare si ionlzarea atomilor. Emisiunea de el~ctroni poatc Ii produsa de un cimp electric puternic, care extragc clectronti din catod (emisiu ne autoelectronicii ), sal' datorlta temperaturii ridicatc a cato-

25

;umfltura (p = 1,6, lO-S[hn), ut llizat in electrote)llli ca (Ia argintarea cont.actclor ~i conectoarelor de curenti slabi) ~i In clectronlca (la circnitele imprirnate). Aliajele H. cu cuprul, cadmiul, paladiul, wolfrrunul, ca si comnnsti cu gran t Irnbuniitritcsc p~opricti~il~ contactelor, iar aliajcle cu mangan ~i zinc se ntilizeazii ca materiale cu rezistivi tate marc s i coeficient reclus de vari at ie a reztstentci cu temperatura. A. 1010sit la contacte S8 ucoperii cu 0 pellcula de oxid, cu aproapc ncceasi condu ct.ivi lal c clcctri cf ca si H. pur, Inlaturludu-se astfel inconvenientelc a. pur. care favorizcaza Iorrurn-eu nrcului electric, sc SUde(lZii ~i se eroc1c(lzft ll~or . :H'!IUlnent, ungh iu l pe care il 1'01'llleaz[l ell ax a rca lii raza vcctoare ce uncste ol'iginca cu punctuJ rcprczcntativ al unu i numar complex ill sist emul de axe rcctangulare ale planului numerclor complexe. A. apare la repl'czentHI'Ca Jazorialii (in complex) a m iirirnilor nlt.crna live (lensiuni . curcul.i, pntcri). La rcprczcutarea in complex a impcdan tei unui circuit, sub Iormii Li-igonrnuet ricii, cxponcn\iaJ{\ san simb olica z:.. ,= Z(cos cp -I . .i sin 9)= Z cxp(jep)= ZI.?: Zeos 'P =R,

po-

uzur ii coritactelor. Stingerea se face prin aluugtrc (sZl{laj mtujnetic ~i sulla] pneumatic) sau prin deionizarea mediului dntorita apropierii arcului de pcreti red (-> cauiere de stitujere ), A.«. de cnrent alternat.iv este mai usor de stins dectt eel de curent continuu. d::1toritii anularii curentului Ia 1iecare a]ternanta. Din acest motiv, sudarca e lect.rica cu arc in curent cont.lnuu est e de calita te supertoara cclei in curcnt alternativ.
nrc ei<'elrie ('onstrins, arc electric ohligat sf, arrlii intr-un volurn limitat en scopul m'\1'irii tempcrnturti. Temperalura arcll1ui dcschis nu ponte fi m,hitil 111'in crest erea curentului, cleoarece .concomttcnt creste ~i sectiunca arcului, densitatea de putcre ~i temperatura ramillind practic constante. Miiru-ea densitapi de putere se ob l ine prin rnCtt'"ll'ca tensiunii,alungind arcul ell ajut orul nnui gaz care se suflii in jurul clcetrodulut (fig. 14). Gazul se inc31z"~t(' la temporaturt de iO 000 ... . . . 15 UOOK, se iOllizeaza iii lese prlntr-\1n ('jutaj sub l'orma unui jet de

Fig, circulatie), care produc cuplurl suplimentare ce act ioneaz a in sensnl micsorari! unghiului de dccalaj, ce se stnblleste la 0 valoare mica, La pornire motoarele trebuie sincronizate, pentru ca. ul tf'cl apar curentl de egalizru-e de valoare mare. A cest sistem de a.e. se utilizeazii lu alunecdr! mart, pentru ca tensiuntle rotorice sa fie importantc 1)i sa apara cuplur-i rnari de egnliz are la unghiurl m ic! de decalaj. Este p osihila 1)i invirttren motoarelor auxilin re Impctriva cimp uhii (8 > 1), dar apar pierderl mart in circuitele roto rice, La a.e. fura masini auxiliare , mot oarcle de actionare, asiucrone cu rotor bobinnt., au i nelele conectate la un reostut comnu (fig, 13). Reztstent.a rotorica trebule dirnenslnnatn nstf'el ca turut ia mot oureior s~l 11\1 depii~easca 80 ... 90 ~Io din turntin sincroud, in scopul obt luer ii uu or cupluri egulizatoare suficient de rnari, ceca ce este In detrimentul randnment atut. Se aplicii, In special, 13 action,\d ell cLlplu constant (de ex., 18 lll~u;i!li nneIte). are electric, descarcar e electrica uutonorna intre clui electrozi afla~i 'nir-un mediu puternic ionized.. Electn)nii erni~i de catod ~i accelcra\ i de cirnpul

13 dulul ( emisiune lermoelcclionic.i ), Catodul poat e n menl.inu t Tn temperatura de incandeseenm priu homhardarea sa de ciitre ionii poz ifivi Itt procesul descarcarlt (la curen Ii orin arc de peste 1 A) sau ponte Ii 1J]c~}zit din exterior CLl un curcnt electric ce strahat e un filament, A.«. are 0 CHrnctcrtst.ica voltainperruetnca neli near.i : Cli cresterca curcntulut tenslunca pe arc scade din cauz a JnarirH couductlvitat ll rnediului en urrnare a sporirii numiirulut de atoml ionizati. Tensiunea pe arc este de ordirrul z ecilor de voltt, iar curentul are valori de la zecimi de amperi In z cci de m i] de amperl. Temperatura din me atinue 5000 ... GOOO K lLe. de put ere mi~8 se ut illzcaza 13 uncle surse de lurninf (proicctoarc). La puteri mat-i a.e. se tntilneste la redresoareJe cn vapori de mercur (in vi d tnaln tat), la sudarca clectrica san l a topiren ruetalclor (elnborarea otclurtlor spcciale sau a f'eroaliajelor in cuptoare ell are) ~i la lntretinerea unoI' reactii chimicc (de ex. fabricarca acetlicn f) nin lnetan). Ln aparatele dl eornutati e (intrerupt03l'e, contactoar e), a,e. trebll ie sUm cit mai repede posibil pentl'u IT\ iC~orare3

AAxa T imaginara

+j
Fig, 14

W
z
.. 1 R

jX
_._---",.,.

.. k~(jn:dr:.

Fig. 15 ~ Zsin '? = X, ~ = n .i X, nrglllucntul este unghlul ep (fig. 15). (-+ rcpre:en/arc 1n complex) armiilur{l, piese, s[m ansam])]\! de piese rnetalice care apart in Ull ui aparat, unei ma~il\i sail instalatii eJcetrice eu fUl1c\ii de sus\inere, protectic sau

plasma, strrilucitor si IoarLe cald , en densi. tate de pntere de Hl4 ... 1 05 W/cm2, suficienta pentm a topi orice corp solid.

ar!linl. (AU), element chimic llletalic, eu eea mai mare couductivitate electri cii ~i lcrrnica dintre t aate metalcle

26
legaturil mecanlca. A. de cablu. electric, ln velts de otel sub forma de heuz.i sau tesiltt{rfl de sirrna, care protcjcaza cab lul de solicitarl mcca nice extcrioare. A. de cotuiensotor, fiecarc din celc doua conductoare separa l.e de dielectric. A. de electromagnet. partea mobila a circnitului magnetic. A. de motor asincron liniar, piesa n1etalica cu 1'01 de indus. A. de i uslnloi ie eleciricd, Iz olat oarc, suporttu-i, clerne, piese de tnnridirc a cabhu-ilor. clemente ale lanturrlor izoluloare etc. .U'lHonJec1 f:HqH,,_dO~u·ti. Iiccarc dinl.re Iunct.iile si uu soi d al c (en Irccverita egala ell un mull iplu [11 Irecven l ei unci Iun ct ii pcriodicc) ale seriei trignnom elrtce infinite in care sc dcscornpuuc tuuctta periodjc~l dahl. Seria tl'igonometricii Fourlcr) a Iunctiei p criodl ce de p crioada 2.-r estc (x) iUne\ia est.e hnparii, adica f( - a:) = = -fe,,:), B; ~--co 0, serta nu cuprindo decit termeni in sinus; daca Iunct.ia este par.i, adidtf'(-x) ~ f(x),Av='O, seria nu cupriride decit termeni in cosinus. 1) aeB. Iun ct.ia este siruet.rica 'in raport ClI 0 jumi1tate de perioada, adica (x) = - r(x rr), Aypar = 0, B';par= =0, seria con l ine numai nrrnonici de orrlln impar. Armonicn de ordinul v se mai ponte scrre _A 'J sin V::'L Bv cos VX= =Cvsin(vx+'Jlv), uudeCv ~i 9v(pmplitudinea ~i faza arrnonieii) se dctcrrnina en relatlile C\ls~_ncpv A v ; G'.;cosq;\)= = = By; (Cv~ 0). in electrotehnica H. ~. ale tensiun ilor si curcnttlor sin t cEiunatoal'c, ell except.ia Ul~~);' C8Zl1rl' ciud se urmiires l c umplif icarca ~.i ut ilizarcn uumai a unci auumitc arrn onici (de ex .. -; 1a lri ploorele de [recvcnld). A.». produ c 0 In calz lr« suplimcnt.a rd a liniilor de transport a en orgiei elect rice si a illf8SUr~11'nor m..sinttmclccu-Ice : c1e~i amplrtudtnc» arn{oniciL scadc cu cresterea ur dinnlut aces tei a. rcztsteut» couductoarctor crcste cu crcstcrea Irccveutci (_, cFcci 'pe/ieu.lor), asHel ca plcrdcr ilc de energle produse de a.s. pot J'i impot tante. FA.S, m ai produc cuplurt pai-az itc in motoarele asincrone , pcrtnrhatu in Iinitlc de t,eleco~lllllica\ii ~i scaderca f~ctorull1i r.e put ere diu cauza puterii dcf'ormanteo

27 tic sa fie unlvoca, s-au stabilit, priu convcntie, urmatoarele reguli de a.s.p, In Icgile in care intervin olrculat ii in lungul un or eurbc inchise r si fluxurl prin supraiete deschise S1' sprijinite lle aceste em-be (de ex., legea Iuduct.iei clectromaguettce ~i Iegea circuitului magnetic), sonsul pozit.iv al circulatiei se asociazii cu sensul pozltiv al flu xului dupii regula burghiulul drept {fig. 16). 0 consecinta practl cii a

asoclerea

sensurilor

pozltlvlI

-+

IxPes ; U=~Edt
5

SEd!

~R)JCrs ; U=RI
s
Fig. 17

=--;'!-

co

+:E
v
00,]

(Avsinvx+Bvcos'p).

T'crrnenli care au ca flrgrnncnt pc :r)(i11sin ;t' -1- lJ1cos :1')" reprezirrtii armonica 1lllHhunentahlJ in r cei al dil'or argull1ent csl e 1111 In ultipln de ;1~: rcprczint.i a. s. Coeficicntii seriei trigouomctrrcc se cletcrrulun cu tormulcle :
27t

in jurul acestor linii C (de cx., lcgca lui Ohm, legea polru-lznt.lci magncticc peu tru tuburi de cimp), sensul pozit iv al [Iuxurilor se ia ncclnsi Cll scusul

Av = --'---F(:);) sin \ nj

\1'"

dx =

uslncren nlr«. {( _ 0)1 sin


'j;]

-+

Ina~inft asincroni~,

-). IJOl'--

pozitiv al circulatici (<is iTl, fig. 17). l ntcnsi tatea cureu tului . electric, ca flux al densi latii de curcnt , ~i Lensumca elcct rica, ca inLegrnHl. de linie a in teusi l.ii l.ii cimpului eieelric, slnt rniirtrni scalar«, Gir:l clirccttc ~i sens. Dad se ohisnuiest.e S{l so dcn un scns (indicat prin sage~i) curcntului ~i tcnslunil, acesta de rapt rcpreztnt.a scnsul eJementului de suprntata ds,

11

-_. ~ [l(x)1
rr

rl.r:

a
1r = ---- I(x) \
IT

2lt

}3"

cos

'J.T

dx =

o
cos vx d.r.

_1_ [ [(,(.1')+ f(-.1,)J


TI

seusurrler pozltlvc; reguh'l. de corespoudcnja a sensurilor pczitivc ale marirnilor elec1:rice si maanet ir-e, in Iormularea matemal:ic{, 3 Ieail orcle ctrotehntctt intra Int egrule de" S11prafa~a (f'luxut-i) §i integrale de llnir(circul atli) ale unor mfirimi eIectrice §i rn agueti ce veetoriale. Fluxurile sf circulat.iile vectorilor sint marirni seaIare care se c\efinese univoc numai in raport en un anumit sens de tnt egrarr, adieu numai pentru 0 auurnita orlenaSOeh'I'Nl
c

cPHdl:::)j'ds

s,

Fig,

JG

In cazuJ fnnc1iilor x = (,)/, )In-ioada

pcrioclice

de timp, Dara

tare

a elemenielor

de linie ell sau de

T = --

2rr
(_,)

supral'ata cis. Pcntru ca forma inte,?,ralfl a legil or einlpului electr011l.agne-

acestci asocler i este regula de stab ilirc a sensulu i liniei de cirnp magnetic (sensui lui H), cunoseind scnsul curcntului. In legiIc in care intervin fluxuri prin seetiuni transversale Sale Hllor tuburi de linii de cimp ~i circllJa\ii

respect iv al elemenlului de liuie dl care dau valori pozitive pcntru curcnt sau tcnsiune. In legile ill care intervin fluxur: prin supratcte inchise (de ex., Icgea Iluxulut electric) se alege ea sens pozitiv scnsul corespunzritor normalei exterioare la supraratd, A.s.p. pcntru mi1rimilc din lcgile eleclromagnetismulut scrise sub Iorma iutcgrala se regascsc ~i in ccuut.iilc de tensinni ale circuitclor clcctrice sau magnetice (tcorcmc!c lui Kirchhoff), care de fapl sint conseciute ale accstor legi. l'enlru uncle marimi, cum esle tensinnea clcctriefl In bornc, sensul poziLiv 1111 estc legal de l'ornlularea lcgilor

asnelerea

sensurtIor

pozitlve

28

29
clecl.r icii, iar ustl e dc acces se pot deschide uumai cinc! cablna se afla in tat.a lor. L a depasirea vi tezei normale intra in Iunctiune un limitator de viteza : acesta decupleazii parasuta de sub cabin a (paracazat orul),

autoexeltatle atingel"{\ diredii -> proreetle t onstunllor aceidentale. attnqere Indireeui ---). protecti» ienstunllor aceldeutale. contra contra

gcnei-ale, de accea se poate alcge arbitrar, Pen tru evitarea nmbtgultattlor In ealcul, sonsul pozitiv al tensiunii Ia borne se asociaza cu sonsul pozrtiv al cnren tului, In tunctie de caracterul circurtului (generator sau receptor), care determine sonsul de transfer al puterii (dinspre generator inspre rcceptor). Practic, regula a.s.p. pcntru

j~
c Fig. 10 d u c l.i a electromaguet.ica, ckpind de sensurfle de tnfasurare a bohinelor. in acest scop, b~rnele bohinelor SEc marcheaza eli asterisc : sensul pozltlv al incluctlvltiitll se ia atune; cind amhii curerrti intra sau ies din hobinclrrespective prin hornele marcatc, in caz contrar se in negutiv (fig. 19). Astfel Iensiunca electromotoare inclusit de curcnt.ul i2 in circuit.ul 1 din fig. 1 se scrie lie = _·-L12di2/dt pentru cnzurile a si b, respecttv He = -:- 1Z di2!r1t L peutru caz urfle c si d. asceusor. instalat le de transport pee verticala a persoauelor ~i materialclor. eu ajut orul unei cabine, colivi] sau platf orme care se deplaseaza ghiclate de glisiere fixe. La a. pentru transportul persoanelor. cu actiouare electrlca, s-a rcnuutat la trolinl cu tamhur in favoarea ro til de 3c\jonare cu Irtct.iunc (fig. 20) peste care treee cablul de Lrac.tlune, care la un capat poarta cabina. iar Ja celalalt 0 contragreutate. For\a de trncttur.o se trausmite prin rrecarca cahlului de rnat.a. Sistemnl de actionare electri ca const6 dintr-un redu ctor cu m clc, 0 Irina ~i un motor asmcron eu dona vitoz e (eu poli comu+alrili), pina la viteze de 1 mis, respectiv lin motor de curen t continuu, pina la vitcz e de 2 tnl»: A. eu viteze mai mari de :;, m/s all aetionarea fara reductor, cu llIotor de Cllrent continull avind domeniu larg de moc!ificare a turapei ~i reglare automatii. Cabina a. are u~i u hloeare

L12 ....---.-

Att[I .[~.'.;;>p. R t'l


~" _j Fig. 18

I
I

cnrr.nt ~i tenslunen la borne. atit 1<1 ctrcuite de cureut contt nuu cit ~i la ccuat iile sense in complex pentru circuit.ele de curent altcrnativ, se aplicri in modul urmator. Se stnbilcstc arbttrar ser.sul nozf tiv peutru una dill rn a rimi (de - prefcrint(l pentru tensiunc. care Ia circuitele de eluent cont.inu u se ia de 1:1 borna poz itivii spre cea negativa). In Junette de cara ctcrul circuitului (receptor san Ilenemtor), rezn ll.a sensu! pozit.iv penim cealalta marime (fig. 18). III caznl circuitelor cu ramificat ii, la care nu se cunosc toate sensu rile trausterului de put.ere, sensurtle pcntru curent.i sc iau arbitral'. D [lea din rezolvarea ecuatlilor rezulta valori n egatlve pentru unii curent i, Inseamna ca sensul ales initial pentru acest! cureut i trebuie schimbat. L~ scrlerca tensi unllor electromotoarc in circu itelc cu cuplaj inductiv es Le necesar sa se asocieze sensurile pozitivc ale inductivitatilor mutuale ~i ale cnrentilcdeoar ece sensurile po zitive ale fluxuribr. a caror v~'!ria~ie tn t5inp proli __ t.'e in-

care actloneaza dispoz.itivul cll' prindere a ~abinei de gEsiere. Mot orul se deconcctcaza lu conianda uuor relce de prntectic. For~a de tractluue in cablu este de 'JOO... 1600 claN. atenuare (a), mai-irne care caracterizeaz{t scadcrea put.erii (tensiunil) unul semnal in l inii lungi (de transport, de telccomunicatil), definita de raportu! dintre 0 putere (tenslune) de rererlutii ~i puterea (tensiunea) semualulul, nuisurate in condi tii determinate (de regula, put ere a este aparent a). Se expruna in unit.at.i logaritmice : tieper (j'.'\) , in logarltrni naturali si decibel (dB), in logaritmi zecirnal i. A. se calculeaza Cll rela~iile: a =~ 0,5 In (SolS), N ; a = lOJg(So/S), dB, respectiv a = In (Uo/U), >.J; a = 20 Ig (Uo! U), dB; 1 dB ;::; 0,1151 N; 1 N ;::; ;::; x,G8G dB.

audlotrceventii, t'recven tii cuprinsa in spectrul vibrat lilor acustice, limit at adesea numai la gama Irccveutelor aurlibile (16 ... 16 000 Hz). Dintre Irecveni cle din gaina audio, in atara Irccventelor industriaJe (50 Hz in Europa, 60 Hz in America) se mai utilizeaz a Irecven te ridicate (150 ... 500 Hz) l a uncle motoarc asincrone de turatie mare (0 000 ... 30 000 rot/min} san Ia masinl elcctrice ell gabarit redus (de ex. in acronmrtica) ~i Irecven ~e medii (1000 ... 10 GOO Hz) l a inc£llziTea prin in ductie pentru tratnmente tcrmice sau def'orrnari la cald. Telecomurul a in curc n]; de a. in instnlat llle electroenergeUce este un proccdeu de transmi terc a impulsurilor de comaudil. prin rcteaua de for~a (de 50 Hz). Se aplica Ia cornanda insta181iilor de iluminat public, cout oarclor cu mai multe tartte, hat.eritlor de condensatoare etc. :)elcctarca obi cctulu; telecomaudat se face prin numarul, dnrata sau in tervalul dintre impulsurrh, de a. (175 ... 2000Hz). Int.rarca in re~ea se poate face fie pc pnrt.ea de lnalt:'1 tensiune, fic pc partea de joasii tensiune. Pu teren cmitritoarelor de H. reprczintr; 0,5 ... 3% din jlutercD. retelei. uuto exelrutlc, mod de --~ excituiie a unui generator electric ell ajutoru] tensiunii proprii sau curentulut produs de gcnera l or ul Insusl. A, in eurent co" tinuu esto posibiJii claca rnastm prezi 'liii magnetism remanent de polarit te i(;entica cu cea a polilorprodusi de curentnl de ex cit.al.ie (in caz conl.rar se tnverscnz ii Jegiiturile lu bornelc de ex cit.atlc), Daca generatorul ei tc d emagnetizat (Iura magnetism remanent), in[a~urarea de excita~ie se eonecteaza, pentru un timp scurt, la 0 sur 5[\ exterioara de curent continuu. 1':;', generatorulu1

30 d c cur e n t COIl tin u u cu -excttat!c in derlvatie (fig. 21) se produce numai daca rezist enta totala a circuitului de excltatic, Re, este mai mica dccit 0 valoare critica ReI" care, pe caractcristica de mers in gol a ma;~inii, corespunde drept.ei cc se suprapune peste p ort.iunea Iincara a ca'ractcristicii ~i cste data de relatia ca diverse scheme dc exclt.are suplimcntara (cornpoundare), de ex., alimentarea supllmentara a Inf asurart; de excltntie de la un transform~tor al carui primar este strabatut de curcutul de sarcina, A. g e n era tor ului a sin c ron este p osihila numai daca la bornelc sale se conecteaz a o baterie de condcusatoare de putere rcactiva detcrnunata (de regula, egala cu puterea reactivii a masmu Ia fUllc~ionarea in gol ca motor), care sa-i furnizeze curentul react.iv de magnetizare. 0 baterle prca marc poate cauza apari tin un or tcnsiuni Ia borne mult superionr e tcnslunit norninale, pe cinel 0 put ere rcactiv{l prcn mica 1lU illllcplille~tc conditiiJe de n , (renctanta capaciuva sa Tie mal mica dccit reactanta cr-it iea). autoindlw!h, Iiea.
--+

31
s.st.em automat poate comanda miirimea de iesire in conformitate cu un program (1inainte stabilit, asigurind mcntincren coust ant.i a valorii acest.eta III aparl lia unor pertur b at ii cxtcr ioare. 817._ ../~ pot fi in circuit deschis san in circuit in chis, in care caz exlsta o ie,qulurt1 innersi; (Teed-boclc) rutre iesire« ~i_ intra rea sisternului. Principnlcle calitat! ale unul SR/l sint : scnslbllitatca, stabilrtatca ~j rapl dit atea. 1:Tn regulator cste scnsib i] dad o nliatcre rn i cii a valorii l'eglate, cHi cornandn elcmentului de cxccutie pentru a 0 aducc la valoarea inlt ial.i. Slab iliiuiea este asigmatii daeil, la apari tia unci perturbatu, IT)flrin:;ca de lesirc revlne Ia valoarcn ini ti al ii H"'tra oscilnti! san eu oscilat ll putcrnic <emort izat«. Ropisliiau.a S'ILJ cst c chrh\ d:~ t.impul care Irecc din momc.itnl dud In~'irinic<l de reglat aUnge Ihui-La zonei clcinscilsihilitate, pina in momentul in care clcmcntul de cxccutlc inter-vine pent ru rcaducerca nl~ll'irniI de icsirc la valoarea impusii. antomobll (.'ieetlde -+ eleetl'(HnnhiL tromagnetic

auto Iransformato

r-

dczvol tat de motor, eola care a scazut turatia pe dnrata intreruperii sau scaderll tensiunii, dcpasestc euplul rezistent. Soeul de curent la :t. este mai mare'declt cnrentul nominal 51 depinde de valoarca --+ alunecarii i'n momentul rcvemru tenslunii. Pl'Otectla rnni.oarclor cu a. trebnie reglata In mod corespunzator : prot.cct ia In scnrtctrcutt 58. nu dcclansczc curentil de a.; daca exist a protcctie de tellslunc m iuimri, aceasta trebuic sa aihi:l:_ () temporiznrc de eel putin 1(] s,

respunzat.or valorii

Induetle (,!a,tI'omafJIlc-

Fig

21

~?cr= Uo!] e= k tg (l.er, in care U 0 ~i ] e 'swt coordonalele un ni punct de pe accasta dreapUl, inr tll' (l.cr este pan ta dreptei rezistentei criticc a ctrcultului de excrtatte. La a. gcncratorului de curcnt conl.innu cu excitattc in seric, care Int.ervin e la frlnarea recuperutivn a motoarelor de tractiunc, pentru pastrnrea scnsului eurentului dc exeitalie in scopul cvitarii demagnetizarii ma~inii, la treeerea din rcgimul de motor in eel (Ie generator, se impunc inVCTS::lrCa legaturilor la bornele de excitatie. A. acestui tip de gencrator sc lltilizeaza 1'ar, din considerente de 'Stahilitate, prefcrindu-se aHmentarea separata a infasnrarii de excitatie de la 0 sursa exierioar{\. A. g e ~ e~ rat 0 r u lui s i Jl C l' 0 n se aplie{l eind ma~illa cste folosita ea snrsa independenta de energie ~i se o1Jtinc prin redresarea tcnsiulli.i. Pelliru mcntincrea constanta a tensiunii la horn~, la variaiia sarcinii generatol'ului, se apli-

anto]uatieii} disciplina lehTlic.:l care se ocupa ell studiut si slemolo: outonuue ~;iCll antontatizarca. Un ststem automat aslgnra, lara intervcntia omului. transmiterea ~i efcctuaren unci comenz.. ini tiat c de 0 marime de intrarc (ilipui ), en scopnl de a mocliJi en si st.anlli In moe! corespunzator vaiorllc nne: aitc m ariml. de iesirc (oniput], Au tomal.lzurca se refera Ia lnlocuirea lU10I Iunc tiunt ale oarncnll or (erort fizlc, observatle, mernoric, decizie) prin slstcme automate. Un sistcm de rcglare automata a unei rruirinn (SnA), de ex., reglarea temperatul'ii 1a un cuptor, tcnsiunii la lIn gCllcrator, tur4iei la un motor, cuprinde urmatoHrele clemente: e/em(;Jliui de p!cscrierc, care da yaloarea l.rnpus8_ Inarinlii de reglat (de ie9irc); elementlll de nU1811Tll.. care Inasoara lnarimea cleic9ire; clementul de compa]"are, eare compm'(, marimea de ie~ire eu valoarca impusa ; clcrn_eniul de Gll1plij'icarc, care arrlpJifiea __, abalcrea valorii reale dc In valoaf CD. hnpusa; elenzeniu.l de execnjic) care actioneaza asupra n3arhnij de ic~irc, aclucind-o Ia 0 -,,,ruIoare foarte apropiata de valoarea prescrisii. TJ n

automata a L.I11C~iGniirii motoarclor astucrone In rcvcnirea Lcusluni! in retca dupa () intrcrupcre sau scad ere de scur l.» dnrai;:i ,1 vnlorii tcnsi unii de alimeuturc. j\desca~ Iipsa de t.cnsiu r c in rctea dnreaza 1... :-3 S; ca urmare a ~1CPOnilrii protccliet Ia scurtctrcuit, fill p:r care tc.nsiunea re'vinc_. fic pI'in 1(.4 11 {-+ rconclnn$urc (luiOll1aili rGpid(l), fie ca lll'lI1are a trecerii pc rcz.er\"a (-+ _A_.ctI?). In general_, motoarele asincrone se ricconccteaza dc Ia retea la dispari-~ia san seadetea lensiunii sub () anllmiti"i vuloare limiti"i (cele en protecne dc lCl1siune minima), iar pornirca decnrge din llOU en ajutoful aparatelor de pOl'llire (comlltator stea-triunr(hi~ autotrans[ornlator, reostate de pornjrc). ~,iotoarcle cnre 8c-~ioncazi\ utilaje iInport8.nte, pot fUIH..:nona en a. J\ cestea nn sc deconec'leazii de 1a re~ca ]a sc{tderea sau disparnia tensiuniL ial' In rcstabilire::l accsteLt 1110lorn! 8.utoporne:5te; dae''t, euphlI elc(·:U~l{_qH)l'Idrt~~ relU8.1'C

nurusluero nlzure, -)- si ncrotiizarc a gcneraLorului sincron conectut In harele sistcmulu: energcttc, en ajut.oru! cuplului nslneron cxereitat nsupra coliviei de arnort iznrc la alunecari de ± ') .,;3 Gcuerat.orul se aducc la o turnt ie apropiat.a de cca sincrona. de ohieci subsiucrona (eu abaterile mentionate) cu ajutorul motorului primar (turbina cu abur san hidrnnlicri) ~i se conccteazn la rctoa ftira a sc vcrtrica condl tlllc de punerc in paralc) (Irec vente egnle, t.cusiuni cgale '5i sinf'azice). A" iata dc metoda sincronizuri! precise, are avant.ajul slrnplitatil schemei, raptdlt atii pro cesulni de punere in paralel, posi hili ta Iii concctari! 111 parnlel in con di l ii de scildc!"c Pl"Onuntat.ii Cl tcnsiunii ~i frecventei in sist.em. Dezavantajnl :I. cste ~ocul de curent in momentul eonectiirii ~i, ca uruuu-e, scadercn tcnsinni i Ia bornele rei;elei.

v;

anlotranslormatoI', --+ lrans{ormdor la care 0 parte a infa~urarii apartinc aUt primal'ului cit ,5i secund_ .. :1rului., tens1nnea secundari'i fiina Jual,'! de ]a o priza a infii_'1nrarii prim are (fig. 22), Spre deosehire de tnmsformatol', care are infii~urarile separate galvani c ~i care se dilnensionea.z:l11cntru intrcagfl pntcre primul'ii, 11. se climensioneaz;j pentru 0 pllteI"e mai mi.ca, numita pntere interioarii. A ccasta I'eprczintii putel'ea transferata pc calc transfol'll1atoriea ~i cstc egalii eu prodllsul dintl'e tensiunca elcctromotoare indnsi'i de flnxul CGDIUn intr-o InJ;\,~urare

H ntntrnnsfurmator

32
secundar ~i acolo unde cele dona tensiuni sint de acelasi ordin de marime (rapoart e de tran~fol'mare aproplate de unitate), de ex. la pornh-ea motoarelor asincrone ~i sincrone ((I. de pornire ), la modificarea tensiunii in instnlattlle de Incerciirt ~i testiiri (lin laboratoare (a. reqlobilc ), precum ~i in sisternele cnergcticc, In putcri Ioart.e marl, pentru interconectarca liniilor de transport de tensiuni difcrite (de ex., 220 kV ~i 400 kV). aval
->

curentul acesteia. N cglijind cadcrl le de tenslun e ~i curentul de mel'S in gol, puterca intcrloara estc S' = U2lc = = (1 - U2!U1)S = (1 - N ../N1)S, unde J\\, N2 rcprczinta nunuuul de spire al infa~urarii prim are, rcspectiv sccunl)i

B. simbol peatr u -+ Iudue'[Ia tieil <i pentr u -+ suseeptantii. h:whdWi


->

maqne-

ril.iini sinteticc.

montn] in uval.

1~2

uvar!e, deteriorate grnva a uuui ut.ila] san perturbat.ie a rcgimulu i normal de Iunct.ionure a instal ati ilor de producere, transport san dist rrbut ie a encrglei clectrlce, care arc ca urmare intrcrupercn allmcutiirii cousumnt.oi-iJor en energlo. Avramcseu, }\rUt'J (n. 190:~),. inginer clectromecanic roman. Prnlesor universitar Ia Bucurest.i, membru a! Acaderniel R. S. Romttrua. Lu cra ri stiintificc pri viud ine,11zirea condu;telor clcctrlcc. pe hazn ciirora s-an stabilif uorme de determinare a stab ill ti'itu termice a couductoarclor la scurt circuit (10:>7). A elaboraL () metoda de dcterminurc a caldurl! spccillcc a mctalelor, sub punctul de topire , eu ajutorul unor socuri termice (19Cl8). Lucrari de electromagnetism (e lectul peliculnr tranzttoriu), rctclc clectrice (calculul curen tilor de scurtcircuit), aparate clectrlce, aut omat ica. Inf'ormatlca documentarn.

Fig.

22

dare. lar S - puterea de transfer. S = L\Il = U21'2. (fig. 22). J\. cste cu a tit mai ieftin 1a\1\ de un transforrnator obisnuit, datoritil consumulni rnai rnic de cupru (alumiutu), cu cit raportul dintre Lcnsiunca j oas8 ~i cea lllaliil se apro p ic mui mult de nuitate. Din accst motiv, a. se mai llUmeste lransformuio: ecotiom ic snu iranstormotor in couexiune econoTnica. Randamentul a. de putcre mare poate atinge 99,7 %. La a. trifazate prezintii mteres numai conextuuca stea. A. se u tilizcazii acolo undo IlU este ucccsarii o separure gal-'vanica intrc primar 91

halast . dlspozit iv de Ii mi l.are a cureutului in clrcui tele cu tnburi de dcsc.ircare in gaze san vapor! metalici. 1!. inductiv este 0 !Jobina cu circuit mrurnetic din tole. Se nt.ilizcazii la sl abi lizare.. dcscarciiru in lam pile eu vnpori de n.crcur de balta prcsiuu« si In Ji\mpik Iluorcsccu l.c (Ia care arc ~i 1'01 d,' l' rortuccrc a unui impuls de tenslun ; pcntl'u amorsarc). B. ca pucili», Cll jJobine ~i coudcnsa toare, sc utilizeaz:' pen tru imbuniitat.irca Iactorului putcre ul tuburilor fluorcscente 9i l a apriuderca rapid.i, farii starter. Sin.pcutru b. iutluctlv, bob inii de soc. lmnan.1, -----:lo ri~'){111nipolar~1Forma lii diutr-o pit's:j centralri conrlu ctourc, acopcritu partial Cll un mansuu iz olant., care stabllc'jlc contactnl pi-in introdllC(rC~i. sa tntr-o buc)a m ct.a licii. Sc ul ilizcnzri num.ii ln curcnti mici (sub
1 A).

han(laj. In[li.~ urarc din sirrrui, din JJallcL-lde oj el sau din filJra de st.iclii, cu ('c,re se consolidcazti Iaturtte si capet.cl« de bobiu.i rotoricc ale masiullor electrice pentru a suport.a solici tarile for\t'lor cc-ntrifuge. band·) izola[olue, bandii din~esiltura tcxtila san din material plastic acoperiUl cu lUI s tra t de cuu ciu c lipicios, sau all lz olant udcreut, Io iosi Lii la izolarn leg:lturilol' electrice. ]1. i. nu asignl~a 0 _izolape sllficient:1 contra tens,iunilor de atingcrc la tcnsiuni mat mari de ,Q V in curent altcl'llativ ~i (\0 V in curenl continuu.
3-c.8.3

hal'll, conductor masiv nelzolat, en sectiunc relativ marc, Iolosit la lnfasurarilc masinllor eleclrice ~i transIormatoarcloi-, precum ~i in instalnj.ii electriee. n. ponte uven forma circulara, dreptuughiulara, t.ubulurri sau protllaui, cu 0 astlel de. sec\:iinle incit sa nu se derormczc sub actjuncn Iortclor elcctrodluu niicc, care la curcuti mnrl de scurlcircuit pot atinge valor! tmportautc. J]. colccloare servesc Ia rainiricurcu circuitelor san lu punerca in paralcl a liniilor, trausformutoarclor sau generatoarclor, in tablourt de joasa tcusiuue ~itn celule de tnaltn tensiune.H. sc uttlizcaz ii ~i drept conductor de dlstr ihu tic, Ia -+ litiiile scurle ale cuptoarelor clectricc san in medii corosive snu cu temperaturi rrdicatc, care ar degradaIzolnt.ln. H. pot Ii in cxccutie : dcschisii, amplnsate la Inalt lmi inaccesibile; acoperila, introdusc in canale de beton : protejai«, iutroduse in cutii de tabEI sau diu policlorurii de vi nil, cu grad de protcet ie minimum II' 33 ; capsnlala, Cll grad de protcctie IP 44. Dlst.i-ihut in cu h. protejat e san capsulate arc uumeroase avantuj e fap de instulat.lile cu eablnri sau cu.conducte izolate ill tuburi de protectie : tronsoancle de eutii de h. slnt prefabricate, ceca ce mlcsoreaza m anopcra In montaj; au sigurantil mai mare in Iunctionare : permit extiuderen sau m odiflcnrea usoarii a rctelei de disti-ibut ie etc. l nstalntta de distrihutic cu h. protojate snu capsulate cuprindc b. rnagisiralc ~i b. priuci p ole, b. de distribuiie. culi i u.niucrsule, pentru lmhinjir! ~i derivatii, cntii de di/alarc, cu clemente elaslice care sa perrnitil dilatarea h. fara defoI'mari, clliii de s ignron/e,

Jlardeen

J(}lm

34
aceasta, iar tcnsiunea rezultant a dehiteaza doar pe infii~uriiriIe transf ormatorulnt, Curent.ii de scurt circutt trebuie deconectatt de ciitre dispoz itivele de prot ectt« «(Ie regula. sigurante fuzibile ultrarapide ; suprirnarea impulsuriIor de comanda nu mai are efect In aceste cazuri). Suprainc arcarca invertornlui, ca ~i scaderea tensiunli in retcaua de curent 'alt,ernatlv Cutie de sl gu rante

35 haterte, ansamblu de elemente de aceIasl tip, active sau pasivc, care alcatulese 0 unitatc Iunctionala. B. de
clemente galvanice sau acumulaioare

Hell

Alexander

pentru raeordarea receptoarelor individuale (fig. 23). B. magistrale sint de regula din aluminiu. cele de distributte pot fi ~i de otel ~i se construiesc pentru curcnti de 200 ... 1600 A. Bardeen, John (n. 19.08), fizician american. Contrtbuttl importante in domeniul semiconductoarelor ~i in supraconductrvitate. In 1948, lmpreuna cu \V. H. Brattain ~i \Y. B. Shoklcy, ~utie uru verscto Bare de distributie

slnt utilizate ca surse autonome de energie in tclecomuntcattt, Inst rumcn;, :-:~ena r eceptoor c

;~Gx10km~J

<,

~~~'~_,,:;ff""--\_~...__Ld:L__~6B
Fig. 23 an ca erect miirirea
prapuucre ano(/ic(/ unqliiutui nnghillllli de siz( ..... comuiaiie} ~i de sli.tujerc, ucce-

lnvcnteazji trauzistorul, pentru care a fost distins cn Premiul Nobel pcntru fizicii in 1956. In 1972, prirnesto Premiul Nobel pcutru fizica pentru elucidarea fenomenului de _, supraconductio itute,
baseulnre, deranjament la Iunctionnrca _, inoertorului cu comutatie de Ia retca, de natura unui scurt.eircuit, provocat de scaderea sal! disparlt ia tensiunii in retcaua de curent alteruat.lv, de supraincarcarea sau comandarea tiristoarelor cu unghiuri prca marl de comandii (apropiat« de 180°). Ca urrnare a acestul deranjament tiristoarelc nu se mai coiuuta eiclic, pentru eii ventiIul atlnt in conductie nu arc timp sii-~i recapet e proprietatile de comandii, iar la rcvenirea tensiunii de pol arizarc dirccta intra din uou in conductie, fara impuls de eoruanda, in Ioc sa comute curen tul ventilului urmat or. Iuvcrtorul b asculcazri in regim de i-cdresor, ceea ee ecbiv aleaza en U Ii scurl clrcuf t, deoarcce tensiunea rctclci de cUI'ent alternativ nu se mai seade din ten siunea de alimen tare a mutatorulni, ci se adunii eu
T

Antenode
icrounde t2x2k1}l2}

micsorarea sal' revenirii tiristorului in stare comandabilii. La dispnr it.ia Lensiuuij alternative nu se mai ponte produce cornutatla, rleoarccc tensiunile din ramurile ventilclor devi n nule, iar sursa cle curent continuu est e scurtcircuttat a de fazcle t.ransformat ornlnj Pentrn evitarea 11., unghlul de eomandii 21 tirlstoarelor se limiteaztt la Ct.",,,x":; ,,:; 180° - (,( is), unde 'l este unghlul de suprapunere anoctieii Ia sarcina maxima (unghiul de comutntu-j, iar I) unghiul de stingerc sigurii. Practic, c<max=1500. La l1111tatoarele cu vapori de mercur b. ponte fi produsri de aprituierea i noersa, care const a in aparltia unul are parcurs de curent in sens invers sensului normal, prin emitere de electron! de eatre anod. _\prinderea inversa se evitri prin mentinert':1l unui vid inaintat in 'tub ~i prin ...ascunderca" anodului fata de catoel (amplasarea sa in ntscIaternlc) san prin ecranarca auodului. Heaprinderea areurilor inverse poate fi cYitati'i prin pozitivarea grilelol' din fata anozilor, en njutornl nno!' idee rapide.

Echipument de r ocir e

Fig.

24

te til' masurat .. lauterne clectrlcc, cireuite operative in centrale si sta tii electrice, tractiun« eleetricii etc. Conectarea in seri« a elementelor urmarest e olrtincrea unei tensiuni mal mari la borne, iar couccl.arca in p aralei furniznrea unui cureut mai mare. Caracteristlclle acest or b. sint tensiunea Ia horne si capacitatca. B. de condensotoare, uttliz ate Ia compensarea puterii reactive. in scopul lrubuuatnth-ii factornlili de put.ere la eonsumatorii i.ndustriaH. slut earaeterizatc de tencsiunea nominata ~i de puterea reaetiva £lOmi n alii.

hatcrle solarii, baterie formatii din ..... connertoare [oioelccirice, B.s. ponte contine zeei de mii de clemente, a carer suprafata nu dcpasest.c cit iva ern", eoneetate in serie si in paralel. Pentru ca energia electrieii data de h.s. sa fie disponlbilii ~i 'in perioada fiira soare, acestca Iuuctloncaza in tampon cu 0 haterie de acumulatoare. B.s. se utilizeaza ca surse de energle pentru sateIit.i ~i nave cosmicc (de cx., misiunile Apollo au dispus de h.s. de 10 k W, cu 0 supralatfi totala a eelor 4 aripi de 110 J1]2) sau ca surse de cnergic, de ordinul kllowatilor, pentrn Iocuint.e izolate (de ex. pentru statii meteoroIoglce). B.s. de puteri mici (de ordinul m \V) se Iolosesc la alimcntarca scheruelor de rnicroelectronica (ceasuri, caleulatoare) sau a organelor artHiciale implantate in organismul uman. 1I.s. de puteri marl, in scopuri energetice, ar trebui plasatc in aiara efectelor de filtrare ale atmosferei Pamtutulul. In fig. 24 estc prczentata 0 posibila centrala eleetrieii solara satelit pe 0 orhitil. gcostationara (Summers, 1971). 0 b.s. cu suprafata de cca 64 krn" situatu la distanta de 35 700 krn, ur fi legata printr-o Iinic de lnalta t ensiune de :1krn cu 0 antenii de microun de, care ar transmite energia pe Piimlnt, unde ar fi receptionata de 0 antcuii eu supraiata de 81 km'' ~i ar fi convertilii in euergie de Irecvcuta Indnstrlala, eorespnnziitoare unei putcrl de 10 000 lVI'V. Randamentul maxim obtinut la h.s. actuale (la fotoelementele de arseulura de galiu, acoperite cu un strat sub tire de AsAIGa) este de 22 %. bee eleetrle .....lampa eleetricii.

Bell, Alexaudcr Graham (18n -1922), iuvenlator nmcrlcan de orii,>ine scotiana. Ingincr si profesor de psiholog!a vorbirii. Incercarllc sale de creare a unui limbaj prln semne pentru SUl'dornutt I-au condus la invcntarea telefonului, al caru! principiu de Iunctionarc se nplieii ~i astiizi. A pcrfectionat fonograful inveutat de T. A. Edison. folosind diseuri de ceara. A imaginat un procedeu electric de localizare a

36
obiectclor mctali ce 11\ corpnl ornului, la a carut Iutrebuln tare I\U s-a rcuuntat clecit dupii descoperirea razclor X. A construit pruuul tip de n ava rnpida cu pcrnji de aer (101(). Numele sau a Iost atrilmit u ni l at ii de ~ aicnuare, decibel (dB). Bereovlei, Martin (1902 -1(71), ingincr electrician roman. Profesor universi tar la Bucuresti. membru al Acadcmici H, S. Hon;ftnia. Mernbru permanent al Couferintei Internationalc a Marilor Helclc Eiectrice de'Inalta Tensiuuc (CIGRE). A part.icipat la planifiearea dcz vol lfiri i sisternului c~ nergctic national ~i Ia tratativele de interconeetarc a sistemelor cnergetice ale tarilor socialiste ~i de amenajare a slstcmulul lridrocuergcttc de la Portile de F'ler. Creator al scolii romanesti de ret ele ~i sistcmc electrice. hifazat
-+ slstem

37
pentabimetaJice. Materialele peutru b, trebuie sa aiba eoeficien ti de dilatare cit mal diferili,limita de elasticitate cit mai mare, pentru aavea temperaturi limlta mari, iar straturilc activ sipaslv sa alba tnsusiri mecanice asemanatoare, Se utlllzeaza Irecvent atiaje de fier ~i niehel. Pentru stratul pas iv, eel-mal mic coeficient de dilatare (constant numai plnii la cca 150°C) narc innarul (64 % Fe, 36 % Ni,CI. = 0,9.10-1 K-l); su perituiarul (58 % Fe,. 42 % Ni) are coeficientul de dllatare a.=4.10-1 K-l, constant plnii la cca 300'C. Pentru stratul actin se folosesc aliaje de Iier, nichel ~i metale neferoase (de ex., 74%t<e, 20%Ni, 8 % Mn, CJ.=15,5·1O-BK-l). Aluminiul, desl are un coeflcient de dilatare mare (CI. = 23·Hr' 1(-1), nu se prea foloseste, din cauz a diflcultati! de leg are cu stratul pasiv, La eontectlonarea h. prlncipala dificultate 0 constituie lrnbinarea lamelelor. Se aplica procedee de sudare, lipire sau nltuire. Cele mai bune rezult.at e se obtin prin pres area Ia cald (1 100. , .1 200'C) a straturilor, aeoperite , prin galvanizare cu fier sau cupru, In scop de protectie ~i apoi, Iaminarea Ia rece ptnii la grosimea dor ita. B. au utilizari multiple : proteetia masirrilor, aparatelor ~i iustalat iilor la suprasarclni de durat ii, pentr u evitarea suprainciilzirii (-> tcleu Lennie) ; termostate la cuptoare de joasa temperatura ~i aparate electrocas nice (fier de calcat, ventilatoare cu aer cal d etc.) : startere pentru am orsare.~ descarcurii la tuburiJc fJuorescente; dispozitive de semnalizare la autovehiculc ~i in eirculalia rutierii ; instrumente dc masurat eu b.; com~ pens area temperaturii ambiante la upele instrumente de miisurat etc. Biot, JeaJl~naptiste (1774-1862), fizician, matemutician ~i astronom fran~ cez. Profesor lIniversitar la Paris. Cerceta~dn diverse domenii ale ~tiin~ iei ~i tehnicii. A stucliat, deopotrivii, meteor,iiii, aurorele polare, mague~ tismul terestru (In acest scop, a Hleut Impreuna ell G ..y~Luss2c prima ascen-

bloc

de tinie

automat

dcpenden ta deforruat iet de t cmpcratUrii, def'ormatl c ce trebuic su riimin3 in domcniul elastic. Propr-ietut ilc h. sin t : 1) Si\geata la iucovoierea tCl"mica care rcprezinta deplasarca ca p[,tului libel' al unci lamcle de h. ]nC8strate. de secl.iune dreptungtuulnra, sub a et iuncn tncrilziru, greuta~ii proj-ril sl, eventual, a unor forte cxt erloare (fig. 25). La 0 temperatura aJl'J)ianUi

siune ~tiintifica), teoria maternnticii a propagiirll sunetelor ~ia condu cti vita\ii termice, polnrizarea lununii ~i acromatismul lentilelor, dctcrmiuarca zaharulut din singe pentru combutcrea diahctului etc. A st abilit pe cale cxpcrbucnt ala, trupreuna cu F .. Snvart (1820), expresia inlensita\ii ctrupului magnetic produs de un conductor rectilirriu strabatn t de un curent conIlnuu , cxpresie gcncrnrizntu de Laplace perrtru un conductor de 0 Iorma oarecare (formula lui Laplace). hipolal', cnlit.at e a unor maslnl, aparate sau instrumcntc eleetricc de a avea doi p oli magnetici san douii contactc. hlinda], protectic rnetalica pent.ru une~ Ie circuite electrice, care J.e apura de Influeute elcctrostnticc snu mngnctlce extcrioare sau care impicclici\ tnrluenta acestor circuit c asupra mediului inconjuri'itor. bloe, ansamblu de dona san mal multe cchipnrnentc electrice (nparat e sau masini) legate direct, Hint aparu l c de comut.at.ic lnt rc ele. It . qenerator-t rans[ormator, uuitatc runct.iounhi ill tT~O centrala electric:!. B. tronsiormotor-linii princip ale, post de trausf'ormare uliliznt ]a distributtn cu cutii de bare capsulate sail protejale, ln care barele magistrale sinllegate direct de bornele de joasi\ Lcnshme ale trunslormn toru-: lui. Sistcl11111 este simplu , compact ~i nn neccsibl tablou de joas.i tensiune. bluc de lini" automat, sistem de sem~ nalizare automata utilizat in trac'\iunea ferovianl model'na, caracterizat prin sec,\ionarea electrica n ei'tii Cll §ine (izolarea ~inelor Cll .ioanlc izolante) in zone de cca 3 km, pentru a o putea utiJiza ca -+ circl!ile de cede pentru curentul de senlllalizHre. Cind perechiie de rOfi seurtcircuiteazil cele doua ~ine, releu} COllect:lt In accstea nu D1aiestc alhnentat, iar 5Clnnalul de la intrarea pe aceastii zonii se coIlluta pc ro~u.

pulifaznt.

bllau] cnerquttc, sltuat.ie referitoare Ia cant.it.it.ile de encrgie primile ~i cedatc intr-o retea delimltatn, pc 0 pcrioadji de timp determinatii (de regula, 24 h, luna sau an). La intocmirea h.e. trcbuie sa sc in in cousiderare situnt.ia rcala, in care consumatom sint iuc,~r~ cnti cu sarcina varinhilii ~i nu Iunct ioneaza concomitent. II.e. ale consumatorUor indust riali (pe Intreprinclcrc sau pc utilajc imporlante) se int ocll1CSC priu culcul sau miisuratori ~i servesc 18. evtdentierca pierderilor de cnergie in Iinti, transformat oarc ~i recepl oare, cn scopul diminuarii lor ~i maririi randamcntullli dc utilizare a encrgiei electrice. himet'll, material conductor, obpnut prin fixare intima, pe toatil lungimea a doua benzi din mctalc sau alia.ic difcritc, unul (slratLlI [lcliv) en cocfi~ cient de (lilatare sellsibil mai mare dedt celillalt (slrafll/ rosiu). Prin incalzire, ca urmarc a tensiullilor me~ canice cauzale de clilatarea difcrila a celor don{, stratnri, se produce 1ncovoierea b., care poate actiona nil COll~ tact electric san un ac indicator. CUTocieris/ica de IIlC01Joierc :l h. aratii

,81 ~i la

0 tempcralurfi oll1ogena a lumclci ,()", sagcuta (perpendiculara pc directia lamclci) este = = aF(,(}l - fif2)ig, un dc a cst e sC'.C2eata specifica (cuprinsa Illtre £f,7.JCi-~ K-'l :c,i 20.10-6 1(-1), /- luugirncn libera a lametei pilla la punct ul de mi.surnre (punctn] de contact); [! grosimca Inrnclci. La s tabitirca Iorm nlol s-a ncglijat Incovoieren \n plan t.rausvcrsal. care frinc.aza derormarca plan lougttudinal si care est.e micri Ia lamcle lungi (/ ~ ~i de liiUmc b mic{i (b < 0,2/). 2) lrczistinitate« b 20'(;. 3) Domeni!!/ fcm['i(']"(ltul'ii d, iucn! (practie de hl -20'(; 13 400'Cl. do~ Incnill in care uu apar alJatcri n1ai ll1ari de ~~5 ~{) ale s~lgetii 111 i:"isnrate fat~; de cea e~11cll]ata. 4) Tcn?F(roLuTa limito. de [lInc!ionare, In cm'c, in JipSet llllor for~c ex.tcrioarr' .. inca Jill apar , cleforma\ii plaslice (cca 430'C). Forma Imnclelor eTc h, poatc st, l'ic redilinie (eventual linie frinta) S[lU cnrbilinie, l~l[lnu san spatial a (sjJjj'aHi san clice). Pcntru miirirca sCl1sihilila\ii b., a Jor\ei de action are .)i a stab!lltatii termiee se pot utiliza p<iehete dc la~ 111c1cde b. sau lamclc tr;~, tetL'~ sau

Blonde!

Andre

38
neglijabilii se apllcd 0 tensiune alternativa cu valoarea etectiva V, de Irecventa (, curentul din b. are valoarea etectivd I = V/(2rrfL) = V/ XL ~i este defazatcu 90° in urrna tensiunil. Miirimea XL = (,}L reprezinta reactanta inductivii a b., w= 2rr( fiind pulsatia tensiunii, iar L - induetivitatea h. La Inchlderca si deschiderea circuitelor care contin b. apar procesc lranzilorii, Dacii 0 h. cu inductivitatea L ~i rcztstenta R constante se conecteaza la 0 sursa de tensiune continua, prin circuit se stabileste -un curent variabi! In tirnp i(l) = (V/R) [1 - exp (-tR/L)], tar ciiderea de tensiune inductivii llL(t) = = Vexp(-lR/L), (fig. 26). Raportul T = L/ R repreztnta constanta de timp a circuitului 1?ise masoara in secunde. Grafic, valoarea constantei de timp se determinii eu ajutorul subtangentei. Dupa 3 ... 4 constante de timp se poate considera 'ca valoarea curentului devine stationara (in cazul considerat, egalii cu valoarea V/ R). La Intreruperea unui circuit inductlv, la bornele b. apare 0 tensiune electromot oare de nutoinductle ue = - Ldif /dt, cu aUt mal mare, cu cit tntreruperea clrcuitulul este ill ai rapidii, ten-

19
boblne tinuu). de sttngere (In
--+

lJOlIina de stlnqere venta. La b. de r, Cll miez ~c. fie:, spre deo.sebire de cele in aer, l.nauct:vita tea variaza ncfinear cu int.ensttatca cnrentufui. Ctrcuitul magnetic poate fi din tole, laminate. la cald sau in rcce, din aliaje ner-mchel san din feritii in Iunctle de dcst lnatie. B. de r, 'ell inlrclier an circuitul magnetic intrerupt in unul san I~ai multe locuri, cu scopul de a se eVI:a saturaua hobinei la curcnt.i man; se poatc oht ine 0 uncariearc a carae: terislicii ele magnetizare, astlel. ca pinii Ia curentul nominal. induc,tlvltatca se mcntine constanta. B. solurob ue, proiectate sa func\ionc~e. ~.e portjunea saturata a. ?aractcnstJcll, se foloscsc Ja stalHlIzatoarele de tensiune ferorczonantc, la multiplicatoarcle statlce de frccvcniii, c.a bobiue de limitare a vitczei de vanatie a curentului (eli/ell) la tirist~xlre etc. B. saturabilc Cll premagnetl:are in curent conlinml se utilizeazii. ca modilicatoare de curent (de ex., In redrcsoarelc de putcre Cll diode) san ca amplillcatoare magnetice. boblua de ,!illucn', hobina de rcacl au"\:acu intrefier prin care se cOl1ccleaza la pamlnt ncutrul transformatoarel?r (de regula, la re\elele de m cdie tensiunc, de ex., :,,, k V) pcntru eompensarca eurentului capaeith: d.e pun ere In piimiut. l~ea_cta_ni::'):O!JIlIC~; X'. este nstl'el alcasa, Inctt sa indeplin~asca condi\.ia de rezonan\a cu capacitatea rctelei, Co: ;JXo IJlCO ~ 1 (s-a neglijat rcactauta ol11opoJarn a transformatorului). La rezonanta impedan ta omopolara a retclci este Ioarte mare. daca rezistentcle stnt mici. Prin urmare,' curentul In locul de defect este mic ~i arcul elcctric prodlls prin pUIlerea la plunlnt a liniel se poatc "slillgc" la prima sa tn'cere prin zero. Toatc puncrile la pamint pasagere, care stll t ecle lIlai irecven le, se pot climln3 Iara. interven~ia prolectiei, deci far,'> decollcctarea linieL La fllnciionarea normala a liniei. in rcgim simctric, neutrul

Blondel, Andre (1863-1938), inginer 9i fizician Irancez. Contrlbutil la clasificarea marimtlor fotometrice ~i Ia adoptaren unitattlor de masura, A inventat (1893) oscilograful electromagnetic cu echipaj mobil. In domeniul radlocornunicattllor, a propus utllizarea posturilor de radioemtsie cu sclntel de Irecventa audio (1898), a studlat radiogoniometria ~i a construit primulradiofar pentru navigatte (19D1). Principalele sale lucrarl stnt de clectrotehnica teorctica (propagarea perturbatillor de-a lungul liniilor) ~i de masinl electrice (iransformarca B.). bohlna], inm,urare.

curent

con-

lIoblna de abs?rblie bobinii zlre. bobina de aplatlzare, de liHrare,

ndJ:esor. bobina de nete-

bobina de netezlre.

boblna, dispozitiv format din bucle conductoare (spire) asczate una lingii alta (improprlu Inductivttate). n. au formii circulara, patrata sau drcptungluulara, fiiud tntasuratc coaxial (b. ciliudricd sau solenoid) sau toroidal (-> lor). Se Intllnestc la infii~uriirile traustormatoarelor, masinilor elcctrlce, clectromagnetllor, rcactoarelor, Inductoarelor etc., avind rolnl fie de a ere a un cirnp magnetic, fie de a fi sediul unei tensiuni induse pe cale electromagneticii. Marimea fiziea caracterlstlca pentru 1). este -> inductivilalea (inductanta). lnductivitatea unci h. cilindrice cu lungimea I mult mai mare decit diametrul siiu cste L = ]V"f1.s/l, H, unde ]V estc numiirul de spire al b.; fL - permeabilitatea magneticii a miezului ~i s - sectiunea h. 0 h. are inductivitatea dc 1 henry, daca, fiind parcUrsa de un curent de tamper, produce un flux magnetic de 1 weber. Referitor la tensiurtea indnsa, lntr-o b. cu inductivitatea de 1 henry, o variatic lincara a curentului siiu de 1 amper pe seClln!l11induce 0 tensiune electromotoare de 1 volt. La conectarea b. in serie, inducti vita pIe lor se aduna; la conectarea in' paralel, l/Le = 1/1.1 1/L2 IlL .., L. fiind induetivitatea eehivalenta, In ipoteza ca h. nu stnt cuplate magnetic. Daea la bornele unei b. cu rezistentii

bobiDll de indllclie;. bobinil. de constructle specialii care serveste la p:oducerea nnor tensiuni tnalte cu ajutorul unei surse de tensiune continua joasii. lntreruperee periodic? a .curentului din lnfii~urarea prlmara a b.de i. (de ex., decatre ruptorul actionat de arborele de distrlbutle al motorului de automobil) produce tensiune electromotoarede Inductie de valoare mare in infa~urarea secundara cu un numar mare de spire. Impulsurile de tnaltfi tensiunedate de h.de I. se pot folosi de ex., la amorsarea sclnteilor lntre' electrozii bujiilor. Sin. bobind Rllllmkorff. bollini' de loanta
->

circllite

de cal!'.

bobinrl de netezlre, bobinii cu miez de Her utiliza tii in schemcle de redresare pentru eliminarea arrnonicilor s~!per ioare din cutentul redresat (micsorarea ondulattei curentului). Efectu~ de ueteztre se datorcaza depcndcntel :reactantei inductive a Lobinei de frecvcntii (XL = 2nfL) astf'el ca circuitul de cureut eontinuu in care este eonectata h.de n. prezintii impedanta mare pentru armonicile superloare. Pentru evitarea saturatlei, b.de II. se conslruiesc, de regula, cu Intrefier. Sin. bobiru) de aplatizure, bobitui de filtrare. bobina de reuclan!ii, boblna, cu sau farii miez de fier, utilizatii pentru a intr()duce 0 reactan\ii inductivii in cireuitul In care se couecteaza. B. de r. rilrd m iez de fier se utilizeazii, in special, pentru limitarea curentilor de scurtcircui t in in stalatiiJe de lnalta tensiune (reaeioare), sau ca filtre In circuitcle rez{)nante de lnaltii frec-

Fig.

26

-+

+ '"

siune care poate periclita iz~latia h. sau alte elemente conectate la ea. Din aceastii cauzli, la deconectarea rapidli a circuitelor inductive se impune, uneori, scurtcircuitarea b. sau conectarea In paralel eu b. a uno]!

41 transformatorulul este la acelasl potential cu pamlntnl, deci b.de s.nu este parcursa de curent. B.do s. are inductivitate mare, reglabila fie prin modificarea numarului de spire, fie a Iritrefierului. Verificarea ~i reglarea h.de s. se face prin miisurarea t.ensiunii nentrulni. Dezavantajul tratarit neutrului cu h.de s. este tensiunea mare a fazelor "siiniitoase" fatii de pamtnt (ega!>'\ en tensiunea de linie), in cazulfutlc~ionarii re~elei cu 0 faza pusa Ia p2unint. De asemenea, la retelcle de putere mare, chiar Ia 0 broasca'

huz er
provocat inchiderea contacteJor, contactele mobile revin in pozltta inij iala (-+ normal descliis, normal inchis ),

electromagnetlca, alimentata de regu-

electroma!lnetiea,

.Instalatie

Iii la tensiuni mici, utillzata la Inchiderea usllor sau portilor :cu ajutorul unor eteetromagnett. buela de eurent, d.ipol magnetic.

Un tip speeial de b. este eea en electrodn l de lHaSa circular. neeesittnd 0 tensiune de aprtndere mal mica. huson, patron.

eompensare cxacta a curentului capacitlv, din cauza rezistentelor, curentul prin 'arc poate avca valori mari, iar stingerea nu se mal produce (-+ iratarca neuirulul ), Sin. boliitui Petersen. bohinii de soc _. balast. bollin,,! disc, !fale t. hobluii Petersen, Jwhinii de sting ere . hobina d e Induetle.

hoblu.i Ituhrnkortt,

horna, piesa mctnlica Iixa til. pe un aparat, instrument de mrisurat s au pe 0 m asinii clectrlca priu interrncd iul careia se face Icgiitura clectriea cu oircult elc acestor cchipament.c. Boucherot , Paul (1869-194:1), iuginer trauccz. Cercetjir! In domeniul uuasinil or clectrice. 'Inca din 1894 cf'cctueaza studil privind Iunct.ionarea mastnilor asiucronc polifazate. Cercetiiri privind fenomenele tranzitorii Ia masinile siucroue, Iluxurile de scapar! ~i puterea r cacl ivii, In[a~uraI"ile masiniJor electrice. A filcut incercari de utill- arc a cnergiei tcrmice a miirilor (Iolostrca dlfercutcl de temperatura a ap ei din adlncu! unor mart tropicale ~i a apei de ia suprafatti} Ia desalintzarea apci de m-ire sau la producerea energtei clcctrtce. hrausament, 1egiitura dintre retcaua publica de cnergie elcctrica ~i circuitele abouatulut.

Budeanu, cOnstantin (1S86-1959). inginer electrician roman. Profesor universitar la Bucuresti, rnernbru al Academiei R.P.R. A fundamentat teoretic regimul deformant, propunlnd deflnltla puterii reactive si a factorului de putere In acest .regtm, deflnifii adoptate de Comisia Electrotehnicii Internatlonala (IEC) In anul 1930. A propus ca unitate de putere rcactlva voltamperul reactiv (var), unitate adoptata ~i Iolosita In sistemul international de unWlti (Sl). A introdus In electrotehnica notiunea de pulere deformaau: ~i a- propus pentru aceasta ca unitata de miisura voltamperul deform ant (vall), unitate care Inca nu este unanim acceptata. Lucrari editate 1 "PUissances reactlves et Iictlves", 1927; "Bazele teorctice ale electrotehnictl", 2 vol., 1958-1959. !lujie, dispozitiv tnsurubat Intr-o camera de ardere pentru aprlnderea unui ames tee aee-combustibll. B. consta dintr-un elcctrod central, rnontat prin intermediul unui izolator tntr-o carcasa ruetalica de care este fixat un al doilea electrod. Din cauza sollcltarilor termice dlferlte Ia diverse tipuri de motoare, II. se construtesc cu mai multe nalori termiee. Cu cit este mal mare valoarea termiea a II., cu aUt ea ramtne mairecc In timpul Iunctionartt. Electrozt! ~i izolatorul sc aleg in Iunctie de temperatura motorului Ia 0 tncarcare medic (500 ... 850"C). Electrozii se Iae din otel aliat cu crom ~i uichel, sau din otel innobilat eu argint sau platinii. Distanta dintre electrozt se regleazli la 0,4 ... 1 mm, In Iunetie de tipul motorului. Pentru dimmuarea parazittlor radtotonicl uncle b. au rezistenta de deparazitare Incorporata,

buton, tntreruptor de joasa tenslune ~i curentl mid. caractertsat prin aceea ea }.a dispari1:ia fortei care a

buzer, dispozitiv electromagnctic alimentat de la bateric, utilizat la verlftcarea cont.lnuiuit il circuiteJor. Clnd ctrcuitul exterior al h. este Inchis, 0 membrana produce un sune t eontinuu.

c
c, simbol pcntru vitexa de propagare a undelor eleetromagnetice in vid (viteza luminii). C, simbol tric:l. C
->

43
eaiare [izolarea cu vid sau cu heliu lichid este caractertzats de pierderi millime tn dielectric, dar nu suporta Intensitati de clmp electric asa de mari ca Izolantu soliz i). C. supraconductoare nu au depil:!jit Inca Iaza de laborator 2 benzi orel a periilor

de otel ~i un Invelis de cupru, rezistent la coroziunc. Couexlunen electricii dintre e.p, ~i firul de contact se face cu funii de cupru. eahrnj, desciireare a osiilor ~i incarcare snplimcntar.; din fat a a celor

Arrndturn

Sal tea iutci sau settee

pentru

->

capacitate

elec-

eoulnmh,

"C, grad Celsins. cablu, conduct a clectrlca din unul sau mal multe conductoarc de eupru sau aluminiu izolate, Imbriicate intr-o manta etansa, peste care, In fun ctie de dcstiuatre, se apIicii tuvelisurl protectoare, rczistente la soIicitiiri rnecauice sau la tntluenta mediului. C. se pot amplasa in pamint, in acr san In apa. Dupa utilizare, c. pot fi : c. de enerqie si c. de telccomunicatii (tele lonie, telcgratie, radio sau televlziunc], lar dupa construcuo : c. cu Iz olat ic de cauciuc san din materiale plastice; e. cu iz olat.ie de htrtie Impregn atii ; c. cu ulei sub prcsiune : c. Cll gaz sub presiunc ; c. criorezist.ive : c. supraconductoare. 1) C. ell izolatie de cauciuc ~i manta de plumb se uttllzeaza pina la tcusiunca de 6 kV; c. cu izolatia din materiale plasiice (policlorura de vinil san polietcnii) ~i manta din policlorurii de vi nil, Ioarte riispinditc in prezent, au tensiunea de lucru limitatii Ia 10 kV (In mod exceptional 20 kV), din cauza pierderilor mari de energic in dielectric, propor-tionale cu U" (-> t uciiizire dielecirica ), C cu izolatrn de poIietenii nu necesilii Inve.lisuri protectoare metalice rezlstcntc la umezeala, 2) C. ell izolatie de hirtie impreqnata pot fi: cu ulei vis cos (1 ... 35 kV); cu ulei de mica vlscozitat.e (1 ... 10 k V), peutru poziiri

lnclinate ~i vcrticale, 3) C. de inallii tensiune cu ulei au izolat.ia de hlrtie irnpregnata ; uleiul fiind sub presiune, urnple toate eventualele goluri de aer, asigurlnd 0 rigiditate dielectrica mult superioara celei realizate in e. cu hirtie impregnata (tensiuni de lucru peste 110 ltV). 4) C. de inaltr'i lensiutie cu qaz sub presiune (eel mal utilizat gaz - hexafluorura de sult, SF 6) au conductoarele fazelor introduse in tuburi ermetice in care se anii gazul izolant. C. cu SF 6 au un gabarit mic da torita propr ietiitilor izolantc exceptionale ale gazului (care se ment ine tntre - 400C sl 1 OOO°C 9i, in plus, nu prezinta -> ereel eorona. 5) C. ct iorezistioe (riicile cu azot lichid san hidrogen lichid) lucrcazii la temperaturi de cca 70 K, Ia care rezistivitatea majori tfi tii conductoarelor este foarte mica, Dificultatca iutroducerll pe scara larga a e. crloreztstive consta In necesitatea aslgur:'\rii temperaturii scaz utc (-:"lOO°C) pe toata lungimca c. in polida tncalzirii accstuia ca urmare a plerdcrilor prin eIcct JOUle, incomplet eliminate. 6) C. supr acotuiuctoare (racitc cu heliu lichid) pot transport a energii Ioarte mari cu sectiuni miei ( -+ supraconductor). Problemele care apar la transportul energtllor mari slnt legate de lntensitat.ile marl de curent, cart} crccaza clmpuri magnetice puternice ~i de tensiunile ridicate, care produc ctmpuri electrice intense; intensltatea clmpului magnetic este limitata de plerderilc ce apar in supraconductoare In clmp alternativ, iar intensitatile maxime ale clmpului electric. de pierdcrile ce se produc in dielectric

hir\

Inf~~l!rare Manta Manta Izolatie hirtle FVC umplu- PV C

tUra

Conductor cupr u sou aluminiu

CYYAb

respectiv
Fig. 27

ACYYAb

dat.ortta dificultiitilor de ordin tehnologic (imbinarea tronsoanclor, contr.actia. provocata de riicire etc.). Simbotizarca c. de enerqie ; JIIlpentrn receptoare mobile; C - e. de en~rgie (prinrut C) ~i cauciuc (al doilea C); H - hirtie impregnatii; I - manta individuala; E - ecranat; EE - dublu ecranat : A - alnmini~n qa. Inceputul simbolului) lIi armatura (Ia sttrsitul simbolului) ; Jj' strma rotunda; p - slrmii plata; z - strma profiIata; b - benzi de otel : 1 - Invells protector (de ex., inta impregnatii); T - Impletiturii tresa; 0 - tub de otel : U - ulei ; g - gaz; s - special; S - semnalizare ; Y - material plastic f Mminier; N - naval; As - pentru ascensoare_; p - conductoare pilot (de comanda); Sud - sudare; P - plumb Un exemplu de simbolizare este dat In fig. 27, In care este reprezen tat un e. cu Iz ola tie si manta de policlorura de vinil. c.alllu purtii.tor, cablu care sustins flrul de eontaet la 0 -> suspensie catward, fiind totodata ~ element conductor, toroanele lui fiind de regula, din strma bimetal,en 0 i~ima

din spate (repartizare neunitorma a grentiitii) la 0 Jocomotiva cJectricii C. cste provocat de cuplul produ~ de fOl:~a ~Ie Ira ct iunc, care sc aplica la clrhg, ~I Ioitu rezistenta, cu pUlldul de aplicatie la contactut roatii-sinii ~. fire en eIcct imposibilitatea fol~sitii intcgrale a greuti\tii adercnt.e a locomotivei, deci miqorarea for\ei maxime dc tractinne ce ponte Il clezvoltatiL C. poate fi atcuuat prin masnri constructive (de ex., locomotive electrice cu "trflctiune joasii"). calare a perlflor, Iixare a colierului port-pent la 0 ma:;;ina electrica, de regula ~ Cll .suruburt, Intr-o pozitre care ~a asigure 0 comutatie fiira setntei. La ma9inile Iara poIi auxiliari (de puteri mici), periile sc decaleazii :at:'\ de axa neutra geometricii, pentrn lllducerea unei tensiuni electromotoarc de rotatts In sectia care comuta, In scopul annliirii tensiunii electromotoare de autoinductie (-> comutatle j, Decalarea se face in sonsul de rota tic la generator si in sens in vcrs rota tiel la motor. C.n p, sc tnttlucstr, ~i la unele generatoare de curen t continuu (de ex., generatoarele de sudare sau

45
Ia uncle In scnpul cliururuu-l de autornobit), regl{u'ii curcn tulut. pc console sau priciuri, pe tina san pe arnbele Iaturi. Distanta mtntma, pe ortzontala, tntre console sau tntre console ~i latura opusa, este de 30 em, iar distanta pe vertlcala, Intra rlndurile de cabluri, demillimum unit<c\!;i [otoluetrice cd. (!aulilate tl'i(:iL slnt derivate din

capacitate

LIe supraineihcarll

masur{l a capacluit il acurnnlnt oareloeste arnperora, Ah. eapaeltate de rup erc, curent maxim ce ponte fi tutrerupt de un apara r de comutatle, fara sa i sc deterioreze contactele san sa se produca deran[amcnt c 1I~instnlat.ie ca eIect ul arcului electric. Intrcruptoarclc automate ~i sigurantclc fuzibile slut capabile S:I rup.i (intrerupa) curerrti ele scurtcircuit : contactoarele, tntrcruptonn-l.manuulo , cornuta toarc!c, scparatoarelc de sarcina, controlcrclc pot rupe cnrenl.i egaJi cu eel nominali; separatoarele (>i pi-izclc cu fi~a IlU au p osihilitatca de a In trerupe curcntr, prin urmure a cest ea sc mancyreaza nmnnt in gol (fara sarcina). capacitate de sUlll'aillc{u'care, raport din trc valoarea maxima si vuloarca nominala (-> dale IlomiIl~le) a unci murimt ce caractcrlzeazii 0 masina elcctricii, aparat sau instalatie.· in cazul t I' a nsf 0 I' mat 0 a I' e lor e.de s. se refer a In putoren aparentu S (kYA). Supralncrirr-arcn t rausf ormntoarclor se admite In caz de avuri o ~i este Ilmitatii in timp (la transfermatonrcle Cll circulatle uatura H a ulciului, Srnax/ Sn = 1,:3 - admisa timp de 2 ore; 1,6 - :)0 minute; 1,7515 min; 2,9 - 7,5 min; 3,4 - 3,5 minute). La aciionarile dec/rice c.de s. se refera Ia curcntul absorhit de motor, I ma.",/ In, care ponte suprusolicita la inc5.1zire infa~urarile ~i cornutatia (In maslnilc Cll colector) sau l,a cuplul mecanic la arhorc, l\lmax/1'Y1n. In general. toate motoarele de actionare elcctrieii ti-cbulc s:l poata suporta timp de 15 s 0 sunratncarcarc de 1,5 ori cuplul nominal. la tensiunea ~i Irccvent.a nominala, fara ca, Ill. o crestcre continua a cuplului rczistent la arbore , sA apad varia~ii bru~te de tura~ic sa u oprirea lIlotorullli. (;.<ll~ s. la mot 0 a I' e 1 e a s i 11C ron e esie de 1,6 ... 2 (la execufii speciale ~ iJ). Nu trebuie sa Sl~ COIlteze pc mai mult de 80°;\) din cuplnl critic (de rasturuare) din canza dependen lei acestuia de patratlll tensiunii

eum-r.i (ll) stin!Jcre, dispoz.it.iv ele stingerc a a rcului electric la aparatele de co m u tat.ie. C. de s. lucrcaz.a, in escnta , pc dniui principii: nuir irea

de e1N,irieital .., s:tl'ein;\ clec-

;;icane //

iz el o nte

Plcici rnetulice
/

cnnW;;IC de Ilumiutn-e, mnrune fizica ce rcprezinti'l pro dusul dintre -> iluminarca E a unci supraiete ~i timpul cit ('.te expus.i lit lumirui suprarntn
t

Arc electric . segmentot

cOllsiclcl'aUl, QE = \ Ed!,

ut.ilizatii in

Contact fix

tchn in fologrCl['ic,\, ciucruatogi-aric, tcleviz iune etc. U nita Lea de m iisurii a r.(h- i. cstc luxsccundu, Ix.s. Sin. c.cpun=r: lu112 i noasii, eanliln!(' Ilc Iumlnii. uuir im« Iiz icii dcrlni prin pro dusu l cliutre -. [lnxul luminc», (j), curls san primit de 0 supra! \'\ ~i int.ervnlul de 'limp cousi-

.I

a
Fig. 28 I:ensinnii necesare arcului, prin alunglrca sa (principiu aplicat la aparat.ele de curcnt continun); scgrucnt.arca arcului Cll ajut orul urior gratare !Ii rach-ea sa prin apropierca de perct n refractat-t reci ai e. de s. (prluclpiu utlliznt in curent ultcrnativ). Arcul electric. estc Iortat sa intre in c.de 5. fie prtntr-un curcut ascendent de gaze caldc, fie sub actiunoa unor torte electromnguet ice exereitate asnpra sa de catrc nn cluip magnetic (su(/aj magnetic). Se dcosebesc c.de s. cu ~icane refracture izoluute (fig. 28, a) Ili e. de s, cu gr{lLare mctalicc (fig. 28, b), formate din plticut.c de otel, cupru san nlamii, cu grosime de 1 4 mm. amplasate lu 0 dista nt.a de 1 10 mm. C.de s. pot fi incorponlte in aparat sau dcLapbile. .c:lllal de cahlllri, canal vizitabil, de heton san zidarie, acoperit cu placi amoyibile, in care se a~azi\· cab Inri electr.ice (de cnergie, de comancE\semnalizare etc.). Cabllll'ile se amp la8eaza pe fundul canalnlni san lateral,

dcral,

'J

== ~

<D eli. En

indicii cucr-

15 em, Cablurile de comandii ~I scmnallzare se amplasoaza pe latura opusa celei cu cabluri de encrgie : dad c.de c. arc 0 singura latura, cablurile de energie se asazn deasupra si se separd de cablurIlc de coman da prin matertale ignifuge. Protectla hidrofuga se obtlne fie prin hidroizolure, fie prin aseznrca c.de c. PI} straturi de drena]. Capacelc c.de c. trebule sa fie din materiale necombustibile (beton, tabla striata, plact de azbociment). Cablurile se m ai pot ascza in canale colectoare, destinate amplasaril tuturor conrluctelor (apa, gaz, abur ctc.), can(lcla (cd), unltate de masura peutru intensitatea luminoasa (nnitate fundamentala in S I), egaEi en intensitatea luminoasa, tn directia normalei, a ullei suprafe~e cn aria de 1/600000ms dintr-un corpabsolut negI'll (radiator integral),.la tCInpcratura de solidificare. a platinei (2046,5 K) lii la presiunea de .101325N/m2• Toat.e celelall:e

gia ([ii.' bitab\ evaluata tlnp{l can, 0 produce, giei. m.isuratc masur,\ a e.de Im.s.

de sursa de luminii, scnzu l.ia huni nonsii pe ~i cste aualongu crierin joule. Unttntca de I. est.e Ium cnsecunrla,
->

capaeitatc a acumulatorulul citate a elemeutulnl !Jalnlllic.

capa-

cnpuetrat C a cleruentulut !Jalvani(:, sarr-in; clcctri cii t otal.i ce poate fi fUrniZ[,LA de uu element galvanic nerc\'c~',ihil san reversibu (ucumulutor) 1" .uunui te coudi tlt de clesciircarc.
Cap(!/'Uu!C(l llOlTlinalii. a u nui
aClJInU-

lol or cste sarcina electrica ce ponte fi debit,-\L~, la un anum it curcnt sau timp de dcse.ucare (de ex., In a cumulatonrele de autovcnlcule capacitn tca uomlnala se cousiderii Ia un timp de desdreare ele 20 ore, ceea ce corespumk la 0 densitate de curent de 0,25 'dm2 de plnca pOZitiVi'l). Capaci/alw speci/'ica se refer:'! la unitatea de llJ<iS{t. de VOIUlll sau de suprafata .a eleci.rozilor. Unitatea practicll de

eapaeltate

eleetrlen

46
de dona conductoare sa acumuleze o sarcina electrlca, Ceo a unui con densator este de fin ita de raporLul dintre sarcina electrlca Q a unci armaturi ~i dltererrta de potential 1-1 (tensiunea U) dintre cele doua armaturi, C = Q/U = Q./(V1 - "2)' C.e. a unui tub de cimp electric, limit at de doua supratete eclripotentiale (cu po tentfalele Yl st 1'2) tntr-un mediu linear (i5 = &E), omogen ~i iz otrop, se defineste ca inversul rez isie ntci diclectrice (clasiantel) R</ : C = 1/Ra;
2

47 paralclc, de lungime I, situate in aer Ia dlstanta d;?> I' unul de celalalt, Ioart e departe de aIte corpuri tucarcatc san de piimtnt, cste C = rt;e:ol/ln (ellr). Pcntru medii lineare ~i omogene c.e. nu depinde de sarcina sau de poten t ial, ci numai de forma ~i dirneusiunile geometrice ale conductoarelor, precum ~i de proprletatlle dielectrice ale mcdiulul (permltivitatea relntivii). Unitatea de masurii a C.I'. este [aradul, F. In practlcii se utillzeaza submnltiplii faradului: rnicroiarculul (fLF), nanoiaradul (nF) 5i picojal'adzzl (pF). C.e. se mascara eu met ode de comparare, cn ajutorul unor puntl (Ia tenslun i Inalte puntea Shering), prin miisurnrea sarcinii cu ajutorut galvanometrclor sau, mni rur, prin metode directe (capacimetrul electrodiuamic). capadtor, cOlldensator.

eaptator

de eurent

de alimentare, la care se admit variatil de 10 %. In regim static (la vartatil lente, continue a cuplului), c.de s. a mot 0 a I' e I 0 I' sin crone este de 1,.5... 2,5. In regim dinamic (Ia variatli bruste de sarcina), ieslrca din sincronism se poate produce la supratncarcarl mai mici. C.de s. a mot 0 a I' e I 0 I' dec uI' c n t con tin u u este Ilmltata de comutatie, care se inrautate~te din cauza saturatlet polilor auxiliari ~i a reactlel indusulul. La motorul de c.c. cu excitatta in derlvatie c. de s. cste de 1,6 ... 1,8 la masinile fara infa~urari de compensatie ~i de 2 ... 2,2 la ccle compensate. Motoarele de c.c. cu excitat.ia In serie au c.de s. de 2 ... 2,5. j\f 0 t 0 a I' e led e c uI' e n t a I tel' nat i v c u col e ctor an c.lle s. limltata de cornutatie (2 ... 2,2, la motoarele universale ~i motoarele cu repulsie) ~i de comutatie ~i cuplul critic (1,6 ... 1,8, la nrotoarele derivatie). Mot 0 a I' e I e a s i nc I' 0 n c m 0 n 0 f a z ate au 0 supratncarcabllltate de 1 ... 1,5, daca nu poseda tntasurarl auxiliare, ~i de 2 ... 2,5, daca au f'aza auxiliara cu condensator. C.de s. a s e I' v 0m 0 t 0 a I' e I 0 I' dec u I' e n t co ntin u u estc de 5 ... 20, fiind llmitata de comutatie. La ins t I' u men t eled e mas u I' a t c.de s. se ref'era la posibilitatea depasirit domeniului de masura, fara ca instrumentul sa se deterioreze sau sa iasa din elasa de precizle. De ex., ampermetrele de tablou trebuic sit suporte un curent Cll 20 % mai mare decit eel nominal, timp de 2 ore, ~i socur! de curent de 10 ori mai mari decit curentul nominal, cu durata de 0,5 s, Ia intervale de 1 min. C.de s. a ve ntilelor s e mi c o n d u c t o a r e este foarte mica, din cauza capacltatil lor termiee reduse, ceea ce face ca la 0 crestere netnsemnata a puterii disipate pe ventil, temperatura '1cestuia sa creasca cu valori marl. capacitate clectricii (C), marime fizica care indica posibilitatea ca un sistem

"2

~E'dl
1

= ( ~. ) h~S 1

Pcntru un tuh de secttuue rezulta 1 plan -e.e. a


2 I"

{'ap dr· cahlu, eutle termluala. unu i concap dlstribultor. dlstrlhnltor. ell I = \.--. - =-- ; £<1s E>S

constanta, densator
lOS

I fiind dis tall ~a elintre plaI' cile condensatorului, s- aria placilor ~i e: - permitivitatea dielectricului dintre armiituri. C.«, a unui con densutor cilindric, cu armaturlle avlnd razele 1'1 sl /'2 ~i lunglrnea li se calculcaza cu relatta C = l!Ra, Bit =
r

C=-

ca]lsil eiectl'icfl, dispozitiv clctonant ell encrgie electrtca, utilizat la provocarea explozici unel Inciirca turl de exploziv introduse tntr-o gaura de puscnre (in minele de carbunl, de mlncre.uri, de sare sau In cariere). Este formata din tubul cu exploziv (de cx., fnlminat de mercur si clorat de potastu) sl am orsa cleetr-icii. Cele Exploziv de

(ell' = ) 2rt; '1

&1'Iz

1 = 211' &Iz In

To

i'::

21":slI C
=~2-'

1n:'1

C.e. a unui condensator sf'eri c. ell raz ele armaturllor 1'1 ~.i 1'2 rezult a dill

i-F
Exploziv sensibil Element de aprindere electrico Fig.

scinteie, iar In fUIICne de timpul dupa care arc loc explozia, cu explozic instantanee sau cu tuttrzrerc, C.e. Cll intirziere, utilizate cu rezultate bune la sap area puturtlor ~i galeriilor, au Inl.re amorsa clcctrlca ~i capsa det onauta (tubul cu exploziv) un sistcm de intlrziere a transmiterii fliicarii, fie cu fitil (de maximum 30 Clll lungime), la care viteza de propagate a flaciirii estc de 1 cm/s, fie cu substante chimice (de ex., amestec Sb KMn04), la care viteza de prop agarc depinde de cantltatca auiestccului. Aceste C.C. sint conectate tntr-un anurnit mod (serie san paralel) la un siugur _. explozor si explodeaza succesiv, desi .primcsc impulsul electric simultan. Caracicrisiicilc C.C. Cll fir incntulescent sint : rezistenta elcctr-icii - 1. .. 2,5 0 (ClL puute de constantan sau de crom-nichel); curentul signr de neaprindere In timp nelimitat - 0,4 0,5 A (cele cu marc sensibilitate 0,15 0,18 A); curentul de aprindere In timp de 0,1 s0,75 ... 0,9 A (cele de marc sensib ilitate, cn crom-nichcl, 0,3 ... 0,35 A); impulsul de aprindere (encrgta necesara pe unitatea de rezisten[ii)14 ... 15 mWs/O (mJ/O), iar la e.e. de mare sensibilitate - 0,6 ... 3,2 m Ws/I]. C,«, Cll scintei se Ieaga, de regula, cite 5 In serie Ia tensiunca de 220 V ; la tnccrcare, ele nu trebnie sa se apriuda la 15 V In timp de 5 mill. Sin. electrocapsii,

29

relatla
C = de
00,

Ra = (' ~=_2_(2__1); )4rce:r2 4n€: Tl


&1'1

= 411'

1'1)' Pentru '2 = C = 4n &]'1' C.«. a unui sistem doua conductoare d't raZ[i 1'.

r2/(r2

f,

r:!

doua parti' pot constilui 0 singura piesa san pot fi piese separate care se asarnblcaza la locnl de puscare, In momentul .incarcarii gaurii de minii. Dupa .modnl de aprindere c.e. pot.fi en fir i.l1candescel1t (Hg.. 29) ~i cn

eaptator de eurent, dispozi tiv montat pe vehicnlele action ate electric folosit Ia aliment area lor cu energie electricii de la firul de contact sau de la sina de curent. Pentru asigurarea contactului electric mobil se utilizcaza piese de contact cu Irecare de rostogolire (Tole) salt cu frecare de alunecare (patine). Rolele sl patinele longitudinale se monteazii pe lrolcc In forma de barii (de ex., la troleibuze), iar patinele transversale pe paniogra(e, simetrice sau asimetrice (de ex., la tramvaie, locomotive sau antomo-

cap terminal tonre electricc). Patiuele transversale an un singur arcus (la tractlunea In eurcnt alternativ) sau doua arcusurl (Ia cureuti mari In tractiunca de cnrent con tinuu ). Fiecare arcus este prcviizut cu citc dona bare de uzura, contccttonate din otcl, cupru, aluminiu, alam a sau grafit. Furta de apasare pe contacte, ohtinu ta cu un sistem de resoarte, trebuie sa fie ele minimum 6 daN. Pentru micsorarca uzurlt firului de contact acesta se unge periodic en unsoare gratitatii, iar pentru ca uzu ra sa fie uniform a pe tntreaga bara a pan tograf'ulul, firul de contact se dezuxcazii (suspensle in zig-zag). eup terminal, cutie termlnnla.

·i8 sului). La proiectare, e.de 111. se determtua calculiud caderile de tensiune magneticii pe diferilelc por+iuul ale -+ circuiiutu i moqnetic (jug statoric, poli, intrefier, dint], miez rotoric), pcntru anumitc valori datc fluxului. C.de m. arc 0 alurii ascmanal.oare cu caracteristica de rncrs in gol Uo = [(Ie). Functiouarea pe port.lun ea saturata a e.rle Ill. (carneLerizatfi ele inductii magncticc mart) conduce la gabarite mici, dar cmlzcaza pierderi mart in fier ~;i ar11l0111el snperioarc in curem.nl de mel'S ill gol (la maslni ele curcnt alternutiv). de bobina, iar la di ametre sub 1,5 m, seutu ri portlagrire. C. oste prevazuta cu talpt sau Ilanse de fixarc. La masiua de curent continun, e. arc de regula ~i 1'01 de jug statoric ~i este confcclionatii diu materiale f eromagneticc, pentru inchiderea circuitului magnetic. easeada, montaj al un or masini electrice, cuplate electric sauisi mecanic, cu scopul modificarit riira pierderi a turaticl sau tmbuniitath+i factorului de puterc. Moutajul in c. se aplicii 18 motoare asincrone cu rotor hohinat, dc peste 100 k W, pentru recupcrarcu euergicl de alunccare, energie care Ja rcglarea turatici cu reostat rotoric couectat la inele se picrde sub Iornui de ciildurri. Encrgiu dc alunecare corcspunrle putcrii s P, s mud aluucearea ~i P - puterca clectromaguetlca trmlSll1lSa rotorului prin intrefier. Accasta energic se poate recupera fic prin transtormarea sa in energie m ecanicii, cu ajutorul unul motor auxiliar cuplat pc acelasi arb ore cu motorul principal (c de pulcre consianiii, fig. ;30, a), fie prin translorma-

clIsf"ad~ convcrtizoaredc Irccventa, grupuri m asiua slucronii-r maslnfi de curent continuu etc. In ultimul timp s-au impus e. en scmicotuluctoare (rcdrcsoare ~i invertoarc), care au un ran dament mal ridicat. C. crz rccu pcrare mecanicti a enerqici de alutuscare (c. Kramer statica ) alimentcaza motoi-ul auxiltar de curcnt continuu cu tcnsiunca rotorica redrcsata (fig. :lO,o). Dupa pornirea motorului principal cu ajutorul rcost atului (cn contactorul C1) se con ectcazji re drcsorul ~i motorul dc curent continuu (cu COl\t.actoarele C2 ~i Co). Prill m'lrirca curentului de cxcitn tic al motorului aux illm-, crest e tensiunca electromot.oare a accstuia ~i scade curcntul rotoric al iuot.orulut principal, deer ~i cuplul electromagnetic al accst.uin si. ca Ur1118rC, scade turatla. C.en rccupcrore elcctnnnuonctict: u cncruici de alunccore (c. Sclicrbius statiro, c. subsincrorui ) trausfornui cncrgia de curcnt altcrnat.iv de frcesentii rcdusa (S[1)' prin rcdresarc, in cuergie de: curen t continuu, care estc din n ou truust orm atii de c.itre in\'crtor in 3~

caraetertstlea
elcctrieri.

meea nlrfi

-----f

aclional'e

earactcl'isHdi de Innetionare, depentlenta dintre doua m ar imi electrice sau mecanice cxprimatji analitic san reprezentata grafic, care caractcrizeazii proprletatlle de Iunctlonarc ale echipamentului electric, cind toate celelalLe mari mi de care elepinde comport.area acestuia sint mcntlnute constan tc. 0 a treia nuirim e (pararuetru) poate Ii lu atti in considerare trasin d 0 familie ele caracteristici. C.de f. sint utile la prolcctarea rnasinilor, transtormntoarclor, aparatelor electrlce etc. sau la exploatarea lor. Se determinii prin Incerciir-i la platforma sau prin cal cul, cunoscind unele caracteristici ajutiitoarc. Ridicarea experlmentala a unor caracteristici de sarcina la echiparncntele de puteri mart este dificilii, deoarecc necesita surse de pntere mare, frine puternicc ~i reostate volumlnoase, motiv pentru care se recurge Ia calcnlnl lor cu ajutorul unor iu cercart care nu necesi ta incarcarea ruaslnli (de ex., Incercarea de rners In gol sau cea de scurtcircuit). enracteristieii de magnetiznre, dcpendenta dintl'e fluxul magnetic polar al unci ma9ini electriccde solenatia inductoare, <l> = feN I), data tabelar san grafic, pen tru rcgimul.de functionare In gol (in absellta reac1iei indn-

carhorund, material de marc dUl"itatesi rezistivitate ridicata ... H): 1O-30m) iutrebuintat l.i ("011Iectronnrca sitltelor (elemcute il;calz it oarc la cuptoarelc clectri ce en rez ist.onrc), rczistoarelor pcnt ru desciirculourc, ca suhst antf 8brL:ziv:1 san ca material rchactar (pinel Ia 2 OOO'C), rezistent la socuri Leriuice (in amestec cu zirconiu ). C. sc oht iue diu Lr-un amcstcc de 70,3 % Si 9i 29,7 % C, in cnptoare clectrice spcciale (consum specific ele energie elc<>trica 8 ... 9 k Wh/kg). CocIicienLnl de variatle a rczisti vitiltii eu tcmpcraturn este negativ (rcz lstivlr atea sca.lo en crest er ea tcm peratur!i). Sin. ca: iurd de s Weill. earlmra de silicill
-+

earhorund,

car'casu, schelet mctalic al st.at oruhri unei m asun electrice, In care se monteaz1l' piirtilc active ale circuit ului magnetic, de forrna eilindrica (en sau fara nervuri cxterioare pen tru marirca supratctei de racirc) san Inela rfi, Forma constructiva dcpinde de gr3dul de protect,ic. La puleri ml Cl ~i fabricatie de serle. III am; c. cstc turnata, din fonta sau aluminiu; la plltcri mari, c. estesudata, din ofel; uneori fiind- compusa din dona jumataU. C.' suslln-c scn turi laterale pen.tru proteclkl capetel[)r

Fig. rea sa In energie elecLl'ica care sc restituie rctelci (c. de' cupit; cOllstant, :!ig. 30, b). Drept motoare auxiliare se potfolosi motoare dc' curclit alternativcu colector, motoal'e de eurent.eontinuu, nia~ini comutaiQare,

30 cnergie dc curcnt alternativ la frecvenla retelei ~i cedata accsteia prin transformatorul carc adaptcaza tensiunilc (fig. 30, b). Prin v3.ria\ia nnghiului de comandu a tiristoare10r invertorului, se· modificil .cnergia ele

~atod .alunecare recuperata -vtteza actiouarii. ",atod


--+

50 ~i,prin aceasta, activat Nobel, peste opt Iaureati ai Premiulul poarta nnmele lui C.

51
se raceste, fig. 31, a) §i ciiliri succesine (incalztrea dlf'erltelor portluni ale picsel se face treptat, prin deplasarea rclativa a inductorulni fata de plesa, fig. 31, b). Inductoarele pentru eiiJirea suprafetelor plane an forma de spirale ~Inductor

eelltralii

elec1l'icilll

eleetrod.

-eauelue, material izolaut, natural san -siu tel.ic. (;. l1U poate fi ntilizat in stare pura, ci trebuie supus unui .proces de vnlcanizare, prin care i ·se Imbuna'tatesc proprietat.lle dielectrice, meeaniee (rezistentu ~i elasti.cltatea) §i ehimice (stabilitatea la actiunca agentilor chirn ici). Vuleanizarea se face prin adiiugarea unei anumite cantitatt de sulf', in autoclave .cu abur saturat, la temperaturi de ,140 ... 150°C §i presiuni de 3,5 ... .. . :; daN/cm2. In amcstec cu alte -substante (negru de fum, caolin, talc, -bar itinii) c. se Ioloseste ca izolant -rigld pentru cabluri. C. este sen sibil Ia temperaturi ridicate (temperaturile -de lucru nu depasesc 60 ... 70°C), la .actiuuea luminii (In speclal Ia radiatii ·ultraviolete), a ozonului §i a uleiului mineral. Proprleta tlle c. se depreclaza in timp (Imbatrtnlrca c.), Daca la -vulcanizare se adauga 30, .. 35 % sulf', -se ob tine c. tare (chotiiio ), -Caveudish, Henry (1731-1810), fizician §i ehimist englez. Cercetari in domcniul eleutricltat.il §i chimiei gazelor. A determinat valoarea eonstantei atractlei universale si densitatea Pji-mtntului la 0 valoare foarte apropiata de cea reala (5,18). A creat, tmpreuna -cu Ch. Coulomb, electrostatiea canti-tativil, stabilind experimental, en 'mare precizle, di Iorta electrostatlca .desereste en patratul dis'tantei (1771). In cunoscuta experlcnta en emisferele, a ararat cii uctiunile electrice (fortele) -stnt nnle in interiornl corpnrilor Incar.cnte. A introdus notlunea de poten'ti:11, de capacitate l1i a masurat permitivitatea lzolantllor. Contrlbutti lnsemnate In ehirnia gazelor (prepa.rarea hidrogenului, sinteza apei, prima analiza precisa a aerulni atmosferie). Lab oratorul Universltat il din Carn.hrldge, condns succeslv de J. C. Max-well, J. J.Thornson, E. Hutherford, 'W. L. Bragg,· N. F. Mott, la care au

c:ld!'l'e de tensiune, tensiune la hornele unui element de circnit receptor (rezistor, condensator, bobina, conductii clectrica). C.de 1. se calculeaza en urrnatoarele relatti : pe 0 rezistcnta II, U R = I R; pe 0 reactantii X, U X = = IX; pe 0 impedauta Z, Tj_z = IZ, in care I este cnrentul ce strallate elementele de circnit considerate. In curent alternativ, pentru evidentrerca varlatiei tensiunii (pc 0 linie de transport, in secundarnl unut transformator etc.) se Ioloseste termennl -> pierdere de lensiune . cai de curent, rarnnri ale infii~nrarii indusului masinilor electrice cu colector, legate In paralel prin intermcdiul periilor. La infa§nrarea buelatii simpla, numarul c.de c. cste egal Cll nurnarul periilor (2a = 2p). infa~urarea ondulata slmplli are numal dona e.de c., indiferent de numarul de poli ai maslnii. ciUire prin eurenti de inal1ii irl'cl'en!a (Cn'), procedeu de calire superficialii la eare tncalzirca se face prin Inductie eleetromagneticii. Se uplica pieselor de otel (cn corrtinut de carbon de 0,3 ... 0,8 %) sau de f'onta, pentru obtinerea nnei structuri martensitice dn~e (duritate 56 ... 62 HHe) la suprafata, concomitent cn ment lnerea structurii ruoi, maleabile, in miezul pieselor. Dnpii Incalzirea la cea 900"C, se face racirea in apii, ulei san aer. Incalzirea prin CIF se face cu ajut orul nnor inductoare adecvate, aliment ate de la generatoare rotative suu invertoare cu tiristoare (la 2500 ~i 8000Hz). sau de la generatoare cu tuhuri electronice (la rrecvente de iO ... . . . 500 kHz). Adlncirnea stratului dilit depinde de Irecventa, de puterea ce revine unttatil de suprntata a piesei atlate sub Inductor §i de timpul de Incalzire. Se deosebesc : ciiliri simuliane (se lnciilze!)te simultan Intreaga snprafata de caUt, dupa care

un ciirucior, care eontine intreruptorul, Transformatoarele de masura. de curent ~i de tensiune pot Iim on ta tepe partea fix a san pe caruclor. Scparatoarele sint de tip fi~a, cu contactccare se lnchid la introdncerea caru-

rccrre

_ c!e

Apci
t\,('

Placci de borne

a
Fig. 31

plane, sau stnt simple conductoare mnplasate deasupra pieselor de callt, lncarcarea speeifieii a piesei are valori intre 0,1 l1i 2 kW/cm2• C. prin c.de r.r. este superloara calu-li cu flaci'ira datoritii urmat.oarelor avantaje : adiucime de calire unlf'orma, deformatli mici ale picselor datorita timpulni scurt de inciilzire, oxidare neglijahilii a supratetei, inexlstentn decarburarll, productivitate ridleata. tiltl -> caudela. eelula de electro liza, electrolizor. ~elnW. de illaltii tenslune, unitate a echipamentulul de dlstrlbutie de tnalta tensinne din stat.li ~i postnri de transIorru are, care coniine aparatele electrice apartinind, de regula, nnni singur circuit. Se folosesc c.de i.t. : de lin ie, de transformnior, de cuplii, de tniisurii !;Ii descarcare, de rezeroa. Constructtv, pot fi deschise, ueprotejate faia de atingerea elementelor sub tensinne sl inchise, sub forma de dulapuri (IiI; tabla. C.de Lt. prefabricate eu carucior (ilebrosabile ) an o parte fixa, care contine barele colectoare ~i cutiile terrninale ale cab Inril or ~i 0 parte deplasabila pc

ciorului in partea Ii xa a celulei. Accs: tip de celula are gabarit rn ic, datorita' ellminiirii volumului mare ocnpat de separatoarcle obisnulte. C.Ile r. t., de interior ~i. d e exterior, sc ul ilizcuz.; la tensiuni de 6, 10 ~i 20 kV. ccntml1\. clec1ricii, ansarnblu de C01lstructn, instalat li ~i cchiparncnt.e in' care se produce energie electrtc.i. Dupa fclul energici prim are Iolositr, se deosebesc: centrale termoelectrice (termocentrate), centrale hidroelectrice (hidroccntrale) ~i centrale nncleare. C.e. neconventtonale, aflate inca; In stadiu experimental, ut.illzeaza, energia vintulni, a mareelor, encrgia. solara etc. C e n t I' ale 1 e t e r 111 0e 1 e c t ric e turnizeaza in prezen t peste 90 % din energia electrica produsa la scara rn on dlala. Conversia energiei se face in gencratoare Sillcrone (turboaltcrnatoarc) antrenate.. la tura tii de 1 500 san 3 000 rot/min • de turbine cu abnr, san, la putcrf snb 40 M\V, de tnrbine cn gaz. Puterea maxima a tnrbogeneratoarelor actnale este de cca 1 000 MvV ~ii este de a5teptat 0 cre~tere spectacu-loasa a: pnterii lor nnitare prin utili·

52
znren cxcitaticl suprucouductoare. A'hur-ul , la presiuni de ptna In 30 illPa "9i tcmperaturt de aproape 60ooe. -este Iuru iz at de cazaue acvatubulm-« (cn levi Iierb.itoare) san ignitubnlare (en t evl de fum) care pot utiliz a pe rlurfle cu debit 1l18rC, Ioloslndu-se turbine hldraulice de prcsiuue redl1si), (Kaplan), Cll palctelc rotornlui ~, slul.oruluj rcglalJile sal! turbine spcclale bulb (Lurbinc Kaplan en 8:\: oriz ont al). Dricii riur+l« stnt debit

53
alimen tarcn cu apa a l ocalill idrncenirulelc Cll pomp areacuinulcrc asigurii cen rn ai marc s uplele in exploaturc, claea cursurile ,de apil nu alimcn l eaz.i, pe calc n at.u1r8El., in masurii suficicutu, Iacurtle de Lac de ccumulcre Baraj
Camera

centrahl

eiccll'ii'a

",cntI'll

'latH or.

en

ut ilizeaza ea c.e. de 'vir! ~i intra In Iunctiune numai elm]' pu terea cerutii de sistcm cst c mnxinui. C en t r aI c 1 e nne 1 e a re, cuu-andament« de :)0 ... 40 %, stnt c1efapt centrale Lermoelectri ce in care sursa de CCildur2

!castel

de echilibru

de cpn )

Condu ctc forlola

re

Fig. 33

Fig. combusttblli inferiori (lignit, turba, 'i)isturi b itum iuoasc, deseuri) ~i au rnudam ent e de 75 ... 85%. La tru-hincle cu conrlensat ie aburul cste -evacuat Intr-un condensator, racit cu ap.i (fig. 32), In care prcsiuuca est.e de 0,4 ... 0,7 N/cm2, iar dupii con den-sarc, condensatul este pornpat din nou in eazan. Apa de riicire a con densa torului este riicitii in turnuri de riieire ~i apoi este recirculatji. La centralcle termoelectrice cu tcrrnof icare aburul evacuat din turbiuele cu contraprcsiune se ntilizeaza in -scopu ri tehuologlce sau pentru In cal.zirca Iocuintelor. Randamentul terin o-centralclor estc (Ie 33 ... 41 %, valorile superi oare fiind ale ceutralelor cu termoIicare, la care traustormarca energicl primare contlnutii In combustibi! este mai eflcicnta. C e n t r a 1 e'1 e hid roe 1 e c t ric c Iurnizeaza «loar 2 ... 3 % din euergia clectrica prod usa Ia scara moudlula, Hi drocentralele pot Ii amplasate direct in corpul barajului (c.e. pc firnI npei),

az
mic ~i cadcrc mare (riuri de mnnte) apa din lacul de acumulare cstc adusii printr-uu canal de a ductlunc iut r-un castcl de echilibru (fig. 3:3) de uncle coboara, cu presiuue marc, priu conducte Iortnt« la turbine de tip Francis, Cll paletele stntorului reglabile, sau de tip Pelton, ClL cupe ~i ajutaje cu jet. Turbinclc hirh-nulicc untrcneaza, Ia turat.ii jonse , hidrogeneratoare siucronc, a car or putere maxima atinge 500 l\1W. llidrocciltrnlele pc firul apei au capaci Late mica de acurnulare, apa neutilizat{, Illnd dcversatii peste barn]. In Iiid nscentralele eu acutnulare apa cst e acumulata In peri oarlcle cu sarcina rednsii sau cu precipital.ii abunrlcnte ~i est e ut iliznt.ii clnd ccrcrea de energie csl e marc, In special Ia vtrf'ul de sarcinii. Acumularca poate fi Siipt[lminalii, sez ouiera sau mult ianunla, singura plerdcre de apa fiind debitnl minim ce trehuie cvacnat c!nd e.e. nu functioneaza, pcntrn iri):(3\ii san

acumulare. In pcrioadcle cu sarcmn i,edusfl in sistemul energetic, pompe ,(le marc putcrc, sau mal Irecveut, t.urbinele antrcnate in sons invers de <hidrogeneratorul trecut in rcgim de motor sirrcrou, Iuncl.ioninrl ca pompe, cpompeaza apa In lacul (lin amonte, iluind-o din lacul aflat In aval, pentru G1 In orele de virf', e.e. sa Ii vreze e ucrgle sistemului. Dczavantnjul sis1,emlllui rcverslhll constii in aceea cii Tanclmnentlll pornpei cstc maxim In '0 turatic eu 15 ... 50 % mai marc dccit a turbinei. Des! putin rrisptudit., acest tip de hi drocerrtr alji ofcrii smgurul proeedeu de a acumula .rezerve mari de encrgi e clectrica, Putcrca clectrieii data de un hidro:generator se calculeaza cn rclatia Pg = 9 ..81 QH'lt'f)u' uw, In care Q _ ,este dcbltul de apa, m:ljs, II - ciide'rea, Ill, YJt, Y)g - randamcntcle turbi'Bei ~i generatorului. Pentru hidro.agrcgntc mid ("f)t ;:::: 0,85; 'f)u ;:::: 0,96) Pg ;:::: 8 QIl. Datortta elasti cltilt.i! mari 'In exploatare (timpul de punere in iunctiune ahiclroagregatelor Hind considernbil ru ai mie dccit al turbine110r en abUl:) uncle hidrocentralese

cstc un reactor nuclcartn care uuIoc reacl.ii de Iisi unc a unor nuclee grele (uranin). Crmvci-sin enei'p;iei' arc Ioc in trei treptc. 1) Encrgia nucleara este transformatri de reactor in encrgic termici\ ~i estc prelua tii de un agent de riictre (apa, dioxirl de carbon, heliu, sodin t opit) cn ajutorul caruia sc produce abur. 2) Energin termica a ahurulu i esLe transtormatu in cuergic mccaruca, de catrc turbina. 3) Energia mecantcri vestc trnnstormatu de generatornl sincron In cnergie elcctrtcd. Estc posibihi ~i convcrsia directii a energici tcrruice in energie electricii, In --> connerloure ma_qnetoliidrodituunice, --> cotiuertoare termoclectrice sau --> conoertoare lermoionice, iust alatri aflate 'In fazet de cerce tare-dezvoltare. D up a schema t.crrnlca adoptata, e.e. nucleure pot ii ell unul, rloua sau trei circuite tcrmice. 1.) La e,e. nucleare Cll un situprr circuit lermic agentul termic cste ~i agent de lucru, astf'el tncit Intreaga centrala necesitii protcctlo biologicii. Se constrniesc cenlrale ell reactor [ierbutor, In care aburul se prodl.lce In reactor ~i intra direct in tl1rblna (pulerea

eeutrata

eleclrica encrgie produs In e.e. nucleare este mai redus decit In termocentrale, se estlmeaza di In anul 20()0 peste 50 % din Intreaga energie electrica va f~ produsa din energie nucleara. Se are in vedere sl poslbilitatea uti1izariii

55
msolat ic de 500 'vVim2 este necesaril () suprafrrta de oglindii de 0,9 km", pentru arnplasarea ciireia esl.e nevoie de cca 4 km2 de teren, Randamentul relatl v rcdus se explica prin euergia absorbi ta de heliostate ~i prin cea nccesara pentru ac~ionarea sistemului de urmii rire. C.«. cu --+ baterii sol are nu au depasit puteri de or-dlnul kilowatllor. centnrii de Icgare Ia piimint, conducta elcctrica ncizolata, din banda de otel, de obieei in circuit Inchis, Ia care se conecteaza prizele de pamtnt ~i recept oarele protejate priu legare la pamlnt. oecramici"l, matcriale ceramlee, mateiria1e izolante anorganice pe baza de sl licat i (portelanul, ohtinut din caolin, cuart si Ieldspat ; sleatitul., din silicat de magneziu) sau pe baza de oxizl {corundul sintetic, din oxid de alumisuu A1203). Masa plastica Iormata din pulbere fina cu adaus de apa se prelucreazii Ia strung, prin presare cheie de co ruanda, tntreruptor TI1ultiplu, cu doua sau mal multe pozttit, avind contactele fixate pe lamele arcuitc actionate cu ajutorul unei pirghii. Se utilizeazii in instaln tllle de comanda la distanta. chiciuI'U, strat de cristale de gheata cu aspect de zapadri armata, depus pe llnlile electricc l a temperaturt de _ 5°C, de care trebuie sa se lina searna Ia dimensionarea liniilor aeriene de energie electrica. clIo PIleI' tlnua.
--+

maxima obtinuta pc un bloc cste de 1000 M'V, de ex., Ia ccutrala din L eningrad) ~i centrale cu reactor de lnalla temperatura In care heliul 1nciilzi t In reactor actioneaza 0 turbina cu gaz (stadiu experimental).

varia tor

de t enslrrne

COIl-

Fig. 2) C.e. eu doiui circuite de racire separat de eel de lucru (fig. 34), lncit turbina ~i gcneratoml sincron, cu ins l alat iile aferentc, nu necesita protcctle biologicii. In accast a categoric de c.e. intra: 0) cenlrala tuiclearii czz reactor Cll apa sub presiune, cea mai raspinditil in prezent, avind puterea maxima a unui bloc de 1000 ... 1300 MW ~i randamente de 28 ... 33 % ; b) ccnirala nuclearii ell reactor cu racire cu gaze (C02), instalata in Anglia (5000 lVIW, 1976) ~i In Frauta (1500 ilIW) dar care nu se mai dczvolta din considerente economice : c) centrala nuclearii ell reactor de inalta temperatura, care f'oloseste heliul ca agent de raclre ~i aburul ca agent de lucru (puterea maxima pe bloc - 1160 lI,[W). 3) C.e. nuclcure cu Irei circuile term ice Iolosese numai reactoare cu neutroni rapizi, racitc cu sodiu topit, mind drept combustibil uraniu natural (0,7% V 235)' Intre primul circuit cn sodiu topit ~i circuitul de abur exista un al doilea circuit cu sodiu topit, inactlv din punct de vedere radioactiv (in Iunctlune din 1973, cu puterea maxima pc bloc de 600 M'V). Randamentulaeestui tip de e.e, este de 40 %. Deoarece costul unltat.ii de tiucleare

34 fuziunii nuclcare con trolutc. C e ntrala g cot erm oclcct rtca valoririca vapori la temperaturl ~E presiuni Inalte (140 ... 240°C ~i 3 ... ... 45 daN/cm2) extrasi ~i captat.i prin Ioraje la adincimi de 150 ... . . . 1 000 m, Ia debite de 150 ... 350 t/h, Vaporii con tin 95 % abur, restul mud gaze si diverse substan te chiruice dizolvate. Puterea totala Instalata In asttel de c.c. depasest e 1300 MW(la nivelul anulul 1980), iar put erea grupurilor electrogene in Iun ct iune In l tali a, Mexic, l\" oua Zeelanda, Japonia, V.R.S.S., S.V.A., este de 6 ... 25M'vV. C. e. maremotric e Iolosesc cnergia potentiala a apei pe tarmurile cu difererrta mare Intre nivelul fluxului ~i al refluxului (de ex., 10,7 m la Rance, In Franta, putere lnstalats 360 MW). Aceste e.e. neeesitii invcstltll mari ~i cheltuiels importante de exploatare, C. e, sol are, aflate In stadiu de prorotip, sint centrale termoelectrtce la care aburul saturat sau gaz ele fierbin~~ stnt produse tntr-un cazan aflat pe un turn de 100 ... 250 m tn1iltirne, pc care slnt concentrate razele solare refleetate de mii de oglinzt eu urrnarirea Soarelui (heliostate ), Pentru o putere eleetrica de 100 MW, Ia ())

termice au agentul

ciclocoIlvcrtor, mutator care transforma direct, fara circuit intermerliar de curent continuu, encrgia de curent alternativ de anumtti 'paramet.ri (numar de faze, frecvellta) in energie de curent alter nutiv de al~i parametri. C. este format din redresoare reversibile la care tensiunea de iesire l~i inverseaza polarttatca cu 0 anumita

r---~R
I I' R~

0<"">---------' a
b

S,ll!utm'nare, se usuca, se arde la temperaturi tnalte si se glazureaza. Soc tntrebulnteaza la confec~ionarea i.~olat'oarelor de j oasa ~i Inalta tensiune. condensatoarelor ceramiee. co:nexiunHor trr instalatltle eu vid etc.

Irecventa. Principiul de tunctionare a c. reiese din fig. 35,a: prin comandarea alternative, cu Ireeventn a ttristoarclor redresoruilli Rl' respectiv R, curentul prln sarcina 111i schlmha :ensul cu .aceeasl frecveuta,

r~,

elcloeouvertor fiind aJternaLiv, dar neslnusoidal. Pentru un e. trifazat siut necesarc trei rcdrcsoarc reversibile (fig. 35, b). Dupa continutul in armonici e. pot fi: cu tensiune de icsire trapczoidalii (fig. :l6) iii eu iensiune de ies ire aprou C. en iesire trapczoidala, eel mail frecveut monofazate, 5C ut ilizenz a la alimentarea en Irecventa j oasfi a unnr rccept onre elcctrotermiee de cnrentt marl (cnptoare de topire, su dare electricii prin prcslune e t c.), l a care

'57 prln intermec!iul >de alimentare. de {return/d.


('}O(';\I1

cir(:ui-t, electric tensinuii ~i Irecventei Sin. mutator direct. la 0,3 ... 0,6 Q/km din.cauza rezistentelor de trecere), Rezistenta minima de Izolatic a b alnstului ponte scadea la 0,8 Q/knL In tractiunea- elcctrica, pentru sepurarea curentuluixle 'tractinne ~i a cclui de allmentare a relenlui

(Ie lipit, uncalt a f'olosit.a In ~nciilzirea pieselor in vcderea liph-ll cu un aliaj 'de lip it. C.dc I. electric

Fig. 37 ,_.Ie u n cio-: (h~ cupru ]nciilzit eu 0 :rezistcnta (h: crom-nich«l de 50 ... , .. 300 W. Sin. leicon, piatil de sirnrsoul.) (c. comnndaie, fig. 37). 1) La e. de primul tip in mom cntul coiuu t.u-ii t cnsiunil de iesire taz a aflata in cnn duct ie se apiica ill con tin uurr- surcmii priu tiristorul cle pe aeeea~i faza, couectat antip aralcl. Pcnl ru evi tarea ---; b ascuiurii rcdresorul ui ill regim de invertor, t i-cbuic as igurat un unghi minim de stingere, unghiul de corn andfi al rcc1resorului fiind cel put in egal eu aces La. 17 re cven ta de iesire poate avea nu m ai valori discrete (in trcptc), care dcp ind de Irecvent a de In t.rare (1' de numurul de pulsurr /Jl1 al redresorului ~i de nunuirul de alternantc de tens innc ce se rcdrcseaza cu 0 anumita pol arrtate n (fig. 36), dupu rclatla t~ = M1 2(n - 1)/1111], Cu cit estc mai marc raportul t~1f1 en a tit f2 se poatc stabili in trepte m ai mici. La e. polifazate, com auda rcdresoarelor reversihile se face defazut, Pentru a se oht in e un sistem poltf'az a.t sim etric cu /Jl2 faze, trebule ea nUrriarul dc' altcrnante pe perioaelf! T2 a tensillnii de ie~ire.z = m1 2(n~ 1) sa fie divizi·bil cu ·D12• forma curcnt.ului nu estc prea imp ort.anta, in schtmb rcteaua trifazata nn se dczcchilib rcaza, iar Iactorul cle putere crestc ca urrnare a reactunt clor mid de scapari 1'1 Irecvente jouse. La c. com aridale, unghiul de comun dii al t irist oarclor sc 111 oclifica la Iiecare al ternnntii in asa Ie l incit armonica tuudamcutala a tcnsiunir sa aiba valoarca maximri, iar arrnoriiclle superioare, valor! n.uum e (fig. 37). Cn cit este mai marc numarul de pulsuri , cu atrt curentul de sarcina estc mai apropiat de slnusoida. Freevcnta de iesire maxima estc limitata In [umat ate din Irecvenl a de in trare. Dczavantajul a cestui tip de e. est e scadcrea factorulni de put ere datoritii puterii deform ante int roduse de coruanda cu Iuth-ziere a tiristoarelor. o proprictatc a tuturor c. est.e ('8 preiau puterea reactiva uecesara Iunct lonar-ii ~i puterca rcactiva a COllSUmat orului din retcaua de frecYenjii mai rldicat a. C; cornaudate se aplica la acponiirile ,eledrice regla)Jile, cn ma~ini de cnrellt aJternativ (motoare asincrone' san 'sinerone) comaudate ,~ale, circuite de cornnndii. semnalizare folosite in tractiunca Icrov lara rnorlcrn.i pentru .seslz areu sUiI'ii de ocupare san neocupare a caii de dtre rnatcrialul rulan t '7i pcn t ru cornnndaro a corcspu nz at.oarc a semn.ilelor luminoase. C.(le e. s int formate dintr-o portiunc de cnle lzolat:"\ electric de restul caii de rularc, nurnit a sect ie iioluta, aviud Ia a extreruit at e 0 surs8.J iar In cculaltii, un :releu. Cind pe scctta izolata se afla matertal rut.ir.t, in rniscare sau in ;repalls" accsta scurtclrcuitcazri siuele '11 rel eul r.imInc i'ara allmentare. Iznlar en siuclor sc face Cll ajut orul [oa.nclor izoionie, iar mtcsorarea rczis,':ntei ele trecere de la 0 sina la alta <'e face prin scurtcireuitar~a joantelor ell conexiuni electrice, care la tractitinea clcctricii servesc ~i curentului De trnctiuue (---; intoarcerea cureniului ). Rczlst cu ta ohmica a sinclor €Ste determin~ta in marc l{lasura ~le eOllcxiunile de joantii (de ex., la ~illele de 45 kg/m, rezistenta tcoretica este de 0,02 D/km, dar poate ajunge
contr-ol

1;'ireuitc'

de

~i

de calc se utilizeazii Irccvcntc di lerrter dacii trnctiunca cst e in cureut continnn, clrcuitcle de calc sc alimcnteazii in curent alternntiv: daca pentru Lract.iunc se Iolosest e curcnt altern ativ, de Irccvcnt« industrlal», pentru c.dc c. sc rccurgc Ia curcnt altcmnttv de Irecvcntii marita (de ex., 75 Hz). Scpnrarca eel or doi ' curen h S.C face en ajut orul bob inclor de iottnl«, care se coucctcaz a la jOD!llci'e' izolant.e. Acestca prezinta rCllctanV\ mica pentru curcntul de Lrn cl.iunc, jumrttalile de hobina fiind parcursc in opoz\tic (fig. :38) ~i react ant it marc pcntru curcntnl de cornanda, de IrecvenLi. superroara, cvit iudu-sc sCllrlcirellit~rea sinclor sau trecerca curcn lulu! de comanrhi dint r-o secFe izolatii. in alta (---; bloc de linie aulotnat ), circuit elcetrlo, sistcm de medii prin care ponte circula cureutul electric, C.«. estc format din medii couduct oare san semicondnctoarc (ill caz ul -+ curcnlului de cotuiuctic ), san din medii izolante, de ex., diclectricul diritre armatnrile llnlli condcnsator (In cazui ---;wrenlllini de dcplasare), D.e. eli paramelri coneentra/ i are parametrii

5S (rczlstenta, eondllctall~iI dc izolatic, inducLivitatca ~i eapacit atea) Iocaliz at i in portiuni distincte numite clemente de circuit : reztstoarc, bobinc, condeusatoare, Caderea de t.ensiune momentana P,c clementul rczistio de Sectie izolatQ U. cst.e tensiunea electromotoare 2) sursei, ri - rezlstenta sa .interioara ~i R - rczistentn de sarcina, curantus din circuit este 1= U./(r,: T R); tensiuuca Ia borne Vb = U. - J l"i = = I R; puterea absorbita de sa rJoanta izolanta

59
1.
}(c

circuit
= --.- -

inu!llll~tie

Curent Oe tractiune' --"- ....... -I'h'-..--+---------1r--+--4--rI'--''----- [tntoarcerej'

,
t

Illnde [ reprezinta Irccventn tensiunii de alim errtare. Curcntul este def'azat . XL-XC cu unghiul ? = arc sin = arc Z R XL - XC 4:0S -= arc toIn urma

we

reactania

copncitioa,

"R

--{\ISO Hz

tensiuuii, cind XL> Xc (c.e. induedin ) inainlca tenslunti, clnd Xc> > "'L (i..e. capacitilJ). Valorile efective ale curcntului ~i tcnsiunii saLisf a c lTelatia I = UIZ.

semnalizare.

Cu~entde

75 Hz

'cil'cuit eleetric de Inteareere, trascu ,al curerrtulni in instalatlile de tractl'llne electrica cu fir de contact, in eare intra smcle ciiii de rulare, conexi'unile electrtce de 101 joante iii conductc~e de legaim!i dintre sine si substatln <Ie tr-actiune (-> intoarcerea cureniuJIli). .circuit!' prlmnre, circuite clectricc de energic in Instalatiilc de distr ihutie 9\ de producere a energiei electrice (cent rule, stntii). elreuit e seeunrlare, circui te electrice care deservcsc circuitele prirnru-c, avind 1'01 de comanda, masurii, control, protcct.lc, automatlznrc. elrouit Imprlmat, circuit prcfabricat Jl1crustat Ini r-o placa izolantn, care constituie suportul sau inecanlc, Con-ducto:1rele de legiitura sl uncoi-l anu·mite pi esc componeute (rezistoare, ·ibohinc.. condensatoare etc.) sint obtinute prin imprimarc pe 0 folie conrluctoare (de cx., prin coroziun e chimic.i). C.L se apllca in electronica ,~j In uncle Upuri de masini electrice .infa:>urCiri imprimate (de ex., la motoarcle cu Intref'ier axial). elroult maguetie, sistern de medii prin care se inchide un flux magnetic. In general, e.ru. cste format din mai mlllte pani, cu sectiuni ~i proprietii.ti magnetice diferite. Pentru micsorarea solena \iei N 1 necesare pro'ducerii dmplllui magnetic se folosesc -+ maie-

circuit
[[L

cste u n = iR; pe eel iruluctitr, pe cel capacitin, [[c =

= L diJdi;

i . dl. Elementele de circuit C 0' j egate in serie stn t parcurse de acelasi curent, iar tensiunea la bornele e.e , este egalii en suma ciiderilor de tensiuue ale tuturor elementelor: Ia legarea in putalel (tlertoatie ), elementele an aeeeasi tensiune Ia borne, Iai- curentul total este egal Cll suma curentilor din ramtricatit. La c.e. C[l p aramctri rcpnriizo]! trebuie sa se tina seama de repnrtitln continua in spatiu a parameu-ilor (-> /inii lutuii ). C.e. linear arc parametrii constant i, independentl de cureut sau de tensiune. La c.c, ucli neor parametr-ij dcpind de valortle mornentane ale curentului ~i tcnsiunii. Caracteristicile elementelor nelineare sint nelineare : caracter'ist.ica volt-ampermetrtca [[ = (i) Ia rezistoarc nelincare (lam pi cu incandescenta, arc electric, dispozitive 'semiconductoare) ; caraeteristica fluxeurent (f;> = (i) la bobine Cll miez de fier. C.c. de cureTli contilwu este alimentat,la tensiune constanta. Dad
=

2,_ \

Vb/Rz = R12 = este maxima pentrDl R = r'i ( -> adaptare), clnd raud.uncntul este Y) = 0,.5. Cce.ae curenl olterriolit: cst.e alimentat cu tensiunc alternativii, a care! valoare medie pe @ pcrioada este nulii. In reg i m sin us 0 i d a l , cind tensinnea de nlimentare variaza sinusoidal in timp, iar elcmcntele de circuit slut lineare, cureutul cs tc tot sinusoidal. 1n r egim nesinusoidal (deform ant), cind c.e. est e alimentat cu t.eusiuni ncslnusoidale sau contine elemeute noliueare, curentul cste nesinusoidal 9i arc pe llnga armonica [nndarnentula, un numar lles[jr~it de -> armomc[ superioare, Daell. u. = =um sin (oJi este tensiunea Ia hornele unui c.e. cu R, L, C linearc, curentut din circuit are valoarea i = u",/
= r.:~R/(R

dna P

+ ri)2

UbI

riale [crotnaqnetice, In care permeabil.itatca magneticii este de sute si mii de ori mat marc decit permeabllitatca magnctica a spatiului vid (a aerului). Intre douii portiunt Ieromagnetice poate exista un lnterstttiu de aer numit intrejier, 0 portiune de sectiune coustanta din c.m. este caractertzat a I de reluctanta maqnetica Rm = -[J.s (/ - lungimea, s - sectiuuca, [J.permcabilitatea magnetica) :;;i de pertneanla niaqnetica. A = 1/ Rm. Fluxul magnetic ce strabatc C.IlI. este direct proportional cu tensiunea magnetica (solenatia} §i in vers proportional cu reluctanta magndica (f;> = = NIl R11/.' in ipotcza rcpar+itiel uniforme a inductie! magncLicc, B pe scctiunc si a inLellsihl\ii cunpului magnetic in lungul circultulut. In cazul general se apeleaza Ia -> /egea: e.m. sub forma intcgrala
(f;> = ~

f H· ill

= N 1; B = (-tIl;

ii . ds.

La

c.m. romilicate se aplicii Ieoremclr. lui Kirchhoff peutru C.1l1. (asemAniltoare cu cele pentru circuit~ clectric« -> cinaloqic), C.m. se intilncsc la transIormutoarr, ~i bobine ell miez de Iier, la electromagnet! ~i ma~illi clectrlce rotative etc. Parten e.m. care poart a o infa~urare se numcst e tnicz (Ia transIormator - cotoana ), Miezurile sint unite prin jug[lri ~i artruituri. (fig. ~)9). Forma constructiva a C.IIl.

Armature

r J

R2

+(

«t. -

~1 )" sin (cd - 'j») "

Marime.'l Z = lP + (XL - Xc? se nume9te impcdanlo circuitului, XL=(,)L = 2,,[L-reactw1fa indllcliuu.

Jug
Fig. 39

<31 dcpindc 'rlc dcst inatia lor. La m a~ 11 i c l c c t r j' c e . e.m. cst.e scdiul i chupulu l m'lgnelic prin iutcnuediul ciirnia se realizeazii conversia electrom ecautca a cncrglci, Piir\ile de e.m, PC care sfut inIasnrari de curent ~ontinllil pot fi tonfectionate din material maslv, dcoarece cimpul magnetic est e constant In timp (de cx.. polii ell' cxcitnt ic ai mastnilot- de eurcnt cont inuu sau. SiI1C1'Ol1e). aci] clmpul D magnctieeste .alternatl v, e.rn. sc contect ionenza din tole (cn scopul mlcsorrir.ii pierc1erilor prin cureut.i tnrblonarl) .lamlnate din otel ali at eu siliciu, cu rczisti vitatc mare si propricuit! mag nctice bune (eu scopul mlcsorari! picrderilor prin curcn li turhionan ~i prm hislerezis). Se lac din tole $i polii . exci taji in curent pulsator (care pe linga componenta cont inna mai posedii annonici superioarc, de ex., motoarele alirncn tnte de la redresor, fara bobina de nctcxirc) si polii la care apar vnrlatll hrust e ale curentuhn de excitaf.ic. Polii aporcn]i (ie~ip in relief) sc tixcaza fie pe stator (eazul masiuri de curent can tinuu ;.i al masinii sin crone in constructic inversat.a), Iie pe rotor (Ia rna srni sin crone). Fixarca pe stator se face priu surulmri, iar Iixnrca pe rotor, en couda de rindunica san cuicnueiuri, lnr In maslnlle rle tnrut ic metre, polii pot Ii lm:nati clintr-o J:JUcat5. ell rot orul, In accst caz de corpul polulul se fixeaza piese pol are (talpa polura), cu suruhurt san cu 1mbinare coadri de rindunica. Piesa polara se confccttoneazu adcsca elin Iamcle de 2 111111 grosirnc, din coustderen l c tchnclogicc sau pcntru micsorare a pierder-ilor supcrfici al c. InlasuF~lrilc de em-cut alternnt iv ~i il1ni~;;urarea inrlusu lul rnasl nii de curcnt continuu se an1plflseaza in crcst.at.urt ~tan\3tejn tote de t.abla silicioasii de 0,5 'min grcsimc. Iz olat.e intrc ele dig. 40). La diamctr« mai muri de 1000 mm tolcle sint segrncntatc, iar la impachetare, segmentele se \CS pentru a se l)1ic~ol'a lntrcfierul. intre pachct cle de tole, en grosimi de 40 ... 50 mrn se lasa canale de rllcire ele 10 ... 15 mm, iar t olele extreme stilt mai grouse (1 IIIm) pen tru I'igi-' dizarc. La maslnilc mari se uiilizeaz2.t ~i tole din t~bla Iam ina ta la rece (tole t cxturate). Paclu-tcle s e pCjt. irnb ina prin ni l.uirc, prin Iix nre C'ol, Tola Yalori1e .llzuale ale iud uctlei magn etice sint 1 ... 1,5 T in jugur], 1,2 ... " .1,61' in poll, 1,8 ... 2,3 T In diuti. Culculul induct icl est e mai lahorios pentru zona dint.ilor-, din cauza sectiuu i; lor vnrIalrile ~i din cauza inchide~ii tarit, introductudn-se 1111 Intrefier de calcul 0' = ks 0, unde kB est e [actoru] tui Carter (1;8 = 1,05 '1,1 la ci-estrituri scmltnchise ~i 1,2 1.3 l a crestatun dcschisc), 'l'ensluncn magnetjcii a Intref'Icrului este F8=2J5i) "13 i\'ifLo"

-~-statc~

~de
Pbl

Tolo rotc r

Linie elmo mediai,o


Jug ~ statoric

Ufl;e

de cTrnp rno;,;eH,s,

Fig.

4U

'Jug rotor ic

scoab e sau, mal recent, prrn su dare en plasma, pc generatoare. C.lll. ale maslnilor mici pot avea, pcntru cxcitape, rnaqneti pcrmaneu]i, confectionat i din --+ nuitcriolc maqnctic: durCALCULUL c.m. F'lux ul polar ,l~ mnsinti in intrefier (nuxul u til) se stahilcst e cu rclatra c]) = rt.i B,\ 'p ii, in care rt.[ cste factorul de a coperire p olara, care line seam a de rC]J8I'ti1;ia neun irorma a iudu ct ici magncLiee ck-8l lu ngul pasului polar Ie'; =, 0,f3. .0,8); Eo - induct ln ill intrcficr (fJ.6 ... ... 1 T) : 'p - pasul p ola r : I,: - IllJ'Jgimea ideala a m asi nii, care tine seama de groslrnea iz olul.ici dintre tole ~i de lii.\imea caunlelor dcventilat.ic, Cu ajut.orul Iluxnlul polar se dctermtna ainperspirele tot.ale (sole-, natia sau tensiunea mazncl omot oare) neccsare treccril a ccst.ui flux pl'in to .. e p'll'tile cornponcut c ale c.m.": d poll, juguri, statoric ~i rotoric, intreIicr ~i din ti (fig. 41). Pcnt rn 0 p or tiune a e.m, de sect.iuue constru.t a s, i t ia = va tine scama si de Iluxul de sciip,lri). Int cnsrt at.ea cimpului 111agnctic II se dcterrnin'a din curba dCITingnctizare a matcriallllui respectiy cpentrll 1nt1'<3fier II= Eo/flo; flo = 47::,1()-? Him}:
n du c mngnetica, cste'13 (D/8 r se

~
'Fig. 41 un or linii cle ctrnp pi-in cres l ii Lm-i. ocbt6 cu sa turru-en dint ilo r (In indue] ii peste 1,8 T). Se lucrcna en "810ri medii ale lui H pc inalt imca dint ilor (iorrnula lui Simpson), iar detcrminarca repn rt itio! iu dn ct i ci in rlinl i si in crcstutu ri se Ia ce pc calc gJ'aric{;. Tcnsiunr n illngndica a unci porttum de c.m. cs te F = H, IFe. La cal.culul tcnsi,unii magnetiee a intreficrului tl'elmie s,\ sc lin a seama de crcsterea relllctan\ci lIHlgnetiee datorita' Cl'es-

o f iiu d int rcucrul real .. ~i l'epIT7:int21 era 111[11 rnarc poudcrc in h~11~hH1eR ill8gnetici'! tot ala, innit curcnt nl de magnct iz arc este Ioarte mult influcnt at de valoarca intreficrului. A dunind tcnsiumlc magnet icc par\ialc se obtine solenati a llecesara (J\' f). D8C{l 5C rcpeta calculclc pcnl ru cliferite valor] ale nll~lllni lItil sc stabi]cstc clcncndenla CD = f,Nl), numiHl cor~1C'lerislica de llwr;nelizare, ell ajlltorlll e~lrcia se ponte aprcc:i;: gwc1ul de

:-4

-elreult

osellant
=

62

63 e.ntul est e uu vector, oricntat dupa normula la supraf'ata de nivel, eu valoarea numerica egala eu variafia maxima a nnirlmli pe unitatea de lungime. In coordonatelc earteziene,
gr(l[ l v =
'r

,;aturatie a masiuii. La t ran s f 0 I'm a t 0 are, e.m, se contectioneaza din tole de otel siliclos inalt aliat !laminate la eald (0,35 mill) sau la rece ,(laminarea 101 cald numai pina la 2,5 mm, dupa care urmcaz.i tragerea 101 rece, Ia groslmi de 0,:35; 0,3 sau <),28 mm). T'olele, intretcsute pentru 'miqorarea tntrefierului, se consolidena Cll niturl sau suruhurl izolate fat6 de tole, eu suruburi din ra~ini -epoxidice armate cu fibra de sticla sau prin lipire eu cleiuri speclale, 111iezurile fnfawrate din banda continua de tablii laminatii 101 rece (aplicat e In prezcnt ptna In pnteri de 1000 kVA) nccosita 0 cantitatc de rtabla cu 15 ... 20 % rnai mica dcctt milezur-il« impachetatc, au Intrefier redus, dar pretind 0 telmologie mai .complicatfi. Aruperspircle de magnetiz are se calculeaza aplicind Icgea -circui tului magnetic pc un coutur 'lllChis care strabat e [ugurrle, pe lun.gunca li' coloanclc, pe Iunglmea t, '~i intrclieru l total il: I [J. 1':1 =H j lj+ +Hc Ie lIo il unde Hf ~i He slnt 'intc'lsilafjle cimpului magnetic in jug '~i coloana .. determinate din curta de 'l1lagnetizm-e, H 0 = Ba/[J'(J-intensitatea -clmpu lu i magnetic in tutreficrv Tn«Iuctta magnctica are valori euprinse 'illtre O,D sl 1,2 T.

_1_).
("0

C.I'.

serie (cu rezonantii

de

tensiune, fig. 'i2, a) are la Irecveuta de rezonan tii valori maxime pentru tensiunea de b. horncle bobinei~i

-I

av ~ , av ~ , av_
T

vcctorul unui c. se exprima prin gradientl].l unci Iunctit scalare. c. este polenlial. (de ex., c. eleetrlc

ax

-J

au

-k. Daca 8z

£ grad
a ~V=V1
Fgi. 4')

magnctice), liniile de clmp nu pleaca. de Ia 0 snrsa Ia alta (nu ex ista surse), ei slnt Inchise, e. se nurneste c. solenoidal sau c. rotational, c) Rafol'll/. Dacih Iiniile tnchise ale unui c. solenoidal Ii tnliinlllie 0 lillie, dlrectin tangeutea tntr-un punet Ia aceast.a linie est", data de uectorul rotor H, al c{lrui: sens se asociaza eu sonsul liniilor de c. eu regula burghlului drept, iar valoarea sa cste 0 masurii a desimE: acestor linii lntr-u n anumit punch (fig. 45). In eoordonate cart ezlene.

rot
"1="12

---------J____
~V='{3

condensatorului : C.T, porale! (en rezonant« de cure Ill, fig. 42, b) are la Irecv errta de rezonanta curenti rnaximi prin bobina ~i condcusator, practlc in opozttlc de faz!i, curen tul ahsorblt din exterior fiind minim, C.I'. se uttlizeaza Ia limitarea uno:' armoniei superioarc. Sin. circuit osciLont,

-rireuit

oscilnnt,

circuit

rezouunt.

.elreni t rezunaut, circu it format -dintr- un coudensator de capacitate C ~i 0 bobina cu inductlvltatea L, eu nuca (R ~ l/LIC): care rpentru 0 Irecverrta dcterminata, l1U~mita [recuenlii de rezonauta, are impe-darita teoretie nulri Ia conectarea ;in seri e (c.r. serie) ~i teoretic int lulta. la conectarca in paralel a elementelor ,(c.r, paralel). Valoarea realii a impe.dnutei depinde de valoarea rczistentei circuitulul (--+ factor de calidale). Frccvcntn de rezonnnta, Ia !.rezistenle negtijabile se determine Cll rcz istent.a .relatla
'T'hcmson,

fo =

27t t LC dedusii din coudit ia cooL=

If .. .. (rormUla

lui

eimp, stare IIzica a unei reginnl dintr-un spatlu in care Jiecarui punct ti corespunde 0 valoare a unci marimt fiziee de stare, numite marime c. Dupa Ielul rniirlmit c. se d eosehesc : c. scalare (de ex., c. de temperaturi, c. potentialulul electric), c. oectoricie (de ex" c. Iortelor, c. electric, c. magnetic), c. tensoriate (de ex., e. tensiunilor maxwelliene). C. vectorial se reprezinta prin linii de e., Ia care in fiecare punct vcctorii c. sint tnngcnti. Desimea liniilor de eimp este 0 masura a nuirimii c. C. se stndiazii eu ajutorui atializei uectoriale. Principalii operatori dilerentiali eu eare opereaza analiza vectoriala slut: a) Gradieniul, Considerind un c. scalar V(x, y, =)• reprczentat prin supralete pe can: r = const (supratete de nivel), vanatia marlrnii c. depinde de dlrectia deplasarli fata de supratata de nivel. Varlatia maxima sc ob tlnc la dcplasarea pe 0 directie perpendiculara pe supralata Y = const (fig. 43). Gra di-

Fig,

45

rot orul se calculeazi; cu dete]"mil1al1tu:~ operator nabla)

v (_,
=](1/

Fig.

H VXH

B = - grad V). b) Dioerqent a, Se considcra un c. vectorial 15, cu l inii de c. care plead! de pe un corp (sursa de u.} si ajung pe alte corpuri (surse) {fig, 4,t). Divergenta diu 15 este lin scalar ~i are semnificut ia unei masuri a int eusitrit]! surselor e. In coordonate _ aDx, aDy cart ez ien e, din D = __ I ..L ax ail'

aDa
ax OiJ iJz I

n; », 112

+ --.
are

fJDz &z

Darii

diu

jj

un (de

e. ex.,

vectorial

e. iuduct ici

Dacii pcutru un e. vectorial Tot E c= Ii.' tntr-un dorueuiu, c. cst.e irotatiotio? sau poietuia! in a eel domcniu. Uu e. care are rotor nul si divergcnta llula, intr-un dom cniu, se nurm-sl.e c. laplacian in accl durncniu. Transfotnuiri de integra/c. Integrala de suprulata. a vect.orului c., 15, pe 0 suprarata Inchisri I: se poate exprimn prin

<,imp electric
integrala de volum a divergerrtei vectorului c. extins-i la volumul VI; cuprins in 'interiorul supratetel conslderat e (Iransiormarea Gauss ) : ,pn.dS
1:

04 -volum a rnomentelor elect rice polariza!iaP). Dcnsltatca. volu, metrica a energiei elcctrice localizate in medii Iiuiare este w=ED/2. C f m Jl e 1 eel r 0 S I a lie, e.e, in regirn electrostatic, caract.erlzat de absenta transfnrmarllor de energie (in conductoare nu se dezvolta caldura, deci nu este curent electric), iar miirimile de stare IlU variaza in thnp. In cimpul electrostatic coulomb ian corpurtle iucrircnte cu sarcina elcctricii sint punctitormc (cu dimensiulli neglijabile fatii de distanta Ia care sc calculcazii c.e.). Intensltatea e.c. produs in vid de un corp punctiform lncarcnt cu sarcina Q, Ill. distantn R este L = Q 1 unde So = -------, 41'(80 112 47: . D ' 1 ii' 171m, rcprczlnta permlt ivil.atca vidului. Cimpul electrostatic este exp rlruat prin : a) T'coremu polc n] iolulu 1.
( "-+

65 permttlvltatea
slut colirriari, dcoarece E este nn scalar; in medii auizotrope E estc un tensor, iar vectorrt de clmp nu sint coliniari._ e) C_(JJldi_liade regim electrostalic, E E i = 0, uncle E; este inter.sitatca c.e. iniprimai. In conrluct oare omog euc E; = 0, deci in regim electrostatic c.e. in interiorul con duetoarelor est e nul. sarcina este rcpurtizaUI superficial, iar suprarata lor este cchi.poienl ial«, C: c. s tal ion a r, c.e. in rcgim clectrocinetic, caracterizat de t.ransfo rmart de energie electrlcii in ciilduril in conduct oare, prin trcccrea curcutulul electric, iar mill'imile de stare slnt invariabile in limp. Coudi\ia de regirn electrostatic E _j_ E_- = () nll mai este rcspcctatii: :in conduct ourc, sub actlunca e.e. rczult ant, s.ucin ilc clcctrice (electronii Iibcri) se r.lcpl:lseaz{) formlnd curentul electric, a ('{,rui densitatc de curent cste .J = E i)' (lcgca lui Ohm sub l:)nni''t Iocalii), uncle cr cste conducti\ iLdea condu cl.or-ului s i diu J = 0 de contiuuitute). tn conducomogcuc cimpul imprimat cste nul, (led J = eE (legea lui Ohm prnlI'Ll 0 pcrtlnue de circuit). C.«. s l atiunar est e u n cimp potential, dar iConC:L~ctoa}'(:le nu ruai slut cclupotcn1iaLC'. C.e. cnosisiutionar, c.e. in rcgirn cvnsis tatjon~lr.. in CJl'C marirnilc (102 start:: 'lH_:,':h1Z{i suiicicnt de lent in tunp pentru a se putca ueglija contril; .-:.Ua --.~ curenlul tii de deplosore 1<:1 FrG[_~ucerea cimpului mugnct!c (ell diclcctriculu i din ccudcnsaIutensi tatca e.e., E, poat e :;i 0 componentil solenoidala, prin i'lductie electromagnetica: vectorli i) ~i

olmp maqnetie

de

un ea electromotoare. Se ponte considera ca in conrluctoarc, e.e. est e cvasistntiouar pentru toate f'recventele utilizate ill practic.i, cimp electric imp rim at, cirup electric de natura neelcctricii care apare in medii neomogene sau accelerate, Iiin d complet condlt louat de stnrea locala de neomogenitate fizico-chimica. (;»,': de accelcrciie, apare de ex" tntr-un disc conductor ee se rot este in jurul axei, dut oritii Iortci centrifuge ce se exercita asupru clcct.ronilor lib er i, care are en efect aparitta sarcinii negative 1'1 exterior ~i a cclci pozitivc In int crlornl discului ; Cic.i, de dituz iu ue, proclus de neuniformitatea conccntrntict unui electrolit; C,e,i. lertnoelcctric (-> efeci icrmoelcciric ) , C.c, i, [Julvunic (-> clement qolnotiic ) ,;' C.».', [oioelerlric (-+c{cci [otoelecir ic ) ; C,e.i. de cornb uslic (_,. convertor el ecttochiuiic ). cilnp eleeh'onla!ji1r:lie) cimp variahil in limp, cnmctcriz at prlntr-nu eimp nuujnctic, produs de varintiu in tinlp a cimpului electric "i de un cttnp electric, produs de variat.in in timp a cirnpului magnetic (conform ecuatiilor rot II lui :lJaxwcll) : rot E = - --; 01

= ~dip
V ..~

i).du. Int~grala

de

u.

Die a vectorulul e., ii, pc 0 curba In.:hisii r se poatc expruua prln integraln de supratatu a rotorulni vect orului c. extlnsa pe supraf'ata Sr ce se 1Sprijina pe curba conslderata

~ii. dI=
r
Slakes).

= \ rot

ii .cIs

(IrrJns[ormarea

vectorial se ponte determina dacZ, sc en nose rotorul sl d i verg cn ta in Iicearc punct al san, Iar la f'ron tiera c. stnt cunoscute conditltle de limit{l. C. laplaciene bidimcnsionale , all' 6lror murimt var lazii num ai dupii d ouu direct ii, sint descrtsc de e cuatia iF l' iFV difercn\iaEi. --= 0 care se
D.l:2

s-~en> P.

rot.i:

= 0;

E.-fIT=O; E=-glocl

17:

eti; -;-

+ ---

ay2

pont c rcz cjv.i pracuc prin m ai m u lt c m c l.o de (metoda d ilcrcu tclur finite, metoda scpararii varlahllcl or. me t od a J'lll1c\iilor aunhl i ce, metoda rcprcz cnt arii courormc. met ode graficc). dmp eIectrie. regiune din spattu in care se cxerci tii Iort.e asupra corpur ilor incsircatc electric ~i cupluri asnp ra corpunlor polarizate electric. Prill c.e. se poate inteJege_~i ~jmpul vectoriloriniensitiitii e.e. E. In vid ",I'. sc. manifesta prill cxerciLarea tortei F = gEe asupra nnui mic corp incftreat Cll sarcina elcclricii q, sufident de midi incit sii nu modifice {t,C. exterior de intensitatc E e' S tudiul c,e, in cOl'puri (in -+ Icoria macroscoDica) necesitii dona marimi de stn'reo : E. intensitatea C.e., ~i D, illduetia electrica, deoarece in corpllri pot sri aparii ~i -+ sarcini de polariza/ie. Starea corpurilor cste cilracterizata de densilatea de volum a sarcinii electricc adevaratc, fl, ~i de densitatea

clmpul este poteiiiial, cu Iinii c.ue poruesc de pe corpurilc hicarcatc etc sarcina poz it lvasi ajung In corpuruc en sarcina negativa (fig. 40), b) Leece:

DB

aD

+
t'l1l.1:ului

eleclric.

n.ds

= Q; diu D = (l . c) Legw ~lr.9illwi{ dintre indue lie iniensilo/c si j)okrizcr!ie. i) ~ ~o is P. el)' Lyea Jlolariza!iei eleelrice temporare, P == = soX.E In medii izotrope, 15 = sE,

;:::

v,.-,

Tot ,£== p.dl'=

uLi
---

at +. rot(u

X B), (Jonna

10-

caE a legii induc~iei electromaguetiee in C'tC 13 este inductia magneticii: - yiteza cle llli~caI'e relativii a ·.cowiuctol'uhli faFt de clmpul mrlgneHc). Teorelna l10tcntialului nll Inai este valahilii;'~

= 0; 13 = fJ.H; 15 = "E. (In t.rat.arca microscopicri C.C. sc descric doar ell doua 111D.rin1i de stare, lnteusitntea m.croscopicii a cirnpulni electric, respcctiv Iuductin mi.croscopicii a ctrnpului lllagnctic). C.e. se proPQga sub fonna de ---+ uncle clectrOlllaOncir'ce. Energia propagaL''i ill C.C. DC u~':l.itaLea de sup!:afatii ~i 1.!i unitat;a de timp este S = E >< H (_, lJcetonzl lui POyIlling). c.e. rcprczinEi 0 forma II Inatcriei) care, sub aspect lnacroscopic, are 0 distribll\i~ continua in spatill.
cimp magnetic, Tcgiul1c din spa\.il1 In care se excrciU\ I'or\e ~i cuplllri asnpra condudoarelor parcnrse de curent ~i asnpra corpuriJor rnagneti-

at '

div B = () div D = ,:

r
5-c, 83

dl =

lie -

tens i-

etmp z ate.

magnetic Prill e.m, dezvolta dldurii tului continuu. legea circuiiultii (forma locnla), prin trccerca Sc oxpruua tnaqnelic, rot
" J

clasa curcnprin :
=

de izolatill

sc poate tutelege ~i ai intensitatl! c.m, Studiul C.Ill. In corpuri (in --t leorio macroscopica ) neccslta dona rnarimi de stare, Ii - intensitatea e.m, ~i B - inducttn magnctlca, dcoarecc moment.ete maguetice ale corpnr ilor magnctizate modificii c.m. existent In abseuta corpurilor. Starea magncticii a corpurilor este caracterizata de densitatea curcntului dc conduc1;ie j 9i de densitalea volumetric.i a momentelor magnetice (produse de curcut ii moleculari sau nmperteni) in eorpurilc magnctiz ate (-+ maquetizaiia JW'). Dcnsitatca de volum a energiei magucticc localiz atc in medii lin care este w =11 B(2. C i III P m a gnet 0 s tat i c, e.m. in rcgim m agnetostatic, caracterizat de abscntn transIormtiri lor cle cnergie (in conduct.oare nu se dezvoltii ciildurii. J1U cxisLa curent electric), iar rniirhutlc de stare nu vari azri in timp. Cimpul magnetocitnp

u] uectorilor

Ii

J.

rP ii- ill= (5 J. ds
r
S1'

= N I (forma

Iu tcgrala)

; Le qca [luxulu i

magnetic,

diu

13 = U,

-c

leqea IcgiJturii diuire iruiuciie, inicnsilute si magne/iwtie, B = [.Lo (Ii + + Nl') ; leg!!._amagnetizatiei tcm porarc, Xi' = Xm 11 . In medii izotropc, 13 = f,LH. C.m. cvasistationar -, cimp electric cuasistationar. C.m. al induetiei B nu poate fi dcctt solcnoldal, deci liniile sale de cimp sint tnt.ot dean.na inchise (fig. 47, a). Linii1e cimpului .'ii sin t toate Inchise numai in virl, in nrezcntn corpurilor cirnp u l int.cusitatii Ii Q~e si componente p otcntiale (apar ~i li;lii de cimp .desc~isc, fig. 47, b). La traversarea limitei de s~paratie dintre doua medii ell perrn e-

T 13.

c1s = 0;

a
Fig. st a Lic cst e un eimp potential (rot Ii = = 0) 1)1 este produs de polarizatia maglletica permanentii (a magnctilor permanen\i) ~i temporara, a corpurilor. C.m. stationar, C.lll. in care miiril11ilc de stare 13 9i Ii sint invariabile in timp, iar in conductoare se 47

curcnt (mal rar de magueti p ermanenti). Cea mal mare parte a liniilor de c.m. se In chid prin intrefierul dintre stator ~i rotor - c.m. uiil, iar 0 mica parte iuconj oarii numai concluctoarele care I-a produs - c.m. de scapari (de dispersle). La convcrsia elcctrornecanidi a energiei parlicipii numai e.m. uti!. Repar ti l in c.m. (B) de-a lungul unui pas polar este mni mult san mai pO!tin sinusoidalri, fiine! det errninata de conftgm-at!a tntrefierulu! 'Ii de modul de repartjzare a bobineJor in crcstuturl. 0 rcpar tlt ie uesinusoidahl a iu duct.iei in iutrefier sc poatc rlcsccmpunc rntr-o armonlca Iuuda_:rnentaEl (spattala) 1li arm onlcl super.oare. Armonica f'undamcntala cst e determinanta pentru comportarcn rnasini! (t.cusiunl indusc, cuplu ri electromagnetic-c). Dup:! modnl de variatte in tirnp a indu ct lei magnetice se dcoscbesc urrnii tonrelc tipuri de c.m. (se ia in consirlerarc nnmai Junrlamcni.ala) : C.m. coniinuu, B= := Bm cos ,J. (0: este coordonata unghiular.i a puuctului din intrcfier in care sc consider~l iu duct.ia, fa\a de 0 axil de re[crillV1 m-bitrnrri ce trcce prin ceutrul m.rsinl i}: C.lll. aliernati» (irnproprlu denumit C.lll. pulsator), BV:r., t) = ISm cos CY. cos (,)1, reprczlnta () unclil stationnra : C.rn. irurirtiior «irculr.r B(O'.., t) = Bmcos(ct - (,)l), un'hI rotitoare in dtrectia valorilor poz itiYe ale lui a: (in scns direct); (,~.n(. i nuirtitcr etipiic, B(O'., t) = B1cos(x (.)1)-;-· B2 cos (0; reprezinta dOl1~l 11 r«!e de amplltudinl diteritc. nJLilolu'c in sensurl opuse. C.m. alternut!v sc poat e descornpun c in douji ,r.m. tnvirt.t.oare ce se rotesc in sens

produs prin rot irca unor poli de cxcitatic cu bob inc al irn en tn te in curent continuu (--, nuieina siticrotui ), sau cu ajutorul un or inj'a~uri\ri p oliIaz at.e parcursc de curen].i polifazici. Conditta produccrti unui e.m.i, circular este ca Infii911riirilc sa fie decalate in spatm cu un unghi eleclric egal Cll unghiul de detazuj in timp al curent.ll or simctrici ce strribnt aceste ill[{[~ur{lri. De cx., Ia 0 masinri trifazala Cll dol poll (fig. 48), lllf~'iuri'tril e celor trci faze sint clecalat.c In spatru cu 2rr:/3 radiani. Curcntli tritazici i1 = irn cos cot , i2 :::::; imCOS('1')[ - 2i:/3). i3 = imcos(u)1 - 4rr:/3) produc in punct.ul P cite un cimp magnetic alternutiv Ell = 13m cos Cf. cos (ui, J-J') = = Em cost« 2n/:3) cos({,)[ - 2';i?>), ]]3 = Bmcos(a:+4rr/3) COS (wt - 4TO!:]). P rin descompnner-on Iiccarui cim p uiagrictlc altcrnativ in dou:1 cirnpur! ce se rot esc in scns opus, _D' si B'/, 0i apot priu iusumnrcn lor se ohtin e .B~-t -1- li~ = 0; E~'+B~'+B~!=

B;

= ::lB~' =

s 2

Bm cos(('ll+a:).

Crmpul

rezultant cste llll e.m.t. ce sc rotcst e in s cusul su cccaiu uii fazelor (in ~x. considernt in sens lnv ers trigonometric) cu 0 vi l.czfi unghiulara .\2 = = «[p, respeetiv cu 0 turnt ic 11 ~= = GO rip, rot/min, uncle P reprezint.t numiirul de pcrcch i de poll ai maslnil, clasii de izola!ie, categoric folosita pentru caractcrizuren mulerlnlelor iz oIan tc care suportii acccasl temperatura admisibiEi. Existi; 7 e.de t., notate en Y, A, E, B, F, H .. C: Y - temperatura admisibila 90'C (bumbac, ruiitnsc, hlrLie - neimpregnate) ; A - 105°C (Immbac, cclofihni, miit ase - impregnate) ; E - l2Uoe (peliculc organice sinteLice); B1::10°C (materiale pe baza de mic{t, fibra de sUclil, azbest - cu liann organici )i componnduri de impregl1Qrc); F - 155°C (acclea5i matcriale ca la B, clar de calitatc snperioari'i); H - 18Uoe (materiale pe bazii de

+ (,)/)

(lPUS, Bm cos Em 0)t) ~ --'

Cc

cos

OJI

Bm , -2- cOS\CI.
wi). (~clmp

nbilttuti eliferite. liniile de cimp au o astIel de configuratie, ineit vectorul 13 i~i cOllser~ con7ponenta nOTlnah2~ iQr vectorul I"l - componenia tangentialiJ (--t refrac,tia linii/or de dmp). C.m. din m a ~ i nil c e lee t ric e este produs de !nfii.:;itlrari par curse de

cost«

mognet,:c

inVlriitor).

<rimp IllH!jne1ic invirtitor, CJ.l.llP In virtHor a1 indnc(iei magncticc B in intrcfieru! UnoI' ma§ini SQU aparate de .curent allernativ. C.m.!. poate fi

dasa

de

prcelzic

08
curcnt de uiasurii, cu circuit m8!;;:tctic care se poat c deschidc §i un am permctru, Sc ntilizeaz<1 In masurarea curcrrtilor de iutcusi t at.c marc la lnstala~iilc in Iuuctluuc, far(liutreruperea circuitului.

69 ,le lin accelerator liniar), in radioIocatie In en ergctica nucleara (inccptn d cu 1946 a condus ccrcetarlle de Ia Harwell, uncle s-[\ construtt prunul reactor nuclear englez), Preinin I Nobel pcntru fizica, in 1851 (Imprcmui eu Th. S. \Valton), pcntru cer cct.irl in d ornenlul rcactiilor nu c.lcare cu pnrtlcule accelerate. (oocficicnt de cerere , rnp ort subunitar dint re put erca ceruta de un consumater 9i puterea sa lustnlaui, Ke = e, ki = - = ---, uncle ks estc cocliconductorului I, dud toate eclclalte conductourc ar avea potentialul zero (Hind lcg31e 101 panlint san afln l e Ia
inf inl t), ~(k,l

]11i.(',1.. fibn) de sticlii, azbcst - ell Iianli slliconici); C - peste 180cC (portelan, cu.ut, sticla). Cclc m ai lnl:ilnilc ('.de i. in constructia de m asinl clectrlcc sint A, E, B. 'F, iar mai recent H.

q,; ) ( __._III

, , J . 7" l
Vjo~Vo~O

»,

C.de I.e. iuterviu in ecuatiiie de capacitate ale lui Mttxinell (forma a doua), care cxpruna rclatii lntl'e snrctnt ~i potcntialelc condu ct onrclor af'laLe intr-un ruediu izot rop S;i linear, obtinui.e prin aplicarea principiului snpcrpozitici ql = """11T'l 0"'2, = "'(31 Y]

cientul de shuultnncitate : kicoeIicientul de incarcarc ; /]r-r8ncl;ameutnl recepl onrelur ; "fjre- rrm damentul rctclci. C.de c. p oatc avea valort Ioarte mici (de cx., 1::1 ot oarclc m elcch-icc cu Iunct.ion are tnterrmt.enta ale mncaralclor )i podurilor rul ante Kc =·0,1), .san valori aproplate de unitntc (de e x., lu imtaJal,iile de ilurni unt clcct.rl«). coclici'mt .ue eupla] manne!i.e, raport subunitar dintre in du ctivitut.ca mutuala a dOUG b obine s i media ~!eolnetric.l n indnc tivtta l.ilor proprlt nf~ accstora,

r,

-+

Atl2.

\T2

Yjr "f)re

"'(:.!.2 l'-2

+ +

YIn lIn i'zn V n

san q]; =

i.; 1

1:

'Yk,l

'-Z

C.de l.e. nu dcpind de S~ll'('ini SDU poteutialc, ci numai de pcrmtt lvl t a t ca mcdiului, de Iorma ~i poz it.la couduct oarelor. avind dirncnstuu! ider;tiee en ale CD.P8cit:7tplor (so nvlsoal'a in Sin. [actor de induct ic, [actor capucil ate. ('oeIide:o:nJ fie in('-;}_rcn!'e~ r~!port dint.rc put crcn 8hsol'hit1 de. Uti rcccpt or ~;-i S;:i. n0I11in,:-J{i ( -). cociicicn; eCH._~Hcj_ent Q~~ PG{(~HnaL m.ir.rn« rozi-' ti'va d(,nniUi pcn lru o pereehe de k, 1, di nt run sist cm de n con du ct.oare in rr~giln e.lcetrost.:::' .co cle ruportul dirrl rc p ot cn ~ialul cor«l vctorului it si s~1~cina conclnr-torului I, cind_ snrci1;l1e t nt.nror ce.lorLlitc conductor~re [[1' f'i nule, :rc[crint~\ filnd eel al ::.~lnl al unui conductor de 1:1 r.u.nrc,
Xl;.l

Fig. 48
elas,\ (Ie precizip. ruririme folositil pentru cnractcriz.u-ca prccizici nnui mstr mnent de mnsura! electric, reprozenl.inrl eroarca relat.iva pruceutuala la sf'lrsltul domeniului de masnra (de ex., c.de }l. de 0,2 inseamna 0 cro.u-e maximii rclativa de 0 ..2 (;/S la capatul scalei instrumentulul ; ernarca relattvri la inccputul scalei p oatc f i mult rnai Blare). C.(le p. uzualc siut 0.05; D,l: 0,2; 0,5; 1,0; 1,5; 2,5; 5.
CICIll:JJ picsfi de lcg:ltul'a clectrica S~iU mccauic.i Inl.rc dona san m ai multo ecnrluct.oarc electrlce, rn tre conduct.oarc si izolntoare, intrc conduct.onre si aparatc ctc.

eloren, ul ei siutcti c nclnllmnalul (dilcni] clorurat), ut.ilizat ca m ediu de in.prcgnare la condcnsatoarele de forfu ~i ca izolant :;;i m edin de racire la uncle trnnsformat oarc de TJni.ere. .v rc pcrmitivitatc m ai mare (h~dt ulciul mineral (2,. = 5, fata de ~',2), Coelt::l'oft, Sir ~J(}lIn De uqlas (lSrO18G 7), fizician :;;i ingincr eru.lez, Protcsor univcrsitnr In Canlb~.'idge" Sub tndrumarca lui f1utherford, a lucrat impreuna cu J? L. }Z8pl\ in d omcniul supraconduct ivitr.ti; "plicate 1a obtinerea ctmpurflor nl:Jgnelic.e Ioarte pnternice. Cuut rihu tii In Iizi cn nuclcara (a efectuat In laborutor. in 1932, prinla rcactic nucICal'i~l, de tr81Jsl11utatic a atomilor, prill bam·· bal'uarea litinlni cu proloni accelcra\i

k o_cc LdVl~lL2' C.dc c.m, 81' fi eg'11 en unitatcn daci:i f'luxu rilc de seflpiiri ale ector doua b ohtue 81' Ii cgalc eli zero (cupl a] ideal, obttuut, de ex" Cit hoiJine asezat e p e cireui tc magncticc toroidnlc). ,.~oefi(l,ieIH (TIe durah1, rap ort dint.re pnLere» de duratri ~i putcren uI1,o1'31'l1 In un rnot or de u-act.iuue cicctri ca. C.de d. arc valoarca 0,,35 1a motcarcle capsulate, 0.,55 ... 0,85 la mot.oarele autoventilate ~i 0,75 ... 0,87 la 1110toarele ell vcnt ilatie Iortat.i, f'iiud dcterminnt de con~tallta termicct de timp ill procesul trnnz.itoriu de incalzire. cociicient. (Ie influcnl,1 dcctrici\, milrime pozi t.lvti "(k,l dcf"initii pentru 0 pereche de conclncloare Ie, 1 (dintr-llu sistem de n condnctoare 1n regill1 electrostatic), de raportlll dintre sarcina comlnctornlui k ;;i potentialul

= ( -~~-).
(Jl
-:1

t.

C. !lr p_

LltCl'~

yin in )Jc::rwell =

(prilna

rapocito!« Iormu} : in rncdii

cd:,' lui V?,~ iz o~j

el~mii

cl'oco[lU,

cl'ocodil. aparat industri81 transformator de

h
i 001

CI~J,;,l lin

qt

')i

line-are.

de')tc :lllljlel'lllctI'Il, constiud dintr-un

trope, s~trdni,

dC'pind
l1l'Tnal

ci

de potennaIe de pCJ'lnitt",--itatea

71 (;{)("ficicn! de
PIUHH'('j

In pamint

70 putere mica, lamelelc tmpreuna eli izolatln stnt rigidizate cn aj utoru l unor ras ini sintclice (fig. 49, b). Sfirsitul Iiecarel sccti! a infa~urarii rotorice ~i luceputul sectiei urruatoare so conecteazii la a ceeasi lameIa de C., Lometa Banda] Inel ~LamelQ -Rosina ,
.

mcdiulut. de f ormn .. .)i pozilia conduct oarel or. t.de IL au dinlensiunea un ei rnartmt ~nversc capacihitXictast anta. eoeHr.i,pnt ,dr, pnne:re port, definjt tntr-un IH. p~1tmlnt, rapu nct al unci

Piuliti'l

b Fig. re~ele trifazxte, dint.rc rn~:i irlare teustu ue a unc: faze I"[lInase In proci1~c81'eannei puneri ]:1 ")11nLtl1l: la n nul san THai tcnsiun,~a (-lintn~ [:l~~:ein li~ps~1, Se tttlHz2.azil 1:. clirnensj0ilJ.r~~t iZDlati2i~. indlcind cit de:. rnun p'C)J_te Cl'i::;;te ter.stu nen fnz(:-LOr san.), tOQSC de: p~unint~ in fUl}ctIe dt~ ~:nClcnt':l l.d p!1n1tct de. expl{}.'_{tar;~ Dl :ne':;1tTi_ lui tr.rnstorKE~ltO~l_re1or.

49 ]_)l'tn Iipire direct 18 larneW. sau la o plesi\ de legaturii numitii stequle], cGufect·iorl3ta din tabla de cupru recopt sau din tabla de ot.el moale cO'iil.ol'iUi. Contactul ahm~d'.tor la Lunele sc face prin interrnediul periitor, La rnasina de curent cont.inuu e. are rolu: de a redresa Lensiunea ::le?r.r(~rnotoa:e i.nd:lsa in illLii~urarea 1;1C2;lsa a rot orului.
dispoziU'v de: tOl'lna' de ot-el san Ionta, care sustlne C-/clt' de fixate a periilor unci m asini clcctrice. Prin rotirea e.p.p, in juru] ax(;i S8 fixeaz:j. periUe in pozitL:_ sub usnectu: arnclior~1.rji.con1utatlei san rcghlrii teuslunil scm turat ici (---+ culare a periilor ),

rarn 111 c. est e egal ell nmuarul de p oll ai infii§luiirii statorlee, iudlterent de numarul ill al conductoarelor c.; sistemul de curenti din hare cst e rn-Iazat. C. se executa din alumi nlu , prin turnare sub prcsnme (Ia uiot oarc asincrone rnici), san din bare de cupru sudate la capetc (Ia maslnt mari). C. dtl!J1d est.c Iorrn ata dintr-o c. cxtcrioara, cn rcztstenta electricii mare, care asigura cuplu mure In pornire ~i 0 c. in t.crioara, cu acclasi nuniar de bare, de reztstenta mica, care-s! adnce aportul In special Ia turatia de regi m st at ionar, mariud randamentul motorulut. C. cu. Dare ituille. en inaltimca de 10 ... 12 ori mai mare dcctt HltiTnea, est e ut iliz ata tot in scopul m{\ririi euplului (ll; )101'nire. In perioada pornirii, ctud f'recven ta tensiurut iudusc in rotor estc marc, curcntnl din bare est':, ref ulat inspre exterior, rnar+ndu-sc i-ezisten ta. Pe masura ce turat!a crestc, ftccven~[l curerrtnlui rotoric senile, efectul pclieular est e mal putin pronunt at ~i rezistenta circnitului rot.otic scadc, ob tinindu-se aceleasi cf ect e en la e. dubla, CAe amoriizare, c. amplusat.a tn ro torul masin ilor sincro ne cu scopul anlo_rtizCll'ii -,-)- cndul.irilor. p C. de poriiire sc utilizeaza l~} m otourcle sincrone en polt npar ent i la melal l, pentru crearea cupl ului de pornire tIl asiu cron. (~OnlalHlii 3uf,olnaU1: (a acti_on~1rHor eleetrlce), cornanda 'i,n circuit deschis. eu clemente discrete, utilizata Ia porniren, frlnarea sau inversarea 5e11sului de rot.atie a motoarelor de actionure. Poal.e Ii : direct.a, secvcntialil 9i dupa program. La c.a. direci(i, miirimile de ie9ire sll1t dependellte de valOJ'ile momelltanc ale semm)lelor de il1trare; la c.a. seeven/ialli, comanda se da nu numai in fnnetie de semllalele de intraTe, cJar ~i de valorile anterioarc ale UnoI' rnarirni <lin sistelTI; 1£1 G. c. dupli program, sllccesiullea operatiilor este data de un cJispozitiv cJe progr8marc constituit din discuri san bcnzi mngnctice, cartele sau benzi perforate

eHi'l,~::,t. (ll:,j_i.'..i_J

tlin:l;!,nSlt;Ill

l'edusc,.

de obic.ci, _Lr~~roI)at in ziti,_ In care Slut amp ,1~~at-,~ aparatele (I:.::. C'fH1"lU-';;ltie ~l protectte <s::_,p:~ratnt' :~l autO~:':l;:-~L S~;_l.I :~i!~;lrl'::_::Jltc ['t:)coccl d:: i:j,;;tx1a-!;ii dectrice i~l chldiri.
eoh'('.1.0l'J
~~ll

etc. ((-;.u. unaZogica, de reg1J18 tn circuit Inchis, cst e caracteristtc.; reghirii tlUt01112i:C, de ex. a turat!ei -?o' automnticii ), Ca. Ioloscst c ca inrrirni de conionoa curcntnl. vit cza ungluula .... 1':1 sau t imjml. La c.a. 111 [uncii: de cnrcni , sc u t iliz cazii rclcc de curcnt sau contactnare ell infii'iur[lri de enrcnt. couectat e direct san prin trnnstcrmato.n-e de cureut de Jn~1sunl; la c.a. in [u nciic de limp se f'oloscsc rclec de t.irnp, care pot avea tcmp orizari rnin im c de zecim! de secunda; {'.a. in [imctic de nitc:« sc face cu njut orul un or l'eJec centY-ifllg81e sau , indirect, ell t.ab ogencratoarc : 18 1110·_ toarele de cnrcn t continun, vltcza p o at e Ii cvalunta pr-in llH1SEI'D_:I'Ca t.cusiu nii la b oruclc in dusul ui. I.a l1F17inHc de lucru ell miscarc rie trunsla t.ic, se ponte L.-~ce ~i c.«, in runt/it de CIll'Sc1. SjsLeuleJc de C0111;ll1cEi trchu!c sft fie: sin7r'lc, ell un uum.ir 11llDI!11 de clement c (cont arr o.u-e, relco), de pr('.rerin~~<l de acelasi tip; si qure, eli clcmcnl c robust C,. en b1octu·j care Sol uu pCl'llliUi 8varien._'_r1_i:nsrala·· tici Ia darca uuor cOlner:zi p:re:;;Hc s.iu la dcf cct.arca unui clcmcut ; COI/locI,; in cx plontarc s i lu. deFUliate, p rin ~Ltnpl:::~sDrca adcc"vLl! [i ~1 punctclor de eornand6 si pr.r, :scf__',tion8rea schcm elor comnlicnl«, grup~~rea subansm"()_L>(";Ol? pe pauouri scp.u-at«. en dispnzl Live de protecti::.', (~'{~elnnn1izare p'roprIi; s precise, posibiJit,)ic:: Jon l~l.nl u nur dreui-te false; .iicicnt» ;sub aspect teuDic ~;i ecouornic. f'cnnandii HnrHjpEi iru ll'a£~Hn]H'~l ('l?Ctde~l, sistcm e::re perrni l e corn antla 111al mult or ullit~1-\i de transport cu action~u.~e electric-a (1ocon1otive. va·· goane 1110toare, de ex." 18. ]netro-~'-ll'i) dintr-nn singur post. eomand1! :nun1(lrier~" S!stenl de ('O:nl;)T~_'~ (Ui autorn;"d~J~ d1111tl progr~~n) (>~n~e operc~1z<l en nl~rirllidLscretc (L1J~j_i_(·Tf;). j\lurinlc3 de ie~;irc c1tj)lndc de vn.1('area Hlarjnlii (1e httra.re in rnOD1entui eonsjdcraL La rn(j~)inilc uncUc se 1010se~tc c.n. de p01i{iGl1r.']'c, 1[1 care

C:~)1~1~~t _~~~~-~

dispozitiv

in,oCeanic..

rOLo-

i1';:jC~{f~:~'~:~'~~~i'i C!~l~'~~C~;jt~\~

C~~i~

{:olh'}~\ Infa~tlrare in scurtcircutt, sub lOi'lHU de bare intl'oduse in crest~1turUe l'ntol'iec ale unei Dlaslni e1cctrice si unite la capete prin il'1cle frontale \!ig. 50). 0:mn{lrul de poli ai. Illfiiiju-

la ci_l'cn~.tu_l exterior L~ b;)binele l'oUtoarc. (:. e;L-~~ forrnat dintr-un ci1indrn gol (iJuc:),_J~):pc C<.lre sint nX~1tc:. prin hnhLID.fC t>Li cO::Hl:i de l'illdnnic~) lanlc·le doc ('upruLn·e. b:,olnle intre ele lzclate de cor_pul c. l:lxne.le sc f86Uhi_J din InicaniL}; 1" tn~qlni (1,;'

Fig. 50

comamlfr

pc nrila
iGTH

72 capahilc sii dcblocheza toate tiristoare1e de un anum it tip, la 0 anumita temperatura a j oricl.iunil ~i hipcrbola de put ere constants a dmlslhila de cornanda Pc adm a caret depasirc pel'icliteaza ionct iunea de

73
de comanda de circuitele de putere, cu ajutornl transjormaloarelot de irnpulsuri, puttridu-se utiliza Ia comanda m ai multor veu tile. Reztstentu intcrna a sursei de cornanda se raporteaza Ia circultul de gril{l, din secundnrul

eompensare

a l'caclid

lndusululut

depl asarca sculel san a piesei sc face in afara proccsului de as chlcre, ill puuct.e de coordonate discrete, de ~regula in sistcm rectangular (de ex., aa nmsinile de g:'lurit pr in coordonatc), sau C,Il. de prclucrarc, Iiniarii sau de con un-are, In care deplns.u-en sculel sau piesci sc face in timpul aschteru, dupii 0 traiectorie Iinlara, i-cspcctiv dup.i 0 curb.i, plau.i salt spatlnla (de ex .., la S trunguri sal! la masi ni de freznt). Eclupamontul de c.n. opcrcazri en date codilieate 1nt1'-1111 anumit sistcrn de nruncru t.ic. Cotelc picsclor dc prclucra t se exprim.; de I"CgUlCl prin J cifrc, suficicntc pcntru prcctzla cel'utii de constructia clc masiui cote. de ordinul z ceilor de mm se en IUicl'CJU1, de cx., 1)9,,90D iar- la cote de orrlin ul de
EX.~

rv

Cbmanda imposibila
Fig. ;)1

Fig .. 52

pe ~p:ili't, proceucu utillzut 12l \~crrtileioni('e sun seuucouduct.onre err clccr rorl de com autl« (tiratroane. ign:ltro8.ne .. cxcit.roanc. t u-ist.earu. trtpri.ri care sc ap1ic~l" Ll Jutervale dctcrmiua tr.. S12111nalc de 0 amplitudlue, f orrrui si duruta, tell scopul aprinCieril (intr~lrii in conzInc\ie) :1 ycn-!jlnJuL (Prin 2Llalogic ell t uburue ion ice S-3 p{l.stn~t :)i la tirlsloI' tcr~llc,llllJ inl1_)r:)pr5{i; {~Caprin(~O'I:l'i:Hldii

1);','11 SLlpI'irn:lrCd senl11a-~e1or ;fIc- COrn~L,1(h\.!C.pe H, n i r i s t. 0 a r c101' se r~lC'C ~~p1icilld 0 tc'nsinne Ij~ elGctro;j~ll de co;n ~t:ld{i elf:

(l.~_-;_tCl1:1 catalog

;caL

l.cteri,:,ti,~-jlor)

de corn_on:Li si.'~'Lr_j'd, ctlp.rin:; Int:rD C;,_1.I"~lCteristieile lirnittl de COll1.:::-r)";_d8. 1 ~i 2. tC',rl:31unea 111tlxilUa de coru<lllcEi llGTB> ~,·e5pcctiY curenLul JnaXilll de. con1~HHld

COH1:1uda. Par-unct nl circultulul de ('.pe·n· (HOO' l,z,;) trcbu;e asUel a}e~i iucit sa intcrsectcze C2lractcrjstici1e de con1a~(h'i .:in .domcniu! aprhlderii .sigurc. .1. cnsiun.Ic f_?i curcn tii de cornanda sint cunrtnsl iutrc si 10 'V, respectiv 0,1 ~t 1500 rn A, ~alol'ile m.ii marl pcntru tiristoare mr! paternice. Tensiunca de m crs i.1:_ gol a 5 ll!'S ei de comandii (circu.tul de cOlnanda dcschis) se p oat.e lu.. de 10 "v" pcntru thist onrc sub 25 /\. s i dr~ 20 'l pcntru tiristoarc m ai III :;rl orieutatlve). rI\pul circuit cl or P.p0 n. depinde de destil131,:in. tirisLoTl'e~or. f;~td\ sa existc cir;:_',uite unt\'ersalr.-, n plicahil« in ori ce slLuani. :)cHFlaleLf:'; de e.pc H. Ii conLin:Jc, tC'.l-lsjune<l de hind Illata de TH~ o nodul t n-istoruhn. 13 instala\Ji "'n~pretentronse sub r;lpidiUl (jl il1trtirii in couductle 52). Dnpil int.rarea in cou ductic a tiristorului, curcn tut priu :i ouctiun ca de comaurt.i scade la valorl neinscruuat.e. datoriui ciiderli mici de tcnsiunc pe tiristor (cca 1 V). Pentrl1 dilninllal'Ca pllterii disipate pe joncnunea de comandii. sc prefcra c.pe g. eLl in?pulsLlJ'i, (fig. 53), care permite separarea galvanica a sursei

defazarea impulsului de comauda fata de t ensiuucn an odica (cornuiula de [aza ), Si st cmul de c.pc g. im piils-ja:« (iig, 54) cuprinde: uu bloc de sincronizare, BS, care sin cron iz caz a semnalcle de comanda cu Irecveuta ~i faza tcnsiunii de alimentarc; un bloc de dcf'aznre, DF, format dln lr-un generator de tcusiuue liniar varia bile (in dint) de Iertistrau), tcnsiune ce se com para cu 0 tcnsiunc de comnnda de ref'er+nt.i lIc, rczultind un slr de sernnalc dreptuughlularc dcfazat e t'a~a de tensiunca de alimentare; un 101'-' mater de impulsurl, FI: u n amplificat or, .AI, si un transformator de impnlsuri Forma unpulsuln i depinde de carncterul sarcinh : dur.ite frontului de crestcrc t rchn ie sa fie sub 5 us (1 us 'la tirlstoarc lCQ:"te in seri~ san paralel). Comauda de faz,;\ se poatc obtiuc simplu de lao --7 puntl!: dciazourc.

ii.

transtormatorutut en rclutia R' = == Rl(N~/Nl)2, La accst tip de conrand{l se lucrcaza cu puterl de comandri reduse, iar pcntru ob tiuerea uuor timpi rcdusi de intrn rc in conductie Ja mutatoarele rap ide, se utillz eaza irnpul suri de ampliLudine mare si panta abrupta, Daca sarcina tiri~torului este puternic inductl vii, crestcrea curen tului in iiristor este 11101'ziata ~i slut necesare impulsuri de comandii de durata mai mare decit timpul necesar atingerii curentului de men1inel'e, sau trenuri deimpulsuri. Modificarea unghiului de conductie a tiristorului, pentru reglal'ea tensiunii la redrcsoare sau contactoare statice de curent alternativ se face prin

«ompcnsare, anularca san redu cerea tensinnii aplicate unui circuit en ajut orul unci tcnsiuui elcctromot.oarc sau a unci c.i dert de tcnsiunc suplimcntarc, egale ~i de scrnn contrar, In scopul musnr.i rii cn marc prcclzte (de ex., 0,02 %), cu indicator dc nul, tara cousum de cnergic din partce ctrcuttulut de masurut, a tcnsunulow ~i curentilor (metoda compensnt.ici ~ compctisator) . Se aplicii ~i la m8s11Ta-' rea Iortcloi- sau cuplului de forte .. eo mpensare a putertt rcacrtve, anularea san reducerea puterii reactive absorbrt e de un receptor sau consumator de Ia rct ea prinlr-o puterereactiva de semn contrar (de ex., put erea react iva iuductiva se com penscazri cn putcre reactive capacit iva, --7 [actor de puiet e), eo mpensarc a l"caef,iei Indusulnl, re ducere a fluxului de reactie a in dusulnf la maslnile elcctrice cu colector prir» dmpui magnetic proclus de 0 in[a~urare (de compensajie) parcursa de cnrentul de sarcina ~i amplasata pe' inductor, ell scopul amcliorarii comutatici, mentinel'ii con stante a fluxulu? inductor sal.l miiririi factorului !.Ie

75

eomponenUi
rului compensat orulul. In s cnsu I cimpulul lnvirt it.or .. en tm-atia n.; in infii~urarea n cest u la se indue t.ensiunt elect.ruruot oarc de frecventu sfl' in dependente de n., dar proportiouale eli no - llsc. La turatu suprasincrone, lIe > fisc.' tensiunile in duse sint de-fa~' zate cu ,,/2 tnaint.ea curcntului §1 prorluc inlhulli\talirea Iactoruhri de put ere al mot.orulur (e.de I. se comporta ca un eoudeusatrn-, fUl'nizlnd put ere rcac l.ivii rot.orulu l m otorului asincron). La siucronism, c.!l.c 1. so comport a CQ 0 rezistenta, 13r la tura tii subsincrone. ca 0 bohina. compensator slnerun, n.ot or sincr-on supraexcltat, dest.innt sti Iuncj ionez.e Hira sarC,intl mccanlca (in gol), pcntru producerea encrgiei reactive necesnre imbuniibltirii factorului de put ere 1@ consnmator. Datoritii costului ma; ridicat decit al conclensatoarelor ~j tntrctincrrl pretentionse, c.s. se construtesc numai pentru puteri mad (peste 10 ?lIVA). Fa~ii de con dcnsatoarc, C.S. au avaut.ajul regl{trjj continu c a puterii rcactrvc prim curcntul de excitatie. In rcgim subexcitat, ("'S' Juuctioueazu cn f actoz de putcre uuluctiv si ponte comp ensa putcrca rcacttvii capacitlva a liniilmr de inaltii tensinne nelucarcate. Sill amplaseazn de regula in sta tiile do transf'orrnarrpentru rcgl area t ensiunii, Iiind eouectat direct la b arelo de 6 kV (-+ masina siucrcna ), eompouenta, martme scalara san veetortala care face parte dint r-un sist ens de miirimi de acccasi natura. Curcntut alternativ sinusoidal se poate descompune int.r-o c. actio.; (wat tata), Ia = 1 cos 9, in fazii ClI tcnsiunea, care dctermln.i puterca act.iva ~! intr-o c. reaclina (dewa t t ata), I; = fala de 2 tensiune, care det errnina put erea reuctlva (9 este unghiu! de def'az aj dintre curent ~i t.cusiunc). fa t eorie celor dona axe ale rnasinii sincrone (Park), curentul se descornpune tntr-o
Cll _"_

mpensator
altern a-

74
curentul de mfisurat Ix. C. de cur ent altrrnolin si c. de iensiu ne alter not.ina Sf! tolosesc, de regula, Ia verificarea trnnsrormntoarclor de masurii de curcnt ;;i de tensiune. C. automat (polen/iome/rul), utilizaL de ex., la rnasurareu temperaturii ell termocuplul,

pu tere (l a I:;a~inile de curent tiv en colcctor).

eoulpensa~or. apnrat de nlasllr;:"i bazut 'De meto dn couipcnsat.iei, destin at ~lasur5rii en praelzrc ri~Ecata a curcntHor, tensumitor. reztstcntclor .. puterlior. Se utilizea:~;J irccvent 13.

lungimii liniei de contact, produsc de temperatura, Intr-o zona de ancorare. Dnca s e compenseazii numai Ii ru l de contact, suspcnsia este semicompetisatii, iar dad se compenseazii ~i cablul purtat or, suspcnsia este compensate. Compeusarea este necesara la vit.eze mari, pentru mentinere» constanta a tniiWmii Iirului de contact fatii de calea de rulare 9i a clastlcitat ii suspensicl, pentru a avea 0 capt are fiira scintcl sau arc electric. eo mpensato r de faz;!, masina electricii rotativa trlf'nzntn cu colector, avtnd circuitul rotoric conectat prin perij la inelelc unui motor asincron cn rotor bobinat (de put ere mare), en scopul rrnbunatatn-li factorului de putere. Putcrea reactiva este furnizatii motorului la trecventa de alunecare f2 = s(v fiind considerabil mai mica decit cea neccsara Ia f'recventa rctelei de alimentare. Cel mal raspindit este compcnsaiorul cu excitatie propric (Leblanc), care consta dintr-un rotor cu tnf'asurare de curent continuu, cu col ector ~i trei perii, Iara stator (sau cu stator Iiira infa~urare, meni t doar !nchiderii ctmpului magnetic), untrennt de un motor auxiliar (fig. 57)

etaionarea instrumcutclor de miisuri'L C. de masurare a iensiunii continue, dupa metoda cornp vnsatici prin opozi tie simpla (metoda l'oggendor[), are un -+ element normal. 0 rez istcnta de preC1Z1C ~;i un galvanometru (fig. 55). Ciidcrea de tensiune Uc produsa de curcntul dat de elcmentul normal se comparri cu tcnslunea de rnasurat UX. Cind acest.e t enaiu ni sint egale, acul galvunomct.rulul Indica zero. Precizia metodei depin de de

rcalizeaza egalizarea tensiunilor de comparat cu ajutorul unui servomotor, cornandat printr-un amplificator de direrenta acestor tensiuni, P ozi tia cursornlui reostatului este 0

Fig. Fig.
Pl'l'C1ZIa

57

56 sun de motorul principal, printr-o transmisie. Curenttt rotorici ai motorului asincron produc in tnfa~urarea e.de 1. (cu Pc perechi de poli) un etmp magnetic tnvtrtitor cu turatia n.c = 60 Sfl/PC' Prin antreaarea roto-

= 1 sin 9,

tlcfazatii

clementului normal ~i a d iviz or-ulu i de tensiune rezistiv. C. de c.irrnt (fig. 56) comparii ci1derea de lr'nsiune U; produsii de un curent iET'\_ili ar Ie, nuisurat ell preclzie mare, cu cadcl'ca de tensiune U; produsa de

masura a tensiunii produse de terrnoelement si, de regula, se Inregtstreaza (poteniiometru inreqistr ator ), eompensator ell contranrenta1e, dispozitiv utilizat in ins l.ala l iile de tractlune elcctrlca, pentru compensarea varlatiel

cnlnponente

SilH'e11'iee

'76 rnctric cste un sistem de tensluni sau de curenl i. Prn cuc, se pot considcra simcti-ice sistemclc cu F,:/Fd ,s; O.OS, respcctiv Fo/Fd ,s; 0,05. C.s. se u l.illzcazri Ia calculul curentilor de scurtcircuit sl al caderilor de tensiune in rctclele 'electrice. In studiul masinilor elcctri ce, metoda e.s. se 'aplica

77
rul or sin cron (la alimcutnrcu in curcnt cont.inuu). In prezent se nt.iliz eaz.i f oart e rar, dn toritii dez voltiirii mutat oarclor eli scmtconductonre de putere. Sin. comlliatrice. '~()mil!a(Or, aparat electric de comutatie. ut ilizn t pentru tntrerupcrea curcn l ilor de valoare rnica san pcntru modificaren couexiunilor circuitelor electr iee. C. en pirqhie, rn onopolar sau multipolar, are eontaetele fixe In rormu de Iurca, iar coutactele mobile in forma de cu lit. C.de boicrie modiEcil numurul de elemcnte ale unei bntcril de acumula toarc, pentru ment inerca constantri a tcnsiunii Ia desc.irc.u-c sau la inc.i\l'care. C.de cotnatuui (clicie de coniandu ) se uti lizeazii in circu. 'cele sccundare , Hind action ate _prin ap.isare (butoane), prin rot.ire (e. rotative) san p rin rotire si tragere, st pot Ii prevazutc cu scmn alizare optica (lampi de semnalizare Iucorporutc in butonul sau miuerul de actionarc). C. p achct., monopolar sau multipola;' are contacte le mobile fixate in [u rul unui ax izolant, iar cou tactelc fixe npltcate tutre placi izolatoare suprapuse (impachetate). C. de ilurnuiai ~i c. de ulilizari casnice pot 'Ii rotative sau basculan te. C. sica-triurujhi est e folosit Ia pornirca in s tea ~i, apoi, Ia conccta rea in trlunghi a mot.oarelor asiu croue. {,oJllutatie, conectare pcrtodlca a unui circuit electric pe dif'eri te ramurl de nu-hidcre a curentului. La m a ~ i n ilee 1 e c t ric e, c. const{l in trecerea unci sectii de infii,:mrare a indusului -cu eolector dintr-o eale fIe curent in alta. prin intermediul periilor ~i este Insopta, de regula, de scintei mai nmlt sau mai pupn intense. C. decurge intr-o perioadii de timp Tk = bp/v" {bp - lafjmea pm'iei, vk - viteza la perireria colectorulni) in care lamela ,de colector a secliei considerate se anii partial sau lolal sub perie (perioadd de c.J. In acesl interval seclia care comutii llste scurteircuitata de perie, iar curentul ce 0 pareurge va,riazii de la il = i/2a la i2 = - i/2a,

f'Omlt!a! le un de i estc curentul total al in du sului, iar 2a- nurnaru l de cui de curen t (ram uri leg a lc in par alel de dllrc perii). La m asinile de curcnt continuu i = T = coust., pe cinrl la m asinlle de curent altcrnativ cu colectoi-, i este variahll. In Iun ct ie de m odul de variatle a curentului din sec l ic, e. ponte fi lirieari: sau curb ill uic (griibit~\ sau tnttrziata). Aceastii variat ic cst.e dcterminata de tcnsiunilc induse in sectie, In perioada de C., de rcz istcn tn per lei, iar la masluilc mici ~i de rcz.isl.en tn scctiel. In secti a scurtcircuit.atii de per ii, ana tii, de regula, in ax a ncutra geomctrlca a masinu, se indue, in cazul general, u rnui toarcle tensiuni: a) icnsin uea de auloituluctie
u,L = - L -~-

c. lOJl.r;ifudi!luld; l a =: I sin tYJ c.ue produce 0 rcnct ic longitudinaEi. :;;i ~l1tr-o c. lrunsrcrsuli), Iq = I cos ,_y. care produce 0 rcactic a iudusulu! transvcrsalii (tjJ cstc n nghi ul de defazaj <Entre curcnt ~i tcnstunca clccti-omot oarc iudusri de Ilu xul inductor) (--t componenle siinetrlc:),

I;ig. 58 ~'~Hnponelll-e slmerrtee. ficcare din S1St cmclc trifazatc (polifazn te) sirncti-i ce de Lcnsiuru S:lU curcntl in care sc ponte dcscompuuc un sistern tr+Inzat (polHazal) ncsimctric, in scopul studicr ii comportriru acestula prin t.ratare monofazatii (calculul rniirlmilor pcntru 0 singura fazii). Un sistcm tritazat nesimetric, caracterizat ne celc trci faze de tazor-ii El' E2,]i"_~ (tensiuni sau curent.l) sc poatc des compune in mod univoc (fig. 58) in trci sis lcme simetrice: d irect (de acecasi s-uccesiune a fazelor ca sl sistcmul initial); indirect (de succcsiunc invcrsil); omopolar (cu marlmile sinfazice): (pru: suprnpuuerca efecLelor) num ai in ipoteza ncgli.iarii sat ura l ici. Haport.ul dintrc Iazorul t euslunri de 0 anumtta succcsiuue, pc 0 fazii, ~i Iazorul corespunzii Lor aI cnrentului rcprezintu unpcdan ta de succesiune data (itnpcdania de succesiu.ne direclii, Z(l;; inipedanta de succesiune innersa, Z i; itn peduulo de succesin uc otnopolara, Zo). Sin. coordounle simeirice, eo mpound. L Amcstcc de sub stante clcctroizolant.e utilizate la imprcgnarca infi\~uriirilor masinilor :ji aparatelor elcctrice, mulclor dc cablu etc. 2. Conexiune m lxtii (seric ~i paraIel) la masi ni clecLrice (de cvit.at), eomutatoaro, masina elect.rica care convcrteste energia de curent alternativ in encrgie de curent continuu sau invers. Statorlll ma~inii poscdii Ull sistem dc poli excitatJ in curent continun (identic cu cel al mU:jinii de curcnt continllu), iar rotorul, 0 infa~urare de curcnt continull cu col ector, ~i 0 infii~nrarc triIazata (monofazata), cu incle (dc regula aceste infii~ur{lri s1nt contopite intr-o singnra inf:l~urare; la un capiit cu coleetor, la celalalt, eu incle). i\Ta~ina se comportii ca motor sincron ~i ca generator de curent continnu (dacil sc alimcnleaz~\ in curent alternati v. san ca molor de curcnt continun ~i ca gcne-

di

cli

(CU

valonren i

medic

IJC

durata

£1 = Ed + !"i + !"o ; E2

+ af_i + £0; ~
J-

= a!!_p, a2E! (teorcma Stokvis-Furtcscue , fig. 58) afiind opcratorul de rotirc cu 120°,
.2r: 3.

(;2£d

+ + Eo

a =e miua

es. Ed, Ei

~i

cu rcla\.iile:

£d

se dcter1 = --::;-l (E
.)

Eo

(IF ) '. __ F0 _3

-3

(F _1

_jI

_: ..

F _i2

F _3')

Haportul (nspcctiv

dintre modulul C.S inverse· omopolarc) ~i llloclulul c.s £linch', 11llll1it grad de (li.~il11ctric (rcspcct.iv de asimcirie), arata cit dc llcsi-

= L --; if a - vaaTe oarca momentauii a cu rentulul prin per ie : L - Indu cl ivitul cn scct iei), produsa de vartatia curcntului in sect ie de la i/2a la - i/2a. La masinile de curent continuu UeLmed este constant.i, fiind propor tionala cu tu ral.iu ~i curcntul din indus, iar l a masinile de curcnt altcrnativ est.e sin~soidalii, fiind in faza (san in opoz ltie e1e faza) cu intensilalea curentului indusului. Practic, UeLmed = 5 ... 12 V; b) iensiunea irulusii piin rota! ie (de inductin magnetica Bc existcntii in dreptul conductoarelor secl.lei care cornutii) ut'e = = 2Bcliv,.Ns (l.i - lungimea activii a conduelornlui; vr - viteza la per:,. feria rotorului; N., - numarul de spire al secpei). Clmpul Be po~\te Ii produs de polii auxiliari (claca cxisHt), de reaetia indusului sau de polii principali, in cazul deealarii periilor din axa neutrii. La rnasinile de curen t altcrnativ uec este, de asemenea, In faza (sau In opozitie de fazii) Cll cnrentul din indus; c) iClisizuzea eleciramoioare irans{ormaiorica (indusiA prin varia\ia fluxului inductor) Zld = c. UeLmed

= -N, -di

diP

(cll -

valoarea

momen-

78
t aufi a Iluxului)

70 frccventei tcnsiunll de alim ent.are In 50/;0 = 16 2/3 Hz, mlcsor indu-se asttcl vuloarca tcnsinnii electromotoare tnmsformatoriec, propor\ionale cu l'rccven\a. La m uta t 0 a I' e, c. reprezinta trccerea curcntului de pe un

COllluta!ie tan. In aceas tii pcrioad~l ccle d oua fazc ale transformatorului conectate la ventilelc care comuta sm l puse in scurtch-cuit. Cnrentul de scurt clrcuit este produs de ditcreuta tcnsiunilor de faza Uk = llz - Ll1 (fig. 60) ~!i st e e

aparc la musinile de curent altcrnativ cn colector si la motoarelc de curent continuu alirnentale de la redresoare. La 0 variatie sinusoidala a fluxului Uet este defazat cu rr/2 fatii de flux (la maslnile cu

miiresc uzura periilor, iar in cazuri extreme determinii apari tia cercului de foe la colector (foe circular). Practic, peutru tensiunea de scir.t elere s.e admit valori de 2 ... 3 V la masint de curent continuu, 1,5 ... 2 V 13. masin]
0;:\<1)(2

+[

-+!

(Xl>

0<2

b
Fig. 59

T c

excitatie in serie, fata de curent). Valoarea etectlva a tensinnii elec tromotoare transformatorice la rnasinlle de curent alternativ cu colector este de 3 ... 12 V, Suma tensiunilor electromotoare iuduse in sect ia care comuta se numeste tensiune de scinieiere (in curen t alternativ suma se face fazorial) : !l_es = !l_eL !l_ec !l_et' Dacii tensiunea de scintclere este egalii cu zero, c. decurge fiira scintei la peril. La masina de curent continuu Vet=O ; pentru VeL = Vec C. este liueara (idealii, fig. 59, a) ; daca VeL> Vec. C. este inttrziatii (fig. 59, b); daca VeL< Vee, c. este grabitii (fig, 59,c). La c. linearii densitatea de curent sub peril este eonstanta pe toata durata c. si nn apar scintei la col ector ; la c. iniirziatii densitatea de curent arc valori mat-i la sftrsitul perioadei de e. §i apar scintei la muchia de iesire a perlel ; la C. grabitd scinteile apar la muchia de intrare a periel, ca urmare a densttatil marl de curent la inceputul perioadei de c. Scinteile sint daunatoare deoarece produc supratncalzirt locale, deterloreaza supratata eolectorului,

de curent alternativ (In cazul folos.irj] unor perii speciale, 2 ... 2,5 V, tar la pornire, 3., .3,7 V). C. maslnilor de curent alternativ cu colcctor cste mai ditlcila decit a mastnilor de curen t continuu, deoarcce tensiunea electromotoare transformatoricii, independenta de valoarea turatiei ~i defazaH~ fap de curent, nu se poate compens a cu tcnsiunea de rotatle a polilor auxiliarl decit pen tru 0 anumita sarcina ~i 0 anumitii turatie, chiar rccurgtndu-se la masuri speciale (surrtarea polilor de e.), La motoarele de tractiunc alimentate de la redresoare monofazate, rnlcsorarea pulsattet fluxului de excltatie se obtlne prin ~unt.area infa~urarii de exeitatie (serie) cu 0 reztstenta care sa conducii eNl mal mare parte a armonicilor superio are din curen tul motorului, acest ea fiind deviate din tnrasurare, datortta reactantei mari a acesteia la freeventele armonicilor. Arneliorarea 1'. motoarelor de tractiunc serie cu colector, monofazate, utilizate rnulta vreme pe unele locomotive de curent alternativ s-a ohtinut prln redueerea

(l

~-'P,-",.~-----~

wi b Fig. ventil pe altul, cu schimbarea corespunzatoare a circuitului de tnchldere Ifaza transformatorului sau a rctelei de alimentare). Din cauza inductivitatH din circuit, care se opune oriciirei variatii rapide a curentului ce 0 strabate, curentul prin Yen tilul ce se blocheaza nu scade brusc la zero, iar eel al ventilului cc intra in conductie nu crcste brusc, asttel incit exlstii un interv,~1 de limp, numit perioadii de c. sau perioadii de suprapuuerc anodica,:}n care ventilele condn c simul60 determinat de rezlstenta infii~urarilor si a ventilelor nIt, dar, mal ales Ia puteri marl la care acestca sir:t ~~glijabile, de j-cactnn ta de scapari a transformatorului XI: = NLlc' Curentnl de scurt circutt nn ia inca valori rnari, din cauza timpului scurt de comutatic : el sc scade din curentul ventilnlui ce se va hloca i1 ~i se adunii la curcntul vcntilului ce intra in conductie iz. In ipoteza unui curent redrcsat perfect llctezit (L ~ co), I a = = i1 i2 = const (fig. 61). Pcrioadci

conmlalie de e, T/.;, Ii corcspunde unghiul de e. (unghiul de suprapunere anodica) y, care pentru 0 anumita valoare a rcactantei de sciipari a transiormatorului este dcterminat de curcntul de sarcina, iar Ia mu tat.oare comandate circuit de stingere, de regula densator de c.).

8-0

81
tia tensiunll de alimentare, iar mari c. in para-

ecmilensatolf

cu

C{)I1-

C - eapaeitatca c. Capacltatt
sc pot obtinc prin Iegarea

eoudensator, dlspozitiv format din dona conductoare (annaturi) izolat e printr-un dielectric (incorect capucitate). Prin aplicarea unci tensiuni In hornele e., pe armaturiJe accstnln apar sarcini eIectrice egale ~i de semn contrar - inciircorea c. Dcscarcar:a c. constii in neutralizarea sarcinii aCHnmlate pe armaturi, printr-un circuit electric exterior concct at Ia lJoTucie C., prin Izolantul imperfect (lintre armaturt sau prin strapungcrca dieleetricului. C. se clasif ica : dupa Iorrnr; arrmiturilor : c. plane, c. cilindtice, c. slcrice ; dupa natura dielcctrlcnlut . c. cu. aer, c. cit uid, c. en qa: comprirnat c. ell ulei, c. cu liirtie unpregnat.i, c. CE mica, c. ell [alii de tncicrial pi astic (polistiren); c. ccromice, c. clcctrotilice; dupa utilizare : c. de [or/a, pcntru compcusarea puterii reactive, pentru
6

leI

" : c, = ~ c, (fig.
" ~

62). La lcgarea In
C, este fieciirui la bor-

Yl.u

"):0

,=1 serie, eapacitatea mai midi dccit c. : l/Co=

echlvalenta capacitatea teusiunile

~J_, Fig. 64

o~----

____
t

l/Gi;

nele c. legate In serie slut invers proportionale cu eapacitatlle lor. In r e g i m u l tranzitorin de inc a I' car e a C., care apare la eoncctarea acestuia Ia 0 sursa de tensiune continua (fig. 63) printr-o rezistenta

.=1

rnmagaztuarea energici (la sudarca cu


Fig. 61 energie Inmagazinatii, la Instalatiile de incercarl de inalta tensiune) : c_ peniru incdlzirea priii pi.erdcri dielectrice ; e. de [iliraj, pcntru separarc C1 component.ei continue din tensiune n redresatii ; c. de deporazitare, pent m eliminarea parazittlor radio produsr de descarcarile de Inalt ii rrecventu date de scinteile diferi tclur m8si;li sau aparat.e elcctricc ; c. pcntru (/ivr:ware de tnaltt: tensiuru: ; c. de prater/if: la suprotensiuni a oeniilclor serniconducloare de putere (diode, ttristoar«, triacur+, cliacuri); c. penlru circuit: elcctronice, Pentru curentul contimu: c. prezinta 0 rezistent.i practic iufinita; prin c. se poate stabili doar un cureut tranzitorlu de incarcarc san descarcare. La aplicarca unel tellsiunl alternative pc c. se stabllestc un regim stational' de incarcar! ~i descareari succesivc, printr-nu curent; defazat cu _:::_ inaintea ten2 siunii, de valoare 1= UIXc• Miirlmea Xc=l/( wC) reprezintii reactants capacitiva a e., in care w=2n( este pulsasinusoidal

sl de unghiul de comanda (X (fig. 60, b). Uughiul de c. dctermina 0 seaderc a tensiunii medii redresate, in sarcina, cu valoarea corcspunzatuare supratctet hnsuratc (fig. 61), deoarcce in perioada de c. tensiunea la bornclc redrcsorulni este egalii cu valoarea medic a tenslunil celor dona faze, puse in paralel de catre ventilele aflate 1 In c. : uti = -2- (u1+UZ)· La mutatoarole comandablle, cu tiristoare, unghiul de e. influcnteaza valoarea unghiului de sting ere , necesar recapataril proprieta tilor de comauda, care evitii -> boscularea mutatorului. La unghi de comanda (X = 0, unghiul de c.

o------l 1--1~li-- - - - ---I~


\'

C1

C2

C3

Cn

Fig.

62

are valoarea Yo= arccos[1-ld!(V21,\;)], cu h;=UkI(2u)Lr.j, unde Uk este tensiunea de c. Dupa felnl tensiunii

In care T = BC este constania de limp a circuitului, care arata intervalul de timp in care curcntul de tncarcare scadc la lie (cca 37 %) din valoarea Inltlalii san in care tcnsiunea la hornele c. at.lnge valoarea (1 - lie), rcspectiv 63 % din valoarca sa Iinala. Dcoarece circnitele capacitive l1U permit ca tensiunca sa varieze brusc, grupurile B, C se Iolosesc pentru protcctia tiristoarelor. La des c a rcar e a c. pe 0 rezistenta (fig. 64), curentnl de dcscarcare ~i teusiunea la borne au expresiile i = (UI R) exp (-i/ T), respectiv Uc = U CXP (- tl T) .. Forma ~i dirnensiunile c. sint determinate de tenstunea de Iucru (continua sau alternattva), aut diu cousidercute de iznlare, cit §i sub aspectur posibilltatli evacuant caldurit disipate datorita pierderilor de putere activa. Tensiunea de lncru reprezinta 15 ... .. ,30 % din tensinnea de strapungere a dielectricului. In curent continuu, pierderile din c. slut netnsemnate, fiind produse doar de curentul de COl1ductie prin reztsteuta diclectrtcului : c. de curent continnu au capacit.at.s mari la dimensiuni mici. In curent alternativ pierderile se produc ~i datorita polariziiril dielectrtculul dupa 0 curbs de histerezis. Un c. real, cu picrdcri, se ponte echivala cu un c. ideal, fiira pierderi, conectat in paraIel cu 0 rezistenta. La c. reale, defazajul dintrc tensiune 9i curent este mai mic decit -~ cu un uughi 0, numit 2 uughi de pierdcri dielectrice (fig. 65) ; Iactorul de plerderi tg~ = PIQ = = Ulcos cp/(Ulsin<p) = ctgrp, nnde P este put ere a activa disipata pe c.,

c. mutatoarele pot avea c. naturale (mutatoare cu c. de la retea), c. de La


sarcina (tensinnea alternattva de c. se ia de Ia sarcina mutatorului) ~i c. fortata (tensiunea de c. se ia de Ia un

de

R, curentul de in ear care are expresia i = (UIR)exp(-tIT), iar tensiunea la bornele c. este Uc = U[l- exp( -il T)J,
6-c.83

82 iar Q - putcrea sa reactiva. Futerca dlsipa ta se poate calcula cu expresia P = Q tgo= l]2u>C tg3, iar 10. c. plane, In care G = esll, U ~=EI, V = sl , P = 2rr{E2s tgo V, W. Pc unitatca de duri rulante sau vehicule de tract.iune electrtca), la distributta cu bare' protejate sau 10. instalatiilc de legar c ]a pamlnt de protcctic. C.«. isolate, en iz olatic de cau ciu c, sau, rnai rcccut , din policlorura de vinil, au ut iliziu-i foartc diverse (Instalatu fixe sau mobile, c.e. pentru ascensoare, aut ovehicule, nave, sudare electrice, echipamente clcctrotermlce, tclecomuni cat ii, comanda, rnasura, semnalizare, control etc.). eouduetlvitate electric ii, G, marime Iizica cc caracter izeaza capacltatca unui mediu de a conduce curentnl electric. Pcntru medii omogene ;;i iZQtrope e.e. cste egalri Cll raportul dintrc densitatea de curcnt., J, ~i intcnsitut ea cimpului electric, E : cr = J/ E, relatie ce repreztn ta forma locala a legii conductlel electrice (Iegea lui Ohm) In medii anizotrope c.e. nu rn ai est e o miirime scalara, ci un --+ tensor care deplnde de directia liniilor de curent. C.c. variaza cu temperatura. Anumite metale ~i aliaje, Ia temperaturt aproplate de zero absolut (4 ... 20 IZ), i.)i pierd brusc orice rezistivitate (valoare lnversii c.e.) ~i devin supraconductoare ( --+ supracotuluetioiiaiev. Cu cxceptia mcdiului vid (teoretic ideal), toate substantcle prezlntii c.e. mai mare san mai mica: meta le -10" ... 108Q-1m-1 : eleciroliti - 102Q-1m-1; semicollduc~ toare - 10-8 ••. 104Q-1m-1; dielecfrici - 10-13 ..• 1O-8Q-1m-1. C.e. diferita a corpurilor solide se explica prin teoria benzilor de cncrgic din mecanica cuantica (--+ coiuiuciie elcctricii) . conductivitate termica, A, marime fiZlca ce caracterizeaza capacitatca unui mediu de a transmite cal dura, definitii de relatia q = - J.. grad ·It, care rcprezintii forma locala a legii conduetiei termice (legea lui Fourier); q - densitatea fluxului de caldura transmisa prin conductie, W/m" ; .l} - temperatura, K; A - c.t., masurata in W m-1K-1. C.t. are valori mm'i la mclale (argillt -_ 418 Wlm grclj

83 cupru - 384 Wim grd : otel - 12... ... 46 \Vim grd) ~i valori rcduse la maieriale refracture (0,58 ... 4,65 "V/m grd) ~i maieriale tennoizolanic (0,04 ...
... 0,38 W/m grd). In metale atit conductia electrica cit ;;i conductla termica se face pe seama electronilor liberi. Acnmulind In portiunea rnai calda a corpului 0 energie cinetica suplimentara, electronii mobili transporta relativ repede accasta cantitate de energie in portiunlle inveeinate ale corpului, accelcrrnd procesul de conductic tcrmicii, care la materialele neconductoare se face numai prin eiocnirea atomilor. La 0 anumita ternperatura, raportul dintre c. t, ~i conductivitalea electric a a metalelor pure e ste constant (Franz- Wiedemann), conductor 1. Material capabil sa conduea curentnl electric. 2. Corp utilizat Ia realizarea legiiturti elcctrlce in circuite pcntru transrniterea energiet sau a lnlormatlct. Cele mal raspin dite c. sint conlcctionate din CUpl'U (sau aliaje de cupru), alumiuiu ~i oiel, In instaIattile electricc se Ioloseste aluminlul, cu exceptra unor cazuri speclale (iluminat de siguranta, circuite secundare, fire de contact, c. de curenti mari, de ex. la cuptoare electrice, in medii coroslve san eu pericol de explozie etc.). C. de leqare La pamint, c. de Iegatura intrc priza de pamtnt si elementcle instalatici de protcctie prin legare la pamtnt (centura de parntntare, carcasele echipamentelor, c. de protcctic a llniilor electrice acriene et c.), confectionat din cupru sau otel. C. de proiectie, c. nctzolat instalat pc liniile electrice aericne de inaltii tensiune ~i legat la prize de pamint in dreptul stilpilor, cu scopul de a proteja linia de supratensiunile atmosferice produse prin lovituri de trasnet directe sau din apropiere. C. neutl'u, c. al unui circuit electric trifazat (polifazat) coneetat la punctul neutru al transformatoarelor sau generatoarelor, care serve~te la inchiderea curentului de dezechilibrare a fazelor. C. de nul, c. neutru legat la pam tnt, utilizat la protaetla prin legare la nuj, Pe c. de nul de protectie nu se adlllite instalarea de intreruptoare automate san sigurante fuzibile, pentru a se asigura continuitatea. legarii Ia parntnt §i in caz de deranjament e. coniluctor blanc, conductor neizolat ,

volum a diclectri cului se dcgaj a pntcrca specllica p = 2rrfE"soEr tg3. La frccvcnte mad ~i lntensluiti de etmp electric iu dielectric de valori mari, acestc pierderi pot Ii insemnate ~i se uti lizcazfi Ia --+ iticiilzirca priti pierderi .dielcclrice. Factorul Er tg3, in care EOr est.e permitivitatea relativa, sc numcste citra de pierderi, Sin. capacitor. ·condnct:ml:i (6), rnarlme definita, int r-un circuit de curent eontinnu, ca raport lntre intensitatea curentulni i .absorbtt dc un receptor si tensinnea continua II aplicatri la borne, G = i n: (val oarea rcciproca a c. este rezisteti,fa). La 0 linie elcctrlca, c. corespunzat.oarc rcz istcntel de izolatie sc numcst e perditanta ~i se raporteaza la nnitatea de lungime a liniei. Intr-un circuit de eurent alternativ sinusoidal '('. reprezln ta partca rcala a --+ admitaniei unni receptor, G = Re{.~} = = Y cos q:J = R/Z2 =R/(R2+X2), unde '? csto argumentul irnpedantei (def'az8jul dintre curent ~i tcnsiune), Z ._ impedanta, R - rezistcnta ~i Xreactanta receptornlui. Unitatca de masul'a a c. este siemens, S. eonflnctil electricil, conductor sau ansamblu de conductoare, neizolatc, izolate sau cn h1Yeli~ de protcctie care 'Servcste la transportul energiei electrice.' C.e. neizolate se utilizeaza la]iniile electrice aeriene, la aliment area rcceptoarelor cu fir de contact (po-

eonductte eleetrlca, trecer e a curentului electric prin corpuri en urrnare a deplasiirii purtatortlo- de sarcina electrica (electroni, ioni) fata de merlin] considerat, Daca purtatorii de sal'c1nii se deplaseaza odata cu mcdiul (corpuri conductoare in mi§ca!'e), f~IlOmenul se numeste conoccti e eleciricd, C.«. in corpu ri solide cristalizate se ~xplica prin teoria betiz ilor de etierqie, Spre deosebire de cazul nuui atom izolat, la care clectronti pot ave a anurnite nivcluri de cnergie, in crrsl al formate, de ex., din 11 atornt, aces!e niveluri se despica, formindn-se benzt de energie, care se nirgesc si se pot intrepatrundc pe masura ee'distant", x dintre atomi scade (fig. 66), in conformitate cu principiul de excluziune 0.1 lui Pauli, care arat a ca mtr-o. stare energetica data se pot gasi eel mult doi clcctroni. Accste b~nzi de. eucrgie se numesc betizi p ermise, iarzonele dintre ele, betizi uuerztse, deoarecc electronii nu pot avea enm'gii, cuprinse in aceste zone. Conform sta~isticii Fermi-Dirac, la tcmperaturi joase eleetronii ocupa numai zonclo situate sub nivelul limitii Fermi EF. Daca acest nivel se ana in lnterloruj uuei benzi permise, zona de deasupra lui ~';;F' numlta banda de conduct ie, poate f l usor ocupata de electron! la aparitla unui ctmp electric, iar corpul: este conductor. Zona de suh nivelnl. limita EF se nume~te banda de valenta. Daca banda de concluctie este sepa-' rata de banda de valen1a printr-Oc. banda interzisa ingusta, este snficiel1t un aport mic de energie (Ob1inut prill' incalzire san prin iluminarea materialului), pentru ca electronii sa treaca" din banda de valenta in banda de conductie. Materialul este -+ semicon-

85 (intrlusec), respcctiv {OiOCOll(en erect fotoelectric intern). Daca banda Interzlsa in care se anii nivclul limitiiEp nu estc suficient de tngusta, dar contine unele niveluri de ... ergic perrnise (niveluri adltlonale) n
diictor

constantlii la translormntoarele in ulei en puled mal marl de 75 kVA, pcntru preluarea vat-latiilor volurnului uleiului produse de dilatare. Volumul e.de 11. este de 8 ... 10 % din volurnul cnvei, asttet ca sc asigurit 0 oxid ar e m in ima a ulc-

ducior

In

Iazele in dependent c), Ia m sau C. ill siea (fig. 67) are sttrsitnrilc fazelor legate intr-un punct cornun (punct neulru ), iar conectnrc« Ia retca se face pe Ia inccpnturllc fazelor (cu couductc de Ilnie), uucori 9i

en

+ 1.

srnt in fazii. T'cnsiunile Ia bornelc fazelor (tcnsiunilc dc fazii) slnt egale cn tensiunilc Inl.re condnctcle de linie (ter.sluuile de lillie). Intre curcnl.ii de faz:l :;;i cei de linie existii rclatia Xi= !_;j- !.ki. La sistorneIe echilibratc,

E Benzi,
perm IS€'

II

x
Fig. G6

,.•.r'__._'1_ ,
i

i II
I

?~

c
uatoI'iti'\. prezentei unor impuritiitl tn cristale, semlconductoaretc se numesc extrinseci. Dacii banda de conductic este desp.irtita de banda de valen'ta prlutr-o zona inlerzisa asa de larg~, Incl t numai energii exagerat de mari sint capabile sa treaca electronii in banda de conductie (strapuugerca), corpul este izolaior (fig, GG, d). eoneetare, opcratie de leg are a unul receptor sau a unci surse Ia 0 rctea -elcctrlca, de regula prin tnchiderea unui aparat de c. Elementele de cir.cult ( -+ circuit electric), se pot conecta ltn scrle, paralel, mixt, Iar cele trl6'azate In stea, triunghi, zig-zag ( -+concxiuni ), -coneetor, picsii cu UllUI san mai multe .contactc cu ajutorul careia se reali,zeaza 0 legatura electricii dezrnem'brabilii (de ex., banana, fisa, cuple mama :;;i tats pentru legarca pliicilor -cu circuite electronice imprimate in -sertare, cuploare pentru legarea cir'cui tel or elcctrice dintre doua vehicule .cuplate mecanic etc.). .eonexiune, mod de legare a celor In !faze ale unui circuit politaznt, care ,pcrmite reducerca muniirului de conducte de la 2 m (necesare la sistemul la puuctul ucutru (cu conductor neutru). Tensiunile UI, U2, U3 intre condnetele de linie ~i pun ctul neutru se numesc lensiuni de f'azii, iar tensiunile U12, U23, U31lntre conductele de lillie se numesc tcnsiutii de linie (QUe = = Qi - Qk). La sistemele simetrice, tensinnile de Iaza, respcctiv de linie, slnt egale ~i defazate lntre cle cn 2r.;3 (Uz = YJ'Uj). Cu ren tii din fazelc generatorului sau rcccptorului se uumesc curenti de raul, iar cnrentli diu conductclc de linie, curenl i de litiie, La c. in stca, curent ll d~ fazu siut aceeasl cu cei de linie. La sisternele cu conductor neutru, !.l -I- !.2+ !..3 = !..•. La sistemul cchlltbrat, curcntll de llnie slnt egall ~i detazntt cu 2r.;:l, iar in conductorul neutru cureutul es le egal en zero (10 = 0), motiv pentru care receptoarele simetrice pot fi alimentate fara conductor neutru. C. fn triurujlii (la sisternele polif'azate en III > 3, c. in poliqotu, arc sfll'\iitnl unei faze lcgat Ia lnceputul fazei urmiitoare si la retea (ng. G7, b). Accst tip de conexlune Iormcaza un circuit mchis ~i nu se utilizeazii la g"neratoare deoarece pot aparea curentl de circulatie ai armonicilor multiplu de trei, care

t: Fig.

c G7 iului datorita suprafctei mlci de contact cu aerul (cuva estc plina cn ulei ~i la temperatura mi nl ruii). Aerul din c. de u. comunicii Cll exteriorul pi-in intermediul Ul1Ui filtru de aer cu substaute deshidratautc (clorura (jot) calciu, silicagel). Protect!n uleiului contra u rui di l.a l.ii din aer se ponte uht iue pri n utiltzarca unei membrane clast.lee din material plastic, care sepm';'! volumul de aer din rezcrvorul de ulei (fig. (8). Sin. rezeruor de dilalare .
Censervcto

curcn tii de fadi. respectiv de linie stnt egaJi ~i dctazatl en 2rr/3, iar Iz = = VXr t- C. ill ziq-:og (fig. G7, c), este o e. in stca spcciala, uti lizutji In sccundarclc u n or trnnslormatoare Cll sarcmi nesirnctricc, la care tnliisurarea ficc,\rci faze est.e dlvizata in d~uii jumata\! ascz ate pc coloane diicrlte. La putcrl ~i tcnsinni egalc, accasta c. ncccsita cn 15 % mal mult cup I'll (alumiulu) dcclt c. lu stca. Sirnbolizarea (;,: Y - stea : D - lriunghi; Zzig-zag; Yo, Zo - ell conductor neutnL

Orificiu

eenjuneto» - dlsjunetor, aparat electric utilizat la concctarea sl deconcctarca acumulatorului la gcneratorul de cnrent continun (rllnam ul) de pc autovchiculc, care evitii descarcarca ncestuia pc rczlstcutn indusului Ia sCflderea tcnsiunii la bornele geue<'atol'ulni ca urrunre a sc.idcril turatiei uiotorulul tcrrnic. Are utiliziiri recluse din cauza introducerii rcdrcsoarelor en siliciu Ia tnciircarca acumulatonrclor. conservator de ulei, recipient de Iorrna eilindri cri, cu axa orizontal:'\, ntilizat

MemDrOnG

r
Fig. constantan tate.
-+

G8 de mare rezlstlvt-

alla]

euustanta, marune fizica a care! valonre ramlne nesclumhata, Intr-un slstem de unitii\i dat, Prmcipalele e..

eonstanta

de propaqare stnt date In liniei distantate cu 1 km) ; se mi'isoara in neperijkm. Par-tea lmaglnnra, S, a c.de p. reprezinta constania de fO:ci (de distors iutie ) ~i exprima varlatia fazei undei de tensiune (curent) pe unitatea de lungime, In ra diaui/kr».
Z

87
51.abile~tc dupii un 'limp teoretic in1init, prnctic insa, se poate considera ,Crt valourea finaEi s-a olrtlnu t dupa .~e.de t. Cxie t. eleciromaqnetica uuui circuit i u du cl.i v sau a unei Jn1ii~ul'iiri este T = L/ R, L fiind inrlnctrvrtntca ~i R. rczistcnta circuitului; 1a u n circuit capuclti v, T = RC. C.cle t. clcdromccanic(l a unci ac~ionari {'leeLrice cst.e T = JQo/Mst, unde J cstc mornentul de inertie al acttontirll, viteza un ghiulara ideala de mcrs In gol, 1'vI"t - cup lul stational' (1'1 nct.ioniir-l en m asini de curcnt cont inuu. T = J nn/c", na - rczlsi c.n'l,a illfii\;nral'ii inrlusulul , c = keD constanta motorutui). C.de t. termicii 1a incalzirca unci masini elcctr ice, constdcratti ca un corp' omogen este T = C(A, unde C - capaeitatea t.erDlic:J. a iuotorului, care arata can t.itate" de caldura ce poat.e fi Inmagavinatii de motor la ri dicarca temperat.nrii acestul a ell un grad, tn J/grd, A - coettcieutul de ccdare a caldur ii, in W/grd, In tnnctic de pu terea ~i lonna cons truct ivii, aeeste constante Yariazil de la z cci de minute la sute de minute (la putcrl rnari). receptoarele a ca ror Int.rerupere are ca efect dereg larea proceselor t.ehnologice in flux conti nun sau cauzeaza prnducerca de rebuturi lmportante, deteriorarl de scule, picrrlcr i de matesn prime san imposibilltatca recuperaril productiei nercalizate (de ex., Ilnil tehnologice, tractrune electr lcii etc). Catcgoria I I tnglohcaz a receptourele a caror tntrerupere are ea efect uerealizarca unci prodnctii proporttonale cu durata sa, Iiind posibilii rccuperurca ulter ioara, iar coieqoria 111, restul receptoarclor (atcliere de repara\ii ~i tntrctlnerc, depozite etc), Du pa criteriul tirnpului de tutrerupere In care pot aparea e[eetc daunatoarc., qrupo a cuprincle rcceptoarcle In care crede1e eEmHaLoare so pro due ch iar in Iirni tclc t impulut necesar apnrut clor automate din sistelllul energetic sll restabileasca alimen tarca : qrti p a b receptoarele ce pot suporta tntreruperi pe durata restnhilirti automate a allmcutarii : grupa c - rcceptonrcle Ill. care nu apar alte eIecte daunatoan~ dcctt staguarca. In Iun ctie de puterea absorbita, e. se impart in 4 clasc care dclermill:1 ~i tenstunea rccouiandat.a penlru alimen l.arc : clas« A - peste 50 l\1VA (a limentare cu l in ii de 220 kV sau 400 k V) : clasa B - 7,5 , . ,50 M VA (110 k V scm mai mare); clasa C - 2,5 ... 7,5 MVA (20 leV); clasa D - sub 2,5 MVA (ll k V san 10 k V}, contact, piesa conducto are care serveste Ia stabilirea unu i --+ contact cle~tric, Se deosebesc : c. fixe (cu surub uri sau nlturi, prin Iipire sau sudare) ~i c. mobile, de intrerupere sail glisante; c. puncU{orme (intre dona srere, intre sf era ~i plan, in trc cilindr! tncrucisatt). c. Liniare (tutre cilindru ~i plan, tntre muclue 9' plan), c. de sLzpra{a,td (intre dou a plane); c. [rontale (deplasarea se face per-pendicular pe supraf'ata de c.), c. alunecatoare (gUsante), c. dc rosloyolire (atingerea se face prin rostogolirc, locul c. sta~ionar nu coincide Cll locul e, la inchidCl'ea san deschiderea circuitlllui), c,de {recare (inchiderea san deschiderea SI)

utilizate in electrotelmica tabelul z.

eonstanta de prcpaqare, marime complexa care, irnpreuua cu --+ impedatit a earacieristica, caracteriz eaz a linlile lungi in regim permanent sinusoidal:
TallelLZI

Prtnelpalele Slmb ol

COilS

tun re utillzate

In eleetrot ehnleri Ya loarea

Denumirca

no -

Sarcina clcrn cntara (sarcina electronulu masa de repaus

1, 60210, i)

ro-ve

a clcctronlllui

permitivitaten
vidnlu i 1-'0

ahs oluta a

1 J( 4/r' 9· 109) = 8 J 8541 D, 1O-l:~ F/m

perm cabi lltat ca abso!u ta a virln lu i viteza lnrninll tn vid 2,907925.1 (Js m/s gram

constanta constanta coustanta

lui Faraday lui Boltzmann lui Planck

96487 Cjechiva]cnt 1 , 3807 ·10-"" J'K 6, 62 ,10'-"~Js= eVs

~,ollstantii dlelecu-ieii, perrnitlvitate. ,,·.onsumator, totalitntea rcccptoarelor de cnergie «lectrica racordatc In un punct de alimentare (static de distribune, post de tr anstormurc, l ablou de distributle etc.). C, se earacterizcazsi prin : consumul annal de energie elcctrlcii, puterea ccrnta maxima, durata de utilizare a sarctnti maxime, coeficientul de cerere, gradul necesar de asigurare a coutlnuitatn, tirnpul de tntrcrupere admis etc. Dupa signrnn l.a cerritii in alirncn tarca cu criergic, c. se imparl in 4 categorii. Cale(joria zero (speciata) cuprinde reccpt.oare Ia care intrernperea all mcuLiiri i ponte avea ea urrnare producerea de explozii, In ccn dil, avaricrt sau distrngeri de utilaje sau pnnerea in peri col a vle~ii oamenilor (de ex., furnale, instalatii de exLracpe miniere, pompe de evacuare a apelor subterane, sali de opera~ie etc.). Colegoria I cuprinde

4,14, lU-15

R
N

constan ta gazelor numarul lui Avogadro

8314,4 Jjl11o] J{ 6,02.102& m olcculejrnol

y = ~= ":0. ct. +j~,

V(R + jwL) (G+jwC) = unde ~, K, u, L, G, C slnt hnpedanta, admitanta, rczlstenta, inductivitatea, couductanta de izolatic ~i capacitatea raportate la unitatea de lungime a liniei (marlmi Iineice). Partea reala a c.de p., a, reprezinta constatiia de aieriuare ~i exprima variatla amplitudinii tensiunii sau curentului pe unitatea de lungime (logaritmul natural al raportului c1intre doua valori ale amplitudinii tensiunii, respectiv ale curentului din doua puncte ale

constantii de thnp (T), interval de timp dupa care 0 mrirnne varlabila descns.; de 0 lege expnnen tlala i~i modif'ica vaIoarea de e = 2,718281 ori. Dad 'V~ este valoarca inltiala, valoarea mementaua a marhnli la tlmpul I este V = Voexp(-t/T). C.de t. caracterizeaza procesele tranzttoril electromagnetice tn circuitele clectrice. electromecanice, in actioniil'ile electl'ice ,?-1 tel'mice, la lncalzirea 91 racirea ma~inil or ~i aparateloI' electrioe, La variatii exponentiale, regimul stational' st:.

contact Iace prin Irecare, realiztndu-se 0 curatire de oxizi a suprafetei de e.). C. de intrerupere, utilizate la Intreruptuare, separatoare, contactoare, relee, pot ave a urmatoarele forme constructive : c. [rontale (cap la cap), ntilizate ptna Ia curenti de 2000 A, au forma unnr bare metalice masive san tuhularc : c. tulipa stnt compnse dintr-o serie de segmcnte conductoare cu profil trapezoidal sau In forma de Z, presate radial, cu arcurl, de 0 lJara conductoare rotunda, care de obicei este c. mobil; c. deqei, formate dlntr-un cutit trapezoidal, care intra intre douii degete fixate cu lame elasticc; c. per ie, formate dlntr-un miinunchi de lamele de cupru sau bronz, cu grosimc de 0,1 ... 0,5 mm ~i un cut.it conductor, pe supratetele caru ia arc loc cont actul, supratata de c. fiind nutocuratita prin trccarea periei : c. latnelare, cn cut.it ~;i lamele elastlce, stnt utilizate la scoaratoare, rutreruptoare cu pirghie '~i sigurantc cu mare puter e de rupere. La uncle aparatc de comntatie de mare put.ere se utilizeaza douri ~. dist.incte : c. de lucru, care aslgur.i un e. bun, de r czistentii mica, folosit numai atunci cind clrcuitul este deja lnchis ~i c. de rupere, care au rolul de a deschide sl inchlde clrcnrtul, dupii care este suntat de c. de lucru, C. de rupere sint rczisteute Ia uzu ra produsa de actlunea arcului electric 1ji au 0 capacitate termica mare. C. de intrerupere pot fi de cureni i slob i. (conecteazri ~i deconecteazii curcnti de la citiva miliamperi la citiva amperi), de curenii mijlocii (zeci sau sut e de amperi) 9i de curcnti inari (mii ~i zeci de mii de amperi). M alerialeie din care se confectioneaza c. trebuic sa indeplineasca urmiitoarele condit;ii: sa aiba rezistentii mica de c. (conductivitate clectrica mare, fiira j'mpuritati) ; sa fie greu sudabile (temperatura ridicata de topire, conductivitate termica mare); sa fie rezistcnte la uzura si la eroziune prin al'dere; sii aiba p~oprietati chimice bune (sa nu formcze oxizi rau ('011ducatori, sa nu se zgurifice). Deoarece

88
unele din aceste conditil nu stnt eOI!1pa tlblle, se recurge adesea Ia cornpromisuri. Pentru c. de curcnti sl:1lJi se u tillzeazii arglntul, aurul, pla tina san aliajele lor (in curcnt continuu se evita argtntul, din cauza eroziunii produse de arcul electric, priu depunerea materialului de la un c. Ia cclala lt.). La c. de curentt mijlocii sl marl se )'010scste arglntul, paladiul, cuprul ~i rnaterialcle metaloceramiee (e. ohtinute prln sinterizare, din pulberi metance), C. sinterizate contlu mai multe compouente in scopul ob pnerii nnor ])1'0prietii]! optime (wolfram, molib den, nichel, carbur i, oxizi , grant - pcntru proprietatl mecanice bune, rezisl cnta 1'1ardere ~i sudabilitate redusa; cuprr: ~i argint - pentru con ductrvitiiti electrlce ~i termice hun«). C. mcialcceratnicc au duritate mare ~irezistent§ buna 1'1 uzura, dar din cauzn conductlvrtirtu clcctrtco rclnttv m.ct. se roloscsc sub forma de pliJcute rnici , lipite pe suprarctcle mar! de f in cazuri spcciale se uLiltzcaza c. rnetololichide (unul din c. est c solut. iruceliilalt, lichirl, de cx., mercury. contact eleetrle, atjngere 8 dOUd san m ai mult.e conductoare prin care Sec permite trcccrca curenLului cl~clric de condu ctie de la uu couduetor la altul, Supraf'ata de atill,,,cre se n nmeste supratata de contact. Pentru ca -> rezistenia de conicct sa fie cit mal mica, iJ{ scopul evitiirii inc{tlzirii inadmlsibile a contact elor, accstea trcbulc apasatc cu 0 fm\a sulf c.eut.i, propcrt.ionala cu valoarcu curenrnlui, Daca prln inc~"ilzirc se atingf:' t ernpcratura de topire, contactele S0 pol sueIa. Sub aetiunea fortelor de ap;lsare se creeaza 0' suprafat~ l'cala cleo contact, prin strivirea materialului. Trecerea curentului prin peliculele subtiri, care ac:opera suprafata de contact se poate facc prln efect tunel, iar stJ·a-· pungerea peliculei izolatoare, dupa aplicarea tensiunii se mllne~te fenomen

89
[ants, care Inchlde un circuit electric sub acl.iun ea unei comenzi din atara mcntill'ludu-l inchls numai cit timp se e:~ercita comanda. C. se utilizeazii ila conectar! s i deconcctan frecvente (sute )i mii d~ conectdri pe ora). Spre deoscbire de iutrerupt oarcle automate, e. uu poat e iut rcrupe curcn tii de scurtcircuit , dar 1i poate couect a ~i Ii 'pDate suporta uu timp scurt : curentu maxuu! ce pot Ii intrerupt! all valori de 4 ... G ori valoarea curcntului nominaL Ce1c m ai riispindite c. sint cu i21ccLl".'clna!,pet, dar pot fi~i Cll actionarc pacumatic.i, hidrnulica san mc,:~1t1i,-it (CLl came). C. intra trecvcnt ~,cilernele de automattzarc, de coautomata a actionartlor elec+rice, I.ind, de regula, asociate ell l'eh~e term ice pcntru deconcctarea circuitulut lao suprasarciui de durata ~i cu sigurantc Iuz ib ilc, care intrcrnp de scnrtclrcuit. In af'a ra conprinclpalc - care la C., spre >'leosebi:re de rupial', sin t normal - e. are ~i un numar «Ic au x iliare, l'JD sau normal .nch.se >JI) care permit rcaliznrea scheme de cornan da complexe, rclcc intcrmcdiarc. Plesele de CO[,tclct (cont acl elc) ale e. sint supuse 'uzc:r:[ trebuie sri fie inlocnite, dupii u:a 000 de conectari. Exista dOUG j::jW,j couatructive de c. elcctromarr: ct: clapclii, ut.itizate In special in c~_trc_;J_t continuu si ell ormatura. cu miscare de transutilizate in curcnt curent continuu SJ:;;_t LnCi~l- }OLlre san bip olare, cele de Clll'2tlt altenwtiY, de regula, trlpolarc. Bohtncle clcctrom agnetilor se alilnentC';"lz.3. in curent continun san in
-}o

eontaetor
ficruhri. Pentru elimlnarea vibratiilor annaturll c. de curent alternativ, circuitul magnetic este prevazut en spire in scuricircuii (-> spir« ecran ), care asigura 0 ecranare pa rtiala a polilor. (:. de curent alternativ sint mal rapide

Fig.

69

·curf~;:t alt~jrnati.v;

in

curent conti.nuu

frilling.

contactor, aparat de comntatie joasa tensiuue comamlat de la

de d.is-·

sc nrcy:1d rc:istcnle economizoare, care dun~-'"atraQ'erea u{'matnrii se inseriazli (:u' bobim;" clectromagllctului, penh'll '!nicsorarca consnmului; curcntlll absorJ~it de bovina electromagnctului alimcntata in curent alternativ pmlLe sc5(le~1. de 10 ... 1.5 ori dllpti cC arnL1tura a tost alxasa, datol'iti:i el'c'iicrii reacLa!l~ci ca urmare a scaderii ll1tre-

dec it ccle de curcnt continuu datOI'iti~ crestcl'ii rani de a curcn tulu i si Iiuxului maguct.ic (timpul de act.ionare este de 0,.()5... 0,1 s la lnchidere ~i de 0,02 ... 0,1 S 1'1 desch idcre, ill Iunctle de masa cch.pajului mobil), C. de curcnt ait.er n a t.iv trcb u ie sit anclanseze si sa retina armatura fii,,'! vilJl'aW' In scaclerea tensiunii piml 1'1 0,85 Un; armiiLura trcbuie sii'se dcsprind[l la (0,7 ... 0,35) Un. C. in !tId (de ex., cele de tip DITU) nu se mai consLruiese, clatorita arc1e.rii mal proInlll~ate a contactclor in ulci fata de contactele in aer ~i datoritii dcscompunerii uieiului, In cnrent cOlltinuu. In CJ.zUl'i speciale ((1'2, CX.) in atllloSlcra agrcsiva) se utilizcazll c. in [lid.

eoataetor

static pot functloua In regim lnclns-descbis san in regim de comandii de iazii, la care se ohtm tensiuni reglabile (variator de tensiune alternativa). C.« .. monofazat poate fi realizat en doua tiristoare in montaj antlparalel. cu un triac sau cu 0 punte de diode ~i un singur tiristor (fig. 70). in sarcina pur rezistivii, curentul are aceeasi forma de varlatie in timp ca si t.ensiun ea, raportul valorilor efective l a unghinl de comanda a: ~i unghinl (X = U cote f- = (,,r, q> = arctg«(UDIR), a: - un",hinI r!e comanrlii (fig. 71, b). C.s. triioznte pot fi alciituite cu cite dona tlrtstoare pe l:Ua san cu trei triacuri (fig. 721. La retelcle trifazate fara conductor neutru c.s, poate fi format ,Jill trei diode iii trci tiristoare (fig. '72, c), dcoarecc ali ta limp cit tirise.oarcle sinti~blocate, rcceptorul nu R

eoutaetor statlo
sl apllca tensiunea retelci primarulul traustormatorulu! de sudare. In al t.ernanta urma toare II se stinge ~i intra in conduct.ie 12, comandat pri n D2, S, RI!, J{ sl D3. Dupa aprindere cnrentul prin ignitoarc scade la {} valoarc mult mai mica decit valoar ea semnalului de aprindcrc (10 ... 30 A), dcoarece intre ignitor ~i catod sa

contact()T static, aparat de cornutatie Ia care Inchiderea ~i deschiderea circuitului electric se face fara eontnc l.e mecanice (cornulaiie statica ), utiliztndu-se in acest scop vent.ile ionice sau semiconductoarc (ignitroane, tiratroane, tiristoare, triacuri). Cs. au tiabilitate ridicat a, durata de Iunct ionare practic nclimitnta, functionare sil ent.ioasa lii fara vibratil , dnratii redusii de comutatie (de ordinul f.Ls), putere reclusii. de cornanda, pot dcconecta elrcuitul la trecerea curentului prin zero, evitiudu-se aparitia supratensinnilor de comutatie la tntrcru-

ti; (J

i; 1 1, =10-= V' -;-.(TC-Ct.+2s1n~~ o

")

~~

c~

i:

,-----,

:-~

L.'c-*h~ z
~.tl
,0 c.'
.1

ok ~,
.'V

n
70

W~.61Ii L_+Jl~I-_1
b Fig. 72
~--.

Fig.

~.
I'

---,----"

..

---~'

o
Fig. perca sarcinilor inductive, pot asignra frecvcnte rnari de cornutatie (in gama de au df otrecvent.ii). Dezavantajele c.s. stnt : cost rnai ridicat, caderl de tensiune rnai mari ~i t cnsiuni de lucru limitate, la e.s, cu semiconrluctoare. C.s. de cureut cotiiinuii este un caz particular al variator ul ui de tcnsiune ~ontinuii. C.». de curetil altcruulio 71

o ,;::;a: < 7t
ductlva

(fig. 71, a). La sarcina incurentul are expresui i(B) =,

{ - _!!_ ~jL

(.& -

(/.)}

sill(::t.-

cp)].

nnde

est e ali.men tat. D adi punctul neutru ree'::ptorulJjj est e accesihil, se poate utiliza C.S. din fig. 72, d. C.s. cu tria"Hi so uti1L~e'lzii la putcri micL Dcr'Jrccc t riacul cornuta fara sernnal de cl)m8.11d;~ dud valoarea tenslunii an od·c,:ltocl d2p:~L~e)t{?;0 annmitji Iirni ta, se 211toprote.!caza 'fa\ii de supra tcnslunilc 'ill circuilul de sarcina. Daca Inchi~~~,,'Tea circuitnlui nira comanda este ne{;oril:"i. in p arnlcl cu triacul se co'~ceteal~":_uu cirCl11tRC, care llrult.caz.; vitezu de crest.ere a tensiunii. C.s. iqnii roaue se {nal aplica la lnstalatil de puled ~i cnrent.i mai-l, de ex., la rnasin! de suclat prin rczistentri, dator1t:1 cJpacit[,fji ventilelor de a suporta supr-atensiuni marl. Schema unui c.s. en ignitro:me cste prczentatii in fig. 7:3. Se consirlcr.i ca circuitul de comanda al ignitrol1 ulul este mclrls prin contuctu! E intr-nn moment in care faza R are po tcnt ial pozitiv fa\a de O. Electrodal de comanrlii al ignitronului II (polarizut direct) pritneste tensiane, pozitiva fa\a de cntorl, prin dioela D4, contactul J{, contactul relenIui de presmuc a np ci de r.icire Ii I l , fuzihilnl S ~i cliodn D1• II se nprinde

aplicii numai cad erea de tensiune pe [2' aflat in conductie. Aprinderea succesiva a ignitroaneIor are lee atit a limp cit contactul J{ ramine rncuis (si exista prcsiune la apa de racrre) '; 1'1 111treruperea clrcuttnlui de com an [!il. 12 aflat in conduct.ie mai r.imine aprins pin a 13 anular-en nnturala

a curent ului, iar urmatorul ignitron nu sc mai amorsenz S. leD. e .. . s cu comnn da de fazri, prin reglarea

eoutaetor

static

de enrcnt

conti nnu

82
in dusl tntr-un disc conductor, Cousta din dona circuit e magnetice. de curcnt , CI ~i de tensiune, Cu, en nobiuele aferentc, un disc de atumiuirs ')i un magnet permanent de f'rinarc, :\1 (fig. 75). Pentru miisurarea energiei aetive este necesar ea fruxu rile cclor doua bobine, <liu ~i <iiI S'l fie def'azate cu goo cin d U si I sint in faza. Pcntru corectarea' detaznjulni dintre teusiune ~i curcntul (fJ uxul) bobincl de tcnsiune, de reactantu mare, in general mai mic de 90°, oirr uitul magnetic Cu este prcvazut en un sunt magnetic, in scopul marlri! react.aut ei b ohinei si Cll 0 spirii in scurtcircuit. Cuplnl activ al c. de In.lucue estc M = k <liu (f)I sin (<liu QI) = = J{'UI cos cp, undo cp est.e de iuznju! dintre curent si tensiune. Cuplu: de frinarc, proportional en turatia, egaleaza cuplul activ, iar discul se l'ot2~;te en 0 turatlc constanta, proporj.iouala en putcrca act.iva. Numiirul de l'olatii ctectuatc de disc tntr-un timp ([-_'lc1'minat este 0 rniisurii a cnergiei act.lve consumate in limpul cousiderar, nuisurate In k Wh. Cl asa de prectz:« c. de encrgie (plua la 0,5). trcbnie verif icat.a periodic. Scliernclc uzuale de mont are a c. de cnergie monof.rzal.e ~i trif5lzat~, c;-[sl Hira tral1Sr~rnl<:,_to~l~e de masura, smL prczentu te 111 ii,. C. triiazaie cuprincl dona scm trei echipaj e mobile, en discuri de (11uminiu, Iixat c pe acelasi ax ,yl un ststem cornua de uumararc. (', ell dou/i tari]e arc dona nnnuir.i t oare clistincte ~i un disp ozit.iv de ee;-·,;omic, care comuta periodic de pc un uumariHor pe alt.ul (penlru aplicarca uuor tarif e dif'erenl iate, de ex., t.arif (le zi si tarif de n oapt.e, m.ai rcdus). C. I'll i ntlicarca puierii niaxime permit aplicarea turiiului biuotn, care euprincle pc linga taxa de cn ergte (lei/k Wll) ~i o taxa de puterc maxima (lei/kW). in scopul stimultir il aplatizfiril ('1]]'])d de sarctna. C. ell impulsuri sc ut.ilize8za la telemusuriu-i. C. de cnretii continU[[ pot fi: eleclrochimice (eller-·

93
;,ia cl"U-, de 0 sursa de tcnsiune constanta cste proportionulri cu cantit.at ea de elcctrlcitate, All, masurata dupa cantitat.cn de metal, de regula 111CrCUl', separata prin elcctr~liza (' -; coulombtnclru ) ; electroriinamice, cu

eontumare ale conexiu nilor unor circui l.e de pornirc, 111 odificare a Luratici, f rin are san revcrsnrc a motoarelor clectricc de action are. C. slut ntilizate frccvent la ins talat ii de rldicat, locornot.ive clectricc etc. C. CLl tatnb ur are contacte..e

tensiunii sc ponte doza precis eucrgia transmisu circu ltului de sudarc ; comanda se da dc catre ttratroane, san mai recent, de tirist oare. C.s. sc ut i]izcaza Ia modificarea si real area fluxulul luminos al Iatnptlor '(eventual

;::_;~' I

= c~' I ~'-.-""~,---'\
L~j ,-_~

~~n c:...~
,¥, ;--"
,

cu

~~

~!4l

I?,

Fig.

74

ell fototiristoare). Ia reglarea pu tcrli eupt.oarclor electrice, inst.alatiilor electrotcrmice. Ia modifiearea turallci motoarelor aslncronc ~i u ntversale, la reglarea continua, tntre trepte, a tensm nii locomotivelor elect.rice ell rcdrcSOl', la reglarea tcnsiunii rcdrcsoarelor (necomanclate) de cllren\i san tensluni foarte marl (fig. 74). C.s. en cornaurla de fad turauuitesc faeLoml de pntere al rccepl.oarclor, clatoritfl nutcru deformante date de armonicile ~-uperioare 9i clatorita put eiii reactive de cornauda (di.ferita de zero chiar Ia sarcini pur rczistive). ~ontactol' static de eurent conlinnu varlator ,.Ie tenslune continua. -;.

-<.

eOl1tor (dectl'ic), aparat integrator de masu rat care servest e la determi.narea energiel electrtce consum ate ( ~ Pell}

Fig.
(1011a boblnc, un a Iixfl, de curent sl unn 111obiEl, de tensiune, care se ponte rot! in chupu] magnetic al bobinei Hxc (p oatc Iuuctloun ~i in curent alternatlv) : maqnetoelectrice, cn mag1](,[ permanent; ell motor electric de cureni coniituiu, l a care cu rcntul de excitatie estc dat de curentul receptorului, jar curentul indusului, de tensiuncn Ia borne (mascara energia consumat a, clriar l a tensluni variuhile).

75 de lonna un or segmcnt.e c.rculare, de alanui san cupru, dispnse pe un cilindru, pc care calca perii en contactc de tip deget, C. eu came este alcatuit din m ai mult e contact oare, actronnte, prin intermediul unui sistern de pirghli, de nn ax cu came. La rotirea axului, contactele se inchid ~i se desclrid Int.r-o online determinata. C. CLl program --+ proqr amator, ennturnure, dcscarcare electrica Ia suprnrata unui izolator, produsa prin ionizarea termlcii a acrului din jnru}

sau a cantita1;ii de electricitate

lrr )
r

ell .

C. de enerqie arc ln dlcatin data de un numariitor mecanic de rntat ii (c.meean i c), prop ortionala cu cnergia a eHva, react.tva san aparenta consurnata de receptor. C. de ituiuci ie, mOlJO~a:zat san trifazat este eel m al utilizat c. de curenl allcrtuilin. Se baz eaz.i pe interactiunea dintre un ctmp magnetic tnvtrtrtor 9i curcntii tnrbionari

coutrojec, apara t de cornutatle care J!.'ca1iz.cazii 0 5llccesiuue de Inoc1ificari

con veel!e izolatorutut, intensitaiH sluni mart


dUJfH.
'COll\'HS;e

termica nrmare a crestcrll ctrnpulul electric la ten(Lensiune de c.).


--->

94 venta)
In energie de altl pararnctn. S e realizeazii cu masinl elcctrice (transformatoare, --> conuerlizoore rotalive) san eu ---> tnulaloare.

95 convertor eleetro ehimle, convertor care realizeazn convcrsia directa a energiei chunice in energic clcctrrca, prin oxidarca directa a unui combustibil. Hanclamentnl e .e , (peste 80 %) IlU este limitat de ciclul Carnot, ca in cazul ut.il i z.u-li masinilortermicc. C e. consta din: dol el~etrozi, anodul (Ia care se produce oxidarca combustibilulni inso~ita de pierdere de electroni) sl cal otlul (la care se produce reducerea oxigcnului molecular, tnsotita de ci~tig de electroni); elcctrolilul (care separa electrozti, fiind permcabil Ia ioni sl impermeabil la elcctrout) : combuslib ilul ; oxiqetiul sau aerul . Combustibilii clasici (petrol, gaz met an etc.) nu se uti lizeaza Iiindcii nccesita catallzatori scumpi; se folosesc in sch irnb combus tlhl li mai activi din pun ct de veclere chimic : hidrogcn (1-12); metanol .CH30H); h i dr-azlna (N2H2) etc. C.e. Iunct.loneaza Ia temperaturi n ormale (20 ... 1 OO°C), medii (150 ... 3.50°C), sau tnalte (peste 500°(;). C.e. hidrogen - oxi qcti (fig. 77) Iunctioneaza ue baza rcactiilor chimiee: 2 fl2 ---> --+ 4 H+ 4 e- (oxidare Ia anod); 4 H+ 4 «: O2 -+ 2 H20 (redu cere l a catod). Elcctronii tree de III anod Ia cu tod prin sarcina exterloara R, iar iouii de combnstibil tree Ia catod prin

convertor

Iotoelectrte

ea

{,oElvec!ie termlcii
a

transmlterea

eiil-

unci

forme

I'llcrgiei, transform are a de energie In alta. Con-

eonvertlzor rotntlv, ma~ina electrica rotativa (de ex., -+ eomHlaloarea) sau ansamblu de mal multe niasin] cu-

r--~-~--,' -1.
! I

L_~LT--J
kt:.:J! [__

1m' 00 ..I
I .
1

1.

Receptor __ !__
'

11-(

L:

n __';J

2------

Receptor

ar-txi ~---~
--

i
1

nichcl sau din carbun e sl coutin e c.ita" Iizatori ca platina, paladin etc, Cuta" lizatorii din catod stnt platina, L1rgintul, spinelul aluminlu-cobalt etc. Ce, Indrogen-oxlgen au puteri de la ci\iva W Ia cttiva kW (de ex., e.e, ul iliz at l a zhorul spatial GEMINI, en hidrogenul ~i oxigenul stocat.e Ia presiun i mari ~i temperaturi mici, este format din 6 baterii a cite 32 celule , en 0 puterc tot.ala de 2 kW ~i 0 putere speeifica de 32 W/kg). C.e. cu hidtazin/i ~i C.I:, cu melanol (mai ieftin dcctt hldraztna) au, fata de c.e. cu combustibil gazos, avant.ajul ea IlU n ecesit a recipiente sub presiune pentru gaze. C.e. stnt destinate al imr-rri ar ii cu energie elcctrica in asezarl iz olato, t.ractiunii eleetrice (electromobile), misiunil or spatiale etc. Sin. pii« de combusiie, convertor foto eleetr!e, convertor core transtormii direct energia Iuminoasa (solara) in energie electricii.. S e bazeaza pe excitarea optidi a unei [onetiuni p - n diutr-un semiconductor (--> cotuluciie etectrica), C.t. ell siliciu are stratul n (eu conductivitat.e eiect.ronica) ohttnut prin impurificare en Iosf'or pentavalent, iar stratnl de tip p, eu condnetivitate data de deplasarea "golurilor" obtinut prin dopare eu bor trivalent. In stratul de Inraj (eu 0 grosime de 10-6 ... 10-' rn), practie nu exista purtatorl liberi de sarcina. Prin absorbtia nnei cuarrte de lumina (foton) se separa 0 perecne de purtatorl de sarcina gel-electron, care sub iuflueutn ctmpului electric din stratul de barn] se orlenteazii, electronii Incarca uegativ strntul n, aparlnd un ---> cimp electric itnpt irnai f otovoltalc fenomen numit efcci (010electric intern, Tensiunea de mel'S in gol a c.f. est.e eu atit mal mare. iar curentul de seurtcircuit cu atit mal mic, cn cit latlmea benzii ln terzise este mal mare. Rnuda mentul maxim se obtine pcntru 0 banda interzisa de 1. .. 2 eV (6 ... 20 %). Materialele utilizate slnt: Si, CdS, Cd'I'e, AsGa etc. C.t se aplica la masurarea ilurni-

Ar:od

Elec~rolit

eatad

Oxidant 02,aer

Fig. transoer-ii: eicctromecanicii a fnrrnare a euergiei elcctrice encrgie mecanica ~i invers, prin intermcdiul masiuil cr electrice. Conversie direclti a cnerqici, produeere directii a ener!!:iei electrlce din alta forma de energie (tenJ1idi, chimica, lumluoasa etc), Etra n se trece prin faza de energie mccanica (---> converlor). Conversie a etierqiei electrice, transform are a energiei electrice de an umttt parametri (tensinne, curent, numar de faze, Irec-

76 plate mccanic, care realiz euza convcrsia energiei electrice. C.r. de me die [recoeniii -+ generator de [recuen!« ridicalti, C.», de siularc --+ sursii de stuiare cleclrieii. convertor, instalatlc care rcuuzcaz« conversia directa a encrgiei (-> convertor eleciroehimic, -> conuerlor 1'010electric, --+ convertor maqrictohidrodi.notnic, -> convertor termoelectric, --> COliverlor iermo ionic).

Fig.

77

elcctrolit (de cx., KOH). Tensiunea de mel'S in gal a e.e. este de cca 1 V, tensiunea in sarcina de 0,5 ... 0.9 V, iar puterca specifica de 20 ... 50 \V/kg. Anodul, pores, care permite difuzia hidrogenului, est.e contectionnt din

<convertor Iotovoltale narii (luxmetrul fotoeIectric), tn tehnica fotografica (exponometrc), Iar eonectate in serie sl in paralel, ca -> buterii solute. Sin. Ioioelcment, convertor [oiouoltaic, pi/a solara, .convertor -electrlc. ,convertor Iotovoltalc, Hall, convertor Hall. foto-

96
hidrodinamice pentru vehicularea metalelor lichide (de cx., a sodlului topit In centralele electrice nucleare). Pentru produccrea energiei clectrice pe calc magnetohldrodluamicii se are ill vedere doar C.In. eu plasma (mai rtguros, c. magnetoplasmadinamic). Randamentul centralelor cu c.m. dopaseste 50 %, in comparatie cu randa{n~ntul de maximum 40 % al termoccnl ralel or clasice (cu turblua ~i generator rotativ), dcoarcce randarncntul e.m., d esi Iimitat de randamentul tennodinamic al eielului Cumot, poate depa~i 600/0, utilizinel Ia intrare ternperaturi de 2500 ... 3000 K, iar la iesire, de 1000 K. Prin cornbiuarea c~lltralei magnetohi droclin amice eu centrala clasica, mtroducind gazcle iesite din c.m. in turbine, randamcnt.ul global poate atiuge 55 %. Conyers,," rnngnetoh idrodiuamlca esto cu at!; mai eficicn t.a cu cit cst.e rnai marc conductivitatea clcctrica a plasmei : ar fi necesarc temperaturi de GOOI) ... 7000 K, inutilizabile din lips a uno]' materiale capuhile sa sup orte accst ; temperaturi. Valeri rezounbile ale C011ducUvitatii.la tcmperaturi de :WOO... 3000 K, se ohi in prin "tnsarnin\area" g8.zului de Iucru cu pnrt.icule us or ionizabile de metale nlcaline (ccsiu, pol nsiu}. Ar g onul ell 1lj{) potos.u are l a 3000 h.. eondnctivlt[lit>l c = = iOO S/m. Centl'a\elc ell e.m, an cieln des ellis san ciclu inchis, dnpa cum gazul este eyacuat in atmosIel'{\ (cyentual introdus in eontinuare in turbine) san este rccircnlat, llefEuc1 in contact direct ell sursa de c(1_ldllT~\ (Gazul ccntralelor ancleare ell. fisiune). Extinderea lltilizarii c.m. se "8. fac', in centrale terlnollnclearc, dnpa ce se va rcaliza cOlltrolnl fuziullii Euclcare (estlrnat pcntrn anul 20(0). I~~xisL\ perspective de aplicarc a ('.m. il1 l~egirri de uiotar la propnL)are2 rcactiv{l a navelor cosrnice. Tipl1rl de c,m: 1. C.n1. eu electrod conlinznr (generator Famday) are numai 0 PCI'l'CilC de: electrozi, 8.re per.Eol'man\elc dim!nunte de ap8.ri~ia efectului 1-I8.11 ~i prezinta 0 reac lie a inclnsului pl'OnE;T~aia. 2. C.rrl. {'IL eleclrozi seglnentati 9."'8 ch-cuitele ctectrice izolate tntre ele ~l faf3 de pannnt : puterea specified, Eni marc ca a c.m. cu electrod continUll, nu est e diminuata de eIectul Ii:lil. 3. C.m. de lip Hall are pereehile c'iJUse ale electrozilor scgmentati scurtc[,'cuilate, puterea fiind prcluata de Ia r'C'im8. si ultima percche de electrozi; !lrezint:l perf'ormant c bune in apror]erea rcgunului de scnrtcircui.t. E:rc:~ tciia c.m. trebuie sa astgurc inductu L'JC\neLice mari in canal, adesea peste valonrc care dcpaseste inductia (":, saturatle a fierulni. Ut.illzarca boHnelor alasicc. r.icit e cn ap{t, cu d cucJtii\i de curcn t de 10A/mm2 asigura i,v.lnc\ii de 1... 2. T. Boblnele crioracitc cu azot lichid (77 . K) sau cu Iiidrogcn li chi d (20 . K), an dczavnntaiul ca neeesiti\ un (:::bit mare de lichid pcntru evacuarea ciHdmii (Ia picrdcri de 50 kW este w:'cesal' un debit de 1,25 lis hidrogen bclIid). Bobinele supracondnctoare. rac~te eli hcliu llchi d (4,2 IC), contectloreate din aliajcle ni obiului cu stnniul E:;ll zirconlul, sin t ccle m ai promi ~acO are, realiztncl. 101 dcnsltrit! de curent 400 ... 600 A/mIll". induct ii magnetice de pina l a :J() T (c.ircuitul magnetic este fara miez de fier). Put erea sp ccilic.i nccesurii cxcltatiei, in cazu; Lti1izarii bobinclor clasicc, are valor. re z ouubile la e.ru. de peste 400 xrw. L;~1c.m. rnici, putcrca ueccsarii .?x:~ta'tlei poate de,pa~i_ puterea dcb:laL<1. L=l bobluele snpracol1rluctoare plcrderHe In sistemul de excitatie siut practic EllIe, 1.nschinlb cste llecesara 0 put-ere in:3cmnatIl 1:1 actionarea agrcgatelor (;;, l'clcire. Principalele proJ)leme ce tFebuie rezolvate rentru exlinderc8. 1" sc.ara industrIaLl a c.m. siIlt de natuni telmologid\ (matcriale pentru canai ~; electl'ozi rczistellte la uznri\ ~.i la ttmpel'aturi rielicate de lucrll, bolline snpracolldu.cionre de c1iInensiuni rnari). Enel'gia electric-a produsa de C.Ill. la t'ensiuui reduse ;;i curenti contimn de ""Iori lllari pOHle Ii transformata in energic de curent alternativ cu aju-t'_i)i'uli-n:vertoarelor ell tiristoare, sau ell

COTIYCl'tortermocleetric [frup molar de cureut continuu orrio~olar - generator sincrou. Sin. generotor magnelolzidrodinamie (l\III J)), COll\'ertor tormocleetrlc, convertor static care translorma direct energia termlca in energie electrtca pe haz a ~ crec/clor termoeteciricc (Seebeck, Peltier. Thomson). C.t. poate consurna energie electrica pentru a pornpu cil.l~l1ra de 18. 0 sursa calda la una rece (raeltor termoeleciric ), C.t. foIositc ca sursc de encrgie elcctrtca, cu puteri de la clt iva \V Ia eitcva sute de "V. ~-au dezvoltat (incepincl cu 1950) odah: cu tehnica semicondnctoarelor, a car or eficienta t crrnoclcctrtca estc cu un ordin de marlme ruai mare deci lla metale. Metalele sint u tilizatc. in special. Ia CO!lrcc~ionarea tcrrnocuplelor de masurare a tcmperaturli (randamentul e.t. cu met.ale sau aliaje este de cca 0,1 %; al c.t, ell jonct iune metal-semiconductor este de 10 .. ,14 % la instalatiile de Iaborator ~i 4 ... 8. % la ccle industrialc). Schema de prmcipin a unui c. t. en dou« scmtconductoare diferite (n ~i p), conectate electric Iu scrie ~i terrmc in paralel, est.e data in fig. 79. a; 1'1 este temperatura sursei calde, T2 - temperatura sursei reci. C[rldura necesarii poale fi data de ardcrea unui combustibil san de dezintegl'area radioizotopilor. Deoarece teusiuuea unui element esto de zeeimi de volt, iar puterca de cttiva \V adesca se conccteaza mal multe cloruente in b aierii (fig. 79, b) sau in caseada, in cazul unor diferen\.e marl de temperatura, pentru a se obtine o eficiellta maxima a conversiei (de ex., un c.t. Cll Si-· Ge, la T1 = 1300 E, T == 300 K are 'f) = 10 %, pe clnd 0 ca;cada eu un c.t. Bi-Sb-Tc-SiO, intre 300 si 500 K 'Ii un c.t. Si - Ge intre 500 ~i 1300 K are I) = 13,5 %). Avantajele c.t. (durata mare de functionare fara intrepneJ'e,. ~onstructie compacta ~i robusta, POZltw de fUllC~ionare illdiferenta, put ere specifica mare etc.) Ie fac propice utilizarii in zborurile cosmice, la alirnental'ea radioreleelor, a radiobalizelor pentru

traductor

,convertor muqnetobfdrodlnamlc, convertor care renlizeaza conversia rlirectri a energlel cinctice (termice) in energle electrlcii, pe prmclpiul inducticl clectromagnetlce, folosind un fluid con-ductor (metal li chid, g8.Z ionizat sau plasma) aflat in miscare tntr-un clmp magnetic. Daca intr-un canal de lalime d (fig. 7S) aflat intr-un cimp magnetic de inrlu ctie B se deplascaza Cll viteza u perpendicular pe dircct.ia cinipului un fluid conductor, in acesta

;: '1';

-r--~
I

d
r E,lee;troz:
//

_.,B~
V

.,, I
Fig. 78

I
I

se induce 0 tcnsiune clcctromotoare U e == doI', Ca1'0 sc poate culcge pe fetele paralelc eu direethl cimp~llui de eatre un sistem ele eleetrozi. In sarcina, clndl:lbornelc c.m. sc conectcaza {) rezistenp .. asupra fluidului se exereita 0 fort:\ clectrornagnetica propor~ionala ~ll intensitatca cllrenlulni debitat, forta cc se opune dcplasiirii fluiclului. Lucl'ul mec8.uic necesar invingerii acestol' for\e se produce prin dcstinderca guzulni, san pe seanla energiei cinetice a metalnlui lichid, ac~ionat de 0 pompa. In afara de acest tiD de c.m. de wrenl eonlinuu, exist a c.;n. de inductie (asincrone), care Innctioneaza pe principiul ma~inii asincrone liniare (desfa~urate), utilizate, in ,pecinl, C8. pompe magneto-

7~

£.

83

convertor

tcrmoionic (Y) ; l: - -t consiant.. lui BoHzn~rtnT~ (.I/K). Dad" temperatura cnuteruhn estc suticient de mare. cnergia e!.£clw-, nului depaseste lu crul de ie,)ire, im: surplusul, sub Iormii cncr!!h, cinel.,uteri speclf ice de 64 \Y/kg. Perspcctive dcoschlte au c.t. in ccntralele eIectrice de Ilsiunc, emiterul fiind inciHzil de comhustibilul nuclear, iar caldurn cedata de colector est.c Iolo:sita pcutru conversie clasica (cazan turbin« - generator sincron). f:otlUd!,i"' .. William David (1873-1975), ilzician ~i chirnist american. CerccLi.ri privind dcsciirciirtlc elect rice In gaze. L ucrar! rcferitoare la utilizarca filamcatllll1i de wolfram la 3 500°C in :ltmosl'~ra de hidrogen. In 19l1S, Iolosestc. pcutru prima dutii, Iilamcntul de, wouram In liimpilc elcctricc cu in('m!(.lcsecnf'l, in locul filamentulni de drbullc., nuirtud Iluxul luminos de 2,75 ort. lu UIl COnS1lll1 energie reclus de cu 1;5 In 1914, inventeazii tuhul en cat od incandescent si vid inamtat pClltrn produccreu radiatiilor X.
<['IHlI'UOnal'e a lzolatlel, corelare a dife!'ileJor nivcle de izolatic ~i de protcctie (lin tr-un sistem electroeuergetlc, t inind se.nna de tensiunea pe eare 0 jioate suportn lz clntia ~i de supratcnsiunil e ce pot npiirca in sis tern, cu scopul cvltfirti distrugeri! lz olatici sau PBU'IJ.'U deplasarcu conturnanlor in tocuruc in care dcrnnjamentcle apiiz-utc sint millime, cvittudu-sc nvaricrea echipamcntclor. C.L fa ttl de suprat2nsillnile atmosferice se face prin ,Ioua metode: 1'-.1eloda probabilisticii stabih~te n ivclul optim de iz ola iie prin ,l,()opt~1l'ea unui rise de descdrcare a u nui interval de acr sau a unui rise tie continnare D. iz olattct, stabtlit din constcterentc tenntco-ccou omtcc sau pe hazit de cxpcrientd, eli care se poate culcula num.irut probabil de decoEecUiri ale u ne i linii de inalta tensiuuc. Mcto«!« tl eierminisiii eli mens~onc,cz'l izola\ia pe baza uUlli coe{icienl s(lpra/cnsiune maxim de caleul, a.?;UeJales illcit prolJabilitatea de apafitie snpraLensiunii de aceasta val.()[[re ,,:1 fie mai micii declt 2 % ; nive!ul de izola\ie trebllie s:} fie mai mare ,1iccit snpratensiunea maxima de calcuI.

r-orozlune electro lltlca eoordonate metrice. simct rlce, eompouente si-

na vigatin aeriana, a stnt iilor met co etc.' Tipuri de c. t. : c. Cll arzaior de propan-butan (aragaz), de 80 \V, consum 3 g/Wh; 0 cisterna de 2000 kg aslgurii 0 autonomic de Iun ctionru-c Termoizolant

tS j::OL%j'E1
Punte

lz oiont

cordon, coudu ctii clcctrica, flcxibllii, cu izolat.ie de cauciue san de material plastie, t'oloaitii in ins talat.iilc elcctricc mobile. In Junette de sollcltarrlc mecaniee la care stnt supusc in cxploutare, c. se executa in trei variante constructive: execulie lz"Oara (U), mijlocie (Ivl ) ~i grea (G). (Simbolizarc : MCU, MeM, 1VICG). eordouul netic. lui UO!IOvsld, eordo n uuiq-

a Fig. 79 de 10 Iuni : c.l. solar (misinnea Pioneer-NASA): 1'1 = 1OG4 K ; 1'2 = 700 K: 24,8 Wjkg; 0,11 V/elemellt; 2,8 A/clement; 480 clemente; c.t.. cu. izoiopi (Vtkiug-Mru-tcj . eombustibil 8pU; 23 G75 W(termici); 40 W (electrici); 1'1 = 840 K; 1'2 0= 470 K; 90 elemente; 13 kg. convertor termolonlc. couvcr tor cnr« transtorma direct energia Lcrmica In encrgie clcctri ca pc baza emisiei t ermoelectronice a unui electrod metalic tncalztt (emiicr) ciitrc un electrod raC'it (co/eclor). Emisia clcctronica ap arc atunci cind electronil liberi din structura crist.allnii a electrndului posedri 0 cncrgie mai mare sau egaH\ cu lucrul rnccanic de ieslre, ce trebuie ef cctuat pentru tnvingerea Iort.clor de atract.le cxercitate de ciitre ionii pozitivi ai cristalulul. Densitatea eurcntului de emisie terrnoclectrunica este data de relat.la tcrmodinamicil a lui kl\ A/m2, In care Jo este constanta de emisie, ce depinde de materialul si natura supraf~tei emiterului (Am"':' 1(-2); 1'1 - temperatura emiterului (K); q = 1,59 .1O-19C - sarcina electronului; Ue - potenpalnl de ie~ire Hichardson :J ticii ii pcrmi i.e deplasaren phul!a celector, pc care n incfllzc'!te, pri', ciocnire, dupa care se rctnt.oarce bemitc? prin rczistcnta de sarcuui, C 811dur;' dcgajaUl Ia colector trcbuic eVcJcmrtii, pcuu-u a-i mentlne temperatura C(}I1stanta, cit rnai redusa, in scopu; evitarll emisiei inverse. F enomenul transportulni de eleetroni de la curiter >" colcctor estc frinat de existent', sarcinii spotialc (norulut electronic}. Neutralizarea sarclnii spat ialc sc face prin introducerea de cesiu inrrc electrozi: prin homburrlarea enlHcrului, atomii de cesiu pierd electroni, iar ionii pozitivi neu tralizeav.i sarcina spat iala. In Iunct ie de pn',iillllt';' cesiului, e.t. slnt de trei tipuri : <II? prcsiurie scazui« (10- 4 nun Hg', '. de prcsiu nc inalM (1 mml-Ig) : in reqirn de arc, Mat criatul electrozilo: cst e wolf ramul, pentru cmit er ~i uichclul, pcntru c.olector. La mtcrocouv-i-tosrcle termoionice cu izotopi mdio"cth'i (cn puteri de zerimi de mlV scopuri l1lcdicale sau de zecimi \V), care IUllctioneazii la tell1peraturi m;;j reduse (500 ... 800 IZ). drl'pt ,~mite'i' se utilizeaztt oxidul de bal'iu slron~iu, eu proprietii \i emisi ye bmw. S-au realizal C.t. ]a puteri de unlim,} klV, cn elementc de dt.e 1{!.{) 'IN ;j

cordon ma qnct!«, dispoz itlv forma l dintr-un cordon Ilcxihil de piclc, caucine sau material plastic. de sectlun« coustauta ~i Inngime mare fata de lil~ime, bobiuat uniform cu 0 sirrnii subl ire , utilizat la miisurarca tensiunilor maguctlce. Fluxul magnetic in infa~urare este proportional cu tensiunea maguettca in Iungul curbei ce unestc ccntrcle spirelor; prin miisurarea Iluxului (de cx., cu ....,qaloanomeirul balislic san cu f'/ll.'rmc/rlll) se poute determlnn t cnsluuea maguetic.i. C.IlI. se poate ctulona tmprcuna cu galvanomctrul hal lstic, Iolosiud 0 bobina de el.alonarc, eu solcuat.ia cunoscuta. Sin. cordonui lui R~gol!ski (tmpropriu, noltmclru. de tcusinnc 11100l1clicd). eorozlune elcetrnlltleii, coroziune a conductelor met.alice. a mall Lalei cablurilor de energie sail. a altor constructli metalice subterane aflat e In apropierea sinclor de tractiuuc clectrica in eurcnt continuu, produsa de catre curentti de intoarcere tinprastian prin piimint (--> curen] i naqabonz i ). Cauttn d trasce de rezrstenta minima, cur'eul ii vagabonzl tree prin condnctele llletaJice; in loenrile in eare ace~tia pttriisesc condnctele, nuIllite zone ano(/ice, se produee 0 c.e. care, in confOrmitate cu legeu electrolizci (Iegea Jui Faraday). cste cn aUt mai mare cu eit este rnai mare curentul ce striibate eleetrolitul(umezenIa din sol) ~i Cll cit este rnai mare durata de trecere. Pierderile anuale

Jo1'~

exp (_

?Ue),

",HI "'"

eorozlune

elecirolitieii

l(JO en aju torul uuor eleH1cnte de rna~'::l~~ rare ~i al unor arr,_pHfi'catoare< electronice. Reducerca tralorii cureniilor l){;qobonzi se obtiue prin micsorarea reztstentel electrice a sinelor (~inc ,;;date san legate cn Iunie de cunru hI dreptul [oantelor) ~i prin mari;ea rez lstentei dintre sme ~i sot izotarco conducielor prin h,1Il(1;1jare ':;;1 bitTImtnizarc poate conduce la miCSOrnI'f,l curentilor vagahonzi ce Ie l.ravu-. scaza, dar 0 de tcriorare 10 c~l1 i\ " acestei izolatil miireste densitat ea cnrcntilor vagabonzt In locul respcct iv ~i accentueaza procesul de c.e. Zouele auodice, ce trebuie protejatc, slJ.-,t localizate in drept.ul subs tat lei dO) tracttune numai cind polnl p ozitiv "'} sursei din suhstat!e este legat Ia fir',;l de contact; in caz contrar. zone.e anodice stnt flotante, urmarlnd deplasarea vehlculelor, cleci nu slut susceptibile de protectie tmpctriva e.e. corp de Ilumlnat, aparat In care se montcaza lam pile cleetrtce "i HCCesor iilc de allmentare ell energic, c\] rol de redlstribulr-e ra!ionala a flux»lui luminos, de protejare a oclrinlui de lumlnante marl (evitarea orblrtl), d10 protectie a sursei de lumina de ctetertorar! mecanice ~i de actiunea flgen\ilor atmosferici (pral, umezeala, gazf) ~i eventual de modilicare a compozttiel spcctralc a Iumtnii date de SUIT;;, eosrlmetru, instrument de miisurare " factorului de put ere, alciituit dintr-c' hohlna Ilxii, de curent, parcursa de enrentul de sarcina si din dona hobine mobile, de tensiunc, dccalatc tntre (]e cn 90° ~i concctate in derivat!e eu receptorul (fig. 81). Curentli din hobiuele mobile il sl i2 srnt defaz ati rntre ei Cll 90°, unul din circuite fiind reztstiv, celalalt inductiv. Cu plu ril« .elcctromagnetice care aC\i0I1CaZ'1 asupra bobinelor mobile stn t antagonist", ~i an valorlle 11'[1 = iiI cos 9sin", ; !vIz = k2 iiz sin ipcos:r.. Unghinl de rctatie c; al bobinclGr mobile acului indicator) sc stabile§le tatea All = A12; tgq; = c. tg:r., indicatia este func~ ie de unghilll de

de metal produse de un curent de 1 A sint de 9,1 kg otel ~i de :33,4 kg plumb. Curentii de tractlune ai vehiculelor de curcnt continuu, de valori t oar te mari (sute dejnnp cri Ia t rarnvaie ~i mii de amperi Ia locomotive), produc anual pierderi tmportante de metal, pcntru dlminuarea ciircra stnt nccesare nuisuri de prot.ect ie. Se aplica proiectia caiodica, care urrnareste stabilirea artlficiala a unui potential negativ al couductel fa\ii de sol (cluninarea z onei an odice), prin mai mul te metodc: a) Drenajul electric care consta in legarea galvanica a condnctei cu sina, in drcptul zonei anodice (fig. 80). Drenujul trcbule sa fie

dintre curent ~i tensiune, Junette de factorul de put un instrument logometric; p.. !IP~'l aculul ind.ieator ~ !ndl-ltTCn ta. C. se construlesc de gnh1 pentru 5 A sl 100 V, fiind

defazaj nectiv C. este :'ep~.u5

resere.

tn
est.e reco-

{·o~!Jo·mbitH~tI'lH_, parat a {olosit In de .. terrnlnarea precisa a cantit.atii de electi-icltate cc trece printr-un circuit, prLn In~isurarea cantit~_.q.ii de metal dcp-us la catod prin electroltza, eonf orm legii lui Faraday. eel mai uti-

polarizat, pentru a se evita trecerea


curcntului In sens invcrs (de ex., la frtnarea cu recuperare). Deconcctarea lcgii.turii gnlvanice se poate face cu un releu polarizat, care sesizcaza sensul curentului, sau sc poate iutercala o di.o{\:i. semiconductoare (de preterinlii de germaniu, care prezinta 0 cad ere mica de tensiune in sens direct, de cca 0,55 V); b) Proiectia eu sursii atixiliarii de cureni eontinuu (1 ... 3 V, 100 A) care se intercaleaza In tre C011cluctil ~i ~ina (fig. 80) sau Intre conducta ~i sol, eu ajutornl unui anod de sacriltciu (de fier vcchi), este ncce-

Fig. nectate prin transformatoare de masura de cnrent ~i de tensiune. Sin. [azmetru. eonlomb (C), Imitate de masura a sarcinii electrice, egala cu cantitatea de electricitate transportata Intr-o secunda printr--un conductor de un curent constant de 1 A; 1 C = 1A,ls. Coulomb, Charles Augustin de ~ (1736 _ J.8(6), fizician Iranccz, F andater al bazelor experlment.ale ale erectricitatl! st magnetismulul. In 1785, Iormuleaza teorema Intcractlunii dintre corpurtle electrlzate, potrivit ci'ireia Iortele sint iuvers proportionale en patratul dlstantei. 1n 1789, studiind actiunea cimpului magnetic terestru asupra acnlui magnetic, introduce uotlunca de moment magnetic, atribuie moleculelor momente maznetice ~i elaboreazii teoria polarizari). Arata ca majoritatea legilor electricitii.tii se aplica ~i magnetismllllli. Studiaza frecarea ~i ma~inile simpJe :;;i il1Vellteaza 0 balanta de torsiune.

81 lint est e c. cu maw! (contorul S tia), la care masurarea mercurulu! depus se face en un tub grnd.at (asemanator cu terrnornctrul). Sin. uoltametru. eovor izclant, COV()rde material iz olant sintet!c san natural, tolosit la lz olarea electrlca fata de parntnt a operatorilor in timpuJ efcctuarll unor manevre Ia aparatc electrice aflate sub tensiunc (de ex., la intreruptoare san separatoare de !naitil tenslune). C.L trebuie tucercatc, periodic, la tensiuni marite fata de tensiunlle de servicl. treion termlc, indicator de temperatura utilizat Ia deterrninarea aproximativii a !ncalzirii m asinilor ~i aparatelor elect.rice, a veut.ilelor sernieon ductoare etc. C.t. est e format dintr-un material moale, a caru! urmd pe corpui fierbinte I~i schimbii culoarea daea temperatura depa~e~te 0 anumita valoare, specifica fiecarui tip de Cl.t.

Q_

sara atunci clnd rezistenta conductei de drenaj este prea mare pentru a asigura 0 protectle suficientil. Redresoarel.e cn tiristoare pelltrn proieciJe catodir,a stabilesc antomat potentialnl negativ al conductei fata de sol,

"1

crestiitur~1 tie mastnii

eiectl'i{:a

102
tcaza rcactantcle de scapar! ale rna~inii : c. deseliise prezintil cele mal rni ci reactante, iar c. inchise, ccle mai marl rcactantc de scaparL Pentru reducerea armonicilor superioare de s patiu ale inductlel magnetice produ se de C., acestea se Iac a desea tnc ltnate fala de generatoare. Printr-o tn clinai-o convenabilii, se poate ellmina co mplct o anumlta armonica superioara. Incllnarea c. conduce la marlrea rczi s ten tei ~i rcactan tci de scapari a tnrasu rarii. erloqenle, tclmica a pro ducerii temperaturilor foarte joase (sub 70 K}, cu apltcatll in constructia m asinilor electrice en illfa$urari supracoriductoarc sau criorezist.ive, a clcctrom agnetilor en inductil magncticc foarte inaltc, a cablurilor crlorezisttve, a intreruptoarelor supraconductoa re etc. Sin. criotehtiica. erlollt, Iluorur.i dubla cle ahuu inin 81 sodiu (N aaAIF 6) utllizat, in stare t~pita, ca solvent pentru alumina, in proeesele de clectroliza a aluminiu lu i. ertostat, aparnt pentru ment lucrea temperaturllor foarte scazute , cu apltcatli in criotchntca. Izolarea t ermica se ohtine cu mai multc zone de viti. In locurile de trecere a conduetoarelor, huuc conducat oare de caldura, Izolatla termicil este lntreruptii. Datorrta randamcntului sciizut de prnducerc a ternperatnrllor Ioar te joase, cste necesar ca plcrrl crile electrice sa fie cit mal recluse. Gazele folosite in e. sint heliul (licheIiere la 4,2 K), hidrogeuul (20,4 K) st azotul (77 K). cl'iM.ehnic:'\, crlo qenle. criotron, clement nelluiar de cir-cuit a carui rezlst.euta, in apropiereu ternperaturri eritice de supracondu ctivltate, se poate varia cu ajntorul unut cimp magnetic prorlus cle 0 lnfasu rarc supraconduct oare (de ex., de m ob iu]. Se ut.itlzcazti ca amplificator sau ca rei en, avind dimensiuni mici, consu 111 redus ~i mare stabilitate ill Iunction arc.

103 croeodrl, dispozitiv de couectare Iolosit in montajele prcvizorii de mawrare, format din dona Ialci dintate asexate sub f'ormii de clcstc, presiunca de apasarc fiind data de uu resort. Sill. clcma crocodil, (,romnichel tate. -, ulla] de marc reztstlvi-

cuadrlpuj

erestaturii de ma~illii elcetrieu, canal practicat in circultul magnetic al unci masini electrice, in care se a~azii b oblncle infii~urarii repartizate. Se Iolosese c. descliise (la put erl mari), c. semideschise (la puteri mijlocii), c. semiiuchise (Ia puteri mtci), c. l nchisc (Ia rotoarele in colivie). In c. semiinchise (fig. 82, a) se introduc bobine maleabile, conlectionate din sirnui rotunda, cu diametrul de eel mult 2,5 mm; c. semidcscliise se folosesc de reguli1. la infii~urarile in dona straturl, ale carer bobine slut formate din doua [umatat! rigide, care se introduc unn cite una (fig. 82, b); c. dcschise

!!.lll !IAII·I iJQ211 ell 1!4l1= I/A - . 11= .. ,- Ell


!.11

t !.2

QQ

ill 0
, I
I

b Fig. 82

euadrlpol, element de circuit cu 4 borne. C. general este caracterizat de 6 vnr-iahilc independente (:~ t.cnsiuni ~i 3 curent.i), legate prin 3 ccual.ii de Iorma i, = f(UI' U2, U3), i = 1,2, 3 (din ccle -1 t ensiuu i la borne, una se poatc lua egala cu zero, iar unul din curenti se poate cxprima in Iunctle de cellnlti 3). C. pot Ii : lineari, paramctrici san nelineari, dupa cum parametrii sint invariabili, stnt Iuncl ll date de timp san depind de valorile cureutilor ~i tcnsiunllor. C. actitii contin, iar cei p asioi nu contin, surse de cnergie elcctromagneticii. C. disip aiini contin, iar cei nedisipoliui nu contln. ciementc in care se produc transi ormarl ireversibile de euergie in calcluril (de ex., prin efect termic al cnrentului in rezisteute). C. rnai pot fi reciproci san nereciproci, C. dipori (c. in SeIlS rcstritts } are doua portt, una de intrare ~i una de icsire (fig. 83}, reteaua conectata la iutrare fiind izolata cle retcaua de la iesire. Comportarea c. linear, pas ill, reciproc (iiiport) cst.e caract.ertzatti de douii ecuatii lincnrc, omogene cle forma F(!.l' !.2' Ql' Q2) = 0 (forma imnliciti'). Forma tuudamcntala a ecuatiilor e. estc :

Paromeirii [undarnentali :,i C. : A = = (Ql!!!.2)I2=O - raportul de transtormure 2,1 tcnsinniloi- Ia mel'S in gol; ~=1!(!.2!Ql)V"~O-va]08rea invel'sil a admltantei detransf'cr de scnrtclrcuit ; Q = 1/(Q2!!.1)I,~O - valoaren inversa a im pedantcl de transfer la mers In gol; !!_ = (!1/!.2)U,~O - raportul de transformare a curentilor Ia scurtcircuit. Daca C =ft 0 se pot obt.inc pa .. romcit ii impetlanlii : san matricial

m atricea impe dantii ; !:.n=(Q1/!.1)Io=O=


111ers

in gol; ;::'21 = (QZU,) I = 0 = = 1 i C - impeclanta de tr~nsfer In !nITS in gol; ~12'=-K21' Daca !!.. =ft (J sc olrtin p ararneirii admitanta :

::!/g_ -

impcdanta

de

intrare

Ia

11

Yn!!.l

+ X12!l.2

"au' mntrlcia!

(fig. 82, c) all dcschldcrca (istrnul) egala cu latimca ~i se hobineaza ell bobine prefabricate (din bare). C. se obtin prin ~tantare, in tole cu grosimea de 0,5 mill, san prin frezare, dad. circuitul magnetic este masiv (de ex., Ia rotoarele mnsinllor slncroue). Peretli c. se iz oleaza cu carton electrotehnic impregnat (prespan). Dupii introducerea bobinelor, e. se lnchld en pene de lemn, fibra, pertinax sau me<tale uemagncttce. Forma c. influcu-

!21 = ~Q2 + !!!2


!.1

= Q"lb.

+ !H2

sau

matricial

'~-!!.Ijj_"'~-a'd;;it71~t"'tlde"h;t~ar'e-

matricea

atlmitanta

;Yl~=(!ll!l.r)u

-c=
la

, 1,
Cuadripot diport

scu rtcircuit ; KZl =; (.!.z!!b)u.=o = = 1! Ii - admit.antn de transfer Ia scurtcircuit. La c. simctric mvcrsarea intr.iri! cn iesirea nu atccteazii reteaua, Detcrminarea experimcntalii a par-arnctrflor e. sc face ell ajutorul a. 3 din nrmatoarelc in cercari : mel'S in go-I, pe la intrare (12 = 0) ~i pe Ill> ief,'ire (II = 0) ; scurtctrcuit, pe Ia intrare (U2 0) ~i pe la iesire (U1= OJ.

Fig. 83

eusnta Se =~ll;
~20

de eneriJie masonr.;
~lSC.C

1'0-4 asezate pe un tor reromagnetic), Dne:} in dusul are poli aparenti, apare un cuplu reactiv ~i c.e. poate funct iona in sincronism, iara alunecare (c.e. sitict oti ), Exista ~i C.C. cu mous bobinat. Puterea de comanda este de numai 2- .•. a ';-~din puterea transmisa, dar gabaritul si inertia stnt

cuplu ekr:tromaunetie

£10 = (Ql!!_ 1) 11.=0 ==


= (Y..l/.!_l)U.~O=
1=0

-1!.Kll;
~2SC.C

k=1.
cupla] eleetroma qnetle, dlspozi+iv ('1'" cuplare intre motorul de actionarc ~l rnaslna de lucru, comandate cu semnale electrice de put ere redusa. c.", cu [rictiune realizeaz a lcgatura prhl frecarea nnor suprafcte de contact, apasate de un electromagnet ali mentat in curent continuu la 6, 12 sal! 24 V. C.«. cu discuri multiple de trecare, plane (ambreiaj electromagnetic) poate transmite cupluri mart, datorita marlrti snpratetei de trecare. C.e. cu Irictlune asigurii protectin motorului la suprasarclni mari, prin alunecarea supratetelor de contact, C. e. eu pulbere realizeazii legiitui';' tntre cei doi arbori prin iutermediul unei suspensii de material f'eromagnetic in ulei, aflata In cimpnl magnetic d ~ excitatie din intretlerul dlntre organu) conducator s i eel condus. La o anumita inductle magneticii, particulele de pulhere se orientcaza ~i fac imposibilii deplasarea relativa a celor dona organe. Pentru a se evita aglomerarea pulherii de fier carhonil sau de otc; crom-nichel, aceasta se amestcca cu oxvl de magueziu, stlcla fin dispersata san grafit coloidal (sub stante separctoare). Putcrea de coman d.i est e de; cca 50 % din cea uccesara e.e. en friet-iune de acceasi putere, C.«. en olutiecare, fara contact mecanic urtre cei doi arbori, deci flirii uzura, rcahzeaza Iegatura prin inductie electromagnettca, pc prlncipiul maslnii asmcrone. C.«. cit aluiiecarc eu indus masio (fig. 84) are un semicupla] de forma cillndrtca, en perett plini, ~i ,un sernicupla], sub forma de inductor omopolar, exeitat III cureut contiuuu , care prin rotlre creeaza un clmp magn~tic invirtitor. Acesta interactinneaza en enrentE turbiol1ari. din. indusul masiv ~i dii na:;;terc unili cupln electromagnetic, care rotc:;;te indu5ul, eli 0 turatie mai mica dectt a organului conducator. Valoare" cuplului ~i a alunecarii se modific,:i ell ajutorul curentnlui de ex-cita~ie.

m. = pD/ ~ Ax Ex d.r, un de p

.. c

repre-

= (Y..2/ !_~) I

=-

~22;

<Y..211z)u1=0= -1/K22;

£10 ~2'C,C =

o
zin tii nurnarul de perecln de poli al rn asinii ; D - diamctr-ul rot orului ; I ,- lungimea de calcul a rotorului; Ax, Ex - patura de curent, respectiv inductla ruagnetica In punctuj x de la periferia rotorului. C.e. al III as i n l I de c u r e n t contilluU pN estc il,f" =<PI = HPI, unde N 2"it a este numarul total de coriductonra rotortce : a - nurniirul de perecln de ciii de curent; (!) - Iluxul total al
"t'

= ~20 ~ISC.C=,1!.rQ. Impedania de intrare primarti a c. est.e ~il = Y..1/!_1 = =:'(AZz !D/(CZ2 Q), un de ~2 este impedanta de sarcina. Lmpedanta caracleristieii a c. reprezlnta impedanta de sarcina ce trebuie Icgata Ia bornele secundare pentru a avea impedanta de intrare primara egalii cu

aceasta, ~c = ~2 = ~il; Z.C = V!J./Q. C. echinalenl este c. eu 3 impedante conecta te in T sau "it, care echivaIeaza masina, aparatul, Iinla, reteaua sau tranzistorul de studiat cu ajutorul c. cnantii de .enerqle, cantitate Hnitii de energie care poate fi absnrb it.a la excitarea, san ernisa, la dczexcitarea unui atom sau a unei molecule, egalii cu produsul dintre Irecvcnta radiatiei §i constanta lui Planck (ll. W = h- 'I).

. Bobind de excitotie
Fig. 84

unui

pol;

<P = I ~ Ex dx, 't'-lungio

euanta

de

lumina,

Ioton,

eupal , material obtrnut prin lamlnarea tmpreunii U unor Table de cupru ~i aluminlu, tncit umezeala nu p nate patrunde la coutactul din Lye cle ~i nu se produce corozluuea pr:n erect electrolitic. Se toloseste Ia Imhinarea couductoarelor de cupru ell cele de alumiuiu, sub Iormii de rondele, t.eci,

mal marl decit la celelalte tlpuri de 1l.C. Aplicat.li ale e.e. cu alunecare se tnttlnesc Ia actlonarl cu dlficultat.i Ia pornire (de ex., Intre mot.orul diesel 9i elicea navelor) sau cu socurt de sarcina. euplor eJectric lIe vehleule, dispozit.iv prln care lie leaga circuitele de comanela ale vchiculelnr de tractiune electrica cuplate mecanic intre ele, echipate cu -> cornanda multipla. Consta din dOIHi couect oare multipolare, ale carol' cuple mama stnt fixate pe vehicul, iar cuplele tata, la extremitiitHc unui cablu de coman da. moment static cu axa de rotatie, care se exercita asupra rotorului unei maslui electrice datoritii Iorteloi- electromngnetice care apar In coriduct.oarele rotorice parcurse de curent :;;i aBate in cimpul magnetic din tntrefieI'. C.Il. corespunde puterii electromagnetice transmise rotorului de cr1tre stator prin intermedinl clmpulUi magnetic, din care se sead pierderile c1ectrice din rotOr (puterea mecanica). Valoarea momentana a c.e. estc cuplu

mea pasului polar; I - curcntul total al indusului. In regim de motor, e.e. este un cuplu motor, uctiontud In sensul miscar ll de rotatic, iar in regim de generator, e.e, este rezisteut opuulndu-se mlscartt. Daca curentui ~j fluxul variaza in timp, e.e. se considera valoarea medie pe 0 periT

oada

lYI. = _1:___

T)

r me

df. C.e.

al cu

m aco-

s i n Li

monofazate

papuci sau cleme.


euplaj, legatn.l'a Intre doua san mai multe circuite electrice, rcalizat.a en clemente de circuit (prln rezlstoare -c. galvanic san conductio ; prin condonsatoare san capacitatl parazite - c. capocitio ; prln bobine - c. inductiu). Coeficientul de c. inducti!) (factoml

rezultant, In raport

electromagnetic,

de c.) este raportul k = L12/VL1 Lz, in care L12 este inductivitatea mutuala'u celo!' doua Cil'cuite cuplate; L1 inductivitatea proprie a primlllui circuit; L2 - inductivitatea proprle a celui de al doilea circuit. Daca fluxul de scapari este nul (cazul unoI' bobi~le

p I e c tor este ld.= '---- ,_ <Pm I. 2V:k a . cos..p, unde cDm este valoarea maxima a fluxului polar; I - valoarea efectiva a curen tuhr] indusului; ..p- defazajul dintre flux ~i curent. Cuplul momentan m. variaza sinusoidal cu 0 Irecventa dubla fala de frecventa tensiunii de alimentare. C.e. sincron este cup lul stational' care apare, la o anumita turatie, prin interactiunea c.lmpurilor In,,1rtitoare ale statorului ~i rotoruJUi, date de armonicile de spaliu de aceJa~i ordin (clmpurile S6 rotesc eu aceea~i turatie). C.e. sincron sc ,modificii in functie de pozitia relativa a clropului inductor fata d6 c!mpul rezultant din !ntrefier, pozitie data de unghinl de sarcina (ungM

106
inlcrtt ), deL .. valoa-ca i Zt:.;L'O la 0 valoaro maxima. l1tnniU:i c.·'::. a: resturtuire (c ..e critic). La In a § ina s i 11 C ron a, e,e, sincrou se produce cind rotorul are acceasi turat.ie en cimpul invu-titor stat{ll~ic. La" In 0tor u 1 a 5 inc ron. e~'2.. sincron este perturbator, en etcct de frirull'e (se

107 8,9 gjcm3; punct de topire 1083°C: punct de fierhere 2310'C ; rczistivitate (la 20°C) 1,7 .1(J-80m; coeficient de varlatle a reztstivitat ll cu temperatura 3,93.10-3 K-I, conductivitate tcrmlca 400 \Vm-Il{-l; modnl de elasticitate 1:3.10-3 daN jmm2; rezlstcntii la ruperc, 1£1 tractiunc 21 daN jmm2 (recopt, moalc), 45 daNjmm2 (tare); alungire la rupere 50 % (rn oa le), 2 % (tare); duritate Brinell 35 daNjnllu2 (moal e), 95 daNjmm2 (tare); coeficient de dilat.atie lin iara 16,42.10-6 K-I; caldura specifica medie 0,405 kJkg-Il{-l ; cal dura de topirc 210 kJkg-1 ; potential electrochimic fatii de hiclrogen 0,34 V. Este lin metal stralucltor, Ioarte maleabil ~i ductil, pu tiudu-se lamina in pliici sau trago in fire chiar la rece. Arc tcnacitatea apropiata de cca a Iicrulu l, este usor prelucrabil, se sudeaza bine ~i se poat e imbina prlu lipirc; prez intii rezistenta ridicuta la coroziune. C. sc gasc'!te in natura in carrtitati mici (0,01 % din scoarta pamrntului) in stare ua l.iva sau in minereuri. Minercui-ilc prelucrahile, all, in general, 1 ... 2% Cu, dar se prelu creazii si rni ncreur-i mai sarace (0,5 % Cu), Inainte de prelucrare, minercurile se couceutreazri prin metoda Ilnl at iei. Procctlcul p iromctalurqic de ex tragcre a c. Ioloseste cuptoare de ardere, ill care sc oxldeazji 0 parte din sult, ~i eonvcrt izoare, nude sc ellmina fierul, sub formii de zgura, ~i restul de sulr, sub forma de dioxid de sulf. C. brut, de convertizor, cu 0 concentralie de 97 fJ8 % Cu sc rafineazii leunic (99,4 99,6 % eu) sau eleclrolilic (99,9 % Cn) in hai de acid sulfuric 12 %; c. brut, snb forma de plaei :Jnodice, trcce in sointie ~i apoi se clepune la catod, pc ni~te tipare de c. pUI' obtinute prin galvanoplastic. Curentul de electrolizii este de 200 A pe un anod, 1£1 0 tensiune de 0,2 V; consumul specific de ellergie electrica - 400 ... 450 kWh/to C. dezol'idal (9'9,94 %), de inalta concluctivitate, se obtine prin retopire in atmosfera reducatoare (mot, CO, CO2), PI'OcC-

cuptor

electric

ponte produce

naga~arean m otorului

- Iunctlonarca Ia 0 turatic mai midi decit cea nomlnalii, sau uu este posibila pormcea), C.«. paraziie sincrotie se dat oresc artnotiicilor de dentur/: (produse de crestiittui) si apnr dacii Irrtre numarul de crestiituri statorice Zl ~i rotorice Z2 exista nrrnatonrele relatii neravorabtle (care trebuie evitate Ia prolcctare) : Zl = Z2 sau Zl = Z2 :3: 2p. C.«. sincronizsuti este 0 marlme de cal cut care determina

comport.area mastnti-stncrone Ia sincronism, egalii cu derivata e.e. sincron in raport ell unghiut de sarcina. in functie de valoarea ~i semnul c.e. s incronizant se poate aprecia gradul de stabilitate 3. masinii ; d:lca semnul este negntiv, Iuncttonarea masinn sincronc est.e instabila. C.c, asincron este cuplul produs tutr-o masma asiucrona san sincronii prin in teractiuuea clmpuruo» Invirtl tonre stnt.or!c ~i rot ortc de aceeasi turatie (produse de armonlca spntlnki " inductiei magnettcc de acclasi ordln), indiierenl de valonrea turaticl rotorului. La mot 0 r u 1 a sin c r 0 11, e.e. asincron principal este produs de arrnouicile Iundaincutalc : lB. asincrone 'date de arrnonicile superioare sin t c.e. parazite, care inrrmtii~esc eomportarea motorulni, puUnd provoca ~)':lg;)tarea". La ma,?ina slncronii, c.c. asincron este utilizclt la pOl'!1ire: aparc ~i in l'e,girnurile tranzitorii de penduhire, avind 1'01 de amortizare. Aceste C.ll. se produc, in esenta, PI'in actiunea c1mpului iuv,rtitor statoric asnpra curen~i1or din piese1e masi VB ale rotorului sau din cn1Lvia de pOrn11'e (Ia motor) de 8.mnrtizaI'e (la gene.rator)~ Qsinc!'or;', se anll1eaz,1.. atullci clnd t!Jlratia I"Dturullli cste egaHr··cn tur,ftpa C1ffipU.hll in.vlI'titor

din tntrerier, dcoarcce in con ductoarele rotorice nn se mai indue tensiunt electromotoare ~i nn apar curenti care sa prorluca tort.e elcctromagnetice ; pentrn a avea C.C. asiucron trebuie sa exisle 0 -+ alutiecore tntre rotor 9i ctmpul tnvh-titnr, C,e, asi ncron. maxim (c.e. critic, c.e. de riislurtun:e ) apare la 0 anu m il.a alunccare (atunecare cr iiica ), care depinde de parametrii m asinii ~i poate fi martta prin maru-ea rczistcntei circn ltulnl rol.oric. C.c. critic este proportional cu patratul tensiunii de alimentare si nu depinde de valoarea reztstentei rotorice. Dad cuplul de sarcina (rezistent) dcpasest.e c.e. critic, motorul se opreste, Raportul dintre e.e. critic~i c.e. nominal estc -+ capnciiulet: de supr aiticiircare. C.~. de por nire este c.e. produs in mornentul conectarl r motorului la retca (n = 0). Un c.e. de porn ire prea mare (de ex., 1£1 concctarca diredii a unui motor de curent coutinuu, riira rezistente de pornire), poat e produce socuri m ecanlce, periculoase p entru organele de transmisie; un C.C. de pornire prea mic mareste timpul de pornlre, ill special, dad trebuie accelerate mase de valonre mare. Cuplul de pornire ponte avea valor! de (0,4 ... 0,5) Mn 11.pornirea in goi .)i momente de iner tic micl (p ornpe, vcntilatoare) ~i de (3 ... ,1) Mn in truetin nea electrica.
CIlIHIl (Cu), element chimic m etalic utilizat in clcctrotehu ic i, indeosebi ca material con ductor, avl ud . dura argint, CC·.l mai lTIlrC conduetivitate electrica. Se folo,e;;te sub forma de sirma, bare,tcvi, tahUl sau fnlii in couducte ~i cabluri, infa~urari de ma~ini electrice, circuitc imprimate, contacte etc. Aliat cu zincul (alama) sau en st1.niul (bronul) 5e utilizeJ.Za in constractia m 3.'jinilor ~i ap ara'telor electrice (clem2 ~i ,!uI'llbmi, iuele colectoarc, suporp porlpBrii. cu~itc de cO~1tact, ar'~l1ri etc.). Are urmatOlr~lc cO.lsta.:lte fizicc ~i ehilTIice mal importantc :11l11ll'lr atomic 29 ; masii ato:n'c1 G3,51; m)sl specifid

deul hidrometalurqic se baz eaza pe trutarea minereului maciuat cu acid sulfuric (Ieslcrc) ~i electroliza soluticl obtlnute. C. ohttnut prin acest procedcu nn mai trebuie rafinat.
\\~

euptor cleetrlc, cuptor 1£1 care rncalzirea se face cu ajutornl energiei electrice, prin efcctul tcrmic £11 curentulni electric ce trece prin incarcatura (incaizire direcl/i }, prin rczistoare (Lnciilzire ituiirecta ) sau prin arc electric. La c.e. de inductie curentul cc strabate materialul de inciilzit este produs prin inductic electromagnetica. C.«. de ituluctie cu creuzet; utilizate la topirea ~i supratncalzirea metalelor ~i aliajelor, rncalzesc sarja eon tinutn tntr-un creuzet refractar prin cfectul termic al curentilor turbionari produsi prin inductle de catre cimpul magnetic variabil al unui inductor care luconjoara creuzetul (fig. 85). C.c. de iuductte cu creuzet

Fig.

85

de capacitate mare (1 ... 50 t, la o~el ~i fonta) fUllctiolleaza la frecvellta industriala; C.C. dc capacitate medie (0,4 ... 1 t) la frecvente dc 150 ... ... 1 000 Hz ; ('.C. de capacitate mica (50 ... 400 kg), 1£1 2500 sau 8000 Hz. FaCtorul de putcre reclUS]:(0,05., . ... 0,25) trelmie ameliorat prill~ comp.ensarc·hldivid ualit a pnterii re~ctive eu haterii de cO.JJdensatoarc. er.de

103
slut prevaznte Irecventa industriaL; extcrioare. conell circulte tectionate din de tabla. sIlicioasa, In vederea incll1del·.E tluxuiui magnetic, tn functie de natura matcrialului de indilzit. ~i de Iipul constmctlv, e.e, de induetie ell creuzet au un randarneut electric de 0. 6 0.,85 :;;1 un raridament termic de 0,7'5 0,85. C.«. de Inductic eu ereuzet pot fi construite pentru functlonare in vid sau in atmosrerii protectoare. Ele se uttlizeaza la elahorarea otelurilor superioare ~i 11 alia] elor speciale, care necesita 0 purttate deosebita 'Ii o compozltre chimica unttorma ~i precisa. Pentru tnciilzlrea materialelor neconductcare. se poate utiEza Ull creuzet conductor (de ex., grant) care se tncalz estc prin Inductie ~i cedeaza caldura incilrdituriL C.Ol. de induciie cu canal (eu miez de [ier) Iunctioneaza pe princlplui transrormatorului; este constituit dlntr-un circuit magnetic poe al c.irui miez se afla 0 tntasurare primarii numita inductor, secundarul fUnd format de unul sau mal multo canale refracture pline ell metal Iiculd. care comuniea cu 0 euva in care se anil incarcahu'a (fig. 86).
1

cuptor scurtcircult, ~ iini« scurlti dintre transf ormator s i cupt or, sistemul de comandii si rcc:Lue automata a elcct,Dzllor (electrohidraulic, cu arnplidAne, ell amplitlcatnare maguetice

electric

Fig.

8G

Alimentarea ell energi,tt' electriea, (!~ la reteaua de frecvent,:]. industrEaHi, pOlite' fi monofazatil., blfazaEt (dou.i1 inductoare in !TIontaj Scott -+ sLrnztrizare) 8i trifazati1 (trei LnzhJctoJ.l'c);. tvletalul ~din -C-:1n:l1 ~i de 1;3_fu:n";j:.:~[

cuvei (balta) trehu ie mentinut in !Ycrmanenta in stare lichida .. ceca ce reclarna 0 Iunct.ionnre continua a cuptorului sl 0 golire incornpleta, trecerea de Ia 0 mardi de aliaj la alta fiind dificilil.. Randamentul electrte (0,9 0,96) ~i factorul de putere iO,4 0,85, in runctie de material) stnt superioarc celor realizate Ia C~D. de inductie cu creuzet. C.c. de lnductie eli canal se utilizcaza la topirea, rnentinerea in stare lichida 9i supra!ncalzirea cuprului, zincului, alurniniului ~i allajelor acestora san la eiaborarea fontei maleabi!e in prucedeul duplex (cubilou - e.e.). Elaborarea otelului nu se face tn astf'el de e.e. din cauza temperaturii Inalte a otelului topit, ciiptuseala caualulul fiind suprasoltcitata termlc, mccanlc ~i chitnic. C.e. ctz arc au co. sur-sa de d.ldurii arcul electric ce arr;e tntre electrozt ~i ~arja (c.e. CIl arc ell act iune directa), C.e. cu arc cii cciiune ituiirecta, cu arcul format tntre d oi electrozl orlzontali, slut mai put!n l'asp!ndite (de ex., Ia topir ea cuprului ~i tontei in turnatorti mici), datol'ita solicitarii termice mari a captuseli] refractare, expuse la radiatla directa a arcului electric. C.e. cti arc §i rezistenta, folosite Ia elaborarea f'ontei san Ieroaliajelor, au arcul acoperit de Inciirciitura, 0 parte a cii.ldnrii degajilte se datoreste efectului termic al curentului ce strabate sarj a. C.r. cu. (1:'" eLI irei cleclrozi de graFil (fig. 87) slut celc mat utillz ate Ia elahorarea cd,elurilor. Constructia ruecanica cu,))"inde : carcasa captusita cu mater!al l"0fractar, bolta (fixii san rahatnhila), dispozl tivul de basculare, sistemul de actiouare a clectrozilor (cu motoare electricc sau hi draulic), hot« de absorb tie a gazelor, Echtpamcntnl electric cuprinde: separatorul ~i intrcru.ntorul de inaUa tensinnc) :reactuml de limitare a curentilor de seurtcircuit (foarte freevenfi in periIXHl.1 de topire), transformatorul de constrnctie specialii, cu InG.~urarile rezistente 1;1 soliciti'iriie tE:l~nlice daLe de curcntii de

Fig.

87

,~mcu tiristcare), -;. aqitalorul electromagnetic al bii ii. Capacitatea acestui cuptor variazii de la 0,1 la 200 01.l terea absorb ita atingind 100 "'IW. 4.iimentarea transtormatorulu l se face ~!e 10. reteaua de tnaltri tcnslune 'de rtlstributfenzinala (3.6,10 sat! 15 k V), tcnsinniie secundare lIU valori de 100 ... 600 V (mai mici 1a cup toarele mici), euren til pi-in elcctrozt - 1 ... ;;0 k A iar iucarcarea sp ecifica ~. ~,.;.-po:l.te atinge 1500 kWJm2. Se const ruiesc ~i c.e, Crt arc in Did. Ceo ell arc de elaborate a carburii de cnlciu, ell un singur elcctrod vertical ~i un~iec.c. trifazate. penlm o\el, uUlizeazi'i metoda Soderbcg, de [\\1tografitare a electrozilor: compDzitia lie el·ectrozi se introduee Illtr-o teavi\, care iiltrodnsa in cup tor so tope~tc, iar pasta ajunge la consistenta ekctroi;,m obisnui\i; avantajul clectrorlitot contir~ui, autografitali CDnsta

!,

In climinarea tmhinarllor cu cepuri con ice filet ate ~i in costul redus al electrozilor. C.«, cu rezistoare, cele mai diversificate c.e., utilizate in cele mai variate dorne nii, se pot clasifica dupa urmiitoarcle criterii: dupa ciclul de functionare, In cupto are cu aciiune intermitenla ~i cu acliune conlinwl; dupa temperatura, in' cuptoare de joasii (sub 300°C), medie (300 1000°) sl fnaltd temperatura (1000 1600°C) ; dupa tipu! constructiv, in cuptoare cu camera, oerticole, adttici, ell clopot, cu vat1'a tnobilti, cu oulrii as censor, de laboraior, de uscare, de top ire, eu luii de s6.1'11l'i, ell lzidrogen, ell atmosfera controtota, ell tiid, Cll [unciionarc continua cu transporior (orizontale ~i vertical e), ell noirii Cll role, eu propulsie, ctz tatnbur, carusel, cti uatl'a pulsator ie, en uatrii pa§itoare, cuptoare lung! pentru sirtnii, ciiptoare turn penirii benzi etc. Ce. cu rezistoare consuma intre 30 si 50 % din lntreaga energie electric~ utlllzatii in electrotcrmic, avlnd apllcatil in metalurgie, industria constructoare de maslni, industria sticlei si cerarnicii, 1'1 tratamente termice ~i termochimice (calire, revcnlre, recoacere, cementare, nltrocarburare), sinterizarea produselor metaloceramice, lipirea tare, tncalzire pentru Iorjare, matrltare, laminare, uscarea, calcinarea ~i ardcrea materialelor uemetalice, toptrea, mentincrca In stare lichida ~i supratncalzu-cu aluminiului, cuprului si a aliajclor acestorn etc. In general, e.e. eu rezistoare consta dintr-o manta metalica exterloara consolidata Cll un schelet metalic, 0 zidarie rclructara (la e.e, de [oasa temperatura in locul z idariei se Ioloseste iz olut.ie de vata de sticla sau de zgurii iii un perete metalic in ter ior) si elernentele incalzitoare (rezistoareIe), confeclionate din--> aliaje de mare -rezisliviiale sal! lllateriale nemetalice. C.c. cn rezistoarc se conecteaza la reteaua de joasii te.nsiune direct sau prin transformatoare coboritoare, puterea instalatii variind intre ci!iva

cup lor eleetrlc kW ~i citlvn MW. C.«. de lop ire sub strai de flux, dezvoltate in ultimele doua decenii, sc apllca la topirea otelurilor aliate de In alta calitate (pentru rulmenti san altc piese importante), asigurind 0 compozitie unif'orma, fara retasuri sau segrcgatri, o puritate rldicata ~i 0 structura dens a, izotroplcii. Au unul san m ai mult.i electrozl, Iorrnati din metalul de topit, Introdusi in ha ia de flux de 0 anunrita compozttle (Si02, AlzOa, CaO, CaFz, MgO, FeO), contluuta rntr-un eristalizator racit en apa (fig. 88). 'I'rectnd prin hala de flux Transformator / EI..ctrod

110 (10-5 .•. 10-6 nun Hg). Sursa de electroni 0 constitute Ul1Ul sau mai mult e tunuri clectrouice, al ciiror cntod are o tensiune de 10 ... 20 kV lata de anod. Focalizarea ~i d lrljarea IascicuIului sc face cu un sistem de Ientile magnetice. Piciiturile de metal topi; cad intr-un crlstaltzntor de cupru racit cu apa (fig. 89). Pu terca specificf atinge 1000 kWJcm2 : se topesc mctnle foarte greu fuzibile ~i chim!e :leU""

111 d~')ri] ctirb a (Fe I~'!'(ma maqnciizurc iricEc~'~experl.nental. s i se Pmerl = Ejte; coeficientul de sarcinii feu Pmedl Pm"x; coeficientul de utiliz are a puterii instalate kui= Pmed! Pi, uncle Pi este puterea instalata total a ; rlurata de ut iliznre a puterii maxime T = EJP111ax•

,,=

;f':nl'~){~, sar,dl):\, repczentnre (l(_~ grafica '~~; ;U"i:T~iciill t imp a putcru V produse rle 0 cen tralii. t.runsrn ise de 0 statie de b",:nsforlnare sau absorb it e de un cnusumator irtr-un anum it interval de limp (cAe s.:ilnicii. (fig. DO, a), ;;3LiptiiJn.inald. l.unara sau antiald (fig. gO, b»). D '\C~t se refer[l 1a putcrca
! 1..

eurbll fotometrldi, reprezentare in eoordonate polare a lntensitii tll lumiBoase a nnei surse de lumina in Iunctle de unghiul format de dircctia

TTn'--,
I H
[_ ',1

80

+- 1=-

T p1
I

,I i
I

100

80
~50

»<

---l

W -d
I
I
I

r--i

n~b~ FF+ ~~
I

,._p 1
,-r-

I ,

I
I

~Strat de flux ~~w:.il-Bai .. d.. m e tal Lingou Cristolizator

o U_L__I 8 4
--

'h

l J

a.? 40 a::
20

12 de

16 20

24h

---

Zi

Zi de iarn6

vonS

I I IL 01 F Iv! A IVI I I A SON 0 Lunile


b

H+1I

-n H"

Li I

~- ~

i !

a
Fig. Teactiva - c.dc s. reacliuii. t.ile s. se ddicli. experimental cu ajutorul wattrnetrelor sau varm etrelor tureglstratoare sau citind coutoarcle de energie In amunite intervale de timp (minute sau ore), iu lunette de caract.crul varlat.iei sarcinii (dad sar-cina variazii rapid. intervalcle trcbuie sli. fie mai miei). Utilizarca rat ionula a encrgici ctectrice impune apiatizurca e.de s. -;;i decalarca vtrrurtlo« de putcre de la consumator la consum ator. Stimularea eonsum at orilor pcntru aplatiz area e.d~ s. se face prin aplicarea iari{ului binonl, la care pe Hng.l coutruvaloarca 'energici cons um a t e se mui aplicii 0 t axn de put ere maxima ahsorb ita (lei!kW). Cu aju toru i e.de s. se dctcrmimi : energ!a cousumat.i in int ervalul
':

Fig.

88

Fig.

89

curentul 0 tncalzeste la 1800 ... 2000'C ~i capiitul inferior al clectrorlulul, action at automat in j os, se topeste, plcaturlle strabat stratul de flux ~i se aduna in cristalizator, unde se crlstaltzeaza in mod dirijat, axial. Stratnl de nux protcjeaza baia de metal de actiun ea atmosferei fii purifiea metalnl de tncluziuntle nernetalicc, prin reactii chimice cu picatu rlle de metal lichid. Electrozii se allmenteaza la 50 ... 100 V de la transformatoare coboritoare conectate la ret.eaua de tnalta tensiune (6, 10 sau 35 kV), puterea absorbita fiind de ordinul

(Zr, Be, V, Hr, l\b, ]do, Ta, \Y, He'!, instalatille Industriale aviud puteri de 1 ... 2 MvV. C. eleeiroWia cie extraqere a aluminiului dezvolta temperaturi de 900 ... 1 ooooe, la trccerea curentului continuu de eledrolizii prin baia de alumina diz olvatii ~n criolit topit (--> alutniniu }, curba de maqnettzare, reprezentare grattca a dependentci dintre induc~ia magnetieii B 91 intensitalea clmpului magnetic H, pentru un anumit material. La eorpurile dia- ~i paramaguctlce c.de lTI. este 0 dre apta ; la:materialele teromagnetice - 0 curha en saturatie (Ia prima magnetizarc). La magnetiziiri cielice (alternative) d~p-e.j]dent'" B = f(Il) este datil de curha d"" -> histerezis, Pruette, r.lle m. se consi-

in care se cOl1sidel'a intensitatea si axa de simetrie, 1(1. {(Ct.) (fig. 91). = De regula e.L ale corpurilor de ilurninat stnt raportate la un flux luminos al sursei de 1 000 lumen. Dacii sursele de lumina strrt asimetrice, slut date mal multe c.i. peutru diferite plane. eurbe tzocandele, curbe de eg alii intensitate luminoasd, rcprezentate in coordonate s[erice o: ~i 'fl pe 0 supralatri plana (de regula, 0 emlsf'era ohtlnutii printr-o proiectle care COI1servii ru-illc), pe care slnt trasate curbe meridiane ~i paralele. Se u tillzeazu pentru caracterizarea surselor de lumina asimetrice. curbe izo lux, pnnctclor nnci care all acceasi in speci al, In exterior. locnri gcometrice ale supratetc de ut.illznrc, iluminare. Se Iolosese, calculul iluminatului

MW. C,«. de iopire cu [ascicul de elecironi transforma in ciildura energia


cinetica a unui Iasclcul de electront, accelerati lntr-u n clmp electric puternie, la contactul ell suprarata metalului de topit, intr-un vid inaintat

de timp

ie, E =

\.

t·~;;,:&~~~~ ~

J pdt

(propor+io n nlii c.de s. m cdie

;'.:J

:[lSk~f'~1

~'I

ell suprntn tu C1l1Jrins(1 >lntrc ,~i axa abcisclor}: putei-cn

eurhe in V, caracterist ici. de fonna Iitcrei Y, care dan dependcnta curentului de sarcina 1 de curcntul de

eureu t excitatie ie la 0 m asina sincrona. determinatc p entru tensiune, Irecventa ~i put ere constante. Caracteristicile cos o = r(ie) , in accleasi con di1ii, au de asernenea forma litcrei V, dar en vlrful in sus (__,. DW$ itu! sincrona).

113 eureut doc pornlre, curent luat retca ele un motor in perioada nirii. de la portul cind tenslunca indusa 111 [aza' constrlerata este zero (Iluxul inc'udol" e maxim). Deoarece regimul tral'zitortu de scurtcircuit hrusc c dctcrrninat, in prima etapii, de paramctrltcircuitului de am ortiz arc component a scpratratiziiorie a c.de s. fiind (lata de: -> reactania suprolratizilnric, e. de soc este diferit la gencrutoarcle vcu ,loll. aparenti 9i Ia cele cu poli tuecnti : Lsoc = 18In la turbogeueratoare tanta suprntranzlt.orie mica) : = (5 ... 8)In Ia htdrogeucrat oa-c (ccle prcvazutc cu infil.9urare ele am or'tizll.re au reactanta suprutranz itorie mal' mica, deci eurent ele soc mai mare), La t r a 1I sf 0 r mat 0 are {'.de S. de durata estc cletcrminat de irur.e-Ittnfa de scurlcircu it (care Inglobcazil rezistenta ?i rcactanta ell' scapiirt echivalcntii a tnfasurrir+tcr) ~i are valor~ de I ec = (16 ... 25)1 n. Curentul de soc

eurent

de deplasare

-+

cnrent
----7

electrrc.

-->

curent de Inaunel'izare mel'S in HOI.

eurent

"0:"

.~r

I, t

\.,[

...

----.~--":;!

.:' I
l'
);

--

l-i'ig. 92 curent de menttnere, cea mai mk/l valoare a curentului stattonar la care nn tiristor san triac rarntne Inca :n stare de conductio. Daca cnreut.nl prin t.irrst.oi- sau triac scaele 1010 Y8loare mai mica dedt e.de Ill, accste, se blocheaza (--> iirisior ).

cureut de seurtelrcult, cnreut dintr-nn circuit la carl' s-a produs un --> scurtcircu it, prin atingerea unor conductoare aflute sub tensiuni diferite san prin punere Ia pamlnt, rczlstenta respectiv impedan ta sciizinel la valori aproplate de zero. La producerea unui scurtcircuit, la tnceput apare un regim tranzitoriu, caractcrizat, In curent alteruattv, de suprapunerea a doua componente a e.de s., aperioaica, ia,p, ~i periodica, ip, dupa care regimul ele scurtcircult devine stationar (p crmanent ), prln amortizareu eomponentel aperioelice. Amplitudicurcnt de ;;oc (fig. 93). Curcntul

nca max lmri- a c.de s. se numeste


de ioe

hoc = Ie Jc~ ~~ 1,7 ... 1.85 In: t ransf'orma toar e mari ?i Ie, = 1,'1,..•
... 1,3 la ccle rnici. La ret 10 !e calculul e.de s. este nccesar p;ntru, climcnsionarea f}i alcgerca cchipamcntului electric. Scurtcircuitele simetrice (trifazice) proeluc cele mal marl solicitari elinamice ~i termice. Cde Be simetric, de durata estc Isc = Ur!Z, unde U este tenstunea ele fazCl ~f Z' lmpedanta unci faze ptna l a Iocur scurtcircuitulni (in care intra inipedanta sisternului, a trauslormator ului, eventual a reactoarelor de lirulr are [< c.de s, iji a liniei). Factorul curcntulus de soc Ie. depinele de raportul R/ X iji este cu attt rnai mare cu cit rcteaua arc un caracter mai inductiv (este de putere mai mare; la sarcini pur inductive Ie$ = 2). Sigurantele fm:ibile, de protectle, pot Intrerupe e.de s. inainte ca acesta sa atinga vnloarea maxima (de soc). C.de s. asnnctrice (bifazice ~i monolaz ice) stau Ia baza dtmensionarh protectiei prin relee !ii a instalatlllor de legare la pi\m.tnt de protectie.

~1I2(<c,

eurent de mers in HoI, curent prim


tntasurarca prlma ra a u nui transfer> mater ClI secun darul deschis (in gol) sau curentul luat de la retca de u n motor cinel sarcina mccan ica la arbore este nula (cuplul rczistent cste dat numai de plerderile mecanlce : daca %n acestu este nul - c.de m. ill g. ideal}. In curcnt alternativ sinusoidal c.lie m. ill II. are dona cornp onerrte: eomponenta reactioii (eureniul de magtietizare ), Ion care produce tluxul magnetic, si componenta aciiua, In", ce corespunde pierderilor ele rners in gal (pierderl In fier I]i, Ia masir» rotative, pierderi mecanice); 10 = = If]2 120, C.de m. in g. la un y Oa r transformator reprezlnta 1 ... 10 % db curentu1 nominal : la motoarele asincrone, 10 = (0,2 ... 0,5) In, din cauza tntrefieru1ui mare ;;i a pierderilcr mecanice (valorile mai man se refera la maslni mici).

Fig. 93 "pare dupa 0 [umatate de perioada (Ia 50 Hz dupa 0..01 s) ~i dcterrnlna solicitarile dinamice ale conductelor 9i infa~urarilor maslnilor elect rice. C.de s. de dum/a (periodic) apare, In general, dupa 0,2 s ~i dctcrrn ina solicitarlle termice. La qcneroioarele sincroue e.de s. ell' durata este dependent ele curentul ele excltatie. C. de soc al generatorulul reprezintii cea mai mare valoare posibilii a curentului din infa~urarea indusulul care apare prin scurtcircuitarea brusca ~i simultana a bornelor celor trei faze, la

15° Fig. 91 eurent,

intensitate a curentului electric.

curent aetlv, componcnta a curentului alternativ in faza cu tensiunea. Daca tensiunea u = 1I2'u sin are, In
(')1

reprezentare cornponenta

complexa, fazorul.!l_, activa a curentnlui, i=

= 112'1 sine cui - tp), al carut fazor I este defazat cn uughiul cp 1n urma tensiunil, are valoarea I a = I cos q> (fig. 92). Sin. curent waital.

turatia

{lurent de conductie

-->

curent electric.

nomlnala. Cazul apare clnd scurtcircuitul brusc se produce tn momen§i

excitatla

eel mai nefavorabil

cureut de ~lJe --> eureut de seurtelreult, eurent 'ilewllttat, eurent reacHv.

II -

c. SS

·'i?Ul'Cut

elceil'le

114 115 tulle de illducthitiil) nici curent de c:onduGti-e) iller de convectie). Curent.ii moleculari rien i ) se refera Ia miscarea pe iuchise a purtat.orilor legati (de atom san molccuta). san la miscarcn d(~ rotatie propr!e <de spin) a particuIelor olementnre. I'<" otiunca a fast introdusa de Ampe re pcntru explicarea magnetismulu i corpnrllor. 2. IHarimea scalara I (i) care masoora vltez a de transmitcre a sarcinii elcctrtce Q print r-o supr!lfata data ,S ( inlcns idQ ~ __ taiea c.e.), I = -.~ = J ds U1H."1e.
" (11.

-zm-eut electric. 1. Fcnom enul de de.plasarc a sarclnilcr clectrice iutr-o dlrectle pref'erenl iala. Sarcinile in .niscare pot fi electron}, ioni sau 0 combin atte a acestora. C. P. sc stahlleste dad. se aplica 0 t ensiune Ia hornele unui circuit inclns san dad! ,'lnt.r~ull circuit inchis exisla 0 tcnsiunc -electromotoare. Daca mtscaren sarcinilor se face intr-un sinzur scns e.e .est e cotitinuu ; dad. deplasarca este .ill ambele sensuri e.e. cstc altcrtiotin. Daca c.e. confine 0 componentii <;ontinua si una altema tivii, se numeste wren I 1JUIsalor (otululai ), C.e. conditloneaza producerea uuor Icn omene ;2;U: transformaren cnergiei electrice jn caldurr; in conductonrele parcurse ·cle e.e. (cicc! lermic sau --> ejcc! Joule ).; apai-it ia de Iortc asup ra .conductuarelor strahatute de e.e, .atlate in cimp magnetic (forte electro.maguettce 'ii Ior te electrodinamicc); .aparttia unui cim p magnetic (rota:l,ional) in jurul conductoarclor par-curse de c.". (cimpul magnetic rotational poate fi produs si de variat ia 'in timp a fluxului electt:ie - cureniui de deplasare ) ; trnnsportul de substanta .(electroliza), in cazul cind purtatorli de sarcina care determina c.e. .continuu slut Ion ii dintr-o solu tie sau topituri'l. C.e. ghideaza, prin conduc'toarele pe care. lc st.riibat«, transportul de energie electricii prin eimpul electromagnetic pe care il coud ll ioueazii. 'Cllrynlul de conduclie se refera la ,mi~carea pl1r'tatorilo;' liberi (electroni Jiberi, ioni in electroliti sau gaze, golt!ri in semiconductoarc), in raport cu corpurilc care Ii conlin Substantele care pot fi sediul de condu~lie ·sint caractel'izate de --> conduclivit~le electriccl ( -> condnc/ie eleclrica) ~i siut ,guvernate de --> lei/ea condllctiei elec·frlc~ (legea lui Ohm). Cur~lllllidc conuee,tie se refera la miscarea pnrtutorilor de sarcina odata'cll corpurile ,mre ii con tin. Curenlul de depla.sare apare atunci cind variazu in timp Jluxul electric (de ex., c,e. alternativ ·care sc stabile~te printr-uneonden:c'Sator, .inillterio!,ul caruia nn exista

capacitiv (de ex., en condcnsatoarc san motoare sincrone supraexcitatc) se numeste curent capacitlv. C.r. In carca suplimentar rcteaua si aparatcle de comutatie, care trebuic supra dim ellsionate fap. de cazul clnd eureutul ar avca numai eomponentii actlva, corespunztit.oare puterii active. Sin. cureni detoattat, eluent curent seeuudar wattat,
-->

prin trcnspn nerca (transpoz itia) con' duetoarelor de hohina] de serl.iunemare, fractionate in felii paralelc(conductor Rocbel.), C. t. se utilizcaza' la incalz lrea prin inductie ~i la uueletipuri de m asin l electrice (m ot.oareasincrone cu rotor masiv, m otoarcliniare, Irine cu c.t. etc.). cnrentl vaqahouzl (cllrenji de dlspersle}, curenti dispersatl in paintnt, provenitt de la un conductor aflat in mod" normal sub teusiuuc (in cxpl oatare). De ex. in tractiunca clcctricii cu sine(tramvaic, trenu ri electric c) curel;tu}' de tn tonrcerc trcce prin sine uunia e in drcptul substa tlci s i in aprnp ierea vehiculu lu i : in rest, acesta paraseste siucle ~i se d isperseaza in piimtnt' sub forma de C.V. C.«. produc --> fen-· siuni de pas ~i -> iens in n i de atinqere tntrc sine ~i sol, care pot uvea valori. perlculoase, Indeoseb i la scurtcircuit. In curent continuu e.v. produc -> coroziuttea elcctrol itico a pieselor meta-lice subterane. Mlcsorarea e.v, SB' oht.inc prin reducerca rcz lst.entc.l caiii cu siu e folosind concx iun i de [oanta sau cu ajntorul --> transtormatoardor sugaloare (la tractiunen In CUTen t alteruativ). cu~ra lui Faraday
-->

u'auslormator activo

curcnt

'

€ste vectorul dcnsitatc de curcnt. S e ohisnuies tc :Ja se uotcz e en lit-er1.\ mare (I) e.e. consta.nt inUrnp ~i en lite1'3_lnic{t (i), e.e. vartahil. Sensulc.e. se adopta dupa regula de ~ asocier» a seusurilor poz iiioe, eurent operattv, curen t folosit In centrale s i stat.ii (de trnnstormare, de conexiuni) perrtru ac\.ionarea' ststcm elor de comanda. protecttev semnaIizm-o a inst alat iilor elcctroeuergettce. C.». poate fi cotitinint san aliertusii», Co. continuu este Iurnizat de batcru de acumulatonre care Iun ctioncuzri in tampo n eli redresoare de incarcare: e.o. alternativ este dat de transferIna Iorul de servicn proprit, C.o, con tinuu dil sigul'anta mai marc) motiv pentru care este pretcrat In si.at.iile importunte, dar este rna} costtsit or f?i reclama intretlnerea bateriilor; (',0. alternativ asigu.ra UTl cost nl:J.t redus, se preteazii la alltomatizur! complete (sta~ii fiir[, personal perrnanent de ,~xploata!'e), dar estc dependent de t0I1sillneadin sistelu. cnrent [lrimal"
-->

eurenti de elrculatlc. 1. Curcntt ce se stabilesc in infii~urarile rotorice ale motoarelor asincrone conectate intre ele, la --> arborele electric, 2. Curcnti care apar Ia unele actionari revers ihile de curent continuu cu tlristoare, Ia carl' nn mutator lucrcaza ca redresor, iar cclalalt -ea invertor. Duca masina de curent continuu functloneaza ca motor, redresoru l este activ, iar invertorul pasiv si viceversa. t:.de C. se inchid rntre cele doua mutatoarc, prin transtormatoare si tiristoare, Iarii a trccc prin 1110to~, l iiud Iim ltat i de bobine de reactanti\ prevazute 'special in accst scop. I:.l1e c. produc pierderi supllmentarc III il1fi\~urari ~i in tiristoare, dar au ~i un erect poz iliv, aslgurtn d un regim de curent neintrerupt. Fu nctlonarea iura e.de C. apare la sistemele reversihile la care unul din mutatoare estc blocat (tiristourcle nu prim esc irupu lsuri de eomanda). I'ul'cnli enl'en!i FoucauH, llluleculari curenji
-->

cerauare.

turbionari. electric.

cutie decadlcii, cutic de rezistoare de precizie cornpusa din tr-un numiude ~irl1ri de 10 rezistoare egale (de ex.,. 10 x 1[2, 10 x 100, 10 x lOOn, 10 >( x 10000). cntie de bran~amellt, coiret.

clll'eut

c.;.

imllstormatoJ!'.

(',·urent reaeth:) cornDOlH~nta a curcntului alternativ defdzalii en 9(P (rr!2) fatii de tcnsiune : ,I. = J sin' .~ (fig. 92), _1 = III I,. [~ flind C011":pOl1enta actiVft a - ('u.nmtufui. Clr. dintr-un circuit inductiv ex .. cu motoare ~i aparate d;c cur.cnt,alteornativ, transformatoal'e etc) se nume:)t" ·curenl. indllcli.v; c.r, dintr-nn circllit

curen!i turlJionari, curenti de inductie eare apar in corpuri conductoare masi\'e aflate in cimp magnetic variabil san care se deplaseazii lutr-un cimp magnetic, C.t, produc pierderi de ener-gie prin elect Lennie (pierderi prin c.I.), care contribuie la !nc.'Uzirea masinilor elect rice si la mk50rarea randa;nentului. Redn~erea pierderilor prill c.1. se obtineprin eou[ectionarea circuitelor magnetice din lole de otel aliat cn siliciu (tabla silicioa~'i., cn rezistivitate marc) ~i

cutie de cal'acih'iti, cutie de condensatoare de precizie, cn unghi mic' de pierderi (tg 3 = 5,10-4), care pot Ii cOllectate in paralel pentru obtinerea unei capacitiiti variabile, in, trepte, de valoare cunoscl1ta. cutie lIe derivajie, dozfi.

clltie de inductivWi!i (tie inductanle),. cntie cu bobine de reactantil. e41onate, care pot fi conectate in s.e~Te· pentrn ob\inerea unei in clnctivitiiVl variabile, in trepte.

.116
'i'ctliie (Ie reztstoare, cu tie en rez istoano de pr ecizie, care pot Ii conectate in serle prlntr-un dispozitiv de corcutare (en f'ise, cu ploturi ~i znanete etc.), in scopul ob tlueril un ei rczistcntc varlahile, in treptc, de valoare cunoscuta. Rezistoarele slut !Dohinate ;;i all inductlvitat! iii capucirtii~i proprri recluse; preclz ia e.de 1'. .uzuale .este de 0,02 %. eutle termlnalii, armiiturii folositii Ia :inchiderea unui cablu in Iocul de lcgare a acestuia la lin ait sistem de conductoare. Protectia capatulul de cablu tmpotriva actlun ilor nrediului exterlor se face prin tntermcdiul unei earcase de metal, portelan, .sticla, material plastic, railini, elastomen sau 0 ccmhinatle a acestora. -Conduetoarele eablului se conecteaza , de regula, Ia b ornele e.t, cu suruh sau se Imbina prin cosltorire, iar in in teriorul c.t. sc introduce 0 masii Izolanta, .de compundare. La unele c.t. m asa .izolantii este suficient de rigidii s i

rezistcnta tnctt nu mai este n ecesarii


carcasa. pentru mate si 1 kV ~i cabluri cabluri Ex ista e.t. pentru interior ~i exterior, peutru cabluri arnearmo tcvpentrn cablurl sub peste 1 kV: pentru 1,2; 3, ~1

sau m ai multe couductoare,


de sernn alizare de tclecomunicatli. terminal, cap de eablu,

pentru

~i

pentru Sin. cap d) simbol deflagrant1L dB, decibel pentra cspsulare antiamerican ~i, partial, in J aponia ea are valoarea de GO Hz). Alte d.ll_ se refera la Iactorul de putere, randament, turatte, curent de excltatle, servici de function are etc. DIlVY, Sir Humphry (1773-1829). chimist ~i flzlclan englez. Fondator al teoriel clectrochlmlce. A studiat actluntle Ilzlologlce ale gazelor prin expertente facute asupra proprlulu i san corp. Cu ajutorul unei baterU de 2000 de clemente galvanlce (obtinute prin liste de subscriptie) a facu t numeroase experiente electrochlrniee, In 1803 a ef'ectuat prima electroliza , F'oloslnd clectroliza, a fiicut descomuuneri chirnice, descoperind succesiv sodlul, potasiul, barlul, Iitiul, calciu l, maguezlul ~i borul. A supus electrolizet sarur! toplte. A evidenttat, In 18.07, existcnta alurn iniuhri In pamtnturtle arglloase, chtintnd prin electroIiza argilet un alia] de Fe.A I, Impreuna ell Faraday a facnt determtnart cant itative ale produselor de electroltza $i Iicherieri de gaze. In ISlG .• concepe ~i expertment eaza In laborator un ClIP tor electric eu rezisteare, iar in 1811, descopera arcul electric ~l produce lumlna cu ajutorul unui fir de platina Incalzit la tucandescenta C1.l ajutorul curentulul electric. Inventeazji (1815) tampa de slguran~a pentru mined, en sitil. metalica fini1 (12D ochlur] pe cm''), care e'l.itiit explozule date de gazul rnetan din mina (grlzu). Foloseste pentru prima data acetilenn ,

en,,;;. 1. Recipient rnetalic umplu; ell ule i In care se monteaza subansamblul transforrnatoarelor, !n treruptoarelor cu ulei mult, reostatelor etc. 2. Parte a unui cuptor electric vertical (de ex., la cuptoarele de Inductie cu canal), de forma paralclrpipcd ica, ciIindrlci; sau troncoutca, In care se aWi incaI'ciitnra (sar]a). La cup toarele de toptre, c. cste aldHuitil din trei sau mai multe straturi : mantaua metalid\ exterioara cu structura de rezistenta (carcasa), stratul term oIzolant sl p eretele de zida£"ie retractara reztstenta la sohcitarlle tcrmlce ~i mecanicc date de muterialul topit,

(-+ atetuiare), conexiunea


---+-

13, slmhul pentru -DJ simholpentru

trlunghL

indnclia el~ct:ri{'a, relativa

Di\, simbol pentru durata de Iunctlonare activ.i,

uatc nemtnale, m;1rimi pen+ru care slat proiectate ~i construite hut",Iatiile, m asin il« ~i eehipaTI'lentcle electrice. Cole mai tmportante (Lu. slnt : tcnsiunea=nominaiii, ex c.irei depasire poate pericllta izolatia (de ex., tensiunile nominale la retelele trifazate slnt : 330/220 V; 66D!88() V ; (; . 10' ')0' 35' Ur,. 220· "\00 kV) . c~l~enil;l... ~min~l, '-a' car~i "'odepa~ir~ n poate provoca tncalztrt inadmisihih (de ex., curentil nominati ai echipamentelor elcctricc se obtiu, in general, din seria : l; lJ25; 1,6 ; 2 ; 2,5; 3,15 ; 4; 5; 6.3 \;i 8 A prin tnmultlrea cu 'lJrn, It. = ~c 1, 2.~ 3 ... ) ; puierea notninald: pentru care u fast dimensionata instalatla san masina eteetrica :;;i care se ohtine in condif.ii nosninale (tellsiUne_nolninaLl~ cureut nominal), lc'uterea nominala reprezin tii : la IDOt oare electrice - puterea meeantca utili'[ la arbore : la generatoare+nuterea electdca la borne (lagene~atoare 'de curent alternativ Iii la transtorm atoare puterea nomtnala este 0 putcre aparenta, ob tlnuta, in mon ofazat, prln tnmultlrea teusiunii nomiualecu valoarea curentului nominal) ; la transtormatoare - pnterea Ia bomele secnndare (puterea dehitatii); [recoeu]a nominata (Irecventa industriala nominala este de 50 Hz, in majoritatea tiirilor; pe conttueutul

deelhel, dB, Imitate de mii.slln. a ateil ulirii

sau amJi!ilical'H.

deelansare, operatic de deschidere rap Ida. a unui mecantsm prsn eHbe-

l1S
rarca lah il unu i unui unci energii acumu latc in prca(de ex" eucrg ia potcntiala a resort arm at, la desch iclcrea intreruptor automat), sare a tutreruptorului (protccltc Ia suprasarcini), L), electron ic prelucreaza miirimea sesizati1 (de ex" curentul !lUU i mot or dat de un transi orma tor de cnrent sau sunt, temperatura unu i molor sesizntu de un termis"lor) in

l1B
mriruuea 1 este defazatf:t inal~;arimii 2 si invcrs. 1) aca ccle doua InJ.rirni slnt in sinusul unghiului de d. dint.re tensinne ~i cureut (cos 9), in regim sinusoidal, Ia ctrculte mo.iotazate san trilaznte stmetrice l"c[)l'ezinti"l [actorul de pU!eI"C al circu itulu i. cgal eu rsportul diutrc pu tcrea activ.i ~i puterea ap arcuta, cos 9 = ,PiS. Sin. di{ercntLt de. [a:«,
Q• ."

>

sti~l;C'rii arcu iu i etcctrtc 0:;;; sfingerc). (l~:tco (irnpropr.u),

(---+ c(uneri1

l.11stl'lh111lo r.

Ileclan~ator, dispoz itiv care, la mod ificurea un ci mi"lrimi Ilz lce pe care 0 supravegheaza (curent., tcnsiunc et c.), act ioneaza printr-un Impu ls mecanie direct asupra mecanismnlui de dcclnnsa re a unui intrernptor automat (de regula de joasii teusiuue). D. stn t denum ite lmpropriu relee direct e. Spre dcoseb ir-c de relee, care act toneazii pc calc clcctricii asupra m ccnnisru nlu i tutreruptorulut inchizind san elesclrlztud nlstc con tacte, II. produ c direct deszavortrcn mccanismulu i ell resort de decon ectarc tensionat. D, primate (directe) slut inIlucutatc direct de mi"lrimea supravegheata (de ex" curentul de sarcina parcurge bobina de dcclansarc) : d. sccu udure (indirectc) slut alimentate de transformatoare de miisllri"i de eurent sau de tcusiunc. D, pot Ii max imalc de curcnt (instantance san tcmporizale), maximalc difereut inle, de tensiune (pcntru ahsenta snu sciirlcrea tensiun ii), de curent de defect, de cut-cut invcrs etc, Dupii priuciplul.dc Iuncl.ionare, d. pot Ii clectromagncttcc, termice, ,eleetroniee sau ruecanice. D, electromagnetic constii dintr-un elcctromagnet al carul armatura mobmi exercitii 0 forta asupra unui resort reglabil ; la cresterea cureutulu i prin bob ina (dc ex" de 6",10 ori curcutu l nominal) este Invlnsa iorta I'csortului ~i se produce desziivorirca Il1treruptornlni (protectie la scurtcircuit), D. lennic (en himetal), sprc cleosebire dc releul termie, aetioncadl mecanie asupra intreruptorului. La d. termic Cll clichel (fig. 94) prin !nchiderea intrcruptorului se armeazii resortul elichetului C, care apasii l)e 0 eama ohiinutii prin frezarea unni ax, ",,1. Daca temperatura himetalului clepa~e~te 0 anumiti"l valoare, or~a aeestu iu rote,~te axul, clichetul Ie elibereaza, iar resortul trage 2.avo1"u1,Z, al mecanismului de declan-

Fig,

9[

circuttc clectronicc. D. tncca nice limiteaza anum ite mi"lrimi m ec an icc (de ex" presiunea sau nivelul u n u i Iicltirl) Ja 0 valourc p rescrisii. Irrtrct-upt oarele moderue au d. combinate, de ex" d. term ic tcinporizat (p entru protectia Ja suprasarcini) ~i a. elcctromtuuictic, cu actiune instautance la scu rtcircuit.,
decllvttate deconeetare deeremeut deerosare,
-+ -+

~lclet_?t.(~sco!)ieclectll'3m:l~jB-eH~~~i.,dctectare uedtstructiva a dcl"ectclor d in picse Ieromrguetice en ajutorul curentului electric, (dcfecloscopic fCtrica), a cimpulut magnetic (def.:;ci'oscopic ma:7ndicl~) sau prin combinareu accst.or procedee (d.e.). Cimpul uwgnel.i«, respectiv curentul electric trcce jJrin pies'! de cercetut. pe suprurata carGia sc presara ptlitura de Iicr. Pr-intr-o uso£u'A cioeiinire pilttura se oricutcaz I in Iungul liniilor de ctrnp : In dreptul golul'iloI" din p iesii p ilitura e rJ.Ta, tar hl In].rgi.nea lor e dcasa. Exista aparate de d.e. care sesizeaza <iefectclc 'in timpul Iuuct.ionaeii pleselor (de e x., detectarea Iirclor rupte dintr-un cablu al unei instala~il de i"idicl.t, cum ell" fi m l~ln:l de cxt ractie miiiiera), 11:1c[Ji\rl'arc, Opcl,(l~ie de inl:1tu:r<.lre a chiciur2i sua a s tr.iturilor de ghcata :-i,i) pc cO'1~lL!cb,n_r~le Iin iilur elect rice n erienc. Ir. se PD:ltl~ face pe cule m eenn.c'i SlJ_ p e c i le cle~tdcl. p riu trcccrca unu i curcut inte~lS, de scur t I p iilcJ.Ldr'~J_ i'e1ol'. La d~pun~~L·i.nl-.1ft de chiciun-i, CO:lSUffi'J_l d~ Cl~l·::n!.:: :L:~?:Sll' d este de 10J ... 15) k\Vh./ktn.
dnratll. eutru con ducton-

lle1l1'lgneUzflre, p roccs de t.rc,c":re a unu i corp Ie.romagnct.ic din s tarca de tna~;nelizare Intr-o stare neutra, in C2..1'::': intensitatel ctmpnlu l ui agne tic .. inductia Inlgrrcti(,,3_ 9i rnagnetiza-tia sint nule. D, se poate face priu sup rrmurea cirupuiui m agnct.ic exterior (1a mutcrialclc feromagnetice m o i) ~ prill. tncalz lre.i l a tcmp eruturr sup eriO:U"C punctulu! Curie (la otcl 7,W, , , , , ,770°C), san prin u.trnrlucerca tutr-un cirnp m agnetlc altcrnatt v de 'Jmplitudine descrescato:lre (let maLcrialule rnagret!c dare), UHimul !lI"Occdeu se ap'licii 1]. ~tergerca lnregistdrilor muuuetice. H, m:lglli:\ilor pcrm aueut! p orte apiiren prln Im biilrinil"e. (leiD'lN)l', motor de curent continuu en excital.le in serie ut.iliz a! 13. p orn irea muton-elo:' term lee, p e care le ;_lntf~i1e:lZa Ll tnratii de 40 ... , , ,81) rot/min (h· apr+uderea prin scint clc) san de 1!)rl." 21),) rot/min (1:1 mnto u-elc diesel). La p orn ire pinionul de utuc al d, C3tC cuplat en corounu dinlabi de p;,~ vnlantu l mo+or u lni termlc. Pentru asigurarca unui cupln clcctromngnct!c de vulo.ire nLU'C, ill sp ecinl la pornlre.i m oto.rrcJot' din stare i-eee. d. ahso arbc de In b aterlu de ncurnulotour cu curent de intc nsitn tc mure {lOU, .1 000 A, in. Iuuctlc de putere« ll.. . Concctarca ) d, 1:1lJaterie sc face prin intrenrptoare ac\-.iollate direct) sall, tnRi rcc~nt, prin cOlltactO:lrc, Cuplarea ,I. h COI"Ollna dintab sc face prin sisL~lHC illcrtiaie (eu ax. filetat Bendix}, cfec.trOfTICl,?netic (prin del/hls'l!"ea ax:ialil a rotorului de {"Hre fortcle c1cctroma.2:nclice excl"citatc cl~ eimpHl Iluglle~tic al stat()l'ulul) s~nlpnn. t'Hpi_~1F_;' I1u:-canice. actionate eli pedan sau ell elcctrCJmlgnep, dNt~itate de eUl'cut (~l)}m:irl;n~ ,'ectori:!1ii al carei flu'c printr-o supratati"i oJ.recare este c,pl eu intcnsitatca

rampa. intl'cl"llpCl"l' a elrr-ultnlni,


-+

IO!laI'itmic

amo ruzar».

rlesprludere.

dceuplare, separare gnlvau ica a cloni! eireuite cu aju toru l linn i -+ scpclJ"(lIor. (lecuv3re, scoatere a lIllui aparnt san lransformalor din cuva eu ulei in vederea reparatiei. n. transformatoarelor se face .eu ajutorul UnoI' macaralc amplasate in lurJ!uri de d, san pe porlaluri de d; dciazHj, diferelltJi dilltre fazele a (l()ua marimi sinusoidale de aeeea~i frecventi"l x1,Z=Xm1,2 sin «(,)1 Cf'v), san diferentiia fazelbr initiale Cf'l' ~i t{lz. Dona miirimi slnt del"azute dnd valoareazcro" (sau valoarea maxima) flU ap{iI'e concomitent, 91 # Cf'2' D [lei;;,

delon. sbtcm fo1())it iJ deiO:liz8.n~:l 1,)i stin'~cre1 ar~';_[lLllek-ctde din. ap}rd_tele d2 C01TIutatie. 'iT\~ R,IL1IL\ iellSinI1c. (leionlzfll'e, re'~Llc;::l',(~, a nUln,lrului de jflurlilLori d~ S'lfcilla e<cdrica (clc{:troni 9l ioai) prin rec.olubifl.[1rCJl. lor) i.ncctinircJ. e·mbic:·i de ·e.ic.ctron.i :]][.. _'; ion.izarii, rJ.cirea cnlo}H(',.i arculur alung!rea eJ)lo~ln-ci in5~opul

1Z0 curentului ;c= cc strabate L'i


0

121
se Lrausmita, prin rcteaua de alirncntare, In receptoarele de radio ~i t.elcviztune. deplasHl'e eleetrlea, illduc!ie eleetrtoii. (h'J)olarizHl'c, clirninni-ca salt redu ccrea polariziiru clcctrozjlor prin inlatururea nrodusclor de clcctroliza €Ie De ebd~ozi en ajut.orul unor substante (depDlarizall\i) care intra in reactte chinlica Cll clcmeutcle eliberat e (reducerc, III catorl, ~i oxidnre, la auo d). depolurlznren dielt~c1']'ieilol', operatle de nduccrc a uriui corp polariz at electric lnlr=o stare In care lut.ensitatca cimpului electric, indue~ia clccLricii ~i polarlzatin elcctrlca slnt nule. Ir.rl. se face p rin sup rima rea crmpului electric exterior sau prln tntroduccrea tntr-un clmp electric altcrnativ descrcscator (la diclcctricf l care prezinta Icuomcnul de hist.erczts). ,Ieprcciere, llll':lU tii~;re progrcsiv.; in t.imp a carnctcrlsticllor u uui echip arucnt. D. instalat iilor de .ilurninat electric cste cauzatu de depunerea '\-,Jp orilor de wolfrurn -pe balon, 1n urrua vaporizrirli acestuia, de deteri orarca substautclor tluoreseerrte sau de murdarh-en corpurllor de iluminat, in calculcle de ilurninat se Iol osest.e [cctorui de U., C-,ll'C est.e raportnl d intrIluxul lumln os u l.il-di rninua l in -U.rnptl1 c.xv1oatarii si Iluxul lurn in os ui.il iH1~~-la1, . = '<J)u/(DUi < 1. b I}p.pl'{;Z, lllal'cel (1.84~,;-telmiciau Irauccx. Prof'esur vatorul de Art e ~i \Ies'-'~I"j_jdin j? .uis. _;_\ Imaglnat 0 s erieide aparate de miisurnt. In 1[380, a inveut at '\'y''dttmctrut, i.u- in 1882, impreun» en Arsene d'Arsouval (1351. --r~}10) 8. reallznt galvnnometrul clasic ell cadru 1110bi1. _t\ dat so}utji in Lrunspnrt ul energici elect.rice la distanta. dt~l'an]aJI.ent (Intr-un sistern energetic), perturbatie in fUi1ctionar'3u norInala a echipamentulul ;;i a instal.afillOr. care are ea urmare jnrautQ~;r£,J. tern porara a ca1itft tU cnergiei eleetrice 111rnizate san 111treI'Uperea alirnelltt;1rii Hilor COllSUi'11atori. D, se iau in c{}nsidernl'e la aprecierea fiabilih'il:ii sU;ten1.u.lni.

acca suprafat._a; unlforrna

~j-ciA.
s

rcpartit!c

a curcntnlul, d.de c. este egal,j en m teusitatea curcntului ee trece prin unit atea de supraf'ata transversala, J = il A, D.de c. de conductie este egala eu produsul dintre de~sitatea de sarcina electrica Iibera 0 si viteza (Ie deplasare a acesteia, ~, 'J = pD. D.de c. de depl asare este egalii cn dertvntn partialii In raport cu timpul a Iuductlcl clectrice, D, J = -·.D,

aD
al

de c. este dctermtnantd pentru incillzirea conduct oarclor s tri,biitu te de eurent (pierderi in cupru) ~i sc adopta la valori de orrlinul arnpcrilor p c mm", in Iunctle de material (cupru, aluminiu, otcl), de posib llltatlle de racire sl de temperatura maxtma admisa de iz olatie. La proceselc elcctrnchimlce (electroltza), d.de c. influcntcaza randamentul ~ifenomeneIe secundare. n.de c. se exprimii in amperi pe metru patrat (A/m2). dNlsitate de euerqle eleetromaquettca, {w), densltate de volum a energicl elcctrice (EDj2) ~i magnetlce (HB!2), w = ED/2 11B12, uncle E cste intensltatea cimpului electric, D ~ i11ductia electrica, 11 ~ intensitatca crmpului magnetic, B ~ lnductta magne ttca. Se exprlma in [ouli pe metru cub (Jjm3).

deparazttare, ansarrihlu de masur; lunt e pentru preveuirea, diminuare» sau inlatumrea parazltilor radlotonlci san a per turbatillor Ia reception area cmisiunilor de radio ~i televizlune. Parazi~ii reprezinth uncle electromsgnet ice de illaltii Irecvcnta care 11150tesc scintcile sau arcul electric l a tntreruptoare, colectoare de masiui elcctrice, bujii, startere de la~pi fluoresceute, generatoare industr-iale de inaltil frccven1a (de ex., aparnt e de su dare a masclor plastice) etc. Irrtensita tea parnzltilor se apr'eciaza prin masurarcn int.eusitatit clmpului electric ~i se n orrn eaz a valori maxime a dmise pentru diferite b enzl de Irecventa. De ex., la au tovehlcule, parnz itil trehuie Iimi tat.i la valor; de 500 fLV/m in gama de trecvente de 30 ... 300 MHz. n. au Lovehiculelor sec face prin u tilizarea de rczistente amortizoarc in serie cu buj\ile (valori de. 5 ... 10 IdJ), Iilt.i-e de (1. en llobine ~i condensatoare sau prin ecranarea picsclor san a in t regt) lnstalntn de aprmdere. La masinile elect rice CUi colcct or, in special la motoarcle universale (monofazatc cu colector) ale aparatelor electrocasnice (aspirnt oare, m asin i centrtluge etc.) se aplicii (llimentarea s imctrica (ng. D5) ~i condeti-

deplasarea neutrulul. tensiuuea Uo dintre pu nctul ncutru al generatomlui ~i puuctul neutru at uu ei s~j_rcifli r-rifazate conectate in sica (fig. fl7).

~--

- .• >.-~,--,

};--iliti:ilS

.-_-.-,.:p::~--~-----

i-, iJ

R2)-2
-------O-~~

\:;:)'
I

r--~·--c~-:-

R).]
___________ J_.~,

IVN

~-

Fig,

9-/

,La 0 sarcina far{i cup laje intlu ctiv» lntre Iuzc, d.n , e3t~ data de rB\<ttL.-L:
~A

=V
.

_u

dCIlsitate de sarcina clectrlea, marime scalara a care! integrala de velum (la densitatea volumetrlca), resp ectiv de suprafata (la densitntea supcrficlala) reprezintii sarcina totalii din volumul considerat, respectiv de pe

Fig.
oS

9'()

supratata data, q = ~pdD; q= ~ fdA.

v S La 0 repartitie uniforma, d.de s.e. l'e,pl'ezil1til sarcina ce revine unitiitii de volum (de suprafata). Se exprimii fn Grn-a, respectiv Crn-2• Sin. sarciwl ~ptCifie/i.

afow'e de d. (fig. 96). La fl'ecventele mari ale pal'Hzitilor reactant-a capacitiva este foarte micii, 1l1clt condens·atoareleseurtcircuiteaza, practic, borndc receptoI'ului pelJtruos.cUatiile de tnalta frecventi'!, tmpiediclndu-Ie :sfi,

Kl' K2' K') sint arltui tan te18 totale pc cele tre, faze, X~ ~ o drnitanta conductorului neutru, QI0' Q20' :g3!) ~ tcnsluutlc de faza ale su rsei. D.n. se produce la 0 sarcina nes irqctri~a; in cazul sarcin ilor ech ili.brate, d.n. S~ 'anuleaza. In ----0. comp-onellte silnelrite, d.ll. este egaEi GLI eomponellta ornopolara a tensiuni10r de ftl.zii ale sarcin:i. ..
iii care
e:kpolarizant, sUbstanta Iolositi\ p£niru reduccl'ea sau climinurea p olal'izal';', eIBctrozilol' in Drocesele electl'ochir\lice. La pUele <goJVanice ca d. se folose~te dioxidul de. mangar"

~O

~V
~n

.l?:oX _g,,-~2_--!-1~2_1~8,
Kl -\- ~.2+ !:.3 -\1 -\-

122 df'l'in~~H('" I'2_1111fica1ie 13 un circuit. re t ea sau eouducta clcctrica. Legare III d. - Iegare in paralel. Excit a tic in d. - excit at!e 8 CBrei infa~tn>"1:re cst e conectatii in parulel cu imll1s111 m a slnii. d{'~,(',lrl'arc 1. (la un aCL1Il1ulator s.an la uu element galY~lDic). T'r;;tlls5:()l'~ 111arC :'1 cnergi e! chinrice in cncrcle eledl'idi de eluent coniinuu - cure nt de (I. In t impnl d. t cnsiun ca In hornr-lc acnmulatorulu i vuriuz:l dupa CU)'(/Cteristica de Ii.; t ensiunca ln sIir~itul pcrioadcl de (1. nu t rcbu ie sa scndii sub 0 anumit.i limitii (lu acurnulat orul eli plumb 1,8 V!clcment) pent ru ea ba t.crui su-si m cn tin.i capacitat.ea. Capncitate» ncmuulat orulu i scarlc latii de cea n om lnnla clara cu rent ul de el. est c mai mare clel'it eel u omiual. 2. (la u n coudcnsat or). ?\eutrali:<area sarcinilor de p e annaturilc 111mi condensutor Inc.ircut prin conectm-ca In un circuit exterior -- circuit de .1. Hegim111 de d. d ecurgc ill Junette de valorile rez.ist.ent ei R ~i tndu ct.ivttii\ii L din circu itul de d., ca 5i de Yal081'([1 capacitatti C n condersatorului. Dad rczist cntn arc val care suficient de marc, ptca turllor de apa) sau priu iorjz~1re~11 prorlus« ele radia\iilc cosmice san de radioac.tlvi tatea scoartei t ercstr- .. D.». se ponte produce tnt re dou.i zone .rtrnostcrlcc (nod) tncarcat e cu 5~H'cini clcctrlce de semn contrar (Iu! crul ) san tutrc nn nor ~i pamtnt (trdsndul). In lungnl (l.a. tenslunca cstc ... 200 }\JV (in Iunctie cle Innc;ime;t clescilrcarii), in tensitatea cu nutult.i de clcscllrcare 10 ... 20 k;\, iar durat» 1 ... 20 ins. Cercetarcc d.a. in y~dere;1 dinl(,llslonari.i pc haze ~tiil1-~Ekc ;} iust alnt illor ele __,. urairusnel p s'c face ell diverse apara te tnrcgtstr.itonre. Aprecierca curentului de dcsc.ircare sc face prin masurarca remu.eutet magnet lee a unor ptese Jeromncuetlce mnanctizutc de curcntul ec tree;' prill con'~luctorlll paratrasnelnlui in Empu-l d.a. Ia parnint. deseal'rme dcdridl (in Haze), tr",ccni" curentulnl electric prmtr-un gal dnt(}Tittl purtutorilor de sarcina (ekdrOll-} llheri ~i ioni) Iorrnal i prin ionznrc, (Descarcarca clcctr ica disrupt iva in diclec trlci solizi sau Iichtz i se -----7 st m putiqcre ; descrircarea disruptiva prndu s:l in stratul gazo~ de la supraf'ata unui lzolator se nnmcstc --> conturJ1urc). IonizDl':3 gazului se p oa Le produce pe calc nuturahi (datoritii racliapilor cosmic!/: san l'aclioacti\'c) S<lll pc cale nrlificiali'i (prin cmisillne electronic:l, cu Hju/,OrlJ,} razclol' X etc.). Curcntul de t:e.scal'carl' Spol'e~te ionizarca rnolC'lT!iel().l' prin ciocIlirea aecstora de (';:itl''' electroni, fotoni san particulc ',:cutl'~ rJpide. In accla~i timp apare o,"ccombinare a purtatorilor sal! 0 nedmJizsre la clectrozi. H.e. siut Inwtite de cfcctc luminoase, acustice. tennice ~i mngnetice. Principalii par:lIllctrif caraeteristici ai unei d.e. slut: tcmpcratn ra ~i PI'CSiUllea (densitatcHl gazului, forma electroziJol' ~i distan~'" (lintre ci. concentratia purtat()rilo'[> rlc sarein{l ~i ai atomilor eo:citati-, densitatea clll'entului de desCtircal'c, dlclerea de tensiune. D.c. pot n de mai ll1ulte Upll'l'i:: <I.c. auloJwmo,"

123
lnde]flemlentil de cxlstcnta unui agent ionizator extern, In care ionizarea se produce prin ciocniri, sub actiunea crmpulni electr!c aplicat (de ex., Ia tlllllll'ilc cu cat od rcce, cu descarcare Jurninisccnt a In gaze nobile); d.e. neautonorna (Lntreiinuta ), la care desc.ircarca se proc1nce numai atit 'Limp cit. existl\ uu factor ionizant extern. natural sau artifieial (d.e. ,OiISC1I!',,)j; d.e, semiuulouotrui (Townsend). l a care pe Jinga cf ectul agcntulul ioniz,,>nt extern s e produce ~i iouiznrc prill ei,ocIliri (de cx., I[) --> lam pile [luorcscenle cu cnt od cald) ; d.e. statioWll'<~, Ja care eurentul ~i tensiunea slut eoustante i u Limp sau variaz« periodic (de ex., d.c, ill arc) ; tl,e. nest a[ionar«. in rcgim trnnzttoriu, care poat c fi continua .sau intermitenLlt (de ['X .. d,e, ill scinl.eic ) ; d,r. de joasa prcsinnJ?, Ia cure presiun c.i gaznlui cstc sub 100 Pa (cle CX., l a lampt!« rluorc-cente de j oasii prcsiunc}: d.e. de ir.: !'/(r. presiune, In care presiunca gawlni cst e peste 100Pa (de ex., lampi en vaport de sorl iu sau de rnercv.r de ln altfi prosiunc, liimpi ell Xel1(H1! tc.). Hn diat ia d.e. arc un spece tru Iliscontinllu (specl ru de llnii), spre deosebire de radialia termica. care ,-,j'e un spcctrn continnu. Ea se j[lrodl!(C in Ul'lnfl ciocnirii ntomilor '£:n e.le(·tronii Eberi accelcran de cimpu] electric. Daea encrgia electronului este mic{l, elocn irca are carader elastic ~i, <en urmarc, crc'1te vitcza de agitat\e tel'llli:cc'[ a atomilor, deci crqte tClTIj[JBriltnra gazului. Dac{l elwrgia clectronilor liberi ere~te pin{l la 0 anumitii YflJoare (energie de rezonanp), ciocni,'ea en atomii neutri modificii starea :[.rH· cn€I'gelica, un electron periferic '[Tcet', p·e 0 alti"i orhitii.l cafcia ii corcspuude un nivel energetic superior, ,mmit nivel de rezouant(! (ciocnire de ,,'xci/atLe). Elcclrtmul excitat raminc lIn Emp foarte scurl in starea de exeitaiie (cca 10-8s), elUp{1care rexine pc o.rhita sa initiala, emi\inc1 cnergia dB rClonantu corespunz:1toarc dife~'el1~r~ eelor douii stari energetice
<

R>

V 4 Iic, rio estc

ap eriodiui. cureut.ul de d. este dat de rela1ia i = 'lexp(--' czl),h [3[, in ca!'e 1, = Ue.o!(pL); Ueo tensiunca ]a llornele condensatOl'lllui la mOlllcntul 1= 0: C7. = R/(2L) - amortizmea;
(,j

ji3

satin =

dUJ'ata de 81110rtizarc csic i= i2exp(-cd)., i2 = [Teo I/L. Dadi rczistenta estc suIicicnt de mie:( iI. CEtc oscilanic1, clll'tntul de (l. arc forma nnei sinusoide ~lInortizate. i= = i3exP{- c<l)6in((,JI), i3 = Ucui((,]L).
nlinil1Ul,

V4LTc,

oscilatiilor

Vl -

R2C/(4L),j!LC;libert. Daetl

n=

rrul-

{les.e::ll'eal'e ahnoslt;'rif'a, -} descarcC!l'e clcc!ricd prodlls;l prill strapungel'ea straturiJor de acr datoritn c!mpurilor eJectrice fmll'tc intense cnre ap:tl' In t imp de furluna ea lll'mare a sepm-i'irii sarcini10r electricc. S arcinile plectrice apor prin frecBre (!n timpul cadrrii

(finalii ~i ini\iali\) sub forma unei -+ cuante de cncl'gie sau [otou, F'rccvcut« radlatiel est e datil. de rclntia : b.E = = 1<'1 = bel), in care li este --> eOl!"tantalui Planck, 'i -frecventa radiatiei; e - vitcza de propaga~e; j,Iunglrnca de u n dii. At ornul f lecarui clement est e caractcriznt xlc uivchn-i de rezouanta propr-ii, iar trccerca P'" unul din aceste nivcluri de cxci tat i« nu este la fel de prohabila ca pc altere. Din accastu cauzri difcrite gaze san vapor! metalici emit radiat.ii de Irecvente clifcritc, dcci culoarea luminii cs t e spcclilc.i ficcarui gaz (de CX., ne-on ~ rosie, Irc liu - galhena,dioxi{1 de carbon - albii etc.). 0 mare parte diu ra dia lil se anii in af arn sp cctrulut viz.ihll, in special 1n ultraviolet. Ciocnirilc de ioui zorc se pr oduc atunei cinel clcctronul libel' poseda 0 energ!e cindiea suficient de marc. pent.ru " smulgc elect rcnul pcrifcric HI u t omului , care devine ion p oz itiv. Cf ocnirca uuui electron C11 u n ion est e 0 ciocni re £if! rccombi narc. T),«. de joust; presiunr trccc prin m ai mult e faze. in Iunct.ie de tcusiun e« aplicaU clcctroztlor 9i de curcntul prrn tub, Lu curc n t i de 4" \. ol'dil1u]1 0clcscnrcfll'ca cste obs('lIdi: la valori de 10-3... to-I.\. aparc clectroluuitnlsccntn sub forma de icarire in nnllnlitc zone ale tuhu}ui" care alterncazii CiJ zone irrLunec.atc (s]latiul intullGCn t al lui Aston, pojghi~a lumino2s,1 caioelic;l, spalil]; intullecal al lui Cl'oo1;:cs, lumina negl1tiva, spa\iul intunecat al Iu 1 Faruday, lumina coloanei pozitive, spatJul intllneeat anodic, lumina unodiea). La curenti mai mari de 0.1 A catodnl se inc{\lze5te ca Ul'mare a bombardarii Ini de cnt.re ionia pozitivi, apare emisiunea termoclectronidi, iar desciircaren tl'cce in faza dG rlesc.:~rc8re 5,n arc. Car~lctcl'istica voltanlpenl1ctl'ic{l a unci d.c. l~) presiul1e joas(l estc prezentaLl in fig. 98. Lampiic cu 'l.e. utilizatc 111 ilUlllinatul clectric folosesc indcoseb1 hrnlina coloanei pozitivc, in: "regin1ul de desdireare in arc. Dcoarece pl'ocesui de ionizare elin tuhurile dB dcscar-

1.24 care estenestabu, avtnd tendlnta de intcnslficare permarienta, ceea ce det errnind cresterea continua a conductivlUi·tiiele~trice a mediulul, iar la illic.ri(H\ eu ro! de ~,'Ungere a arcului. i<3 0 nuda de s'tlpTatensinnc 8.1'cuJ electric produs I!2i }rd:er1,orul tllbuh}~,
l

1.25 ~r~scfiata ell un nUIl1dr de cclatoare (de sting-ere §l de izolarc). La aparitia lJT:ei suuratcusluni se strapnng interst itltle ~eclatoarelor. tensiunea mare 8])]icata rczlst.entei varlablle deterHlina un curent Blare de puncre ln uamtnt., care micsoreazii V?J08rea sunratcnsiunii. Curentul de insotirc, da~t de tcnsiunca de serviclu, este limitat In. valori de 40 ... 60 A de dare rczistcnta crescu b'i a coloanei scmiconductoarc ~i este intreruj.t la prhna trecere naturalii prin zero. D.C1l suita] magnetic, ut ilizat.e In. rctcle de 220 sl 400 kV, tntrerup cUTcntnl rezldual cu ajut orul sutlnjnlu! produs de 0 bohlna spcclal.i. Cu aju torul unor contoare asoclate aparatulut se poate aflu numarul de dc,dircari produse intr-un interval dat. de.spriHlllre electro"taiiea, separarca pc calc electrostutlca a particulelor solide (praf', In m) dintr-un curent de acr (-; [iltre clecirostoiice ), flesprindcl'c, trecere a 111U9iniJor elcetrice intr-un regim instahil de Iurict.ionare, prin dcpasirca unor valori crlttce ale parametrrlor caracteristici. D. 1'1 a 5 ill i i sin c r o u e, iesirea din sincronism, Ia depil:;;irca cuplului critic. D. g e n era tor u 1 u ide c 11 I' en t con tin u u Cll excitatie In dcrivaue (serie), dez excltarea generatoarelor prin depasirea valoril crltlce a rczisteutcl circuitulul de excitat.ie (scaderea' rez istentei de sarcina sub 0 anumita valoarc). D. ]11 0 tor u in ins inc r 0 n (rflsturn are), oprirea m otorulu i ca urrnare "depa§irii cuplului critic. devoltor, ll1a~iuii electriei'i folosita pentru reducerea tensiunli unei surse. dezexcirare, rerlu cere sau anulare a cnrelltului de exe\tatie la 0 ma\3ina clcctric:i. D. mpidii ~ g e n e I' ato HI' e lor sin e l' 0 n e urmi'ire~te limitarca efccLelor eUfGutilor de seurtcireuit prodlls in in Leriorul snn in apropierea ma~i!lii. Cimpnl inductor se Inic~oreaza., prin conectarea de rezistoare (de desearcure) in circnitul al gcncratorujul S~Hl la val ori pcntr u eare tcnsnmea indusa 1111mai pout e lnlr,ctine nrr-ul In locul dcfectnlul. I~" s iste.uelc de excltati c static;'" en Uristo arc, d. rap ida se olrti.re prin treccrc». redresorului de excitat ie in regim 0:18' mvcrt or, ell scopul de a recupera in re l ea energia crmpului magnetic inEl,!uriirii de cxcitat.le. de excitatie

_____,. excitolricci,

F~g. 9-g jllc;dzc~te put ernie 'rnatcrialul ,izolant (fihra), care degaja 0 mare cautitate ~!e gaze; sutlajul pro dus tntrerupe arcul interior dupa cca 3 scrrnperiondc. Arcul exterior, tiilltl'c vtrfurile eclat orulul de Izolare, tnscriat en IJrinml, se st.inge de Ia sine. 1). en rcz'isienf(}: nariabii« Iim iteazfi snpratensiuulle din re~elelc de 6 ... 110 kV pru: . intermedinl unui arc electric tnser.at ell un elel11ent nelincnr de circuit, en efect de supapa (rezistcn \a Ioartc mare ptna la un anum it prag [11tensiun liIa horne s i rez istcn ta foa:rtemic~l: hi depu~irea acestu! prag)'vEste f~rma~ (flg. 100) dintr-o eoloana de (J.lSC~~]) de carhurn de siliclu (carborund}, care prez in ta 0 l'ezistcnta ne'Uneal'a-t

Fig.

G8

ID tcnstune constanta npjjeat,1 electrozilor curentul poatc crest c la vnlcri inadmiEibile, est e necesar ea in scrle cu tubul SIl se conecteze 0 rezisleni'l de st.abllizarc nuiniUl_ -+ balosi, care ~;a Ilmitezc curent.ul. in curent alterriativ, balestul estc 0 bobina de reacta:nta ell miez de fier.

descarcatM, aparat monopolar de protectie a ec.hipamentlll11i clcctrlc (aparat e de rnalta tensnme, transformatoare, generatoare) trnpotrrva 8uprKtensiunilor (in special a eelor de orlvine atrnosterlca). D. se monleaza, regula, tntre conductoarele active (faze) ~i parntnt. La apari tia nriei supratensiuni, intrc clcctr ozii -7 eel otoareior, care intra in componcnt a d., fiind conectate intreccle dona borne, se amorsenza un arc electric. care conectcaza linia Ia pUI111nt,. limiUnd tenslunea Ia 0 vnloar e riepej'iculoasrl peutru iz olat.ia aparatului nr ot eja t. Dupfi auihilareu undeidc ~ullr0tensiun~ arcul electric 5e stillge, legatnracu pamintul se intrernpe, iar tl. este apt pentrn 0 l10wl fnnctionare. D. (/lbu/are (fig. 99) limiteaza supratcnsinuile in retclele de 3 ... 110 kV. nrln intermedinl a dona intervale 'disruptive~ unul exterior, care eyiLi 501icitarea continwl a tuhului izolal1t de catre tcnsiunea de serviciu ~i unu]

diae. clispozitiv electrouic semiconduetor c u 5 straturi (pnpnp), fDlosil ill eircuite de co mutat:e (de ex.,. 1a comanrln -> tiristoarclor ~i -7 h.i;y?uTil or). Denumlrea provine din t <'11glezii (diode alternating current switch), II. corespun d e unui mon t a] de ;\"".11\, diode in an tiparnlel si arc aC'c!Oflsi' structura ca ~i triacul: dar f{lr~1 B'.>~nexiune de cornauda. D. hasct',:{~az{l (trece in stare de couduct te) 1" {';:pils ir-ca unci anum itc valori a Lcn sinnii, p oz ll ive snu negative, apltcat e btre· electroz i. In fig. 101 cste prezed:ila caracterlstlca voltarnpermetrioa .:\ d. ~i 0 schema de comanda Cll d. a unui triac [0105it drcpt contactor de ~")Tent alt ernatrv. Moincntul illtrarii tricl.::dui in conductte se poate schirub.. prill' moriif lcarea constantei de tin1f n·c a circuitulni de comanrl.i. (lianraUla ee rculul, loc gcoiucir!c non rcprczcnt arc Iaz oi-iala) al curentului unui circuit de curcn t altcrn.vtrv, care cupriude 0 rczistcllta Y~lriat~iEi Inscriata Cll 0 rcact anta fixa. ca loc 81 curentului, deci al (la tensiune constauta) se obtiL'" in vcrslu uea complexa a drept ei loc geometric al unpedantci Z = 1..f!..-i[X, f. Iiiud un p aram ct ru real vari ahil. Lac u p tor II 1 c I e et r icc u a r c, d.c. :indica YH.fii.alj;ia curcntullli, ea amplituclinc ~i fC''l~l, proclnsa de variatia rezistcl1tei "rG',aiui electric, parametrii schcmei eehiva-· lente (c3l'e include tnmSfOl'mfltDm! ~i.' linia Sellrta) riiminlnd constau\u .. Ls· m a ~ ina as inc ron a, d.c. mrrezinta loeul geometric ,,1 enl'entll'luj, cind Varil:lZa inearcarca n][l~inii. Rc ..

';lc

Fig. lUO

.,Jj.n{lrama Sankey

12G

127
complex a impe dnn tei ?!. = R -'- jXL -- jXc (fig, 103) rezistenta se ia dupa axa rcala, reactauta incllletiva -: duprt axa imaginara p(}zitiva, iar reactanta cnpacit.iva - dupa

V 30

f ap tu l c(t tcnsiunea la horncle unci; rcz istcn te este in faza cu intensit,,\.en curentulu l ; in cazul unci inducrivita~i, tensiunca estc detazata ('n

90°

7r!2 ra d

innlut cn

curentutu

10

20

30 mA ,

(in scns trigonometric) ; Ia un coudensat or, tensinnea est e defazatii cu tn urm a curentulut. F azorii se adull~. geolllctric (ca ~i vcctorti, ell carenu trcbu ie coulunda ti), ceca ce C011Stit uie prineipalnl avantaj al d.I. Dacr s-ar face adunarea Iunct.illor de vt imp. ana Iltic, cnlcnlul ar fi foartelaJJo1'i08, de ex. II = !lvn sin(c.JI ::I.) ..;_ -I- u2m sin(6JI = 11m sin(c.J.I ~'. y):

+ ~)


Fig, pCl'mite det.crruluarea cnrn cterisucf lor de fuuctionnre (factor de putcrc, xanclarnent, picrdcrt etc.) Ia sarcina Y8.riabillt, numnl pc baza rnltsnriirllor fikutc la mcrs in gol ~i la scurLcircnit. ~~li.:'1.fll'aUla Sankey, diagrarua in care repart.itia san circulatia .nnor rnat-im i de aceeasi natura (putcri, "mcrgii etc.) priu IIs ii de lapmc prop or\ional:\ ell pon dcrca miirim ii repre.zeutut e. Pozitia fl~iilor al'aHt poz il.in Telntiya a miirlm ilot-, tnctt d.S. cst c :fn"rtc sugestivri In rcprezcntnrca hlluu"iuri!or energeticc.
-sc rcprcztnta

101 dale - amplitudinca -, iar argumen LuI cuprin de sl variabila iudepeudentii, nu numa; Iaz a). In (U. sc l'eprf:zinta curerrti, tensiuui, illlpedante, ndmitantc, puteri active, rcactrve ~i aparcntc. Fnuct.iilc sinusoltlale de timp u = y2U sin«('Ji
=

r,I
11

... 1

Fig, 103

sin«('Jt CI. - 9) au ca imugini in complex fazorii Q = U(eos Y. j sin CI.) = U exp{jx) ~i !_ = = ., [cos (CI. ~ tp) -;- j sin (CI. - '.;»] = = I cxp- [j(o. -9 reprezcntati in d.l, din fig, 102, La reprczcntarea ill

Y2I

+ CI.)

~i i =

n,

axa nnagtnara negattva. Putcrea aparenta, ohtinuta prin tnrnu ltlrea imaginii tenslun ii en conjugata imaginii curcntulu i, !i = !!!_* = u cxp (jet). , Icxp[ - j(rt. - tp)] = UI exp (J(p) = = UI cos cp +- JUI sin 9=P jQ, se rcprcztnta In IU. ca in fig. HH; putcrea activa dupa axa reala, putcrea reactiva dupa axa imaginurii, La constr-niren (l.r. se tine seam a de

Um=Vll~m+u~",+2!11'" !12m cos(CI.-i.lj U1'tn sin o: -+. l12tn sin fj "t = arctg ,r: HIm cos« --}-U2m cos ~ Mu Ittp ltcnrca sau tmpart irea uuu.. razor cu un factor constant, l1!o{lifica n uma i rn orlulu l acestuia , nu ~i: Iaz.a . Rczu Itat u I cstc deci un nou Iazor, ill Iaza cu primu l. DerivHrE; (integriirii) in raport cu Ump111 a unei fun ct.ii siuusoidalc, ii corespucde.. in d.f. rot irea Iaz oru lu i corcspunzn.. tor en 7rj2 Ina in l e (in urma), de ex.. i = im sin «(0)1 0.); U = Ldii o! = = (,) Lim- si11«(,)i-l- a. -1·-7':/2) == 111iL sh':> «(.J{ C(. 'IT/2) (fig, 1(5).

++

.dia!J1'am'\ fazln'lala (Improprju diu,gram a vectortala), reprezcnt are gl'a,fie,\ a miirtmilor siuusoidalc, in 'planul complex prm scgmente ortcn'tate numiLc -> [azot i, In reprezcntarcn complexa simplificatii (cca m a i 'lol:osit{t]a stnrllu l circu lt.elor de curcut .alterua tiv), modnlul fazorului est e .egal en valoarca erect iva a marhnu .slnusoldalc, iar argum entul, cu unghiul .defaza. Fazornl se mai numcste imaqinea Iuuct.iei in complex simp liHeat, (in complex gcneraliznt, modu(luI num arulut complex sc ia egal eu waloarea m axim a a miirimii sinusoi-

~irnoginorc
I

i .0.:,0

., ~,

Fig.
AXQ_

105

realc
Fig. 104

.; '(

Fig.

102

diamaqnet!c, materlal a carul permea··bilitate. muguettca rclativa este subuuitara (!).,. = fL/fLo < 1; de ex., 1;;,

128
bismut, antimonin 11." = 0,(8), corpul 11. inlrodus tntr-un cimp ,magl;('tic exterior de tnductie B apare mn moment magnetic indus al mole'cUJ£;C'L asociat mi~cilrii orbit ale a ..p-artkalclor electrizate (de ex" electrcmn libcrt), miscarp circulara ~uzala -de Lorentz F = q[li X Bj, lVIomagnetic indus este de semn centrar eimpului exterior, pe care II slah'E~te, Acest fen omen se produce :aa to.at e corpurile, dar Ia materialclc p arcnuumclice fenomenul de oricntarc 'orth;nata a momeutelor magncticc existente chlar in Jipsa (~i care Ia corpurilc d. "ipsesc), este mal pu ternic, iar cimpul 1'C1u11ant estc ruai mare decit cimpul -exterior ([J.r > 1), Majorltaten gazclor '~i lichic1elor dielectrlcc sin l d. ,:liarmannetisrn, materrale de a proprietate a unor fi --+ tlionuujneticc, lliiereu(i! de potenjlul (electric), marime egala cu diicrcnta valor ilor -+ poleujialuhii electric alunui clmp irotatkmal (potential) in doua puncte ale spatiului. D,de p,este egahi cu intcgrala de linie a vectorului clmp ~i In regim electrostatic reprezinlii teusiunea dintre punctele considerate,
B VA VB = ~ A

129 dlnte, parte a circultulut magnetic al unei masin i electrice cuprlnsa intre doufl crest aturL dlodii, element nelinear de circuit cu doi clectrozi (anod ~i eatod) care preztnta 0 rez istentii marc la polarizarea lnversa (potenttalul anodului mal scazut decit al eatodului) si 0 rezlstenta neglijabili'i la polarizarea dlrecta (erect de ventll). D, redresoare pot Ii : d. eu uid (tub uri electronice), d.cu. quz (gazotron) si eu vapori meialici (tuburi ionice) ~i d, semicotuiuctoare. tn tehuica curentilor tari d.cu. vid ~i d. ionicc se utilizeaza ca redresoure de Inalta tensiune (de ex" ketusironul, folosit la lncercarea izolatiei) sau ca redresoare de putere de Inalta tensiune (monoanodlcc sau po Iianodice, prevazute, de regula, eu electrod de comandii : _ tiralroti, _, iqtiiIron. --+ excitroti ), D, scmicotuluctoare slnt constituite dintr-o j oncl iuue a unui semiconductor de tip n (eu conductio electronica) cu unul de tip p (cu conductio lacunara, cu goluri). Matcr ialele folosite in constructia lor sint qermaniul (Ia curenti slab i) ~i siliciul ; d.cti selcniti sl d.cu. cuproxid sint depaslte ~i nu se mai Iahricii declt in scopuri speclale, de ex" d. supresoare cu seleniu, folosite ea limitatoare de tensiune. D, de pulere crt siliciti au curenti nominali mai mari de 2() A (ptna la mii de amperi) ~i tensiuni inverse admisibile pini! la 2000 V; caderea de teusiune pe v entil, in sens de conductie, este de L , .2 V, Prin conectarea d.in scrie (peutru a putea prelua tenshm i invere m irl) ~i in p aralel (pentru marirea curent ulul redrcsat), puterea redresoarelor cu 11 de siliciu poate atlnge valori de ordinul megawa~ilor (surse de carenl continuu pelltru electrolizii, l'edreS(HI·e pentru tracpunea electrica etc,), Strnctura, simbolul ~i earactel'iStiCl vo!tampermclrid 1 unei d,de ptllere Cll silicill sint reprezentate in fig, 106. D, Zeller este 0 It semiconductoare caracterizatii prin faptul ca tensillnea inversa la borne ramine
~ -c. 83

diodii de eireulutle

libera

Anod

AD

"I Cated 01<

~!<
l~

Ed!

= VAB,

Cfrupu!

.,."

fiiud p otenttal, valoarea integralci nu depiude de drumul de integrurc. lar in legrala pe 0 curba lncliisa este cgaLl tOll zero. dHcl'ClI!tl de faz'l, deiaza]. Dirno, Paul (n. 1(05), ingtncr electroenergetician roman, Membru corespondent al Acadcrnlc! R,S, Romania. Contrtbuttl In elcctroenergettca :a introdus conceptc noi, recunoscute pc plan mondial, a' creat analiza noclala D., prczentatii in Iu crarca "Analiza uodala a sistemelor electr-oenergetice" (1968) tradusa si in limbile Irancezii, rusa ~i englezii. A Llcut parte din colectivul de spccia lis ti care a elabornt planul de electrificarc a 1,i'irii, proicctul hidroccntralci 1\10roieni. SLudii prlvind cauz a supratensinnilor prelungtte : in rctelcle en ncutru .izolat. Numeroase brevete de in vcutie in domcniul studiulul tunc-\ion{1rii sist cmelor elcctroenerget.ce {tinnlizorul grafic D,). dlnam
-+

I~ Fig. 10)

constan ta la varlatit mari ale curentului in vers, farii sa se produca supraincalzirea sa, S e ut.llizeaza in schernele de stabilizarc a tensiunii, Iunct lonlnd in regim de polarizare inversa. lliodi! ell pntru straturl, clement semiconductor cu structura asemanat.oare cu a tiristorului (pnpn), dar tara electrod de comanda, care l a dcpasirea unei anumite vnlori a tenstunil dirccte aplicate intre cei doi electrozi, hasculeaza din starea de blocare in s tarea de couductle. Se uttllzeaza in schernele de comandii a tiristo arelnr ~i a triacurilor (fig. 107), Sin, diodl1 de com utaiie, ditiistor, diodii de etreulutle libera, diodii de pu tere conecta la ill paralel cu un receptor de curcnt coutinuu, alimentat de un redresor cu ttrlstoare sau de un variator de tensiuue continua (chopper), pentru evitarea Invcrsarlt tensiunil Ia bornele sale ~i pentru a permite eontinuarea trecerii curentului prin receptor cind contactorul de curent continuu este blocat (Ia sarcinile inductive, care forteaza incbiderea curentului pe seama energlei inmagazinate in cimpul magnetic), D.de cJ. imbunatale~te fac torul de pu tere al redresorului comanda t, deconectind receptorul de la retea in intervalele dnd tensiunea retelei ia valori negative (fig. 108), La schernele de redre-

,diMlL picsa de lemn, de material ,pl:J.~'lie sau de metal f'olosttii la ,lnst;,hll:ii elcctrlce mtcrtoare pcntru In~{~~T{i:t ell suruburi p e pcreti sau pe a armaturilor de sustinere si a tulmrrlor de protcctic bralarl, ctriere etc.). li.de ~rdIorm.i de trnucht de pu-amida ell ;I!c;inne patrat.i , d, de oicl Sill L ,ci!i;,";l'ice, fie dcsplcatc parLial l!l lUIlit';;, en 2 sau '1 brute, fie ell vir! f'ilcta t in cxtcricr sau ill interior .bolturl de tmpuscat). D. so irdIo,duc in gaurl f{lcute in zi dfirie pcretli de bcton §i se fixeaz;~ ell sau ell mortar de cirnent : d. se fixcazii prln Indepartrn-e:,] lJratelol' 18. striugerea ell 9u1'11bul ; cu uir] (bolturtle) se Itx eaza prh~ hatere ell ciocanul ,)i bu tcrolu linpu]care en un l)lstol "4Ut'ff','Etrlic, rn~tel'ial izolant susccpUbil de a ~e polarize' electric temporal' prin ,(}l'(hmarea dip olilor elcctrici molecll' 'l"Ii !ntr-ul1 elmp electric exterior ( ---7 n1<del'ial i:olaHI; -+ penH iliv ila.{e ; c+J'ig.idilate cli.sZec!rici1; -+ p iercleri in >;;Ut2'(,'{tric) .

rna~illa de eurent eontlnun.

Dlnculeseu, Constantin (n. 1898)., inglner electromccantn roman. Ptol eSOl' nniversitar la Bucurcsti. Memhru corespondent al i-\'cadem{ei Ft.S, Homnnia. A elalJorat stuc1ii 9i proiccte pcntrll hidrocenLrala POl'tile de FierI, CR ~i pentru alte centrale, preconiziuc! cxtindcrea tCl'll1ofjcarii. Co-ntl'ibut,ii la eleetrHicarea eanor ferate din tar;) !loastra, 1ndelungatii activitutc clidrrc:ti.ci1. wllistor, dioclii en Ilfllm stratllrL

131
radlatle Iuminoasa. Culoarea luminii depinde de mat.erialul semiconductor ~i de Impurltdttte de dopare (d.e, GaP - lumina rosie sau verde, in Iunctie de dopant; GaAsP - rosle ; SiC - galIrena). Se folosesc ca elemente indicat oare de semualizare sail 1:1 disp ozitivele de atlsa] numeric san altamnneric. dlpnl, circuit electric cu doua borne pc la C8.rC se face schimbul de eriergle ell exteriorul. Comnortarea d. este complet cnractcrlzata de curentul 1, care intfii printr-o borua ;;i iese prin ccalaltil, fji de tensiunea U la borne, ale car-or seusuri pozitive se asociazii in Iunctlc de caracterul d., generator sau receptor (-) asocierea sctisurilot poziiine), 1). p asin coutine numai elcmcutc de circuit pasive; d. actio continc eel putin un element activ {de ex., sursa de tcnsiune electromotoare). La d. linear pusio cornportarea curent-tensiune poate fi studlata en 0 rcz isten ta (in curent alt ci-nat iv, Imperlnutii) U!11Ca, concctata tntrc cele doua borne - rczistenta (impedan/i1 echioateniii : U = Z1, respectiv 1 = Y U iY - admitanta cchivalenL\).Schel~a echivalent~ a d. linear actio poatc Ii rcallzata cu 0 rezistenta (inrpcduuta) cchivnleuta in serie (scheIna echivalen ta eli generator de tensiune) sau in parulel. (schema cu generator de curent), La d. tielinear ecuat!a U = (I) respectiv I = g(U) cste nciineara. dipo l {~]N~U .. sistcm de dona sarnin i rie cl ectr.cc punctitonue egale si de somne contrare, q ~i - q. situate Ia 0 distantji foar+c m ica (de regula, de ordinul distantclor atomice) in rap ort en distantelc Ia punctele in care se stlldiazil cimpulelectric. Momentul dec/ric, p, al d.e. se defineste ca produs 81 sarcinii pozrtive cu vectorul (lC'I)Dzitie 8.1 acestcia :rata de sarcina llBgativ6_,p = qb,l. Comportarea d.e. est e comalct caracterlzata de rn omentut Srl~l electric .Sln. dipol electric elcmcnlar, dub let electric. dlpol electric

dispecer elemental',

energetic

dlpnl electric.

100

a Fig. 107

dlpnl maqnette, spirii parcursa de curent, de forma circularil cu diametrul mic fat.a de distanta la puuctcle in care se studiaza cimpul magnetic. Momeniul d.m, (rnotnentul magnetic) se defiues te ca produs intrc curent ul, i, ce straha te spira ~i aria orientata, ii, a splrel (ca vector dupii normala la supratata, orlcnt at dupa regula burghiulul al carui sens de rotatie estc dat de sensul cur entulul), ill. = LL Momentul magnetic al curcu tilor m olcculari caructcrtzeaza stare a de magnetiznt ie a corpurilor (~magnelizatie ). Sin. buclii de cur eni. dlpor -., euadrlpol. Intreruptor automut.

dlsjunetor,

disoclatle ell~e(rolHica. separare a moleculelor unui clectrolit aflat in solu fie sau in stare topita, in ioni pozitivi sl ncgativi, dat oritri scad erll fortelor de atractle electrostatlcri, invcrs 'proportlouale cu permitivitat.ea mediulni (_., clcctrolil ). Fenomcnul a fost descris pentru prima oara de sucdczul Svant e Arrhenius, in 1887. (l~spccel' enerqetic, organlzntle. scrvici sau persoauii care coordoneaza exnloatarea ccntralelor ~i sta ~iilor elcctrlcc. Sarcirrile ce revin d.e, slut: rcpartitia put.erllor active ~i reactive pc centrale sl agregate, in vederea asigurtirll unut cost minim de producere ~i transport a energiei elcctrice, conconutent cu asigurarea coudittilor de calitate a encrgtet fnrnizate (nivel de tensiune, Irccvcnta, continuitate in alimeutare, asigurarea rczorvci necesare etc.); conectarea grupurilor din centrale 5i stabllire« gradnlu i de tncarcare 'a acestora; manevrele din statiile de tnalta tensiun e la function area normaW. san in caz de deranjain ente ~i 11varil ; morlificarea tensiunii Ia transf ormatoarelc sl autotransformatoarele reglab ile 9i coucctarca lnstalatlilor de compensare a energiei reactive; coordon arca opririi agregatelor pentru lucriirl de rcvizu, tntretluere sau

Cl

b
Fig. 108

sare In punte semlcomaudata, rolul d.de e.I. este [ucat de ventilele necomandate (diode sau tiristoare fara Intirzierea comenzii). D.de c.l. micsoreaza pulsatia cureutului la alimentarea receptorului de la variatoarc de tensiune contlnuri, permittnd Iunctionarea cu curent nelntrerupt 9i evita aparrtla supratensiunilor la receptoarelc inductive. Sin. diodii de fuga. dioda de eomutatle, dioda eu patr

redresor, care permite inehiderea curentului de sens invers In circultul de curent eontinuu. Invert.orul poa te furniza un curent CU defazaj oarccare {atii de ten siune ; cnergia nnnagazinata in cimpul magnetic dtnInducuvitatea receptorului poate Iluctua (circula in ambele sensurl). Sin. diodi: de cure ni reactin, diorli1 de intoarcere. diodi! de fuga, diodii de dr(;uialie libera. dlodii eleetrolumluesecntii .. disp ozrtiv optoelectronic semiconductor la care inject.area de electron! in jauctiunea pti, polarizata direct, produce 0

straturl.
diodiJ. de eurent invers, dioda de putcre conectata antiparalel cu t.lristnarele 1n sehemele de invertor, for-mind un

132
reparat ii. D.e. dispunc de mijtoace de telecomuntcatit (lcgaturi telefonice directe cu punctele cele mai imp 01'tante ale sist.ernului energetic; Iegaturt telefonice de tn alta freeventii prin lini\le acriene de Inaltii tensiune; legaturi prin radio); sisterne telcm eean ice (Lclecornanda, Lclemasura, telescmnnlizure) : echipamente electroniee de prelucrare a datelor (ealeulat.oarc numerice, calculat oare de proces, m icroprocesoare etc.), care permit optimizarca productiei ~i distrlbu liei energiei electrice. di§persie (Ia c\mpnl electric ~i magnetic), inchiderea liniilor de elmp prin alte p ortluni din spatiu dccit ccle doritc. D. cimpului electric aparc, de eX. la lUI coudcnsat or l a care Iiniile de (1. sc inchid in afara dlctcctriculul dintre arm iHu 1'1. D magllcfica la masint ~i aparat e elect rice repreztuta Inehiderea liniilor indu ct iei magncttce prln alte piirti d ecit prin porttuntle utile ale clrcuitn lu i mague tic. La un transforrn ator liniile cimpu!ul 1118gnctic de d. (de scapiiri ) sint. cell' care nu jnJiil1~uie eel pu tin ctte 0 spira din ambelc infii~uriiri. La maslnile electrice rotative liniile cimpului magnetie uti! se inchid prin intrefier ~i Inlarrtuie atit infasurarea stntorlca cit ~i pe cea rotorlca. Ctmpul de (1. (de scapor i ) al uncl infii~urari plasate in erostaturl cuprinde cimpnl de d. a cresliiiurii , ale dirui linii tree prln crestiitura, de la un perete la celalalt ~i prin ficr, pe la baza crestaturii, tnlarrtuind partial sau total conductoarele din crestatura : cimpul de II. a capetelor de diuti, ale carut linii tree prin capetele din til or, prin Intrefier, de la un dinte la altul; cimpul de d. a capete/or de bob ina, ale earui linii inconjoara legaturile laterale ale bobinelor (care nu se aila in crestiituri). D.de dubW in/antuire se referi'i la liniile de cimp ale unei infa§uri'iri care inJantuie numai partial a doua infii§urare. D, armonicilor superioare se refera Ia liniile de clmp date de armonicile spa~iale ale indnctiei magnctice
J

133 timpi de act ion are Ioarte rednsi (0,01. .. 0,02 s), impusi de tutr ernpt oar cle de mare pu terc, la tensluni de 110, 220 ~i 400 kV. dispwd!iv {Ie eomanda mandii l'c 9rHii. lle fjrilii
->

Dullvo-Bebrovetskl

din tntrertcv, care nu partlc.'jpa la procesul de transfer al energiei electromaguctice (d. tliterentialii ), Deoarcce liniile de (1. so Inchid in cea mai mare parte prin aer, reluctanta ~i permeanta corespu nzat.oare unui tub de eimp de d. fiind practic constante, indepcndente de curent.ul care il produce, chia r (bci\. circuitul magnetic este nelln ear, se introdu e in calcule ~ ituluclioilati de d. (de scapari ), In schemcle e chtvalcnte ale maslnilor clectrlcc 'inr~\srirarile se considera numai cn flux~l utll, dar tnseriat e cu bobine Iiira miez, corespunzatoare induct.ivitii tllor de II. dispozltlv de aclionare, mecarusm care servcst e Ia anclansnrea sau declansarca aparatelor de comut.at ic. ])upa f'clul energiei u l.i llzat e Ia auclausare. d .. l~. . da pot ti manu ale. electrice (cu ~lectromagnet san eu motor electric), pneumat ice sau hiclr8.llJiee.D.cie a. mauual.i se r"losesc pcntru actlonarea separatoareJor ~i tn trcrupt oarelor de tensluni re.duse (suh :35 kV) ~i curcn tt de conectare de or diuul k A, n.de «. solenoidale (elcctromagnetlcc) utilizate pentrn tuclndorca. merrtiner en in p oztt!e anr-lansn ,\ sl dec1;nsarea (prin deszavorin,a' lcso;rtelor d~ declansare) ln treruptunrelor nutornatc de 15,35 k V, se ap1icii tot m;li rar D.de a, cu motor the/ric de curent continuu sau universal si reduct or meleat se u tlllz eaza la separat oare de interior pinii la 5 kA ~i de exterior, peste :-35 kV. D.de a. pneumalice folosesc ca energie de anclansare aerul comprima t dat de 0 statie. de compresoare; sint caractertzat e de gabarite mici, viteze mari de coneetare, zgomot redus. D.cie a. oleopnellmalice sint dispozitive moderne de action are a intreruptoarelol' eu ulei putin, de mare putere. Energia inmagazinata prin comprimarea la 300 ... ... 350 daN cm-2 a azotului intr-un recipient, cu ajutorul unei pompe de ulei, este transmisa eu mare viteza, hidraulic ,cu ulei, la un sistem de actionare cu piston. Se asigura

,,0-

oistrilmilGr, comutator rot auv actionat de arb orele cotit sau de aXlll' cu came al unu i motor cu artlere internii en aprindere prin sctutei, care conccteazii succcsrv bujille Ia bohlna de lnductie in momentul necesar aprinderii amestecului carburant, Sin. cap disiribuiior, delco. t\istrHmtle a encl'yici cifclriee, repartizare a cnergiei la diferitc receptoare prin -> retele elrclr ice. (livl'l'gen!ii (liiv) 10 un -> cimp de vectori), limita raportulul dintre fluxul vectorului priutr-o supraf'ata inchisf ~i volumul inchis de acea supratata, cind volunml tinde spre 1 rZCI'O, div V = lim -(iJ V (lJl = DVa; =---

Fig.

109

in ductie electrica, 15, este 0 masura a densiti'itii volumetrice a sarclnii electrice p, divD = p, Daca d. unui cimp vectorial este zero, cirnpul est.e fara sarcini, este rotational san solenoidal (de ex, ,cimpul inductiei magnetice B, div B = 0). dlvfztune, interval care desparte dona linii consecutive ale unei scale gradate la un instrument de miisurat. divizor de tenslune aparat san circuit format din elemente pasive (rezistoare, condensatoare), ntilizat Ja divizarea tensinnii, pentru a se obtine 0 tensiune mai mica decit tensinnea de alimentare a cireuitullli. D.de t. rezistiv este format din dona sau mai multe rezistoare legate in serie (fig. 109), tensiunea de ie'}ire fiind Inata de pe una din rezistente. La mers In gol, cind Rs = 0, V1 = V R1/(R1 Rz). In sarcina, Rs¥-O, V1 = U[R1R,i(R1R2

sv, sv, + -- + --. ax ay az

L>.V-+0

ill)

H. vectorulul

RiBI R2)]. n.till t, rez istivc, folosite 1'1 extinderca domeniului de miisurare a vottmetrelor, slnt formate din rezlstoare bohinate (de manganina, constantan ete.) sau chimice (en peliculii de carbon). Rezistenta conectata in paralel en voltmetrul trebuie sa aibt, o valoare mult inferioarii rezistentci interioare a voltmetrului, pentrn ca lI.de t, sa lucreze practic in gol ; In acelasi timp, rezlstenta totala a d.de t. trebuie sa fie suficient de mare pentru a nu se depa~i Inciilzirea admisibilii. Ir.de I, capacitioe contin condensatoare In Ioc de rezistoare ~i pot Iunctiona numai in curent alternativ : nu consumii putcre activa (nu se incalzesc) §i se Iolosesc, in special, la masuriitori de ina1ta t enslune. D.de t. eapacitiv are un condensator de joasa tenslune ~i unnl de tnalta tenslune, de regula cu eleetrozi plani sau sferici, in aer, sau obtinut prin Inserierea mai multor condensatoare cu dielectric solid. D.de t. combinate (cu rezistoare ~i condensatoare) se folosesc la miisuratori de impulsuri de joasii san in alta frecventi'i. dodeca1azllt
->

sistfm

polifazlit.

Dolh?o- Do1Jrol'Olski, Mihail OsiJlOviei (1862 -1919), inginer electrotehnieian rus. Promotor a1 utilizarii curentului trifazat. A eonstrnit generalorul trifazat (1888), motorul aVsincron trifazat en rotor in scurteircuit (in coUvie)

4lomen[u

de miisurare

134 tat oare de ilurninnt, prize). D.de rami[icaiie (culii de ramiiicolie ) stnt cut il
metnlice sau din material izolant, de forma cilindricfi san paraleliplpedicii, montate aparcnt san ingropat, in care se fac conexiuntle de ramlficatle a circuitelor. D.de trecerc, identice cu cele de ramificatle, se amplaseazii pe traseele tnstalattet eleetrice dupa Iieca re 10 ill san dupii 3 ... .cl coturi, cu scopul de a facilita introrlucerea conductoareor in tuburile de p rote cl.ie (tragerea conductoarelor de cupru, Cll ajul.orul unel benzi sau sirme de otel ~i impingerea celor de aluminiu). D. cliferCI, oonstru ctiv, dupii Ielul -. luburilor de prolcclic folosite ~i se rnontcaza in aceleasl conditil ca si aces tea. (li-en::!j

135
durata fclalhTf1 o_e iunrell1in:uure. activit (D!'.), rnport tntre durata de Iunctionarc in sarcina a un e i acttonar! electrtce (Inclusiv ttmpul de pornire §i de Irrnare electrtca) ~,j durata totalii a clelului de Junctlonare, tn servieiile de scurtn dumti'i san intcrmitente. In afara -1- seroiciutui de sCi1rhi durata, d.r, (_le La. DJJ. urmntoarele valori standardlzar.e: 15 S~; 25 %; 40 % ~i (}O <Y;, care :-.:hl1. -['rcC1Jte pe placutele indicatoare ~~le ru ot oarclor de 3ctio~ 112.Te eJect rich ; durut a standardizat.Et a unui cicln aceste servich estc de 1.0 min. :Ln. se utHizeazi1 la alegerea motoarclor de actionare dupa criteriu] i'ncalz1fii.

1Ii translormatorul tri1azat ell cuplaj magnetic intrc coloane (1890). Contributii la tehnica transport.ului energJel 'electrice la distuntii (1891prim9. Iinle trifazata de InaHa tensiune, eli 0 lungime de 17;5 km), domeniu de miisurare, parte a grad a~lei unui instrument analogtc de maSlll'at 'in care masur.irilc se pot face ell 0 prcelzie datil. D.Ile m. poate cuprinde intreaga scm'a gradata san numai 0 parte a acestela. Exlinderea d.de m., IItilizata, in special, Ia amnermctrc ~i volt metre, se poate race prln conectnrea de -+ rczi.slenie aditionaie (la voltmetre) sal! de -+ suniuri (la arupcrmetre). La instrumentcle ell un stngur 11. de HI., nuirirea domeniului se obtine prin modificarea num.irului de spire al bobinci echipa§ului 1110bil; la Instrurncn tcle magn etoelectrice de curcnti mid pilla Ia 50 rnA sl la instrnmentele cu bohinii fixii plna'la 100 A. La mstrumentcle en mal multe d.c1e m., sunturlle :;ii rezistentele adlt.lonale, tnglobutc in aparat, sint comutabllc. d!Hlator, dono!'.

micu.

electric

-+

eorozlune

electro-

!luhiet electric, dulle, soelu.

:lipol electrie.

dm:wI', Impurlt.ate in;;roclma intr-un material semiconductor care intrincl In reteaua cristalinii a acestula deterInina 0 :--+ cotuluciic elcctronica (de tip H), prln electro,nii Hberi. pc care ILl doneaza. La aemiconductoarele tctravalente (Si, Ge) clementele donoare. de .clectronl slut 'pcntav~lente. (As, Sb, Pl. Couductia cu gollll'i de electroni (cletip p) se ob~ine pi-in introrluccrca In retcaua oristalinii· a seralconducturulu i tetravalent "a un or impUJ:ita~i acccp t021'e de e.lectroni, trlvalente (In: B, GaJ AI). Sin. donator, UfJzii, cutie de protcctte ul.iliz.a La in [nstahr~iilc elecl.rice intcl'ioa~'e -de j oas:;;l tensiunc ... Ir.tlr: «pora! este 0 cutle metalicafara capac) izolata 1L~ interior, montata sub tencni.ahi, in care se Rutrodue aparatc de instalatU (cornu-

durata de uiilizare, indicator energetic egal ell lntervalul de timp, Tu, 1n care s-ar produce (intr-o ceutrula) san 8-a1' utiliza (la consum ator), 18. 0 anumlta pu ter e constanta, P, acecasi euergtc electrica, E, ca ~i let f'unct lonarea re uu, cu sarcina variabila, iutr-un interval dat de timp T (de obicci un an}, T'u = Ej,P. ell cit d..de- .n. oeste mal mare, CllD-tit este rnni ridicala eficienta eC0:10111j_ca a prorlucerli san consumulu i de energ1.e (tn cazul ideal, 31 Iunet.ionii ril 1:.1 pntere . constanta, T ,,='" T). Miirirca d.de H. se ohpne pr in apltsiizorea --+ cuibei . de=sarcisui, Irde rz. auuoli; a ptiterii tntixime (it virrnlu! sarcina) este cuprtnsii intre urm Itoarelc valori : Tn = 1 500. .... 2 :50.0.. orcpentru iluminatul tnterlor : T" =2,500 ... . .. 3 000 h pentru iluminatul exterior; 1',,=2 500., , .3 000 h la programul de lucru intr-unschimb; _i_ ·U== = 3000 ... 4 50D h In doua schimburi;.T,,=4500 ... 7000 h latntreprinderile Iudustrtale eli trei schimburt.

de

137 eehipa], parte a unui instrument electric de masurat care in tervine In procesul de masurare. Poate fi fix, daca nu-si schimba pozrtia in timpul operattct (de ex., scara gradata) san mobil, daca l~i modificii pozrtia in timpul tunctionartt ~i poarta dispozitivul indicator (de cx., acul indimentului; F lui Faraday. e ehtvulent etlea eltate

eelator
-+

constonta (n r marul
al I'lldialiei--->

iotonll'trie Iumlnoasa,

eehtvalentu! enu!letie al puterll reaetin, pierderea GCput ere !'J.p produsa pe 0 Iinie de transport a energlei

e,

e
e,

bazu logarttmllor 2,718281828 ... sarcina

nal.urali, clernentara antiexplo-

(->

constania ),

electrtca

e, simbol pentru ziva cu siguranta E, simbol pentru

protcctie maritii.
-> enerqie.

E, simbol pcntru elmpnlul electric. E (exa) -> unitlili

-> Intensitatea

de mlisunl.
-> proicc!it, anti-

Ex I. simhol pentru gl'izlltoasii. Ex H, simbol antiexplozivli

pentru

__,.proteen e

eboulta, material izolant obj.inut prin vulcautzarea cauciueului cu cca 30 % sulf. Nu rezistii la actlunea arcului electric, deoarece se carbonlzcnza usor, deveuind bun conducator, Sc Ioloseste la contecttonarea cutiilor de aeumulatoare ~i a pieselor izolatoare de curenti slabi. eehilibrare, operatic de aducere a unui circuit intr-o stare In care 0 tensiune sau un curcnt ia valoarea zero. E. se apllca la aparatele cu indicator de nul, la pu nl i ;;i -> compensotoare de miisura. .E. autotnoiii se obtice eu ajutorul unor sisteme de

urmarire,

eehttlhrnrea retelel tIiJazate, repartizare a receptoarelor monofazate pe cele trei faze ale retelei astfel Inclt curentlt de linic sa formeze un sistem simetric. Curentll nesimetrici dctermlna o -> deplosarc a neutrului. si produc cadcr! de tcnsiune inegale PI' cele trei faze, dez echilibrind ~i ststemul Lenslunilor de alimentare. Dezechilibrul

~]f= Uc 3/ P. Receptoarele monofazate dintr-o instalatte de iluminat (de ex., intr-un imobil sau tntr-o hala industrlala) sau de fortii (trallsformatoare de sud are) trebuie repart.izat e cit mai uniform pe cele trei Iaze In vederea e.r.r, (-> simeirizore ),

de cureni (de tensituie ) reprezintd raportul dintre componenta de succesiune inversa li(Ui) ~i compoucnta de succesiune directii I a( U d)' k; = = l;/ld; ku = UilUd (-> cotnponente sitneirice ), Dezechilibrul de curent are repercusiuni nef avorabtle asupra generatoarelor din centrale. iar dezechilihrnl de tensiune asupra receptoarelor (de ex., motoare asincrone trttazate), producind supralncalzirea masinllor si reducerea cuplului electromagnetic. Priuctpalele receptoare care dezcchilibreaza reteaua tritazatii slnt translorruatoarcle monof'azate din substatille de tractiune clectrica, cuptoarele electrice de topire industriale, transformatoarele monolazate de sudare etc. E.r.t. de alimentare a substatiilor de tractiune monofazate, de Irecventii industriala, sc obtine prin couectarea transtormatoarelor monofazate in "V", sehimblnd ciclic rnodul de legare la cele trei faze in diferite substatli, sau prin utilizarea schemei Scott (-> substatii de tractiune), In cazul cuptoarelor de inductie cu creuzet e.r.t. se obtine prin intermediul gmpullli de sitnetrizare, format dintr-o hohina de reactants cu miez de fier ~i 0 baterte de con densatoare (fig. 110). Daca Peste puterca activa a cup torului ~i U c tensiunea la boruele sale, reactantele bobinei ~i condensatoarelor necesare pentru 0 simetriz are complcta, au valoarea XL = Xc =

r3~
~80V

lA lc
lsc
1 '-=-8

~R l,!ec

C~lAB

B
Fig. 110

cat or, ogltndn la spot luminos etc.).

imtrllIDentele

cu

electrice la vehlcularea unit at ji de pute~ reactiva,k~=LlP\Q=Q I/V2= = V3Rl sin cp/U, un • e R este rezisten ta unei faze, Q - puterea reactiva transportatii; U - tensiunea de Iinie, I - curentul de linie, cos cp - factorul de putere. Re.al p.r. intervine la evaluarea ellclentei economice a instalatftlor de compensare a puterii reactive. eclator, aparat electric format din doi electroz i metalici Intre care -se poate produce 0 descarcare electricii de obicei in aer, utilizat la masuriitorl de inaltii tensiune sau la protectia contra supratensiunilor (---> descarciitor). Eccu coarne (fig. 111, a) se folosestc in retelele elect rice aeriene de 3 ... 35 kV, la protectta posturilor de transformare ~i a re telei de contact ie tractlunea ill current continun. Rcu tija protejeazii i zo latoareJe ric tJ ecere ale tntrern ptoarelor ~, translormatoarelor (fIg. 111, b). RCI] inele (fig. 111, c) se folosesc la protectia lanturilor de Iznlat oare' din liniile aeriene de ina Jtii tensiune. R de ttuisura, Iolositc Ia tensiuni de peste

eehlpament elcetrle, ansarnblu de piese, dispozitive, aparate, masini care deservesc 0 instala tie electrica (de ex., e.e. auto, e.e, de bord, e.e. al unei instalatu de automatizare, e.c. al centralelor ~i statiilor electrice etc.). Lista e.e. constituie 0 parte a doc~lmenta~~ei tehnice a unui proiect de Instalatit electrlcc, care cuprinde toate e.e. reprezentate intr-o schema cu Indtcarea denumirii ~i a carncteristiciJor ~nai importante. Specijicotia e.e, cuprmde caracteristicile tehnice necesare identificiirii ~i procurlirii e.e. ~i matertalelor specifice unei Instalatil proiectate (simbolul, denumtrea caracteristici t ehnice, tipul, codul' furnizorul, cantitatea, locul de m;ntare etc.). eehlvalent ,eh~ctrochimie, cantitatea dintr-un element chimic, exprimata in grarne pe coulomb, care poate fi separata prin electrolizii Ia trecerea prin electrolit a unitlitu de sarcina electrrca (1 C = 1 As). E.«, se calcuIeaza cu relatta k = AI(nF), In care A estc masa atomlca ; n - valenta ele-

ecranare
10 kV, au forma unor Sr8r~ de cupru eli diametrul de 2 ... 20G em; e. eu vtrfurl nu se Iolosesc In acest SCDP din cauza rcproductlvit.attl scazute a 1'8unui tnvelis metalic format

138
diu foi,

139 mare fata de -> a dincirnea de piilnwdere a 'dmpului electrcmagnetic in conduct orul resp ectiv. Seaplicii Ia uncle mstalattl ~i cupt.oare de tnductie de in alta Irecventa, eeua!ia lui. Ayrt~Hl, cellatie de aproximare matcmatica a pcrtiuuii caziltoare a caracleristicii voltamperl11(;trice a arcului electric: U" = a bl (c dl)! I a, unde U a cstc t ensiunea pe arc, Ia - curcntul prin arc, 1- Inngimea arcului, a, D, c, d- constante ce depind de rna tertnlul clcctroz ilor ~i de influenta unor marimi extcrioare.

Edison Thomas

plase sau retele de conductoare sub forma de colivie (cu;;ca lui Faraday).

= -Tt(form[ilOcala);
(forma integraJi\), div
[lu

BE

y) Edl= -'tit
2. Leqea

r --

d(D'

zultatelor masuriirli (Ia uncle e., pentru reducerea ahaterilor statlstice

metalica iuchlsii, atlata tntr-un etmp electric, constitute 0 supra1atii echtpotentlala (err p oteu-

supratata

[lu xulu i

electric
Iujea

J5

= ?;

if> Delil. =
eli"

q.

~ji

xul u i

s magnetic

rj Bdi
S

13

== 0

o.

3, Legi de materiale j =

W/'77J://7
a
b

~;f'~

g. 111
ale v.dorii tenslunil de amorsare so il"Udhza s,n\.iul disruptiv en Iiimpi cu arc etectric, eu ultravinletc S3U ell raze radloacttve). La 0 anumita tensiuue, distanta la care se produce descarcarea depinde, in afar!'i de geometrin e. (dlametrul ~i distant a diutre srcre), de starea supratetei, tialul egal cu al p5.mtntnlui dadi ecranul est.e pU5 la pilHllrlt); in int eriorul snpraretet conuuctoare, Intensit.atca clmpului electric este nula. :IE electrostattcii se aplic{l lrecvent tn laboratoarele de tnccrcart de ill alta t.enslu ne. E. maqneiici: se ohtine ell ajutorul unui tnvcl.s metallc f eromagnetic de perm enbilltate mare (de ex., Iier moale), in care lini.ile unui cimp exterior sint retractate, inchizindn-se practic numal prin perettl ccranului, daca grostmca acestora este suficlenta .. Accst tip de C., spre de osebire de e. elcctrostatica, nil este completa ; elcctul de e. este en atit m ai bun en cit este mal mare grosimca perctilor ~i perrneebllltatea magnetlca a materlalului. Este eIicientii sl la ctmpuri magneticc variabile de Irecvent.i [oasii sl se aplicil la scoaterea instrumenielor de masura de tablou de sub actiunea chnpurHor nlagnetice luvecinate, care ar putea callza erGri de masurare. E. eleciromaqneliccl se b'lzeazii pe amortizarea undelor electromagnetice la piitrundere'l in medii conductoare, datoritii aparitiei curentHor turbionarl. La frecvente mari se pot utiIiza ecranc neferomagnetice (de ex., tabla de eupru). E. este eficientii daci.l grosimea ecranului este

de existenta

clmpurllor

extcrloire

(prezenta ecranarll ~i piimlutiirii) sl este inltuentatd in mare masur.i de umklltatea aerulul, tncit prcctz!a miisuriiril nu depiiseste 3 ~r;.Masnrarca

se etectueaza fie pl'in reglnrea distantei

dlntre store, cu ajutorul unni m ecanisrn cu surub ~i piulit.ii (micrometric), fie prin crcsterca !ina a t.enslunll (de ex" eu un autotranstormator reglahll), mentintnd fi_xa distanta dintre srcre. Pentru limiturea eureritului de descarcare. in sconul protcjarii snpratetel sferel·or ~i pentru amo:rtizarea oscilatiilor de inaltii frecvcnt~a, in serie en e.se conccteaza o rczistcl1tii de valoar~ mare, aUt la masuriitori in cnrent continnu, cit ~i in curent alternativ. eCflll1are, sust;:agcre a unei portiuni diu spatiu actiunii clmpului electric, magnetic sau electromagnctic~ E. e/ecirosiatica se ohtinc eli ajutorul

ecuatia misearii, ecuatie dHcl'e-ntiaUl care ~ pernute determinarea varlatiei in limp a vit ez ci (vitezei unghiularc) a act.ionarllor electriee cunoscind variatia in timp a tuturor fortelor F (la miscarca de translatie) ~i a cuplurilor 111 (la miscarea de rotatic) care act ioncaz a asupra corpului anat in miscarc. l~.ln. est e : F'in - F; = dv dO. = 111--, rcspectlv Mm-1Hr=J --, ell dl unde indicele m se referii la Iortn rnotoare, respectiv la cuplul motor, care actioneazri in sensul miscarii ; indicele l' - la forla rezisteuta, respeetiv cuplul rczistent, care se opun mi~carl\ ; m - masa clerneutului ailat in mis care de translatle : J - rnomcntul de inertie al elementului In miscarc, fatii de axa de rotatie. Dacii Fm. = F'r(Mm=l'llr) viteza actlonarli estc constarrta ; dadl Fm > Fr(lYlm, > > ,Mr) miscarca est e acceleratii; daca

= crE (legea conductlct elcctrlce, Iegca ~11i_9hm _sub formii localii); ]j = Eli; B '= [j_]-[ (legile d~lcgiit!!!a' tutre D §i B, resp ectiv B ~i H)" N otatii : B, JJ - iutcnsitatea cimpului, electric ~i maguctic : D, B - in" duc\ia,dcctricii ~i magneticii : tjJ, Ij}Iluxul, electric ~i, respcctlv, magne-· tic; J - den sitatea de curent; I-F iu tcnsit.atea eurcntului ; qs - sarcina clectrica din interlorul supraletel de' Integrare : p - dcnsltatea volumctrtca de sarcina; a - conductivitatea electrlca : <: - permitivitatca : fJ. - per·· rueahilit.atca m agnctica ; N -- numarul de spire. ecuatlite teleunl1i~m(H' _, Ilnl] hmgl, Edison, Thomas AIm (1847-1931), invcnl.at.cr american. Autor a peste 1200 Inventil brcvctntc. Numeroase invcnt il au contr+buit In dezvoltarea elcctrotehulcii : mierofouul telclonic cu carbune (1876) ; sist ernnl tclegraric multtplu de transmitcrc simultana a mesajelor pe acelusi fir (1877); Ionogralul (1878); lampa electi-ica cu filament de carlmne si soclul cu filet, care-t poarta numele' (1879), precum I';inumcroase alte aparate de instalattl electrice (cornutatorul rotativ, slguranta fuzibilii" coutorul de energie electridi etc,); acumulatol'ul feranichel (1914). A construit (1882, New York) prima celltl'alii electricii din. lume, ell 0 putere instalatii de 500 kW, 9i gcne:rutoare de em'eut cOlltinnu, A descoperit (1883) emisia termoelectrouicil (emisia ele electroni de ciitre un filament !nciilzit), care sUi la baza functionarii tnlmrilor elec-

Fm

< r,

(Mm<Mr)
(Irtnata).

miscarea

este

iucetinita

eeua!iile lid l'ilaxwell, ecua1ii fllnelamentale ale electrornagnetismului, elaboratc de J. C. Maxwell: 1. Lcgea circuillllui magnetic rot Ii = j

+at
d<jJ + ill
induc/iei

aJ5

(forma

localil);

~ Iidz=NI+

r
(forma illtegralii) ~i legea E=

electromagnetice

rot

elect tronlce

anodic (pe baza

140 tensiunea maxima la care se poate face transportul energtei electrice prin linii aeriene de inaltii tenslune (in curent alternativ 750 kV). Descarcarea prin e.e. este folositii la -+ electrojillre,

141
alte substante (gcrmaniu, sulfura de plumb, sultura de cadmlu etc.). Bi], intern eu strat de baraj apare la [onctiunca dintre un metal ~i un semiconductor sau dintre doua semiconduetoare dopate (cu clemente donoare sau acceploare de electroni), unde sub actiunea lumiuii se produce un -+ cimp electric imprimat Iotovoltaic. Se apllca la Iabrlcarea i-[otoeiemenielor, -+ [otodiodelor sau v-» [ototranzistoarclor, ( -+ convertor [0toeieciric, -+ boierie solara ). Aparitia luminii intr-un semiconductor parcurs de curent (e.f. inners ) se Ioloseste Ia -+ dioda electrolumlnescenia. dec! Hafl, fenomen galvanomagnctlc care se manilesta In cazul proeesului dc conductie electrtca in prezenta unui ctmp magnetic (evtden tlat, la metale, de E. H. H all in 1880; la semiconductoare e.H. este de 105 ... ... 106 ori mai mare). Dad 0 pl aca paralellpipedica (fig. 112), aflata in cimpul magnetic de Inductie B perpendicular pe placii, este strabatutii longitudinal de curentul (de cornanda) ie, dupa dlrectta trnnsversala apare o tetisiune Hall propcrtlonula cu illductia ~i cu valoarea curentului

eloct pellculur placi sa apara 0 dlfereutri de potential. Pe masura separarii sarclnilor intre placl apare un cimp electric B' care exercita 0 forta suplim entara F'= elj' (e < 0), de la placa 2' la 2. La echilibru, cind F = F' procesul de separare a sarcinilor inceteaza (-+ cimp electric imprimai ), In sarcina curentul produs de tenslunea Hall determina aparitia unui e.H, sectuular, dupa directia 1 1', in sens in vers cureutului de comanda. Compens area acestui erect se poate face cu ajutorul unei bobine parcurse de curentul Hall, care da un cimp magnetic suplimentar. Aplicatllle tehnice ale e.H, folosesc expresia tenslunii Hall ca masura a produsului dintre ic si B: masurarea puterll (wattmetrul Hall); masurarea inductiel magnetice (teslametrul cu sonda Hall); masurarea curentilor ; apllcatil in telemecanica 9i in automattzari. (-+ traduclor Hall; -+ conoerlor nuujnetoliidrodinamic ) . eteet Joule, efect terrnic al curentului electric; fenomen de incalztre a uuui conductor parcurs de curen t. C aldura degajata la trecerea curentului I printr-un conductor de rezistenta R tntr-un interval de timp teste Q= = R12i = [Pi/R = UII, J, unde U cste tcnslunea la borne. ILl. determinii pierderi de energle in maslnl, aparate 9i la transportul ~i distrtbut ia energiel elcctrice. E.J. se aplica la tncalzlrea prin rezlstenta. (-+ leqea tronsiormarii enerqiei ill conducloare ), eteet maqnetorezlstlv, fenomen galvanomagnetlc care consta in modificarea rezlst entel unui conductor aflat in cimp magnetic, Rn, fala de valoarea avuta in absentu clrnpului, Ro' ca urrnare a schimbiirii traiectoriei electronilor. Factol'lll kB = RB/ Ro are o valoare foarte apropiata de unit ate. elect pelicnlar, repartitie neuniforma a densitiitii de curent pe sectiunea unui conductor striibatut de curent alternativ. Cimpul magnetic variabil H produs de curentul alternativ I

acestei descoperlri construieste, in 1904, dioda eu vid). Numeroase inventli ~i In aIte ramuri ale tchnicii (cimentul Portland, clemente prerabrtcate din beton pentru coustructlt, apar " tul de filmat ~i de proiectte etc.).

3. A. Flemming

elect de pro xirultate

-+ erect

pellcul ar

elect nuodle, erect care apire !:l electrnliza unor ~ruri toplte ~i consta In cres terea tensiunii dlntre electrozl ea nrmare a aparttlet arcului electric Intra anod ~i topitura, cauzat de contactul electric imperfect. La electroliza aluminel topite, e.a, apare atune! cind procentul de alumina din baie scade de la 10 % (concentratia normaEi, la care electrolitul adera blne Lasupratata anodulul) la cca 1 %. B.a. este daunator deoarece creste consumul de energie electrica, dar dispare irnedlat cc procentul de alumina din baie a Iost restabilit la valo u-ea normala, prin introducerea unei noi cantltatl de alumina.
'T

elect corona, d escarcare elcctrlca care apare in [urul unor con ductoare de tnalta tensiune (peste 100 kV). Favorizat de uncle conditti atmosferice (ploaie, ceata, zapada, chictura), e.c. poate produce pierderi tnsemnate de energie electrlca ~i perturbatll in Iinllle de telecomunlcatti. Este tnsotit de fenorncne luminoase (coroana Iumlnoasa vi oletii in jnrul co ndu ctoarelor), acustice (zgomot specific) ~i chlmice (aparitla ozonului si producerea acidului azotic, care poate ataca armaturile Izolatoarelor). E,e, se produce prin depilslrea unel valori critice a Intensltatlt ctmpului electric, valoare cu attt m ai mica, cu cit este mai mare curbura con ductorulul (cu cit este mai mica raza scctiunli). Diminuarea pierderilor de energie prin e.c., care in conditii foarte nefavorabils pot fi de 20 % din energia transportatil, se obtine prin marirea diametrului conductoarelor (peste 11 mm la 110 kV; 25 mm la 220 kV; 50 mm la 400 kV) ~i prin folosirea conductoarelor multifilare. E.c. este unul din fenomenele care limiteaza

ei"d iotoelectl'ic, Ie-io.ncn care tnsoteste absorbtla sau ra diatia lurniuii de catre un corp solid. extern consta in eliberarea de electroni de catre un corp prin iluminarea acestuia cu un fascicul de lumina (emisiune fotoelectrica), Extsta 0 energie minima a cuantelor de lumina (fotonilor) hfo' dependenta de material, pentru ca acestea sa fie capabile sa extraga electronli de pe supratata metalelor sau semiconductoarelor. Daca energta Iotonilor este mai mare, electrouii emlsi (Ictoelectronll) pot sa se deplaseze lnvlngtnd 0 tensiune Um, conform ecuatiel (Einstein, 1905) : hf = = eUm+h[o = mv2/2 h[o' in care e reprezlnta sarcina electronului : hconstanta lui Planck; fo - Irecventa corespunzatoare energiel rninime a fotonului (lucrul de extractte) : m masa electronulul ; IJ - viteza maxima a electronulul emis ( -+ consianiin, Lucrul de extractie A = h[o = eU a; U a = f/z/e = hc/(eAo) = 1239/Ao' V poten tialul de extractie a electronului, corespunzator l egaturii acestuia cu atomul (cristalul); c - viteza luminii; Ao - lungimea de unda. Ri. extern este apllcat Ia celulele [otoelectrice, care constau dlntr-un tub vtdat san cu gaze lnerte, cu doi electrozi. conectat la 0 tensiune continua. Tubul conduce numai daca catodul, polarizat direct, este iluminat. E.[. intern consta in eliberarea electronilor, sub actiunea luminii, in interiorul unui semiconductor ( -+ condu.ctie electrica). Fotoelectronii ramin in s~miconductor ~i Ii m!l.resc conductivltatea. Se aplica La confectionarea fotorezistentelor. FotoconductilJiialea. descoperita la seleniu pur (W. Smitl1. [l7 I,. 1 [0,[ 3Vli~1,'ltli ~i la

B.r.

Fig.

112

!lito = koicB, unde ko reprezlnta sensibilitatea generatorului Hall la mel'S in gol._RH. se ~xplica prin aparitia fortei F = e[V X B] exercitata asupra electronilor liberi in mi~care (daca conductorul sau semiconductorul sint de tip n), care face ca pe placa 2' sa se separe sarcini negative, iar pe placa 2 sarcini pozitive, deci intre

etect

pelleular

H2
scns (fig. 114). Pentru rnicsorarea e.p. se utilizeazii conductoare multifilare, lamelate sau transpuse (conductoare Roebel). Eip. se aplica l a motoarele asincrone cu bare inalte, la care refularea puternica a curentului la Irecventele mari din rotor in timpul pornirii miireste rezlstentn 1'0t.oricd si deci cnplul de pornire. P e rnasura' ce turatia creste, Irecvent a curentilor rotorici scade, rerularea devin~ uetnsemnata ~i rezistcntn rotorica scade, asigurindu-se Iunctionarea economica a motorului. ( -. rezis-

143
dere piezoelectrrce manuale (ell pirghie 1/' resort) SEl tolosesc la instalatille casnice de gatit ell gaze.

efectc

l'iziologlce

ale eurentulul

electrle

(fig. 113) da nasterc unor curenti turbionari It, care la supralata conductorului au acclasi sens, iar in interior sens contrar ClI I. Curentul

Fig.

113

rezultant are densitate mare 1f1suprafatei ~i densitate mica in interior. E.p. este cu atrt mai p ronun tat cu cit este mai mare f'recventa iii rezistivitatea eonduetorului ( -> adincime de pi!trundere ). Ca urmare a e.p, reztstenta in curent alternativ este mai mare dectt in curent eontinuu, fapt ce det errninii aparltia unor pierderi suplimentare in inIa~l!rari ~i in tnstalatll. La conductoarele aflate in crestjiturlle masinilor electrlce dens ita tea de curent sea de la baza crestaturli ~i creste spre vlrf'ul sau (reiularea curenlulu.i ), crescind rczistenta echtvalenta ~i seaziud reactanta de scripart. La conductoarele paralele de sectiune marc (de ex., reteaua scurta a cuptoarelor cu arc, infa~urarilc transf'ormatoarelor de sud are prin rezistentii, inductoarcle de curent.i mari) se manlfesta un important erect de proximilate (de apropiere), care face ca densitatea cu rcntului sa fie mal mare pe Ietcle aproplate, daca curentii din conductoare slnt de sens contrar ~i pe felele exterioare, daca curentii sint de acela~i

tenio ),

e Icet I'diiH'

-. eleele

termoelectrtee.

Clcct pinch (to pinch = astringe), contract:e a unui fluid conductor parcurs de curent sub actiunea ctmpulni magnetic propriu san a nnor cimpurt exterioare, S e intilneste la Instalat iile en plasma iii se aplica la cuptoarele en arc electric ill vid. La cuptoarele electrice de indnctte cu canal e.p, este dihmalor, deoarece ccntractin vinei de metal lie-hid strabatuta de eurent poate duce Ia lntreruperea spirei secun dare ~i In scoatere din Iuncthrne a cuptorulni. Sin reoslricl iurte,

e eet piezoelectric, fenomen prezent la u nele sub stan te (de ex., cuart), determinat de m terdcpcn dcrrta dintre cimpul electric s i detormatillc meeunice ale corpurilor. E.p, direct consta in aparitia unei dif ererite de potential intre Ictele unui crista] supus la presiune mccanica (da c a erortuj este de tractlunc, sensul Lensiuni i eleetrice se schlmha). B.p. itmers consta in aparttla urior def'ormatii ale cristalului (osctlatlt mecanice) intr-un ctmp electric variab n, E.p. s~ ~plica la aprinderca gazelor comhustlbile cu ajutorul scinteii generate tntre doi electr ozi de tensiunea inalta (de ordinul kV), ob tinuta pr in comprimarea crlstalulul de cuart , La aprlnderca amestecnlui carbura nt al rnotoarelor cu ardere interna , presluuea se cree azii cu ajutorul unci ph ghii actionate de un ax cu came; t ensiun ea de aprindere este repartiz ata la buiii cu un distrihllitor. Dispozitiv ele de aprin-

dect Seebeck

--->

efeete termoclCctrice.

,'feci stroboscopic, fenomen care creeaza imagini false ale mlscarll corpurilor ilumina te cu lumina pulsatorie (de ex., data de lampile flu orescerrte). Daca Irecvcuta luminii coincide Cll Irecventa de rotatle a corpului, acesta apare ca Illnd in repaus, ceca ce noate cauza accidente prln evaluarea Talsa a misciirli partllor mobile ale masinilor. Dimlnuarea e.s. se ohtine prin repartizarea corpnrilor de iluminat fluorescent dintr-o hala industriala pe toate Iazcle san prin adoptarca un or scheme speciale (de ex., montajul "duo", cu un tub fluorescent cu nulast inductiv ~i unul cu balast capacltlv). E.s. se aplica Ia rniisurnrea turatiilor ---> stroboscop ).

dect Tbomson

--->

ei~le,e termoelectricc.

El
I
Fig. 114

8
5

l3
I

ereete iiziolo!Jice ale enrentulnt eleeide, cfocte produse la trecerea curentalai printr-un organism viu, dependCl1tc de intensitatea, frecventa, durata ~i traseul curentului. Daca se depa:,;c"te \1 anumita valoare a Curentului, efedelc pot Ii patologice, prodnclnd c/eciro$ocuri (electrocutari) §i electrotrawnalisme. Socurile eleclrice se produc pl'in actinnea cnrentului asnpra sistemului nervos §i pot avea diferite aspecte, functie de factorii umintiti: ZgUdlliri sau como~ii, pierdcrea temporara a auzului §i vocii,

pnralfzln temp orara a centrilor ncrvos! respiratorii (oprlrea respiratlel), parallzla ternporara a inimii sl fibrilatta (ritm cardiac foarte rapid). Prin acordarea unui ajutor adecvat (respiratla artlficiala sau masajul cardiac) victim a poate fi reanlmata, adesea dupii un timp tudelungat de la Instalarea mortii aparente. Electrotraumatismele constan din arsuri ~i metalizari ale epidermei, prm patrunderea ln tegument a stropilor de metal topit sub actlunea arculul electric. Incetarea din viata poate fi cauzata si de arsurile intinse, care au atins organe vitale. Cele mal periculoase efecte le dii curentul de Irecventa Industr-lala (40 ... 60 Hz), Ia care se produe convulsil, care fac ca ornul sa nu se mai poata elihera de snb actiunea curentulul. La Irecvente foarte tnalt.e (peste 400 klIz) nu se mai produc electrocutiiri, dar ramtne pericolul arsnrilor cauzate de curentli de valoare mare. Limita maxima a curentilor ueperlculosl care tree prin organlsmul uman este de 10 rnA la 50 Hz §i 50 mA in curent contlnuu. Un curent al ternativ de peste 50 rnA, care trece prin organe vitale un timp mal mare de 0,.1 ... 0,2 s poate Il mortal. Valoarea curentulnt ce se stahlIeste prin corp depinde de tensiunea la care este supus corpul 9i de rezlstenta totala (rczistentn de contact la intrare ~i la Iesire din corp ~i rezlstenta organlsmului). Rexist.enta COI'pului este Iorrnatii in cea mal mare parte de rezistenta pieltl ~i are valor! de 40 ... 100 kn. Dacri conductivitatea cpidermei a crescnt ca urmare a umiditiiW (transpiratiei) san a altor factori ai mediului ambiant, rezistenta organismului scade la 600 ... 1000 n. La inlaturarea pielii sau la striipungerea acesteia, dnd tensiunea depa~e~te 60 ... 100 V, rezistenta poate sciidea la 200 Q. Rezulta ca In situatii defavorabile (Incaperi cu pardoseala buna conducatoare, umiditate mare, aer cu praf conductor etc.) chiar tensiuni de valoare mica

efeete termoeleetrlee (de ordinul zccilor de volt.i) pot produce accidente grave de elcctrocutare. eleete termoelectrice, Ienomeue fizice ce se produc in corpuri solide, caracterizate prin lnterdependenta dintre martrnile termice ~i cele clectrice care intervin. Se cunosc: Ereciul Seebeck (e.t. direct), descoperit in 1921, consta in aparitia unei tensiuni electromotoare tntr-un circuit format din doua sau mai multe metale sau semiconductoare diferite, ale caror puncte de contact sc anii la temperaturi diferite (tensiune termoelectromoloare ), Coeficientul Seebeck se def'inest.e ca derivata tensiunii termoelectromotoare in raport cu temperatura la un circuit deschis format din doua metale sudate la un capat dUAB (-+teTmoClZplu), ks = ---. Elee/ul dT Peltier (e.t, inners ) consta in degajarea sau absorbtia unci cantttati de didura in regiunea de contact a doua metale sau semieonductoare diferite la trecerea unui curent electric (in af'a ra calduril degajatc prin efect Joule). Efeetul Thomson actloneaz a intr-un metal sau semiconductor omogen parcurs de curent ~i incalzlt neuniform, prin dcgajarea sau absorbtia de ciildura, in Junette de sensul curentului. E.I. se utllixeazn la masurarea temperaturii, la producerea energiei electrice (-+ cotuiertoare termoelectrice ), la tncalzlrea sau riicirea corpuril or (racitor termoelcctric ), elleaettat e lumlnoasa, indicator energetic aJ surselor de lumina, definit ca raport tntre fluxul luminos emis de larnpa ~i puterea consumata. 'IJ = = CD I P. Valoarea maximii a e.l. s-ar obtlne daca toatii puterea consurnata de sursa de lumina s-ar transforma in radiatii lurninoase cu lungimea de und:l de 550 n m ~i ar fi egala cu 68U( rn/W (eellllla (Willi fetometrie 01 radial;ei) Va ,crile reale pIc ,..1. stnt mult mai r ~du~e, pe <11' pm1e. pentru ca nu -)te' :,dintiile au lungimea de

144 undii corespunzatoare sensibllitatii maxime a ochiului (550 nm, culoare galhen-verzui), 0 parte fiind in spectrul invizibil, pe de alta parte, pentru ca 0 mare parte din puterea consumata de lampa se transformii in caldura, prin pierderi. Liimpile elect rice actuale an urmatoarcle valori ale e.l. (valorilc superioare la puteri mai mari) : liimp i eu incandescenta normale 8 ... 18 Im/'V; liimp i ell ineatidescetitii ell luiloqetii 20 ... 28 lrn/W; latnpi cu tiapori de tnercur de itialta presiune 35 50 Im/W; tuburi [luorescente 25 551rn/W; lampi ell uapori de sodin 73... 120 Im/W. Rl. a lampllor scade in decursul exploataru datoritaimbatrtnirii (in specialla lampile fluorescente). Einstein, Albert (1879 -1955), fizician german. Creatorul teorlei relatlvitatll. Emigrat din Germania (1933) ~i stabilit in S.U.A. (1940). Profesor universitar la Berlin ~i Princeton. Studii privind structura materiei ~i ipoteza cuante lor lui M. Planck.In 1905 explica ef'ectul Iotoelectric (extern) pe baza naturii corpusculare (discoutlnui) a luminii, introductnd notiunea de Ioton. In acelast an publica (in revista "Annalen der Physik") teoria relativitiltii restrinse, care modified Iegile mecanicii newtoniene, In special la vlteze mari, teorie ce sta la baza electrodinamlcii relativiste. In 1915 expllca efectul de rotire a unut corp feromagnetic in timpul magnettzarit ~i demagnetiziirii sale (efeetul Einstein-de Haas). Emite ~i publica (1915 ~i 1916) teoria relat.ivltatti generallzate, conform careia Iegile generale ale tuturor fenomeneJor fizice sint aceleasi in toate sistemele de reterinta din univers, inertiale sau neinertiale. In 1917, enunta legile statistice ale proceselor de emisie spontana ~i de absorbtie a lurninii de catre atomi ~i ale emisiei stimulate a luminii, pe baza carora s-a construit ulterior laserul (1960). Enun1il, in 1928, teoria cimpului unitar (magnetismul ~i gravitatia sint doua aspecte all'

145 aceluiasi fenomen). A militat pentru dezarmarea nucleara ~i pentru centrolul international al energtet atomice. in 1921 a Iost distins cu Premiul Nob el pen tru fizidi. elastantii
-+

electrod eleetroclnettea, capitol al electrotehntcii care studiazii stiirile ~i fenomenele stationare (cvaslstattonarc) care se produc in conductoarele strahatute de curentl electrici de conductie, electrocutare -+ efecte curentului electrle, iiziologlee ale

capacitate

electricii.

eleetrlcltate. 1. R amu ra a fizicii care studlaza fenomenele electrice. Ea cuprinde electrostatica ~i electrociuetlca, 2. Sarcina <J lectrlca. eleetrlzare, aduce rea unui corp in stare de tncarcare cu sarcinl electrice. Sarcinile electrice se pot produce prin Irecare, prin contact, prin intluenta, prin actlunl electrochimlce. prin iradiere cu lumina etc. electroaeustlea, ramura a acusticil tehnice care se ocupa cu transf'ormarea oscllatillor acustice in semnale electromagnet.lee ~i invers, precum ~i cu inregtstrarea, redarea ~i trausmlterea semnalelor electroacustice. eleetrobuz, au t ornobil de transport in comun en actionare electrlca st alimentare de la 0 baterie de acunrul atoare amplasata pe vehicul sau pe 0 rem orca tractatii de acesta. eleetroeapsa, eapsa electricii.

eleetroear, caruclor actionat electric cu alimentare de la haterie Iolosit la transportul materialelor p e distante scurtc (de ex., transport uzinal). E. platformii pot transporta, cu viteze de 5 ... 10 km/h sarcini de clteva tone, fiind actionate de nnnl sau dona mot.oare de curent coutlnuu cu excitatle in serie. E. stiouitoare (electrastitiuitoarey slnt echipate cu dispozitive hidraulice de ridicare pe vertreala (la inaltimea de 3 ... 4 m) a sarcinilor de ordinul tonelor. E. tracioare slnt destinate tractartl unor carueioare platformii. electrochlmie, ramnra a tehnicii eare se ocnpa cn transform area energiei chimice In energie eleetrica (clemente galvaniee reversibile ~i ireversibile) ~i a energiri electrice In energie ehirniea (electroliza solntiilor i?ia topitnrilor).
to-c.83

eleetrod, conductor care serveste la tntroducerea, scoaterea sau ~odificarea curentului intr-un dispozitiv sau sistem, In care curerrtul influenteaza asupra destasurarti unor procese (electrouice, ionice, termice, chimice san metalnrgice). E. la care sarcinile electrlce negative intra in dispozitiv (curentul iese din el ~i intra in circuitul exterior) se numeste calod : e. la care sarcinile negative ies din dispozitiv (cnrentul iese din clrcuitul exterior ~i intra in dispozitiv) se numeste an ad ; e. cu care se modltica valoarea unul curent se nurneste e. de comatido ; e. cu care se amorseaza 0 descarcare electrtca se numeste e. de aprituiere (la -+ iqnitron acest e. se mai numcstc-» ignitor). In fu nctte de n tillznre, exista mai mult e Ielurt de e. La I amp i lee 1 e c t ric e, t ub n r i lee Icc t ron ice, eu vid ~i la tub uri lei 0 n ice, cu gaz san cu vapori de mercur, e. slnt Ilxatl odata eu solidificarea sticlei topite (Ia tnburile de sticla), sau cu ajutorul nnor izolatoare de tree ere (la tuburile metalice). La dis P 0 zit i vel e s e·· m i eon d u c to a I' e, pe lingadenumlrile de auod, catod, e. de comandii, poarta sau grila (denumire corecta numai la tuburile electronice ~i ionice). in cazul tranzlstoarelor se folosesc denumiri proprii : emitor (sau emile]"), pentru e. care emite electroni in clrcuitul exterior; colector, pentru e. care primeste electr oni din circuitul exterior: bu ui, pentru e. de comanda, La e I e men tel ega I van ice care debiteazii curent, eatodul este e. pozitiv. iar a r,or'ul, e. negativ. La eupto[lrele eu arc electric e. adue curentuJ Ir; spa\iul fie lncru i?i prodnc arcul electrie. S6 eonfec-

146 ~ioneaza din carhune sau graHt. E. de .csirb urie se f'abrtca xltn antracit, cocs :;;i smoala, prin presare ~i sinterizare, Ja temperatura de 1 OOOGC.E. de grafit, mai scurnpi, dar Cll calltau m ecanice ~i electrice supcrioare, se olrtin prin iucalzirea la 2 500°C a e. de carbune, in cuptoare electrlce speciale. Consumul e. de grafit este cu 50 % mai m ie decit al e. de carbune. Mal nou, sc folosesc c. de grafit goi in ':interlor, care astgura 0 ardcre rnai stahilil a arcului si 0 Iuncttonare mai lini'itita a cuptorului. La unele cuptoano cu arc in vid, cu aliment are in -curent continuu, c. sint neconsumabill. E. couiinui (ouioqraiiloti ), Iolosifi -cu prccadere la euptoarele de redu-cere, se sinterlzcaza direct in cupt.or, nntrcducindu-se compozitia pcntru e. sub forma de pasta, tntr-o tcava de otel, care, pe masurii ce sc ~onsurrla, prin l.opirea in cuptor, se inlbina prin sudare cu alta~eava (procedeul Si5derbe{j). E. autugratltat] stnt rnai ief,tini ~i nu necesi ta inlDinari eu cepuri .conice file-tate ca cell nlt! e. ]~. cup toarelor ell arc au diamctre tntre 100 si 1000 rnrn ~i suporta dcnsitiiti de curent de 7-11 Ajcrn2, Ia e. de carhune, 15--28 Ajcm2, Ia e. de grafrt (valoma; mart pentru diametre mai mid). R des u dar e man u a 1 a c u arc e I e c t r i c sint, de regula, In(;taIld, acoperlti cu un invclis format dint.r-un amestec de substante care prin topire asigurii stabilitatea arcu"lui, favorizlnd ionizaren si irubunaHit.esc calitatea Imbinfiri! ~udate, Pl'Otejind-« de oxidare. :E. ncinvcllti se folosesc nnmai Ia sudarea automata san In medii prot.ectoare (de ex., in argon). La ins tal a t iiI eel e ct roe h l m ice c. difcrii in fUllClic de electrolit. E. f olosi~i la electroliza s()lu~mm' apoase si11t soluoW (de ex., "anozii de cupru, la rafinarea cuprului) san insolub iii (de ex., carJJune, Ia ·eleciroliza clornrllor alcaline, sau car'bura de siliciu, la fabricarea sodci cansUce). R folositi la electroliza toipiturHor (de ex., 1a extragerea aluminiului din alumina), slnt bune san grafit (-> atiozi ), eleetrou de aprindcre
-+

147 in Iunctiunc in septcmbrie 1882, la numal clteva zile dupa punerea in fuuctiune a primei centrale electrice, construite de T. A. Edison la New York; prirnul iluminat public din Europa, Ia Tiruisoara, In noiembrie 1884; prima action are electrlca din lume la cxtractia petrolului, liuga Cimpina, in 1897). Cnnsttcnt de rolnl e. in dezvoltarea econornicd a tarii, Part.idul Comunist Roman a ad optat (in 1950), planul de electrlficare a tarii pe 10 ani (1951-1960), care prevedea construlrca de centrale electrice de mare putere, amenajarea complcxii a potcntlnlului hidroencrgetic al tarii, dezvoltarca re telel de transport ~i distrlbutlc, electrificarea industriei, agricultnrii sl transportului. D czvoltarea e. in ultimele doua decenii (1865-1985) a avnt un 1'01 insemnat in progresul economlco-so .. cial din aceastii perloada, farii precedent din istoria tarii. Consumul de energie clectrlca pe cap de locuitor, in 1983 (3115 kWhjlocnitor) era de 43 ori mai mare decit in 1938 si de peste 3 ori mai mare de cit in 1965 (tahelul 3), situind H om nnin in rindul t,1rilor en e. avansata. In 1981, peste 24 % din energia prlmara consumata in tara a fost transtormata in energie electrtca, fata de numai 10 % ill prlmil ani de dup a razhol. Din energia electrica consumatii in prezent, peste 80 % revine industriei (incluslv COl1structiile, transporturile ~i telccomunlcatiile), 10 % consumului casnic-cdilitar ~i peste 5 % agrlculturti ~i stlviculturil (fata de 1,3 % In 1955). Cresterca consumulnl din agrtcultura se datnrcste, in prirnul rind, dezvoltarii sist emulu i de t rlgatii 9i are etecte favorabile asupra aplat.izurll curhel de sarcina, f iiu d consnm in af'ara vtrfului. Documentele adoptate de Congresul al XII-lea, Programul direct iva de cercctare ~i dezvoltare a euergiei pina in H)!JO iii orientarile principale ptna in annl 2000, an stabilit orientiiri noi in structura halautci e., reducerea hidrocarburilor in producerea energici electrice, crcsterea ponderir carhunilor inferiori (lignit), constrnirea de centrale electricc nuclcare (660 MW in 1985, 3960 M\V in HJ90, 10.000 MW in annl 2000). Dad In 1965, din cnergla clectrica prcdusa in termocentrale 19,6 % era pe haza de carbuni (din accst ia, 7,2 % lignit). 79,7 % pe hidrocarhur i (pacur«, motoriua ~i gaze naturale), in 1983 structura era: carbu ni - 33 % (lignit23,5 %); hldrocarburl - 62,6 %. In prezent practic nu se mai consurna mot.orina la produce-rea encrg iel electrice. A crescu t ponderea energiei electrice prod use in hldroccntrale :
3

de car-

electron. -> ti-

eleetrod de com.andii --> cleetrod, rlstor.

eleetrodlnamlca, capitol al electromagnetismulut, care studiaza Inliintuirea dintre cimpul electric ~i cimpul magnetic la varlatia in timp a marlmilor de stare (cimpul electromagnetic), precum ~i internctlunea diutre cirnpul electromagnetic ~i corpurl, E. macroscopi cii admite 0 structura continua a materiei ~i studiaza cirnpul electromagnetic cu marlmi definite la scad macroscopica ( -"-> ecuaiiite lui M axwell, respectiv M axuiell- Hertz pentru corpuri in mlscare). Teoria e. rnacroscopice este suficient de ex acta pentru majoritatea aplicatulor tchnice. E. trtacroscop icti rclatiuista este bazata pe teoria relativitatu restrtnse (ecuatiile 111axwell-111 inkoiuski ), E. inicroscopica, bazata pe teoria electronilor (E. A. Lorentz, 1905), line seama de structura dis continua a muteriei sl studiaza cimpul cu ajutorul ecuatiilor Mu xuiell-Lorenlz (clmpul clectromagnc tic este conslderat contlnuu). In e. cuantica mjirtrnile caractcristice partlculelor si sistemelor de particule sint cuantificate (pot avea valor! apartlntnd unu i ijir discret), iar cimpul electromagnetic peate rnanlfest.a 0 structura dlscreta. ca fiind alcatuit din particule eler~elltare (--> [oioni ), ckcti'ocllcrgctica, ramura a electrotehnicii care se ocupa ell producerea, transporh~l ~i dist.ribut ia energiei electrice. In Romania, in perioada antebelicii, c. era slab dezvoltata, datorita starii economice inapoiate, eonsumnl de energie electric:! pe cap rJe locuilor fiind printre cele mai reduse din Europa (72 kWhjlocuitor in 1938). Aceastii situatie exista in pofida faptului ea numeroase utiliziiri ale energiei electrice in tara se siluan prilltre primele din lume (ex. central a electrica de 25 kW de la Bucurefiti, pusa

Tabelul
Dezvoltarea produetlel de enerqle electrica din care terrnoelectrlca 0,982 1.94oi 16.210 45,009 54.849 60,222 statistic

~i a puterll

-instalate

in

centrale

>10

Pr oduct ia
Annl (miliarde kWh)

hldr oelectrlcd 0,148 0,169 1,005 8,712 12,637 10,038

Pc loc u ltor (kWh)

Puterea iustalat.a (MW)

din care in termo-I centrale 453 680 2797 8945 12654 14103 1984 in hldr ocentrale 48 til} 461

1938 1950 1965 1975 1980 1983

1,13 2,113 17,215 53,721 67,186 70,260

72
130 905 2529 3040 3115

501 740 3258 11578 16109 17988

2633
3455 3885

Anuarul

al Republicii

Socia liste Romania,

-alaetroerozlune 5,8% in 1965; 16,2% in 1975; 18% In 1981. Principalele c e n t r ale e le c t r i e c (In tunct iune in 1983) .sin t : cenirule t crtnorlrcl rirc (cu termofjcure - CET) : Hovinari (1720 MV,T); Turceni (1650 lVlW); Milltia-Deva (1260 MW); Isalntta-Craiova (1035 MW, GET) ; Braila (960 MW) ; IernutLudus (800 MW); Brazi-Ploie~ti (860 MW, GET) ; Bucuresti-Sud (550 MW, CET); Borz esti (655 MW, GET); Dolcesti (520 MW); Galati (325 MW, 'CET); Parosenl (300 MW, CET); I< Inttnele-Stngeorgtu de Padure (250 MW); Bucuresti-Vcst (250 MW,GET); .Palas-Oonstan ta (250 MW, GET); 'centrale hidroelecirice : Porttle de Fier I (1050 MW); Giunget-Lotru (510 MW); Corbeni-Arges (220 NIW); Stejaru-Blcaz (210 :M\V); l\!ari~elu, pe Somesul Gald (220 MW); Gilceag, pe Sebes (150 l\lW). Slstemul de hidro'centrale de pe Olt va insuma in final 1000 lVI\V. T ran s p 0 r t u 1 energiei electrlce s-a dezvoltat continuu, pierdertle In retelele de transport ~i .dlstr lbutle au scazu t de la 11 % in 1\165 la 5,3 % in 1983 (conform Anuarului statistic a1 R.S.R., 1984). In 1950 Iungimea liniilor de 110 kV era de 126 krn ; in 1984 cste de peste 23000 -km. Lungimea liniilor de 220 kV (prisna construitu in 1963) ~i de 400 kV (prima construita in H165) depa~e~tc ,8000 kill. Se prevede construirea treptata pe teritoriul tarii a unui incl format de linii de 400 kV cu dublu circuit, ,0 parte a acestor linii fiind deja in 'functiune (Rovinari-Turceni ~i 'I'ur-ceni-Slatlna). Sistemul energetic na,tional este conectat la sistemul energetic al tarilor socialiste din CAER (0 lillie de 400kV in legatura cu siste-mul energetic al part.il u crainene de. 'vest a U.R.S.S., douii linii de220 kV -cu Ungarta ~i Bulgaria). (tabelul 3) -eleetroerozlune, .zlune eleetrlca, pretuerare prfn ero-

148

149 eleetrotoreza, deplasare a particulelor coloidale sau In suspeusie tncarcate eu sarcina elec trlca, intr-u n fluid atlat in clmp electric eleetrnllt , substanl a ale ca re! molecule. pr ln dizolvnrc Sf HI t.op irc , sc disoc-iitzJ. in ioni , pcrtu it lnrl tn~C(:re;l curcn tulut electric. lJnii {'" CUIll sin t majoritatea sarurllor, cons tau din ioni chiar in stare pura (in t.opitura) "ii cristalizeaza in retele ionice. Altil, cum slnt acizii, disociaza numai in solutte. E. iari (acizii t.ari, bazele alcallne §i sarurlle) slnt complet disodati la orice con centra tie ~i au condnctivitate ridlcata. E. slub i (acizi si baze slabe) au gradul de disociere ~i deci conductivitatea dependerrte de concentrutie (disociere complctii la coucentratti mici). E. se utiliz eaza In procesele electrochimice ( .... element galvallie, ......acumiil aior, .... electroliza ), elcetroliz I, procesul de orientare si de separate a ionilor unui .... elecirolii cu ajutorul curentulut continuu. Ionii pozitivi (cationii) slnt dirijatl inspre catorl, ionii negnttvt (anionii) inspre anod unde i~i pierd sarcina ~i se depun sau intra in reactie chimica (10. anod proces de oxid u-e, la catod - reducere). Tensiunea minima la care se poate destasura e. se num este tensiunc de descompunere §i depinde de pozitla pe care 0 are substanta In seria p otentialelor clectrochlm ice ( .... potentia! de electrotl ), Tensiunea la hornele electrozilor trebuie sa acopere ~i caderea de tensiune in electrollt, in cnntacte ~i In electrozl (eventual si tensiunea de polarizare). Masa elementului separat prln e. este data de .... legea elecirolizei (legea lui Faraday). Dad in electrolit slnt mai multi ioni de acelasi semn, la electroz i se produc procesele care neceslta energia minima (de ex -. la catod se produce , procesul eel mai electropozitiv, lar la anod eel mai electronegativ). Apltcattlle tehnice ale e. slnt extragerea me taloizilor (de ex., e. clorurii de s odiu) ~i

electrolumlneseenta eleetrollzor , cu va metalled, de beton sau din materiale refractare in care se desiasoara procesul de clectrollza, Captuseala e. trebuie sa reziste la actiunea chirnicil a clcctrolitului (d!' ex. p.u.nh Ll iJlsl:1i',~iilc de g .l vuniZJ.l'C S_Hl gr,jr:t ln cicctrouz.. atumiuei <lito' Velt~ ja c.tolit toplt). Sin. celu Iii de eiectrotiza. electrolumlnescenta (Iumitiescenta electricd ), emisiune de radiatil lurn iuoase produsa prin excitarea atomilor in cimp electric, independent de starea termica a corpului care radiaza, It se produce la descarcarlle electrice In gaze sau vapori metalici, precum ~i la uncle substantc solide, dielectrice, allate in cimp electric alternativ. 0 sursa de lumina cu e. (piacil o.) consta (fig. 116) din doi electrozi, dintre care unul este transparent (de sticla, ccramica sau material plastic) ~i acoperit Cll un strat foarte subtire (de ordinul urn) de metal; intre cIcctrnzi SEl afla substanta electrolumlnescenta solidii (de ex., ZnS impur if lcata ell cupru, care dB. 0 lumina verde). Electrozii se conectcaz.i la sursa de curcnt alternativ, cimnul din dielectric avind valori de ~rdinul kV/cm. Plficile clectrolumlnescente se pot aplica pe tavane sau p erett, in special pentru iluminatul de veghe (pe culoare, in cam ere de spital ct c.). Sursele cu e. au eficacltatca lurn in o asa de 5 ... 10 Im.W. In un con sum de

dintr-un electrod format de 0 retea de strma cu d iametru mic (0,1 ... 1 mm), aflat la 0 tensiune continua de ~iO... 80 kV ~i un electrod de captare, de forma ciltndrica sau plana (fig. 115). In jurul electrodului negativ cimpul electric este foarte intens §i

Fig.

115

-eleetrettltrn, dispoziliv folosit la separarea pulberilor aflate In suspensie 4ntr-un gaz, in special in gazele de ardere. In princlpiu ~. este alcatult

se produce 0 descarcare corona (-> e[eci corona), curentul de descarcare fiind sub 3 rnA. Particulele in suspensie traverstnd zona de descarcare se incarca cu sarcina clectrlca negativa ~i sub actiunea Iortelor electrostatlce cad pe electrodul pozitiv de captare, de supratata mare, de unde stnt evacuate prln scuturare. E. cu mai multe treple utilizate la despratuirea gazelor de arder e de la termocentralele pe haza de carbune, tnlatura pulberile din fum In proportie de 98 %. E. se uttllzeaza la recuperarea pulberilor de ciment, a con centratel or de mtneren, etc. Sin. fillru elec-

Fig. 116 cca 2 W/m2. E. se mal apltca la indicatoare ~i firme luminoase. lurninoscheme, scale Iuminoase etc.

trostatic.

...... lectrometalurqia. e

electromagnet electromagnet, aparat al carui circuit magnetic este maguettzat temporal' cu ajutorul curcntului de conductie. E. poate realizn convcrsia energlel electrice in energte mecanicii prin intermediul cncrgiei magnettce, dcz-

1.50 mai caldu rii dcgajate in bobina de excltatle. Dad! armatura c. est e plana ~i clmpul magnetic omogcn, in ipoteza unci p ermcabilttatt magneticc a Ilerului infinite, Iorta de atractie a e. de curent continuu poate fi calculate

151
forme constructive adecvate pentru armatura circuitului mannctic. Tim!pul de actlonare a e. sc pon tc Influcnta, de asemenca, prin ruasuri COl1structive sau prin tchulci adecvatc de alimentare (excitarc raplda, supraexcitare ctc.), Heducerca supra tensiunii ce apare Ia dcconcctarea bob inci de excltatic se ohtlne prin conectarcn uuor clemente amortizoare (rezjstoare scm diode semlconductoare) in paralet en bobina, masurl care afecteazii insii negatlv rapiditatea c. Rerlucerea consunmlul c. de curcnt continun se face }>rin Inserierea un or rezistoare ceonornlzoarc, dupfi ce armiitura a fost (ltrasa. La e. de curenl oltertuiti» curentul absorbit este limit at de lmpedanta bobinei de excitatle. Hcaotantn snductiva a hobinei depinde de poztitia armaturlt, avln d valoarea minlm j '13 tntretterul maxim, ceca ce face ca 1:1 conectare curentul prin hoblna sa :fie de 5 ... 10 ori mai mare dccit Ia funetionarea CLl arrruitura lipiUi de mlcz.vBlocarca arrnaturii in p ozrtle deschisa poate cauza arderea bobinei ,P. Ctmpul tnagnetic altcrnatlv produce tn clrcnitul magncttc --t pierdcri eIecirice prin histerezts ~i prin curcntl turbtonart, motiv pentru eare clrcuitul lInagnetic se contectroneaza din tole <,IelahUl. silicioasii izoiate, Ilxate nrin nituu-e, lncleiere sau prin incorporarca in material plastic. Porta de atractie pulseaza Intre 0 valoare maxima st gcX'o ell 0 rrecventa egala en dubh;l ~rrecvent-ci t ensiunii de alimentare, Valoarea mente a fort;ei se calculeazii en aceea~i formulii ea In curent continuu. Vihra\:iile cauzate de variatia '[or~ei de atraetic pot Ii suprimate prin echiparea polilor cu -> spire e'Gran (spire in sCllrteircuit), care Cllprind 0 parte a polului. Fluxurile magnetice care striibat portiunea ecl'anata, rcspectiv Tneecranata a pcf ~nlui slnt defuzate i~ limp, astfel IneU !ll nie! an moment rorta de atractie nl! se anu1eaza. Spira ecran sc dimensioneaz3. astfel inclt forta minima de atrae~ie. sa aib1 () valo1re cit m ai lua:re. La inchiderea Irnperrecta a armaturllclriar Ia Intrcf'ier de 0,2 ... 0,4 mrn, Iort.a minima ponte deveni zero, ccea ce face ca depu n erfle de p raf san auat erlie de prelucrare sa produca vibrat ii supariitoal'c ch iar Ia c. cu poli e cranati. E. cu inipulsur i de curerit (e. poiarizal) are clrcuitul magnetic confectlonat, par-tial sau total, din rna terial fcromagnetic dur (magnet permanent) care mcntine arrnatura atras;i chiar hi dcconcctarca huhin cl. E. se altrneutcazti cu un impuls de curent numai Ia anclansure, pentrn a se mar! Iluxul maguetlc din Intr efier si cu un lmpuls, de valoarc m ai mici( dar de scns contra!" la d celnnsure. E. polariz.al.l sint mal scumpi, dar dezv olta for~e mai mart, lD aceIasi gabarit si mai au avantajul ca nu d eclanseaza Ia dispar! ~ia tcnsiuntl de allmcn tu re. E. en. bob in" siiptaconducioure sc Iotosesc 1:1prorluecrca un or chupuri magncl.ice pn ternice (pinii Ia ell inHisurare de t"..JbTi; Dina la l5 T - Nh3 Sn sou \r;~(~~). Encrgia. consumatii de eo supra conductori ;)CO'~ peril nurnni picrder+le cauzate de 1;:'0latin tcrrnlca imp erf'ccta a ~ criostaielor, E. snpraconrillctori se utnizeQz~l 'in Ilz.lca nuclc3.l'li:}i infizic.a plas1Y:.el, precum ~i ]a pI'odncerea cimpului de excltatic 1:1 gencrutoarele sincrone de marc pu t.er e.

C_J
Electromagnet

[ijJ
m~/1jl~§j
-ciiindric
.' . E!ectroma'gnet

-fara manta

cu plonjor

-cu manta

Electromaanet

-tip U-

Electromagnet

-tip E Fig. 117

-cu arrnaturi
profitote

vol tin d forte si cuplurl capahile sa produca lucru mecanic. E. se tntilncsc ~i la masinilc clectrice cu poli indu etori, unde produc fluxul de cxcitatie, sl Ia acceleratoarele de particule care Iolosesc ctmpurt magnctice toartc intense. Parttle principale ale unui c. sint -> circuilul magnetic, format din micz, arm atura si intreficr, ~i bob ina de c xcilai ie, alimentatii In cttreui conli ntui, allcrnalin sau cu itnp ulsuri, In fig. 117 stnt prczentatc citeva forme constructive. E. se u tllizeazii Ia actionarea aparatelor de j oasd ~i tnaltii tensiunc (ilispozitine de aciionare elcctromaq neiice ), Ia constru etta releclor ~i rnstrumentelor de miisurat, la instnlatil de ridicat (e. de ridicarc ), la f'ixarea piesel or pe masinl unelte san Ia ambreiaje electromnguctice, la actionarea disJ: ozltivelor de frinare (e, de (rinare), la venUle eleclrohidraulice iii electropneumatice, la suspendarca vehiculelor eu motOQTe liniare etc. E. de cUNni contillUl! are curcntul prin bob ilia limitat numai de rezistenta sa, 1= Uj R (dupii termiD area regimului tranzitoriu de eonectare). Cimpul magnetic fiind constant, in circuitul magnetic nu sc produe pierderi (prin curenti turbionari sau prin histerezis), asUel incit accsta poate fi masiv. Incalzirea e, de curent continuu se datore~te nu-

"o "':::1J.. in care Beste inductia din hrtrefier ; S - aria polului in Iata In trcficrului , flo = 41t ,10-7 Him - perrn enbrlitatcn magneticii a vidulu i. Dcpendenta fortei de atractle de rntrcrler, lu diferiti curcnt i de cxcitatic, pentru uu e. cn plonjor ~i manta este prezeutata in fig. 118. Pentru 0 utilizare cficienta a e., caracteristicile F = {(13) trebuie s5 aiba 0 forma asemanatoare en caractcristlcile Iort el rczistcntc F; =~{(13). care au alura diferit:'l la ditcrite utilizari ale c. (de ex., Ia rldicarea un ei greutatt Fr = const.; la tension area unui resort F; = Iel - kl5 etc.), Influentarea formei caracteristicllor c. se poate face prin adoptarea unci

eli formula

lui Maxwell F =

tor

clectrornann0ti~nJ, capitn~ al fizic;i care stni.l,iaz~'i Ieno.ncncle clcct romnguetice. C!i~ch'OInetah~Xfjh,:" t.ol.ali tatea If;b_nologlllor de obtlnerc a mctalelor ~i aHttjelor din minel'euri sau dc~cilri (Her vechi, oxizi etc.) prin proccdee electrolitice san electrotcrmice. Hidroeleclromeiall1rgia utilizeaza electroliza solutiei apoase a sarii metalului respectiv, folosind anozi soluhHi sal! insolubili in clectrolit. La m[inorea mctalelor (Au, Ag, en, Ni, Pb, Sn etc.) se folcsc"te procedenl eu anozi SOIllbiU (formati din metnlul ce se rafincaza). Prill electroliza mela1ul din anodul brut trece in solLltie ~i cstc depus pe catodul format dintr-o foai!~ de metal pur. Impuriliiti!e tree pil.rtial In solu-

Fig.

118

electrometru
tie, care se tnlocuieste periodic, si, partial, in niimolnl anodic. La extragerea metalelor din minereurl se aplicii procedeul cu atiozi insolub iii ; prln electrollza solutlei in care este dizolvat minerenl, metalnl este depus pe catozii formatl din acelasi metal, pur. Eleclroliza topiturilor se aplicii la extragerea -> alumitiiuhii, sodinlni, potasinlui, cesinlni etc. Caldura care mentine electrolitnl in stare toplta se degajii la trecerea curentului prin haie: reprezinta 60 ... 70 % din tnt reaga energie consumata. Procedeele metalurgice electroterm ice folosesc cuptoare electrice (cu arc, de inductle etc.) ~i prezintii avantajnl unci dozart exacte a energiei, deci dau posibilitatea controlulul precis al temperaturii. Independenta fata de oxigcnul din atmosferii permite u tilizarea atmosf'erei controlate san a procedeelor in vid, in scopul elaboriirii nnor metale san aliaje de inalta pur itate.

152
Bursa or energie electrlca transportuta de inSI1~1 vehiculul actlonat. Sursa de encrgie 0 constituie 0 baterie de acumulatoarc, tncarcata, de pretermta, noaptea, ctnd tariful poate fi mai reclus sau schimhata la statii de Incarcare, 0 pilii de combustie (-> connerlor elcctrochim ici, sau 0 sursa hibrida (acumulator pila). Sistcmul de actio-

153 eleetronica putere. eneruetlea, eleetronled de

electrotehnica puri izolante cu sarcini electrice In nnele procese tehnologtce poatc fi daunatoare, deoarece se pot produce incendil datorita scinteilor electrice (de ex., la actionarile Cll curele, la benztle rulante de cauciuc, la masinile de prelucrat htrtia, materialele plastice ~i textilele, la scurgerea prin conducte a unor flu ide cu conductivitate elcctrica micii, cum ar fi benzina etc.). electrostivuitor eleetrosoe .._.electroear. fiziolonicc ale eu-

eteetronvolt (eV), unitate de masura (tolerata) pentru energie, egala cu


energlei unu i electron ce pardin tre doua puucte intre care exlstii 0 diferenta de potential de 1 V.l eV = 1,602.1O-19.T. variutia

curge distautu

uare electrica f'oloseste mutatoare cu t.iristoare, care permit pornlrea ~i reglarea vitczei farii pierderi de cnergie, iar frinarea estc recuperatlva. :E. cuprind vehicule de transport in comun (-> eiectrobuze ), de transport a] materlalelor (caruionete, utilitare, ...... elcctrocare ), sau autoturisme cu acttonare electrica. E., spre deosehire de automobilele cu motoare termice, nu polneaza, chimic sau sonor. Prlncipalii indicator! ai e. stnt autonomia (disLanta ce poate fi parcursa fiira lncarcare a bateriei), sarcina utilii ~i vrt eza maxima. Pcrtormantele actuale Iimitcaza utilizarea e. la transportul urban dar este de asteptat 0 ameliorare a indicatorilor odata cu mlcsornrea greutati! specifice a acumulatoarelor, Sin. automobii electric, eleetrom otor, motor electric.

elcetroosmoza, fenomen ce insoteste clectroltza in prezenta unei membrane sau a unor tuburi capilare. E. este
caracteriznta de transportul Iichidului prin membrana sub actiunea diferente! de potential dintre celc doua fete ale sale. E. se utilizeazii la purlticarea caolinului, Ia uscarea lemnului, la desalinizarea ap ei de mare ete. eleetropalan, (manual palau el cctrie, pe palan cu de prlu

rentulul eleetrte.
eleetrot ehnleii, disciplina a stilntelor tclmice care studiaza apllcatlilc Ienomenelor electromagnetlce, respectiv ramura a indnstriei care aplica aceste Ienomene (-> indusirle electrotehnica ). T'errnenul e. (electricitate tehnica) a fost Introdus in 1880 (la propunerea lui \V. Siemens), au care marcheaza despriuderea c. de st iin ta fizicii ~i dezvoltarea sa ca ramura de sine

.._.etecte

actionare electrica, fix sau deplasabil rulare, monostna, cabin


sau electric)
0 grindii ct c. I·C

eleetrometru, ins trument

de masurare a tensiunllor ~i sarcinilor electrice bazat pe aparltla tortelor electrostatice intre doi electrozi metalici incarcatl. Cel mai ntilizat este e. cu ctuuiratiii (cu cadrane), care constii dlntr-o cutie metalicii plata, cu 1'01 de ecran electrostatic, in care se afla patru cadrane metalice, legate conductiv, in cruce, dona cite doua. In interiornl cadranelor sc poate roti 0 foitii metalled in forma de opt, suspendata de un fir de torslune, care da ~i cuplul antagonist. Dad Intre 0 pereche de cadrane ~i foi~ii se aplicii 0 tensinne U, Iolta este atrasa in interiornl cadranelor cu 0 forta proportionala cu U2 (la aceastii schem ~ a doua pereche de cadr ane este legat iI galvanic Ja foila). Indicatia deplasilrii es te datil de un spot luminos rcflectat de 0 oglindil fixatii pe firul de torsiune. Constanta aparatului se poate determina aplicine! intre electrozi 0 tensiune cunoscutll. clectromobil, vehicul rutier tiune electrica ~i alimentare cu traede la 0

eleetropreluerare -+ preluera ernzlnue elcetrlea,

statatoare,

dator'itfi nurneroaselor a-

electron, partlcula elem entara stahlla tncarcata cu cea mai mica sarcina electricll negatlva (sarcina elementarii,
cuanta electrlca, ~ constanta) si cu m asa de repaus egalii cu a 1837-a parte a masei atomului de hidrogen. E. de cotiduciie (e. Iiberi ) stnt purtatorll de sarcina electrica in curentul de conductle din metale ~i semiconductoare, E. de valenta stnt e. care particlpa la legaturile de valenta, fiind situatl pe orbitele exterloare ale atomilor. Prin excitatie, ei pot emite radiatii electromagnetice (luminoase sau invizibile). Denumirea de c. a fost introdusa (1891) de G .• r. Stoney. electro nicii ill' IlUtere, ramurii a tehnicii care se ocupa cu dispozitivele semiconductoare de pulere ~i aplicatHIe lor (-+ mutator). Sin. eleclro-

elccirometru,

eleetroseop, aparat care indica prezenta sarcinilor electrice mici, bazat pe rcsplngerea unor Ioitc metalice tncareate cu sarcina de acelasl semn. Cell' doua Ioit e de staniol stnt legate de 0 tijii metalicii, introdusa tntr-un vas de sticla sau de metal pri ntr-un dop izolant. La atiugerea capatulut exterior al tijei cu un corp inciircat ell sarcina electrica Ioltele se departeazri. Exista dif'erite tlpurl de c.; claca e. este ctalonat se numcste -> efeetrostatiea, parte a electrotehnicii care studlaza ~i aplica fenomenele In care rcpartitia sarcinilor electrice uu vnrtnza in timp ~i nu se degaja caldura in conductoare, neexistind eurent electric de conductie, For~ele de atrac~ie sau dc respingere exercitate de eimpul electric asupra particulclor eu raport marc intrc suprafata exterioarii ~i masa se u tilizeaza in diferite domenii: despr3fuirea gazelor (-> electrotYltru), vopsire sau liieuire c., separarea e. a pulberilor de minereu, .._. xerografie etc. Inciircarea unoI' cor-

pltcatii industrtalc ~i aportului adus la pr ogresul tehnicii. E., energia eleetricii, au adus mutatii in baza de materii prime (de ex., extragerea aluminiului), modul de productie, caracterul ~i productivitatea muncii (mecani-

zurea,

uutom atlzarea,

robotizarea),

nica energetica.

agricultura (Iabricarea ingra~amintelor chimice, Irlgatlt), transporturi, mass-media (clnematogralul, radioul, televlzlunea), tehnica cxperlmentala etc. R a stat la baza dezvoltarii telecomunicatlllor, electronicli, autornaticii, informaticii, care, treptat, au devenit, la rin dul lor, discipline tehnice de sine statatoare. Inceputul revoluiiei stlintlttce si tehnice conternporane a fost marcat de aplicatiile practice ale electromagnetismului, ale caror fenomene sint descrise de -> eClIatWe Ini Maxwell, tot a~a cum principiile termodinamicii, ciclul Carnot (Sadi Carnot, 1796 -1832), au stat la baza folosirii ma~inilor termice In secolul XIX - sccollli aburului-, sau legile dinamicii clasice enuntate de Isaac NewtOll (1642-1727) au

154
marcat revolutia industrtala provocat a d eIolosiren instnJatElor mccanlce In sccolul XVIII. I~, joac[l uu rol ch eie III ob icntivclor de dczvoltare a noastrc.vdc filu_I'Il'0 a societa~U so·claliste multllatcral dezvolt.ate. de creare a Lazelor tchnlcom ateriule ale lnaintarii spre cornunism. Edliicatcarc Inaceasta privintri cst.e dezvoltareajiroductict de energie eIcctrlcn, de 1::11,5 mtlinrde k.Wh in anul 1948, In 71,6 rniliardc k.Wh in 1984 si la 95 .. 97 millarde kWh, cit se prcvede pentru anul 1990.. E. se ocupa cu protcctarca, constru ctia, incercarea ~i exploaturca echiparncntelor deproductte, conversie, transport," dlstrlbutie !ji utiliz are _ a cncrgiet electrtcc. Princlpnlele ramuri ale e. stnt urmatoarcle : masini clcctricc, aparaieeleetfice_. lIiasurari elcctricc, aparate electrlce ~i tehnica tcnslunilor Inalte, conversta energiot clcetrice .. echipurucntc e1eclricein centrale 1t statti, Hnii elcctrice de trausport ~i rctele eleclrtcc, mutatoaro, actionuri electrice, .tractiune clectrica, instulutli ~i utilr:jcelecLrotcrmice, clcctrochimice ~i clcctromctalurgtce, tlurninat electric, instalat ii clectrtee. Prohlcmcle a ctuale :9i de persp ectiva ale c. slut: dezvoltarca sistemelor cucrgcticc.. pentrn a face frcta cercrti. tot mal -ulari,.de cncrgic, sl oxploatarca lor, in eonrliti! de cf icicnta tchuicoeconomicii ridicaHi; crqteTea plltcrii l1nitnrc a gCl1cl'atoarelor din centrale ~i miirirea tensiunii liuiilor acriene de transport la marc distantu (de ex., transportul in curcnt eoutil1Ull pcrmite depa~irea tensitmii de lOGO kV, fiirii aparitia ~ e(ectului C01'OllO); introdu.ccl'ca unm noi principii de conversie a energiei (de ex., MIlD), a 11nor noi fipmi de aparate (de ex., cu izolatio de hexaHuorura de snlf), aplicarea· supracondnctivitii1ii; miniatu1'izarea echipamenielor iii murirea puterii speeifice a ma~inilor electricc, tn scopuJ redncerii consumlllui de rnateriale, rapt ce necesitii un cal cuI exact al soliciti'irilor electriee, termice ~i meeanice, C31'O se ap1'opie de valorile crltlcc ; Iahrtcarea de mateitalo electrotchntcc ief tine, eu calitD"ti superioare. Inlocnirea matcrtalclor deficitare (de ex cupr ul ~i plumbulj : tlplzarea SI constructia modular.i 2_ cchipumcntclor, 111 scopul micsorar ii volumulul de man opera la jnontare, el~i-" horarca de scrii unitare, in cadrul rora Set se Ioloseasca aceleasi -piese L1: mal multe tlpodirnenslunl, mtocuirea concxinnll or de tip clema '- surub cu concctoare (cuplii mama ~ tatli) ; mecaniz area ~i automatizarea lucriirilor de mont aj, Ia productia de m!Csil ~i de marc seric, au tomatlznrca opcrntlllor dc inccrcarc pi-in Iolosirea mlcroproccsoarelor etc. (---> industrie elcclroteluiica ), electrotertnie, ramura a clcctrotclmlcil care stu diazil prucedeelc de transtormarc n energiei electrlce in c31dura,:;;i proecscle tchnologice alerente. Consumul industrial de energie clec.trica in SCOP111 producerlt caldurii reprezin ttl_ 7 ... :3'7 ~/~, iar in uncle uz in e. const.ructoare de masiui ating.e 50 ?{_l~ I~. are aplicatutn nurneroasc dcmenii : cluhorarca, prclucrarca sttratareatermica a otelunlor: topirea mctalelor ~i aliajelor uef'eroase ; olrtinerca graf'itului , mutertalelor cerarnice .rerractare, produselor abrazlve, sti del de cuart, ca rbu ril de siliciu ; Iabrtcurea c1ispozitivelor semlconductoare; Inc;llzirca muterialelor dielecb-iee (lenm, materiale plastice etc.) ;' inciilzh:ea 10cllinteJor :;;iprepararea alimentelor etc. Dupii modul de transformare a enel'giei elcctrice in ciildura, utihjele 9i instala~iile electrotermice se Illlpart in: cuptoare ~i instalatii de Incillzire prin rezistentfl, bazale pc efectnl termic al curentului electric in medii eonductoare soUde sau lichide, conectatc nemijlocit in circuitul de alimen tare ; cuptoare ~i instaln1ii de incalzirc prin inductie, bazate pe transmiterea energiei electrice corpului de inciilzit prin induc\ie e1ectromagneticii; cuptoare cu arc; utiiaJe de sudare cu arc electric; instalalii de incftlzire prill pierderi dielectrice, in

155
clrnp electric variabtl : In stalat ii cu de electroni, bazate pe transformurc,l in caldura a cncrg lcl cineticc a clectronilor aceelerntl in vid Ia Lensiun e inalta. h. cornparal ie cu lncalzirea cu flacara, inciilzirea electrica arc urtnatoarele avantaje : men'\ine:rea regimuril or de temperaturii In vnlorilc pres crtse, cu mare preciz.ie : poslh.litutea Iuncfloniit-li in vid san ill atxllosfera protectoare : concentrarca uno r sn rse put ern lee de ciildura ,;i ob rnercG tempcraturilor ri d icul.e necesat'c toph-ii materialol or greu Iuz ibile; lipsa produselor de ardere ~i condltl: superioare de muncu,
f ascicul

element

normal

fara

serrc (~ baterii).Autodcscarcarca e.u, sarcina la elcctrozi (in gol) se datoreste reactlilor clrimlce determinate de reallzareu ech illhru lul electrochimie. E.g. prlmare sint ireoersib ile ; dupii consumarea encrgiei chimtce (d cscarcarc} nu rn ai slut utillzablle. E.g. secundar e pot f l retncarcatc, prin transtormarea encrgiet electrice in energie chimicii (---> acum ulttloure ), Cel mai riispiudit c.!l. primal' este Cll z in c-dioxid de mangan (e. Leclanche, e. u scal , pilii ttsculd ), a ciiru! Iuncttonarc estc bazatii pe rcnctia de descare are

clement lIe elreutt, unitate iu nctlonal.i a unui clrcuit electric avind dona sau mal nJuEe borne de acces (de ex., reztstorul, hobina, coridensatorul, dispozltivclc sernleonductoare, tuhn rile electro.rice ctc.), RIle e. sint active san P[w[uP, dupa cum coutiu, san nu, surse de tensiunc electrornotoare ; Iineare 5:111 tielinenre, in Iunctle de forrna caracteristicii voltampermetrice; disipaiit z ,san nedisipatioe, dupii cum ~r<ln~~f~r~nva,sau TIU) encrgla electricii :n1 CaiCUJ ra.

element etuton, element normul.


dement nalvauie, dlspozrtiv care transfarlna- d-irect energia chirnlcii in encrgie electrrcii. J~.H. const.i din doi clectrozi, mlOrlul ~i catocJ111,din metale (sau alte elmnente) difcritc, lntrodu~i j!ntr--un Clcctl'olit. !ntre electl'ozi se o diferen~ii de potential, potentiG]clor de clcctrod diferite (n_i,unur diferit de ioni eare tree in electrolit). Eledrolitu1 poate fi constituit din solu ~ii apoase ale acizi1or, hazelor ~i silrurilol") din topitllri s~ni -dl!i' suhstan~e solide (saruri san <rrllestec'U.rl de oxizi). Substanlclc 80Ride, llchide sau gazoasc rezllltate ill nrma- reacnilor chimice se depun pe eleetr()zi., ramln in eJeetrolit sau Slut evacuate. Tcnsillnile elcctromotoarc ale e,~i. aplicabile in practica sint de 0,5. _.::: V; pentru tensillni mai mari se conecteazii mai multe clemente in

Zn H20 --> ZnO.Mn20a.I-IzO Elcctrndnl de zinc servestc si ca vas in care se arEi medinl dc' oxidare (depolarizantul) format din dioxid de mangan amestecat ell grafit ~,i negru de fum, In care estc pres at clcctrortul p ozitiv de forma unci tlj e de grafit. Electrolttul cst.e 0 s olut ie de ZnC12 - NH4Cl, care irnpregneazri dcp olarizantul. Tensiunea de mcrs in gol est.e de 1,5 V; tcnsiunea de descarcare de 1,2 V ; densitatca de en ergte 50 \Vh/kg (10.0 Wh/l). E.g. z«- Mn02 srnt simple s i ief'tine, dar tensiunea scade pc masura ce sc dcscarcii, iar autodcsciircarea, in special Ia Lempcra luri ridtcate de depnz ltare, cst e unuortuuts .. 0 val'iantii pcl'fect!onaUi a ~'l.Ccstll i clement folose~tc cleetrolit alcalin (KOH); tcnsiunea de desciireare 1,1 V, energia speeinca 45 "';,~Vh/kg(140 'Vhfl). l\. ccste e.fJ. fune\"ionellza bine la temperaturi j oasc, au alltodcsdlrca1'c rcdusa, supminciircabilitate 1mn!! ~i se.pot reincill'ca (in arlll1nite limite») In Iel ca ~i c.fl. secundare. E.g. Zn~-IIgO are energie specHiea ridicata (80 ... 110 '\Vh/kg, 300 ... 450 "\Vl1/1) ~i te_n.siul1e constant.l de descarcare, d8.i' este sellinp. Convcrsia d-irecb1 'a cucrgiei chinlice in energ.ie electrica se real1zeaz~.'i ~i In pUelede combustie (--+ convertor eZecirochitnic). Sin. pUd galva-

2 l\InOz+

nicc1.
elelnp_ut nOl'lual;t cleUlcnt folosit co. et310n de tcnsiu:le {!,D!lv.al1ic electro ..

element

prlmar

lE6 encl'!iic (E, \V), manme fizica care mascara capacitat.ea unui sistern de a efectua un lucru mecanic cind trcce din tr-o stare in alta. Daca asupra sistemului f'izic se etcctueaza, din exterior. un lucru mecanic, e. sa 51' mareste ; daca sistemul insust efectueaz a un lucru mecan!c, e. sa scadc (daca actinnile nu siut de natura mecanica, se considera cchivalentul lor In lucru mecanic). E. oste 0 miirime scalara sl, in Inn ctie de rniir+rnile de stare care 0 caracteriz eazii, poate avea diferite forme: e. mccatiicii, e. elecirica, c. mcujneiica etc. In cadrul u nui sist ern iz olat (care nu lnteractloueazii eu exteriurul) c. tot alii ramine constanta in procescle transtormanlor de stare (Leqea censertuirii e.). Deoareec int eractiunile dlnt re sist ernele Iocalizate in spa tiu nu se Iac instantaneu, ci din aproape in aproape, prin intermediul crrnpului, ~i translerul de e. in spatiu se race en vitezii fin ita. E. elcctrica (e. electrostatico ) est e Inmagaz inatfi in cirnput electric al sarcinilor electrice invariahile Beste in tlmp, B. = ~ JJ;Dduj2, unde
V

157 in spatiu in unitatea de tlmp pe nnitatea de supratata (densitatea fluxului de energie) ost e d£ltu .1e -+ oectorul lui Poynting S = B X H. Fluxul de e. printr-o supratata 2:, ce ill chide un v olurn dat VI: este egal cu puterea transmlsa de cimpul electromagnetic conduct oarelor (rllsipata sub forma de caldur'a) plus puterca af crcntii variat iei in timp a enerclei elcctrice ~i mnguetice din volumul d considerat# ~ uuor Hoi surse primare de energie (cn ergia valurilor :;;i mareelor, euergia. geoterrmca, cohana, solara etc.) ~.li" se cercctcaza noi mctodc de converste. In scopul miirir ii randamcntulnj (__;. conoertoarei. Transporlul e.c. sc face cu Iin ii aerienc sal! cu cabluri deenergie, in general, in slst.cmul trlIazat. Llniile aerienc, desl mai ieftine· decit cablurilc (cu un ordin de marlme), sint expuse influcntcl ~i soliciturilor supliment arc ale agentilor atmosJertcl (vint , chiciura, praf etc.). Tensiurien maxinui a Iln iilor rtcriene est€: de 750 kV, dar se Iac lncercari de. a se depa~i valoarea de 1000 kV. Pcntru vcliicu la rca putcriJor mari In distante mari, se ap licii transportul in curent coutinuu (Ia aceeasj tensiunenom inalii a lin iei, in eurent alternattv etcctul corona estc produs de valoarea maximii a tensiunil, de ori 'mal mare decit Lensiunca nom inala). Tr~nsportul in curcnt continuu necesrta stattt de mutat oare de Inaltii tenstune18 extrem ita \ilc Iinici (cureut continuu ;p: curcnt trifazic). Ext.inderea transportului prin cabluri de jnalta tensiune reclama noi tipuri construc-· tive (de ex., eu izolutle de hexafluorura de sulf san criocabluri). Disiributia e.e. se face priu intermedtul stat.iilor de conexiunl , a postnrllorde transf ormare, a tablourilor si.. rctclelor de distributie, cu echlpamentul electric aferent de comutatie~i de protcctie. Dozarea e.e. se face, in general, la tensiune constanta, prin intreruperea circuitului ; dozarea. continua, prin modificarea tensiunii,. necesita echipament costisitoI' (auto-" transformatoal'e reglabile, grupuri motor-generator, mutatoare cu this-· toare). E.e. are utilizeri generale, comune tuturor rumurilor industriale, (de ex., iluminat electric, electrotermie, tractiune clcctrica, a ctioniirj, de instalatii de riclicat, de pompe,. ventilatoare, compresoare etc.) ~i zzti-· lizdri specilice diferitelor industriL In indu·striile· miniera,

motoare in masurar! eJect rice, f'ilnd caracterizat de 0 t.ensiune constanta de m ers in gol (cu variatli neglijabile cu temperatura), Uo = 1,01830 V.Sin. element eialon, el emetit Weston. element element element p.thnar ~ clement H~dyunic. !;lILnmic.
IHHlna1.

sseun dar -> element ",1"eston ~ element

elo xare, proccdeu de oxidnre electrolitica a aluminlulu i ill scopurt decorative san de prot ectie impotriva coroziunii. S e apllca, de cx., Ia acopcrirea radiatonrelor de aluminiu pentru diode de putcre ~i t Iristoare. email, lq c electrolzotant u t lliz at In acoperirea -, strmei de bobtnaj, careia li contera protectie J'ata de agentn atmosferici ~j chimici, datorita suprafetei nctcde, lucioase iji dure. ernlsiune (.kc1ronica, iesire a electronilor de pe supraf'atn unui corp solid. E.«, se poate prcducc numai dad 0 parte din elect.rouil de conductie poseda 0 cnergie sul icicnta pcntru depasirea lucrului de extra ctie (dat orat saltnln i de potential produs de stratul dublu de sarcln i de pe supraf'ata conductornlui). Surplusul de encrgie a elect ronil or poate fi dat prin tncalzire (e. lermoelectron icti ), prin iradiere cu radiatn eleetromagnet ice (e. [otoelectronica ) sau prin bombardarea suprafetei cu particule inciircate, electroni sau ioni (e. secundariii ; dad bariera de potential corespunzat.oare lu crului de extractie este l'edusa cu ajutol'1I1 unui elmp electric exterior intens, I;. cstI' autoelectroniea. (-> convertor term" i, ilie) . elleryt': fica, I'limUra a tehnicr.. care 5e ocupa cu exploatarca surselor de energie, conversia diferitelor forme de energie primara, transportul ~i utilizarea energiei in eonditii de eficienta tehnico-economica. Dupii natura surselor de I'nergie --> electroenergetica se bazeaza pe iermoenergetiea, hidroenergeiica, e. nueleara, e. 'olianti, e. solara etc.

SdA. =~EjdU+
VE
(Icoreina

+ ill'- (Be + .Em)


encl'gie nctiva
--+

e. clec-

tronutqnciice ), Unit.at cu de e. In sistemul international est e joule, J. putere aelh'.a.

intensitatea ctmpului electric, D - Inductla etcctrlca, d» - elernentul de volum. Pentru un condcnsat or de capacitate C, tncarcat cu sarcina Q la tensiu nea U, e. electrostaticii est e Be QUI2 = CU2/2. E. moqnetica, inmagazinatii in ctmpul magnetic,

este data

de expresia

Em= ~ JJBdui2,
V

in care Ii este inte llsitatea cimpului magnetic.. jj - induetia magnetica, dIJ - elementul de vo\ urn. E. magneticii locali7.ata In c!mpul magnetic al unci bobine de inductivitate L, p1 ,'c rsii de curentul I, care produce fluxu] magne tic total este Em = = 14>/2 = L12/2. E. eleciromagnetica, aferenta cimpulul electromagnetic se compun r din e. electriciir~i e. magneticii. :E. electromagnetica transmisii

4>;

enerqle f,lrci!·icii. forma elect rica de manifest are a energici (mai rlguros, enerqie electromaqttcticd ), In compar atie cu alp agenti energetici (carbuni, petrol, gaze) e.e. arc caraderistici supcrioare : transport ieftin, cu pierderi mici, la distantc mari , posibiJitatea distrilmiril ~i dozarii simple Ia locnrile de uti1izare ~i convertirca cu randamente ridicate in alte forme de energie, Principalul dczavantaj al e.e, este imposibilitatca stociir ll nemijiocite in cantttatt marl, deci neccsttnt ea dimensioniirii ccntralelor pent rn vtrful de sarcina. Desi la prodv-erca e.e. se trece, in general, prin dou:} j repte de converslc (energia chimicii a comhustibili1or - energia meeaniea - c.e.), iar randamentul, La centraleJ!' termoelectrice, nu depiJ.~e~te 40 %. e.e. reprezinta 15 ... 20 % din consumul final de energie al unei ~[lri; rata anual:1 de ere~tere a consu1ll11luieste de cra 7 '1t" ceea ce inseamna en la fieea c 10 ani consumul de e.e. se duLlea,a (u"de abateri de la nreste eifre se datore~c gradului di!erit de indusl rialia re). rondcrea ec.a mai mDre In prodllt'eJPG e.e. 0 an centralele terrf)o(,lectrke (cca 7;, %). In prezent, exsta tendinto utili.ziirii

Vi"

enerqie elcctromagneiici"
;a

158
epldlaseop, aparat de prolectie care permlte proicctarea pc un eeran atit a materlalelor transparentc (dlapozitive, diafi1me), prin care lumina este transinisa (proiectie diascopici'i), cit ~i a materialelor opace (planse, figuri ~i texte din carti ctc.), care retlecta lumina (p rolectie episcopica). E. mari, universalc, au cele doua sistemc de proiectie complet separate ~i Iolosesc vcntilatoare pentru rae-ire. eroare de deiaza] miislUa.
->

150
Slut mat prccizie etalon, marl decit ale sale (clasa de inJerioara). Sin. in'stmment E. det iucl i« u tilizeazii o inHl:;;u:ra:re de c. alimcnt.ata de In. horuele rno;;inii excltate, deci conectattl in paralel CD indusul. lnftisurnl'ea de B. .scrie este . cst.e parcursa de curentul de sau de un curent proporticcat ell acesta. Se intilneste la mot.oarele de curent continuu de trnctiune, In ruotoarele de curent altcrnatjv CUl colcctor (rnoucrazatc si trif'aza!e) ell' c. in serio, Mot oarcle eu e. ser!e au cuplu .lnUl'C dc pornire ~i 0 caracteristicii mccnnioa moale, care face ea puterea absorhita sa fie practic constanta, iudepcndentu de cuplul rczistcnt la . arhore .(accste mctoare se preteaza 1:1 acttonarilc en socurt de sarclna). E. mixlc1 (compound). sc rcalizeazii eli dona infa~un~u:ide e.; una derivatie (de regula, eu por.derea cea mai mare in producerca Iluxulu l) ~i una scrie. La gcneratoareJe, de' curent continuu, e. 111.ixta asju:ura __0> vnrlatle mmima a tenslunii Ja""borne eli .sarcina: eli cresterca curentului de sarcina cres te fh;xnl dat de inf{tsurarca de c. sene, comnerrstnou-se efcctnl demngnetlznnt -;1 reacliei irnlusulul. In fig. 119 sint prczcnt.ate schemele de c. ale gen eratoarelor de curent continuu. exeltatle statica, sistem de excitatlc realizat eli dispoz.lttve statice, dintre, care cele mai utilizate sint cele cu, semiconductoare de putere (diode ~i tiri5toa1'e). B.s. se aplieaJa generatoare sil1cronc de mare putere dalorita costului ridicnt si constantei: mari de timp a gene~atoarelor de· excitatie de curent continuu de turati& mica (cawl hidrogeneratoarelOI}~i dificultatilor construclive em'c 8pm··

m a t c ri a i e l o r dec 0 ns t rue t i i s.a., e.e. sc consuma in cant.itat.l mari pentru transport (transport.onre eontinui de diferile tip uri, cxcavatoarc, lnstalatil de extractle, locomotive clectricc etc.), precum '~i la ac tionarca compresoarelor, morilor de rnrnercn ~i a cuptoarclor <rotative (de ex., pcntru clincher). tn in d u s t I' i a met a 1 u I' g i c a, e.e. oS uttlizcazii Ia actionarca laminoarclor, Ia cuptuare electricc de top ire Ia lustalattt clectrometalurgtce etc. In e n erg e tic a, exlstii actiouar! elcctrlce la morile de carbuni \ii Ia prcscle de hrichctnrc a torm occntra1e101', 19 st atiilc de pomp arc pentru petrol :;;i gaze etc. In t ran s p 0 r't uri. tractlunca electrica Ierovlara '~i nrlJana este un marc consumator ,-Ie e.e. In in d u s t I' i a co nst r u c t o a r e de m a s l n i, e.c. se utiitzeaza Ia actionarca mastn ilorunclte, la alimentarca cuptcarelor elcctr.ce de Incalz ire pentru tratamente term icc ~i prclu criirl la cal d, Ia instalat.li de su dare elcctricii etc. In i n cl H S t ria c 11i m i e a sa actioncaza electric pompe ;;i compre'soan:: de putcre mare, sc utilizeaza -cuptoare electrtce de mcalz ire ~i de uscare a produselor, se allmeu teaza instalaf.li de elcctrollzri etc. In i nd u s t ria u ~ 0 a r a (textila, hirtie .~i ccluIoz2. etc.) exist6 numcroase actioni'irl electl'lcc speciale, eu regIm'c .antmn8ta a turatiei; ins talatii electrotermice dc puterc marc nccesita industria sticlei, cerarnicii;;i InatCl'lfllclor plastice. ·Utllizarca rationahl a ~.e. ·hnpune reduccl'ca pierdcrilor in retele f)i utilaj c, aplatizarca curbei ,de sarcina, rcclucerca puterii reactive '1}1 deformantc, respectiv cOlnpcnsarea ·energi.el reactive in scopul lInbunatfl·~irii factorului de put2l'e. ·eR1l":a'~jie cle(~trornagnet.ic~1 £1H':'Tgi1)lnannetieii
-7. -7'

transtormator

de

eroare de miisurure, diferenta clintre valoarea masumt a a unci miiiiml f;>ivaloarca sa realri (care s-ar ott-inc printr-o masurare exacta), Rd.c m, relativa este raportul dinlre croarca def ln itii ea mai sus (e.de In. obsoiuta ) s i valoarea reala san media aritmct.icii ~ vnlorilor obtinut e printrun numiir marc de m.isurfi to ri. Se deusebesc e.de ID. sistematlce sl Intlrnplii t.onrc (aleatoril, accldcrrtalc). E.de m. sisicmalice se datoresc impertcctiunll instrumentului de masurat, mctodci .. conditlllor de instalarc, intluentci mediulul amb iant (temperatura, presiune, umiditate), sau paruculantatilor scnzorlale ale observnt.orulul. B.de In. ititimpliitoare capata valori ~i sensnrI dif'erite la un ~il' de masuratori efcctuate in acelcasl condith si sint cauzate de Iluctuatltlc neprcvazutc ale lndlcatlci instrumcntului, ale influentei medinlui san ale n lentici observatorului. Rile m. intimplatoare se distribuie dupa CllrOa crorilor (curba lui Gauss); ero.ri mari apar nJ.ai 1'31' decit crori mid. I~.cle Tn. medie palFatica (abaterea standard fata de "va108I'Ca Inedie) sc define~te prin 1 n - Xf, --n - 1 i=] in care- n cste nUlnarul valorilor indivldl1ale nJ.asnratc Xi; -LY. - valoarca medic al'itlnetica. relalia

f::~~aloIial'e (neriiicare, reeialonare),,-operatio de mctrologte prin care se comparii, in anumite conditll Impuse, in dlcattile unui instrument de masurat ell ccle ale unui instrument etalou, respcctiv deternlinarea relat ici care cxisla intre lndicathle unui aparat ~i valorile reale (sau masurate ell prcctziej ale marunil de masurat (gradare a scarn). Operatra de e. se at.esteaza printr-n stampila (mare-a de e.) apllcnta pe aparatut verificat. eteropotar, heteropolar,

exettatoare, lna:;;ina clcctrlca care are roJul de a realizn cx citalia alter rnasrn]. In general,e. cst.e un generator de en rent continuu. In prezeut, exista tcndiuta tnlocuirn e. eli sistenie de -~ excilal ie sLaUcu. Sin. exciialricc, cxeltatrtee, ·excHatoHre.

exeita]!e (Ia 0 masina clectrlcii), realizare a ctmpului magnetic inductor ucccsar functtonaru acestela. Infa~llrarca cu care' se produce Iluxnl magnetic se nurricst.e In[ri:;llmre de c. La uncle m aslni, e. se realtzeazri cu ajutorul magne~ilor permancn].i. S e deosebcsc : e. separatri (in dependcntii) si -, autoexcitatie (derivatie, scric 9i mlxta). B. sepurat« foloseste o infa~urarc de e. a1inlcntata dc In o BUrSa a clirei ten5iun e este indepelldenta de nla~7jl1a considcrata. Sc aplici'i lamasini sincrone si In 1TI8sini de curent cO;ltinuu, in sp~eial la ~ele previ\zute eu rerrlare automata a tcnsiunii ~i a tur~tici, datoritli posihiliti'i\ii de reglare in limite largi.
>

2;

~i ,
/,

enernie.

I
a

~ Rs~.iJ L _ __j
I

cnel'fjle.

etalon, instrument de miisurat clestinat vcrifidlrii -'si etaJonihii altor instrunlente, ale c~ror erori de nlasurare

Fig. 119

-exeltatle

statiN!

160 exettron, redresor monoanodic cu vapori de mercur Ia care arcul se men tine, In int.ervalele de polarizare inversa, cu ajutorul unui anod auxiliar, numit anod de excilaiie, conectat la 0 sursa auxiliarii de curent continuu de putere mica. Amorsarea arculnl se face prin prolectarea unei vine de mercur pe anodnl de excitatie, de catre un piston situat la partea inferioara a catodului ~i actionat de un solenoid. R sc u tllizeaza la redresarea curcntulni alternativ (de ex., in substatillc de tractiune in curent contlnuu). T'cnsiuuea redresata poate fi modiflcatii prin comauda pe grila e, In prezent, existii tcndin tu tnlocuirit tl. cu tiristoare. exp, operator pentru Iunctin exponentiala cu baza c : exp (ll) = ca. expanslna, mediu de sting ere a arcuJui electric, format dintr.-un am estec incombustibil de apa distilatii si glicol [C21-14(OH)21. Se ut.lllzcaza in locul uleiulu i mineral (corubustibll) Ia Intreruptoarele de inalta teusiune. explozor, dispozltiv care furnlzcazii eurentul electric de aprindere a capselor electrlce (eleetrocapselor) la operat.iile de puscare din exploutarile miniere. E. dinamoeleclric este un generator de curent coritinuu eu e xcita tie rnlxta, a c\lonat manual (cu ma nivela sau cu tijii crernalie ra, prln apiisare brusca) sa u prin destinderea unui arc de otel, int in constructie antlgrizu toasa §i pot debt ta curenti de 1. .. 2 A la 150 ... :ill 0 V. R rnoderue inmagazineazil encrgia data de o bat erie de clemente galvanice Intr-un condensator, av ind scheme electronice cu tranzistoare ~i tlrls-

4a turbogeneratoarele de peste 10D MW (cuplarea excitatricci pe arborele generatorului nu este rezonahila sub aspect tehnic). E.s. a motoarelor -sincrone cu pornire ill asincron nece,sita dispozitive de protectie a ventidel or semiconductoare la supratenslunile ce apar la pornire, care pot .avea valori de zeci de kV. E.s. poate 'Ii cu redresor rotitor alimentat de .uu generator de excitatie, de regula .asincron (motoare sincrone far a peril, apreciate datorita gradelor superioare -de protectie, de ex., IP 55 sau con.structiei antiexplozive obtlnutc prin -capsularea redresorulni), sau Cll re-dresor imobil, cu tiristoare, Cll alimentarea infa~urarii de excltat.ie pr in peril '~i inele. J<:.s. la motoarele sincrone Cll .socurl de sarcina mareste stabilitatea .prin regIa rea automata rapida a curentului de excita tie cu legatura inversa In puterea activa ~i coeflcienf i -de for\are a exeltatlei de 2 ... 2,5 (fata de 1,2, .. 1,.3 la sistemele de -excitat ie convcntlonale). Redresorul -de e.s, este monotazat, Ia puteri medii, ~i trif aznt, Ia puteri marl, in punte -semicomandata. Se prevad tiristoare In toate hra tcle punt.ii numai daca -este necesara 0 -+ dczexcilure rap ida. .Anumit.e scheme de e.s. rcnunta Ia translorum tor, de ..arece tensiunilc de '2:1 ... 144 V nccesare excltatlel motoarelor de 200 ... 2500 kW pot fi -obttnute de Ia rcteaua de 380 V cu tnttrztert la comauda tirlst.oarelor de 150 ... 43°, curentul de ex cita lie fiind 'bine nctezit de Iuductivit at.ea mare a inductorului; in schirub, Iegatura .galvanlca dintre tntasurarea de excitatie IIi reteaua serviciilor auxiliare, 'care alimentcaza redresorul, poate produce deraujamente in cazul punern .la corp a inductorului. Concctarea '~i deconectarea rczlstentci de descar-care se poate realiza priu comulatie s/a[icii (Cll contacto31'P Cll tiristoare <comandate de diode Zeller),

I (iClutO)

-+

unitii~i
-+

de

miisunl

1, simbol pentrn I<'" constanta


-" lcijea
-s

frel)velinia, (_, con-

stantii,

lui Faraday electtolizei),

Iarad. forta.
f:wtoll' Il"'Iini!~lIl':1r".

F, simbol pentru factor II~ bohina],

Iacto r de callrate, Ia 0 bobina, raport.ul clintre rcactanta induct iva §i rczistenta infii~lIril.rii, Q = wI-I H. I,', 11.<1) C, 1111 este direct proportional ell Jrccventa, dconrece rcztstcnta IlU cste constanta, cl creste e U crest erca rrecventci din oauza ef'cctului pen cular. i;lCtOl'~-de eapaeitate, inUn en!;'i~eleetrleii. iae-tor de eerere,
!ado]'

de curen t altcrnn tiv ~i Ia calculul soleuajici date de accste infa~uriiri, egal cu produsul faclorilor de scurtare, de repnrttzur c ~i de inclinarc, k: = =:=.: ky};_·ql·¥c. Fucloru.t de scurlarc Iu ter-vinc In hohinclc cu pas scurtat, Cll pasul If mal mic dccit pasul polar T, kg = = sin(1r.!J/(2T». Factoru] de repartizare (de zona) a unci infil.~urari formate din q bobine, amplasate in q crestaturt sin(oc/2) c.::;le /;:(1 :::....--= ---.• Faclorul de Inq sin( oc/2) rli nor« a unci bobinc tnclinate en distanta c fata de gcneratoarc este kc = ------

sin(crr:/C,h» crr:/12-r;'l

Tcnsiunca

i'1-

cllcHcient

d""

cccltclent (·eelicient

de cercre,
[1,~ eupla],

de cupla], de ilurut.a,
I'

facto!' raW. facto

cOGIl.l!'.lcnt d,e du;!'t'


!lUII'~"',

dusa intr-~ . iufil.snrarc de fluxul util <[J este Ue= 4,44 k(NiP = kqUeb, unde (cstc Irccventa tensiunii illduse, U eb - Lensiuuea ee s-ar induce Intr-o bohina concentrata, ell IV spire, ell pas diametral (if = r), ampl asuta Itl crestatur! netncllnatc. Sin. (actor de bobi.naj, l"e!or de Ilit'l'lll'ri (l(j 6), la un dielectric, tangent a ungbiulu i dc plerder! ( ~ cotuleusulot ), Prill masurarca f.lle I'. se poat.e aprecla gradul de trnbatrtn ire a izolatici trausrorrnatonrelor, m nsinilcr elcctrice ~i cablurtlor de cnergle, dcoarece la 0 izolatie suprasoIieitat{\ termic se const.a bi 0 crest.ere a i.d.~ p. la crest eren intensitatl! cimpulu! electric, I\1,lsurarea ttle I). se bce cu lJUn\i de capacitate (de ex., pUJ)lca ScIwl'ing), Valorile f.de p. (tg 0) respectiv ale cifrci de pierdcri (~rtg 0), pcntru uncle lIlutcriale izolance uzuale, la 20°C: ulei de trans-

dci'onnant-+laelor

faetor de forma, raport d iutrc val onrea- cicctiva sl valoarca medic a unei Iuncti! pcrlorlice. F.de I, al unui curent altematlv sinusoidal estc kf = c-=!/lme<I=Urnf}!2)/(2im/rr:) cle irn este amplitudinea. faetol' d'~ induclie, cula clcctricu.
== 1,11,

t.oare.
expunere ililmimll'e Inminoasa, cantitatc de

un-

(~{)eHdeae

.:lL'-!

iaHilt--

iaetor de ini~h,urarc .. factor subunitar care inlcrvinc la calculul tensiunii clectromotoare indnsoe In In[ii~ul'iidle
11 c. 83

'actor

de putere

162 curentului, decl a incalzirii cchipamentelor, la aceeasi putcre activa consumata ; reducerea preciziei instrumentelor de masurii ~i perturbarca iustatattilor de tclecornunlcatil in regim deformant. Ii.de p. ponte fi imbuna Lapt prin reducerea puterii reactive ~i def ormant e a rcceptonrelor (de ex., rcducerea tensiunii de alimen tare a mot oarelor aslncroue insuficient tn carcatc, eventual prin trccerca de la conexiunea triunghi Ia stea : u tllizarea unor scheme dc redresare cu numiir mare de faze sau in pu nt e sem lcomaudatii) san prin compensarca puterii reactive ~i Iilt rnrcn a rmcnicilor superioare en inst.ulnt il sp eciale (cornpcnsat onrc sincrone, bateriilk condensat.oare, bohine de fiHrm'c etc.j.Sttmularea utilizarii erierg ici eJectrice la un factor de put ere cit mai bun se facc prtu aplicarcn de p enaltzari 13 r:,cturarea energiei dae~l valoarca f.de p. este mai midi dcclt cca lmpusi (0,96), \T a) oarca la care s e amcliorcazn f.(ic }tla eonsurnator, prin batcril de coudensat oare , sc determina print r-uu calcul t.chnir-o-econornic, astf'el inclt cheltuieltle totale sa fie minim c. Corupctiscrca p uterii reactine se pnate face individual. aruoat sau ccntratiza: (fig. 120). Ln com p cnsarca itutiniduula condcnsatonrclc se concet caza In borr ele reccptorului cornpe nsr.t (de cx., motoare asincron e marl, cup toar e de inductic, corpu ri de lluminat Iluorescent), a dcsca hln'l apnratc separate <1e comut atte ~i pr ot cct ic. Gr.idul de lllilil':<lre ~1 COIlde nsa t onrclor depinde de limpul de Iu nctionare a reccptorulut. I.n cornpcnscuea de grup I) baterie de conclensato[1l"c. conectaLa la un tablon de distributie, cmnpenseazi'i, pllterea reactivi"l a HUlli grup de reeeptoare. Compcnsarca ccnlro/izaW se J~lce 18.posturiJe de transforrnare ~i estc caracterizatfi de 0 utilizare ratio1131£1. a eondcnsatoareIor, care se c1inlensioncaz5 In puterea ccruUl, dar nn sc evitil circula1ia puterii reactive pc retell'. lnstalatiile modeme de

Hl3 condensat oare stnt prev izu tc en sisteme de rcgIarc autOYn~:l.t;J a r~le 1'., care asigunl v aloarea inlpusa in condittilc va.riatieiputerii reacttve a recentear cl or. tutu. Primnlc cercctari, in donl('.T)rul chirnici, il due Ia dcscoperlreu bcnz euulu i in gu dronul din hu ila: en ajutorul u nu i aparat coustru it de el , priu compresic ~i riicire, reu~('.?te sJ

formator - 0,005; (),011; hirlie bachetizata - 0,04; 0,16; rntcantta+0,02 0,05; (J,1 ... 0,3; portclau 0,017 0,025; 0,085 ... 0,12; midi 0,0002; 0,001 ... 0,0012. Cu aju torul cifrei de pierrleri se calculeaza puterea specuica la Incalzirea prin pierderi cliclcctricc.
e-

helDl' de putere, raport dint rc put.erea acliv:i ~i puterea aparentii a unui circu it de curent alternativ. In reghn sinusoidal, Lde p. al circuitclor 1110[10Iaznt e san t.rlf'azat e il1carcatc s imclric, cste ega] cu coslnusul ungh iulu i de defJzaj dint.re tensiunc ~i curcnt.. cos <po In regim deforrnant (n esinusoillal), P fiind put eren a ct.iva ; Q - put erca reactiva, D - put.erca deformanhi, iar fuctorul de putere ]{ = PjS. Not1nd cu"r [cclorul de/t)]'-

+ Q2 + 1)2,

put erea aparcnta

V 1'2-=1=-

+ Q2 = tg CPa 'Ii eu fJ [actotu i rcactio, p = QJ P = tg CPr. r.de p. in rcgim def'ormant se poate scrie f( = cos '?r cos '?d (unghmrilc CPr s[ <Pa sint fictive). In rcgim sinusoidal Lde p. mediu j.e 0 unumlta perioa dii de t.irnp 1 se p oatc determina masurind energillc ncliv[, Ea. = U(J cos <P)mea t ~i react.iva E; = U (l sin <P )rned t COl1sumate in int ervalul de Limp consimant , '": = DJV p
dcru t ; cos ,?mca = li]f1+(E',.JF,,)2. In reglm dclormun t f.tle p. del crrninat, ca m ai sus, are 0 va loare rnni mare decit valoarea rCDlil deoarece, pe de o parte, rnasurritorilc de energie rcactiv.i stnt afecl a te de crori prin lipsfi, iar, pe de alta parLc. encrgia determauta nu est.c luaUl in cousidcrare. ScadercJ. i.de p. la consum at.or arc ca efecte: cre,!lerea pierclerilor de energie pc liniile de transport, datoriUl c0111poncntei re8etivc a cnrentului: cre~terC'a pierderiJor de tensinne pc linii (6 U = R PI U XQI U, un de R f_3i _Ysint rezistenta ~i reactanta inductiva pe faza a liniei, P 'ii Q puterile, actiya ~i reactivii, vchicnlate pc Hnie); rcdncerca capacitatii de produccrc, transport ~i ulilizare a energiei clectriee, datoritii cre~terii

'I actor ,Ie reparflzare ~nrale. Iaetor surare. (Ie scurtare

->

Fig. iact~)r de iniii-

120 lieheficze aproape toate gazelc cunoscute in acea epoca, In 1821, F. i~i propun e sa producii curent electric ell njutorul magnetlsmulul, lucru pe c.u'c l-a realizat abla peste 10 ani. Expcrientele sale de electromagnetism complctcaz.i ccrcct.irtle lui A. M. Ampere referitoare la Iortele electromagneticc, rcusind sa produca rotirea u nui circuit parcurs de curent allat tntr-un cimp magnetic, care constituie principiul rnot.orului electric cn rnagncti permancnti. In 1831 descopera -+ itiductia elcctromoqnctica, pe baza careiu sc reallzeaza conversia clectromecanica a cnergiei. Cazul particular al acestu i fen omen, -+ autoituiuciia, a Iost observat , in mod independent, in 1832, s i de arnericanul J. Henry. II. a aratat idcn t it.atea elcctrlclta \ii ohtinu te prin diferite procedee (prin inductie, prin Irecare, pe calc chimicii, termoeleetricitatea, cUlioseuta din 1821 gra\ie lui T.J. Seebeck. sau clcctricitatea obscrvaH Ill, uncle specii dc pe~ti). A propus rcprczcntarea cimpullll prin "linii de forp" (Unii dc cimp) ~i a arHat cii actiunilc electricc ~i magnetice se trallsmit dill aproape in aproape, en vitezii finiLa, combiitind asUel concep \ia mecanicistil, idealista, Imhrii-

-->

Iaeto r de inI,"i-

I'actor d~ utltlzare a Hu xulul Iumlnos, raport dintrc Iluxul luminos incident pe supratuta de iluminnre (j)u ~i fluxul luminos total emis de sursclc de lumina <Pt, U = <J'l"j<k>t. Se ioloseste 1'1 dimensionarea sistemelor de Iluminare a spatltlor ln chise, fiind dat in tabcle, pentru diferite Lipuri de corpuri de iluminat, in Iunct ic de factorii de reflexie ai tavanulul si peretilor ~i de forma incapcril (In dicclc dc incapere). farad (F), un itat e de masnra a capacita~ji elcctrtcc, cgala Cll capacitatca unui condcnsat.or care so incarca cu o sarcina de 1 C daca la borne se aplica 0 tcnsiulll' de 1 V. In praelica, se utilizcaza submultiplii s{ti: microrarailui (1 fLF = 1I.•6F); /l(iJw/,urcrdu/ (1 IlF = 1O-9F); picofaradul (1 pI" = = lO-12F). I·'amday, Mi!'hal'i (1791-18G7), fizician ~i chimist englez. Ccrcetari 9i descoperiri, de 0 dcowbitii impo["lallpi pentru cunoa~tcrea clcctromaglletismului ~i (]czyoltarea aplicatiilol' accs-

Iaradmetru ti:;;atii. de numcrosi Iizlcient (pI"i~t:rc care Ch. A. Coulomb, A. ]\1. Ampere, F. Gauss, \V. ""Veber s.a.), conform ciireia aceste actiuni se transmit Ia distanta lnst.antnneu, cu vltcza infi~ uitji, independent de medlu, dllP.a modelul meeanic al Iortelor de gr:lvIt at.ie. N otinnile de cimp electric ~i ("'I~l1) rnnqiiel ic ne care le-a introdus, c'.1' 'for~;e' de ~xistentii a materici: dezvoltate de J. C. Maxwell snbforrna rnat erna ticii (__,eeua!ii/e lui NlaJCwell), stan In baza Intcrprctartt mntcrtnliste " fenomenelor electromagnetlsmului. In 18:j3, a enuntat leqea c[CU]( li:(' care stii la baza clectrochlmiei, introducind termenii de ion, cat.od, allO(:, anion, cation, echivalcnt cleetroc~lmic. A stu diat proprietattlc magnetlc.~ ale substantelor, Introducind ~cnnenll diamagnetism :;;i paramagn~l!sm .. hi 1843, ennnta legca coneenuir ii SaJ'CU1~; electricc ~i elnborcaza t.eorla elcctrizal'ii prin influenta ~i prtuclpiul ~c;;nulul vclectrostat!c (_, cusca Ill! ",) iar in 1846 arata caencrgia erectrostatica est.e localiza tii In diclectrict. Ultimele de scopcr iri se rcferii Ia acttuuca' clmpului masncttc asupra lnmlnit polarizate (cfectul de polarizare .rotatorie a luminii in ?lmp magnetic). Nurncle san a Iost at~ll}!ll~ unitatu de capacitate si mHr;~,n:ll:i carccxprima cantitatcn de clcct r.citate ucccsara depunerii prin clcc: rolizii- a unui atomgramrlintr-un elemcnt (__, constanta iu i r.). fZIsde1l1 de eleetronl -t sudare eleetrten.
-t

164 euptor electric,

i65
miirimilor de sLare di.fera senslbil de valorile pe care le-ar avea in starile corespunziitoare f. stationar (de ex., regimul electromagnetic variabil de propagare a uridelnr electromagnetiec). F. permanent (f. stabilizat)mat-lmile de stare nu variaza in t imp (deci include ~i f. stational') SHU variazii neriodic (de ex., regimul permanent al unci retcle de curent alterna tiv, stabilit dupii un timp suncient de lung de Ia punerea sub tensiune). F. trunzitoriti - trecerea de la un regim in care f. slut permanente Ia alt regim permanent (de ex., pornirea, frinarea \,i modificarea turnt iei m ot.uarclnr electriee; conectarca ~i dccouectarea circuitejor electriee). iercssti'ii, spattu dintre clcmentele nnui circuit magnetic (rnicz, coloane, juguri) ocupat de infa9urari. l'crimugllcHSffi, proprlctati feromaguctice ale _, [erilclor, care Ie deosebesc de corpurlle antiferomagnetice prin aceea ea morncntele magnetice antiparalele pro(luse in rctelele cristaline nu se compenscazu dectt partial (-, magnetism). fl'l'i!;l, material magnetic pc bazfi de ox id de ficr, care, in runctie de C0Il11JOz it!a chlmicii ~i de procesul telmologic dc elaburare, poat e avca permeabilitaLe rna,gnetiea mare (foJosit ca material magnetic 1I102.1e), sau un eimp eocrcttiv ridieat (material magnetic dur p cntru magnet! permanerrtij. in cornp oz it ia f. pot intra metale divaIcrit e ca : Ni , Mn, Zn, Cu. Cd, Co, Mg. La prepal'3rea f. se folosesc oxizi ai accstor metale. intr-o proportie strict determinatii, care sc maeina ~i se sinterize[tza la 1000°C, dupii care urmeaza 0 noua macinare, presarc yi sintcrizare la 1100 ... 1350°C. Datoritii rezistivitiitii ridicate (de ordinnl 106 .oem) eircuitele magnetiee confecjionate din f. nu au, practie, piercleri prin curenti tnrbionari, deci pot funetiona la frecvente ridieate (audio ~i radiofrecvente), Permeabilitatea magneticii a f. se men~i!le constanta

Ieromaqn«

tism

x.

l'aza 1. Aruument al unei miirlrni cu variatle si~~soidalii in timp. F. ini!iaW este valoarea acestui argument la t = O. Difcrcn ta algebricii a 1. a dona martmi slnu soidalc de acceast rrecventa este -t rle{azajul .din,tre ecl~e douti marimi. Sin. utujlii ae taw. 2. Dcnumirc improprie pcn~ru cotuluciortii de [a:a, conductorul prrncipal 31 unui sistem trrtazat (poliIazat), prin care ctrcula el!l'clltdefaz~~ Cli nil anumit unghi fata de curentu celorlalte conductoare de f. Con duet orul concctat lu punctui ncutru al sursci se numest e conductor neutru (dacii cst e lcgat la panrlnt -- rotuiuctor de nu] ), fazme.tru, cnslimc(ru.

pina la trecvente de sutc de MHz, dar in chnpuri llJagnctiee alternative slabc este mult intluentata de supra .. puncrea unul cimp magnetic continuu, chiar de in tcnsita te mica, sciizlnd de sute de ori. Rczistentn la rupere a f. este de 180 daN/cm2; masa specificiil 3,7 ... 5,3 g/em3• F. se utillzcaza 18> confectional'ea rn lezu ri lm- de dim ellSiUHi mici ale transformatoarelor (de ex., la transformatonre!e de linie ale televlzoarelor), la bob inc de rcactanta , filtre, transformatoare de impulsurl, mieromotoare), preeum ~i in radiotehnica ~i electroacusticii (de ex., cap etc de Inregtstrm-o ~i rcdare 13. magnetofoane). fcrnico, aliaj de fier cu nichcl, cobalt, rnangan, cu coeficient de dilutaro egal cu eel al stlclei. Se f'oloscst.e 18 conf'cctionnrcn eleetrozilor de trccero etansa prin piese de sticla (de ex., sirma de sust.inere a filamentelor larnpilor ell incan descenta). fHor.lcclriri.late. proprictate a anumitor corpuri dieleetrice soJide (de ex .. sarca SeigneUe) de a avca 0 polarizatte diferitii de ZCJ'(l. chiarin abscn ta unui cimp electric exterior, o pcrmrtivitatc dependents de intcnsitat en ctrnpului electric ~i depcndenta in du ct ici electriee de inteusit.atce ctrnpului electric D '= {(L,) de forma uuu i ciclu de histcl'('zis (Ia feJ en la mat crlnlcle feromagnetiee). F. poat.e fl nplicata Ia uncle dispozitive de memorare. frronw!lJlelisffi, proprietate a llnor mctale (fieI', cobalt, nichel) ~i aliaje de a a\' ea 0 pcrmcabilitrtte magl1etica muTt mai mare decit a celorlalte corpuri paramagnetice (__, magnetism), dcpendcnta de intcnsitate2l c!mpului magnetic. Corpurile fcromagnetice au magnctizatie permanenta 9i prczint[l fenomenul de histerezis. I~. dispare la tcmperatud mai mari dec1t ptlIlctll/ Curie {la otel 740 ... 760°C). F. se explidi cu) [coria domeniilor (P. Weiss, 1907)~

j'~lzor __, dir.!ll'amii. fazol'ialiL Ieeder, fhler.

raradmetru, instrument de rnasur:ue directii. a capaeitil \ ii clcctrict:. linlite restrinse de lntisnrare (d01Jlenn de 1 ') u"" S'1U r; 1 (1 ItF), In sperinl la f~b;;;;~t'ia ~e 's~~i'c (clasD de i,fCeizie
-t

L:

1). Ccle mai utilizate J. sint logomclrc eleetrodinamkc, etc dou;l bobine mobile, uua ill ~er;e eu cOlHlensatorul de miisurat., ('C,'ill,ltii In serie cn un condensator etn!on. BobinelB se alim enteaza in CUff!] t alternativ, iar unghiul de deviatie " echipajului mobil depillde numai de vnloarea capacitiitii necunoscute.

Ienomen (regiru), mul timea ordonatn a st.arilor pe care l e arc un ststem fizie (tchnic) in momen tclc succcstve ale unui interval de Limp. F . st aiic Inarirnile de stare TIn v31'i3Za in t irnp si nu se produc transf ormari de encrgtc (de cx., t. electrostatic), F. stationar - murimilc de stare nu va~inzii, dar energta se poate transfornla din l r-o [orrnii in alta (de cx., in reaimul clectroci nclic curcntul nu v>lria~a in Lirnp, dar cncrgia clecf ricii se tmnstorma in cllldllrtl in conductoare). F. cnaeistoiionar - numni l~n:·· ]e din miirimi variaza in III od sellslbll. De eX" reyiInul magnetic clzosista!ionar -- l'cgim In care miirimile de. stare ale clmpuJui electromagnetic variazii In timp suficicnt de lent pentru a se putea ncglija ----+ cureniul de dcplaWl'e ]a prodl1eerea cimpului magnetic m,ste tol in ahra dielectricului con~lcnsatoarel(ll' (accstc variatii se pot l)foduce totusi, Cll cele mai marl freevente Illtl1~ite in practieii, incit curentul de dcplasare in conchlcloare sa fie negUjabil, fata de cnrentlll de eonductie). F. nesta!ionar - valorile

l1eromagneti3m care arlrnit c ell rnagnetizatja acestor corpuri est.e data de orien tarea spinilor elecl.runilor, In cristalcle corpurilor Ieromag ne ticc, a~a-ntnnltele 'forte de schimb, de natura clectrtca, t.inrl 53. orienteze axele spinilur in pozttii pnralele. Apar regtnni dist.incte (domenii) , de orriinul zecinlHor de mm, cu momente m agnetlce oriontate in aceeast diree~ie, d"~ci en magnetizatte permanenta. Dad cimpul magnetic exterior estc nul, rn omentelc magnetice ale difcritelor domellii, orientate haotlc, se compenseaza reciproc. In prezenta until elmp magnetic exterior, chiar foarte slab, momentcle magnetice ale unor domcnli .se orienteazii an acelasi sens, deci corpul se magnetlzeaza. Clad toate momentele magnetice ale domeniilor s-an orientat, se ajunge Ia saturatie. In Iunctte de

16&
vsloarea cimpuh.:.J eG,~;r{~itiv g' ( --\> hisJ;_' terezis ), matertalele fe_t'cRiagnetice Sfl" impart In dUN! > 50 A/em) ~: mo! (n, <1 5 magnetic dure se lU c:~}nfee~iona!'ea magnetilos pel'l'l~anenU. :[erorezonanla.. fenamen de D.pari'tic a suprat.ensluuilor ~i sUlpr'l'~mcnlilor, cu variatti In s:;!ltur\, In cirwitcle Co contiu capaciUi~l (de ex., liuii ~i cablurl lungl) ~i inductivitiliti neiiHcare (de ex., bobine ell miez de £lel' ~i transfQrmatoare, saturate). F', de ien.siune,la circuit e serie (fig. 12t), produce saltl1ri de curent, lar '.de eureni, la circui te derivatte (fig. 122}, produce salturl de tensiune. F. Be studiazi1 prin metode grafice, reprezentind in planul U - 1 caracteristlea nellncura a inductivitlitii U 1. ((Ie) ~ dreapta

167 capacitiitii Uc=f(lc). La f ". de tells\ane (I c = I L = 1) se constrme~te curba 1 UL - Uc f(I), fig. 121, c; Ia f. de curent (Uc = UL = U) se traseazii caracteristica II c - l t. I = = f'(U), fig. 122, c. In calcule s-au

Ii bra vulcan bifazat cu rotorul in forma de pahar (cllindru feromagnetic gol), utilizat in allt(lmatizari ca servomotor sau tabogenerator se mai numcste motor 1'. Cerce.tarilc lui F. an servit (1889) lui D. Dobrovolski 13 construirea

1=

ul
I.

---'
I

/'

/
~.

IflU I

, .1.1 1.---1.+1'

l
i

:d

l!

~/
o
b
Fig. negli:lat armontcfte superloare, pierdertle In Iierul bobinel 9i reztstenta Infa~ur:kU. Ca ractertsticile rcale sln t aratate in Eg., 123. La variat ia tensiunii de alimentare, curentul din circuttut serle variaza dupii CUD1 indicii s3ge1.il~. portiunile nestabile ale caract.crtst.cn fHnd evit.ate : la eircuit ul deTlvat,ie, varlatia curentulut ce intr-ii tn circuit produce, de asemenea, ale tensiunti la borne (fig. 12,l, b). [etelele elect rice f. GIsts danna tmu·ll!. 4tl!! 51.3 aplica la -i> stcb ilizoiccr» de ietisiune ferorezo;2Qnle.

~J: ?",
I, 1

1'1\

:u,

lu I

It

~ __ _'l~

12:.l prlmului motor asincron trifazat cu rot Of III In scurtcircutt (cu colivie) .. ilallilHate, totnlitntea ca1itiitilor echipamentelor electrice carc determina capacitat cn a cest ora de a Iuuctionn Err, defectinni intr-u n interval de timp, in con dij ii date. F. caractertxeaza siguranta in tunctlouare a echipamentelor In couformitate en condltlile tehnrce de exptoatarc, Iib,.i\ vulcan, materia! electrolzolans obt luut prin traturea htrt iei eli clorura de zinc la 40 ... 60°C (pcrgarnentare) tii presarea ln tre valtun de cupru. Se Iabrica in foi de 0,1 ... 0..5 mm (rcrton Icteroid). in pli\ci de 0,5 ... . , ,50 mm grosime, In tuburi ~i bare. Sub acttunea areului electric f. degaja gaze, motlv pentru care se t'oloseste Ia -> descarcatoarc. Dat orita higroscopicitatii ridicate, f. se uttllzcaza tot mal put in ca izolant. Priu impregnarea en rasml sintetice, f. devine rezistenta la actiunea umezelli.

.1_

I
~uc

tu -c

Fig. 121

1'----,_

b Fig. 122

f'erraris, ~iamei) (1il47 '--11397), fizician ~i inginer it~lHa;n,yI'o',{esor universitar la Torino, fondlltorul Scolfi superloare de eleerretehnica din ltalia. In 1882_. ind~p~,nd~!ltdeN. Tesla~ deSCOpeI-3. clmpul !TI.ngnetic tnvtrtitor produs de 0 tniil.rjumre bifazata, iar In 1885 ccnstrudeste un model de Iaborator al unul motor de inductle (asmcron) bifazat, Motoml de inductie

169
eider ,«ider, lillie de alimentare cu energie electrtca, aerlana sau in cablu, care face Iegatura In tre barele statiel de transform are sau de eonexiuni ~i u n consumator (de cx., I, de alimentare a eiiii Ierate electrlficate rcprezinta Ilnla care l eagii Iirul de contact de barelc substatiei de tractiune). Protectia I, la scurtcircuit se face cu relee maximale de curent ~i cu relcc de impedanta (protcctle de distauta). La 1. care lu creazii cite doua in paralel se aplica protectia dilercntinln transversala (-> prolectie priti relee ), Sin. feeder. (Fe), element chirnlc metaltc Cll proprletatl Ieromaguetlce, u tilizat In electrctehnlca, In alia] ell carbonul (pina Ia 1,7 % C) sau ell alte clemente, ca material conductor, material magnetic sau material de mare rezlst lvltate (1. pur, la 20°C are P = 6 = 8,6.10!1cm). Date Itztco-chlmice: nunuirul atomic 26; masa a l om ica 55,85; temperatura de topire 15:3\JoC; tcmpcrntura de Ilerhere 2730°C; masa spcciticzi 7,86 g/cm3; potentialul clcctrochlmic fa\a de ihidrogell 0,44 V: cocficlcntul de varlatlc a rez istivltiitt! cu temperatura 0,00657°C'-1. F. pur se u tiliz eazti Ia Iabrlcnrca anozilor redrcsoarelor cu vaporl de mercur sau en electrozt la tuburile clcctronice ~i ionicc.
iiiCl'

fir pllnt eleetrostatle, eleetroflltru.

163
mlru dintre metalele care fire subtlrl (3370°C).
56

pot

trace In

fir de eale, fir de contact. fir de contact,


conducts de alimcntare cu energie electrlca, printr-un contact Jonsd {recventa frecven~d (}---~--~vv-"~~l-~_r--:---Oo ' Joesd si fnaltil

met Edison. filet


lamplle

rotund utl'Izat la cu incandescentu sau la sigurantele Iuztbile. F.E. are raza mare de rnl unjire a vlrf ulu i ~i tolerante marl, ceca cc faciliteazii tnsurubarea in soclu. Se deosebesc: I'- Goliat (diamctre nominale de 40 ~i 33 mm); t. normal (d = 27 mm); f. mignon (d = 14 mm) ~i f. piiic (Iillpu t, d = 10 mm), HUm, cuadripol format din bohine, condcnsatoare sau reztstoare, ut iliz at Ia separarea un.or t.ensiuni sau curent i In circuitele information ale, la micsorarea componentei alternative n curentului rcdrcsat sau la reducerea regimulul deformant in retelclc clectrice.F. irece-jos (fig. 124, a) permite trecerea curentului continuu (frecventa zero) ~i a Irecventelor j oase, sub o Iimit.a superloara ~i atenueaza puternic Irccventcle inalte. F. trece-sus (fig. 124, b) are banda de tr ecere deasuprn unei anumite Irecvente, iar banda de atcnuare sub ea. 11'. trecebanda transmlte sernnalele en Irecvente cuprinse Intre 0 valoare Ilmita tnfertonra ~i una superloara ~i climind frccvcntele de deasupra si dedesubtul aeestei henz i (fig. 124, c). F. op restebanda (fig. 124, d) estc format C:J ~i f. trece-banda din eircuite rez onante s erie ~i paralel, dar pozitia nccstora este inversata, deci este elunlnata banda cuprinsa iutre dona Irecveute limita. F. de netezire, utilizate hi rcdresoarele de putere, slut Iorrnut«, de regula, din bobine de reactnnta eu miez de Iier (-; bobi.tui de netez.ir c), F. absorlianie rcaltzate eli condensei oare tnscriatc cu bobine de. reactnnta In aer, se conccteaza (fig. 125) la barele de medie tensiune ale consumatorilor eu reccptoare puternic de· formante (de ex., cuptoarc eli nrc, convertoare ell tiristoare), en scopul de a erea circuite de rezol1anta seri\, pe anumitc frecvente ale armonicilof ~i de a absorbi in acest fel curentii armonici.

I 1'!Glla i frecveotd t -'T


"i

RI saar'ce'ln~ u

OJRezisten\6 Fi I tru
t rece jos

Consumator I'--'--~ detorrncr-t

I.

a
JOGSa

Fig.

125

c---·~t'
.10050.
c-·

frecventu

~;lndta i
l

rrecventd .

H r'
b

I)

i .---~--f~--_-O

ORS

Filtru trece sus

tr ece

FiltiU banda

de u n -; cablu p urlator, prin intermedial unor -; pentlule, formindu-se o -; suspensie catcnarii. Variatltle de Inngime ale Lde c., cauzatc de dllat at ie, se compcnscaza cu ajutorul unor contragrcutati (sus pens ic compensato ), Suspensla catcnara a I.de c. asigura o iaal1iIne pract!c cons tanta, Hira sageat{\, ccea ce p crrnitc captarca curent ului, flu'a sclntci, la viteze marl. r.ue c. cste un fir de cupru tare (rcztst entn sp ecificii In rupere :32 ... 40 daNjmm2), en scctiunca promata, en douii santur) longitudinale, care permit suspcndarea sa en ajutorul unor -, clone en fillei. Sin, [ir de eel/e. fir (Ie wu'du, c~)nductor noiz olnt Jcgat 13 piirnint ~l amplasat deasupra Hniflor acriene de inn]Ui tcnsmnc pe vtrtul stilpiJor, en scopul prolcjln'{\ Ilnlei de Icvlturile direct c de trasnc; sl d? :ll,pr~l::.l1sillni1e, ~~c .or~gine atmostcrica. Ii .ce n. contrunnc in lnic~o .... rarea rcztstentci prJzei de palutnt a. stattci de transf'ormare, prin legnrea sa Ia armatura mctalicri a fuudatic! stilpilor. I ... Iinllle a en uiai multo sistcme trltazate se arnp]nseaza doua san m ai mult.e toe ~fl· P.de [1., de ot cl sau otcl-ahuuiniu, ponte sel"vi ~i la transrl1itcrea inf orn] 8.~ ici. Hr pilot, conductor a} ullui cabIn de cnergie folosit la tranSlllitcrea infor~· matiei la distantii (telecornandil., tde·. mi\sura, telrcontrol etc.).

Her monle, otel cu contiuu t reclus de carbon (0,1. .. 0,4%C), cu cimp coercitlv ~i remanenta magncticii de valorl recluse, u tllizat la mlezurfle magnctice ale clcctromaguctilor de curent continuu. [HameD!, fir metulic conductor pnrcurs de curcnt, inciilzit ptna la Incan desccn \il. , tolosit la lamptle cu incandesccn\a !Ii In tuhurile de dcscarcar! in gnze «(Ie ex., lampi fluorescenre eu catozi calzi) sau in vid (tuburi elcctronice). Pentru in tensificarea cmisiei electronicc,1. pentnl Luhuri se acoperii eu oxizi ai metalelor alcalino-pamlntoase. Cel mai utiliz:lt material <pentru iI. este wolframul, metalnl cu cea &11ai ridicatii temperatura de topire

Filtiu
Rs opreste banda d

glisan t ("_;:~caplaior}, a unor vehicule acl ionnte el ectrte (locomotlve electrice, tramvate, tT{:1f';jbuze) sau a unor Ins.talat ii de Tidicn.t ~i trnusport at (poduri rldante). La vjte~:e Inici !a sc-clilJni rni.ri .. i,i:'1.(: f"-. are sim_pld (de. ex_., Ja trarnvaie, troleihuze, lOC0111otive d.e luirul san de transport uzin~l etc.) _: la putcri ~i viteze 111£11'1,. tel!\.; (~. este suspcndGt

'iridii

17.
actiune decapanta (pasta de lipit). La sudarea manuala cu arc, f. este continut de tnvellsut electrozilor; la sudarea automata sub strat de f. pierderile termtce stnt mlnime, arcul fiind acoperit. Sin. fondant. flux de energle, energle transmlsa In unitatea de timp prlntr-o supratata data (puterea transmtsa), ( .... neclorul lui Poynting). flux electric (<.jJ), marime fizica definitlt ca integrala de supratata a vectorului inductle electrica jj pe supratata S,

171
iJnHCiie2

fort

firtda. eo lret.
'l~ii, parte a unui dlspozitiv de conectare, Iormata dintr-un corp izolant, care contine una snu mal muIte tij e conductoare (st.ilturt), a carol' forma corespunde bucsei din -> prim In care se introduc pentru realizarea contactului electric. In stare deconectaU f. nu trebuic sii se afle snb tensiune. F. pot fi motiopolore (-> banand), bipolarc ~i tripolare, cu san Urii contact de pr otectie (care con ecteaza carcasa receptoarclor Ia conductorul de nul de protectie). F. multip olare se nurncsc -> coItee/oare. Caracte rlsticile l . sint tensiunea sl curentul nominal (de ex., 6,10 A; 250 V; ItO, 25, 63 A, 500 V). F. trebule astfel eonstruit e Incft sa nu poata fi introduse declt in prizele pentru care slnt destinate. iluoreseen!ii, proprietat e a uuor substante de a emite radl.rtli de 0 anumtta lungtme de unda atunci cind stnt iradlate cu radiat.il de alta lnngime de unda. F. se aplicii Ia liirnpile cu desearcari in gaze snu vapori metalici, eu scopul convertirli radia t iilor Invizibile (ultrnviolete) in rarliat.ii luminoase de 0 anumita culoare. Cele H12<i uttlizate substaute Ilu orescent e (luminofori) slnt : pentru lampi Iluorescente de tualta presiune, arsenatul de magueziu, gerrnanatul de magueztu ~i vanadatul de y triu ; pentru tuhuri Iluorescent e albe, woltramatu de calcin ~i magncziu, halogcuofostatii (fosfati de fluor, clor ~i brom); pentm l.ampi colorate, silicatul de zinc (verde), boratul de cadmill (ro'lu) .. silicatul de ealcin (galben·portocaliu). Substan~ele fluorcsccnte, sub iorrw.\ unei pulberi fine. sc aplica Ile pere~ii interiori ai lilmpilor intr-ull stmt subtire, pentrn a ahsorbi cit mai putine radis.~ii vizibHe. flux, material fuzibil utilizat la sunarea cu arc electriC, cn scopnl de a favoriza ionizarea ~i de a protcja I.mbinarea de fonuarea oxlzilor sau nitrurilor, sal!. la lip ire, avina 0

eIl'c~l'Oma!Jnetie~

menul , lrn.

de

m})s![a,'-i~ a

tl

este

Iu-

flux ]n~lnn~tie ('0)Ot ~rd1ir.i!fne fizica detlnita ca integ:rala dli: mlI~:rafata a veetoruln i indHc·pi2,...1m~g.n$t1ro jj pe supnlf:;ta S, q~ == \ inchlsa ~'.m. printr-c este egal en zero,

snprata-t<:1 ~ =, jj

",1

1\'f reprez intf uum.trul de spire sondei, rcspectjv al bohinei de masura, S - aria spirel medii a bobinei de rnasura,B - cimpul induetiei magnetice din intrefie,. Indicatia acuiui indicator 11J~1soara var-latia fluxului .. flu = Kfl<J>, indiferent de ruodul de variat!e in. timp a acestuia (in ipoteza neglij~}ri~ frec~il'Eor).
81

Nc,

dA

=, 0 (If;;JIO.§! Lm.), Daca un fiu~"n1at. .din 1'1 spire, ·~.:n:H'~i sptre filnd (D

flmd,ml., Ilux, ](H'mtd:. lui Coulomb. !llrnm!a lui ~erm(}iorde. Couiomh, Ric1m.nrsull
->

teoremn

lui

t/;

=~ S

DdA.

F.Il. printr-o

supratata

lnchlsa este egal cu suma sarclnllor electrice adevarate din volumul tnchis de supratata conslderata, ~
B

DdA
a

=q

(legea te.). Unitatea este coulornbul .. C.

de masura

r.c.

flux Iumlnos (<1)), marime fiziea care evalueazii puterea radiatiei electromagnetice dupa senzatta lumtnoasa pe care 0 produce. F.l. al une i radlat il monocromatice (care cuprinde numa i oscilatu eli 0 singura lung ime de unda) este (\)), = i: V"P;" unde VA este vizibilltat.ca (seusibititatea ochlului), PI. - puterea radiattei (Iluxul energiei rudlante), k '''0 t\80 1m!\'! - cchlvalentul fotometric al ra diat.iei. F. L complex corespunzator unui spectru disconiinuu, format din n radtat.ii lllOnoerom,'Jice, pentru
00

delinlitahl de c{'i>nbIl:ru] circuitulut CODsiderat cst e ~p:::= .*l0~ La masinile ~:l~cl!~ice interes?',a:!a, tn special, [.m. pruici po! (atU) p-rh"l ,~ntermediul caruia se fa ce tmnsi<:l'111 de putere de la o Infa~urare laztlt-a (la masintle rotative, :f.en. din tnt. r e1ier; fji f.m. de sci/pdpi (de dispersie), care injantnie nurna i 0 infa1?u1"are. F.rn. se mascara en aju torul ~ gah}!1f!ometrului balisiic sau a --+ [lu xmeirulni, masurind tensiun ea eleetr!lllntlJl&l'e Indusa tntr-o bob.na de explorare (sonda) parcursa de I.m. fGsciHllar ce trebute masurat Unitatea de mi'ls~nll a f m est~ uiebenil, \Vb. .. Uuxmctl'l1, instrmmellt de mjisurare a fluxulut rnagneticp d'f~ tip magnetoelectric, fa~ii' 'CllplOl antagonist" ~i cu un cuplu reztstent neglijabil fata dc, eel act,lv. Bobina echlpajului mobil este InseYlatA cv. 0 bobina de explora:re (son-di\). Prin varierea fluxului magnet~c lEn s()ndA, oh1inuta, de ex., prin coneetarea san deconectarea circuitului, sau prill 6coaterea. bobinei din dmp, apare () tensinne electromoto:ue de imluctie, eare determina un cm'eut pl"in cele dou!!. bobine Asupra bobi1H;i Jffiebile acponeaza ~ fortii electromagneUcl, care deviaza brusc eehipajul mobil eu un astfel de unghi 8Cl., !nett varlalia fluxului ]Jrin snprafala sa sA compenseze Yariatia f}uxului prin bobina de expJorare, N~(J) = N1SBArx., unde

g::~:f(I:ICei~~~;~T)iJ"5'!~;;~i~'t;1. f~i~J~~1

clrC~Iit est e ¥.m. pri»

-, eenvertor eireuit rezo-

fOrmtlla
nant,

RuK '!:lwlUwn

forj:ll'c a f~xeila1ie.;, Ja motoarele sincrone, crest ere automatn a curcutulur de exclt at lc la scaderea tcnsiunli re\e~d s,~b_o, annmiti\ limila (de ex., SUD (/,1)" lJn), pentru men1inerea constanta a valorii cuplulut electromagnetic ~i pcntru asigurarca slabilitatii mot orulu t (-~ e xcitoti« stotica ), fllr!ll (F), oriee act iuue exercttats asupra unui corp care cauta su-i modifice s~8rea de rniscare (sau de rcpaus), sau sa-I delormez e. lhlitatca de lTIaSUra a f. este neuitonul, N. 1111'li\ eh'{'~fOdinllmicii, Jort a de interactiune nitre couductoarele parcurse de curent , F.«, cstc un caz particular a1 Iorrei electrcmagneUce, caci unul din conduc toarele strabatute de CUl'ent 5e ana in dmpul magnetic a1 c:elor!alte c:onductoarc. J.'.e. de interaciiune dintre doua conductoare filiforme paralcle, cu lungimea 1 muIt mai mica dec It distanta d dintre ele, anate in vid (permeabilitatea magnet~~ fLo) *i p:rcurse de curentii i1 ~l 12, estc data de reJa1ia F = fL i i IJ (2r.d), relotie aplicaUi la definirc~ ~~_ tatii de curent (amperul). Daca curentii sint de acela~i seilS, f.e. este de atractie; dara stnt de sens contrar este de respingere.

(j) = k
d

" :l; 1-\,; Pl.,


0::=1

un

spectru

cOTf_tinuu~

<P::::..

= k ~ '!lAPA d'A,unde P" este intensila-

o
tea spectraJa a radiatiei. FJ, a1 une! snrse de luminli. S(l poate determina direct, eu ajutoruI fatometruiui inlegrator (stem de unifonnizare, sfera Ulbricht), sau indi.rect, eu ajutorul __,. curile! [atoilletrice, prin planimetl'are,

re.

forla

eleetrom3!lDelieli, forti! cnre se exercita asupra conductoarelor par-

lorta

e leetrnmotoare

172 Feria coulomblanii dc tnteractiune dintre doua corpuri punctiforme, tnciircate en sarcinile q1 ~i q2' aflate In vid (permitivitatea eo) Ia distanta d, este F = Q1Q2/(41teod2) (formula lui Coulomb). Daca sareinile slnt de acclasi

173
diferite (H~t

Iototlrlstor
11-1 9i [1.2 este F = ([1.1 -11-2) leazji mai mul ti electrozi (din ode) eu rolul de a emite eleetroni sccundari 9i de a miiri, astfel, sensihilitntca tubnIui. 1<. au 6 ... 12 trepte de multiplicare, tensiunl de alimentare de 1 ... 3 lcV ~i seusibilitati de 1 ... 100 A/1m, ceca ce Ie permite sa sesizeze rapid, Iara tnertie, llumlnari foarte mici. Se utilizeaz a in fotometrie. Sin. multiplicalor [otociectric. fOion, particula asociatii radiatlel eIcctromagnctlce potrivit teoriei dualisrnnlul undd-corpuscul. I~. are masa de repaus ~;i sarcina clcctrtca nule, Euergia 1. uucl radlatll electromaguetiel', de frccvcntri 'J cste IN (11 ->- cons/an/a lui Planck). Sin. cuanlii de lutnitui. lOIIU'cz[sten1;1, Iotorezlstor, [olorez;s!m:, rczistor scrnieonduetor a carui rezistcutii elcctrica scade odatii cu cresterea Ilumluarll (_, cotuluctie ). .IF. constii dintr-o placa izolanta de haza, pe care cstc asczat un strat semiconductor crlstalm (de ex., CdS), 'in care stnt Irnplantatl doi clcctrozi. Se utlllzcaza in automatiziiri, l a fel ca Iot.odioda , fa~{l. de care arc insa 0 inert.le mai mare. Sin. [oiorczistenta, lotoHristoI', t.ir+stor a caru i intrarc 1<1 conductio se obtine prin Ilum ln arcn baz elor structurli p np n. ln iig. 127

<curse de curent, aflate In ctmp magnetic. F.e, exercitata asupra unui conductor rcctlliniu de Iungime I, parcurs de curcntul I, af'lat in cil!!pul maanetic de inductie B, este F = = X ii, fig. 126,' vectorul i Iiind

II

N/m2, unde HIt, IIJ1i sin t comp onentele tungentlala, resncctiv normalii a intensltat ii clmpului magnetic din mcdiul cu p errneabilitatca [1'1 (Lm, est.e orlcntatii diuspre ruediul ell permcabilitaLea magneticii mai marc insprc eel en permeabilitatea m ai midi). fOl'!i'i. maquctomotoare, netomotoare.

+ (1.1H~"/P.2)!2,

tenslune mag-

fosfo:rescen!a, proprletatc a un or substante de a emite ra d iat ii lum iuoase un timp tndclung at (de ordinul orelor), dupii incctnrca rudiaticl Incidcnte care a prorlus excitarea atorn ilor ( -.lumi nesceniii ) . Fig. 126 sens, I.e. este de respingere : daca sint de scnsur i coutrare I.e. este de atractic. F.», exercltata asupra unui corp punctiform tncarcat cn sarcina q, a[};_tt In cimpul electric de Intensttate E, este F = qE. F.e. exercitnta asupra unita~ii de arie a suprarctcl de separatic dintre dona medii diclectrtce cu pcrmltivlt.atl!c "1 ~i £2 este F = ,~2 7:.2 I ) '2 1\' . 9 = (e2 - 81) \nl~t E'11.:'.lnIE2 /..11'\ l~j.m¥', unde Elt, Eln slut componcntere tang~ntiaHi, respcctiv norrnala a in tensita~ii cimpului electric in mcdiul cu permitivitatea cl (i.e.estc otlentatu dinspre m edlul cu permitivitate mai mare insprc eel cu permitivitate mai midi).

Kotocatou, cat od care cmitc electroni prln -+ erect [oioelectr ic.


~"ot(}conductivitHte Keet Iotoeleetrle.
-----1>

segmentul conductorului, orient at du!pa sensul curentului (relatia este cunoscuta si sub numelc de forti! Laplace). In ~azul general, I.e. mal cuprinde forte de natura magnctlcii if -+ for{d maqneiica ) ~i Iortc electrlce, denendeutc numai de rniirimile electrice ale eimpulni (-. {arid electroslaiicii ). La maslnile clcctrice eu infiisurarl amplasate in crcstaturl, Iort.a

conduette,

_,. c-

exercttata asupra conductoarelor cste mica, deoarece cimpul din crcstsiturd


este mic, in schimb apar forte impnrtante asupra pcretilor crestaturlt (de natura magnetlca), incit, in final, reIatla de cnlcul a I.e. este tot F = II X B unde B estc In ductia magnctlea din ~ntrefier (acecasi expresie ca si chul couductorul ar fi amplasat pe suprafata inrlusulu i). In acest f'el solicitarile mecanice ale infii~urarii slut mlci, ceca ce permrte 0 utilizare buna a materialulni conductor, F.e. a unui electrottuujnet se numeste forfi! portan lit llorla electromotoare, dcnumire proprle a tensinnii electromotoare. lrn-

fo~,otiio{Ui, dlodii scmiconductonre poIarlz atii invers, bazatii pe etectul Intoelectric intern, astrcl construita tncit joncl,iunea pn sa p oatii Ii Iluminata. Sure deoseb lre de celnla Iotoclcctrlca, g."'" arc seusib ilitntc mai marc, dimcnsiuni mai m ici si Habilitate sporita. 'In llnsa tensiunli.. aplicate din extcrior-, f. poate Iu nct.iona ca for.oclcmcnt. ]? sc ut.i lizeaza in autnmat izarl (de ex., Ia coruau da automata a Iluminatului exterior), avln d senslbtlitntcn de ordinul sutelor de nLI\, pc lumen. ,;()lometrk, rarnura a t elmicii ilumlnatului clectrlc care stu dlaza nuirlmlle iotolTIcLrice (flu xu 1 lum inos, intcnsitat.ea lumluoasti, iluminarea, luminan ta :;i cmttanta), mctodcle de masurare a lor 9i prnprletatile corpuiilor tlnmtuate !factorli de rcflexle, de transmisie \,i d'e absorbtic). lotomet.rn, aparat Iolosit la nuisurnrea unoI' mi!rimi fotometrice (fluxulluminos, ilulninarea, lunlinanta etc.). iotOIHuHiplicatoI'_'! ~r,are intre catod tub i'oloelectric la ?i anorl se illtcrC:.1~

for!{1 Lorentz, forta elcctromagnettcf ce se exercita asupra unui corp (micropurtlculii) Inciircat cu sarcina cleclrid, q, aflat in miscare en vi t eza u In <;_impul magnetic de lnductie ]3, F =

=qlixB.
lor!~l maqnettea, forV1 clectromaguede miirim ile II.m. excrciarie a unci dintre dou:! magnetice tied care depin de numni magnettce ale c1rnpulni. tata asupra unjti\~ii de suprafete de sepa'ratie medii ell permeabilitaJi

gor1i1 eici'trostatica, forp ce se excrI;itii, in l'egim electrostatic, intre COl"puri inciircate sau polarizatc electric.

Fig. 127

10 to tranzlstor "in t claI c caractcristiclle voltnmperruct.rice ale u nu i r., en tluminarea ca pararuetru. ~o~otl'aJlZi510r, tranzlst or Ia eire Clircrrtul de toledo!' est.e comaudat prin jhnninarca uncia dill regiuni1e structuril (naza, emitorul SaT! colcct orul). Contnctul hazel nu se m ai foloH::;,Le dectt pentru 0 eventuala stnbilizare Ia vurin tia I emperatu rii. Foueault, .j.n. Leon (18H! --·1868), Iizlctan francez. Contrihul li In d omeniul opticii si electrotehnieH: In 185tl, descopera curen] ii iurb ionari (wren! ii 1<.), curcnt i co apar prin iuuu ct!e elcct romagnet.icti in medii conductoare rnnsivc atlatc in clrnp magnetic varialril, A construtt un regulator pentru arcul electric Iolcsi t ca lumina la Iarm-i ~i un intrcruptor cn mcrcnr, 31 caru i principiu se aplica ~i astaz! Ia uncle boll inc de mductie. A determina t experimental viteza luminii la valoarea 298 000 krnrs §i a construit 1I11 t.elescop en oglinda argint ata. A demonstrat rotal.la pamin tulu l cu aju torul unui pen dul (petuiulul lui F.). l nvent.ator al g iroscopulul (1852). Fraukfin , Benjamin (1706 -1790), fi·· z.ician, Illoz of', economist ~i om politic american. Coautor al Declnrntlci de Indcpendentfi (1776) sl primul cmisar al SLatelor Unite in Europa (la Paris, 1776 -1785). A introdus no\iunile de sarcina clcctridi pozi!iv{i ~i ne_qativiJ, aratlnd eii IIU exista dona feluri de electricitate (sl.icloasa ~i rii~inoasa, cum a propus Du Fay, in 1n3), ci lInul singuT. A pus in evidcntil, prin cxperien\c. natura eleclrica a dcscarcilrilor atmosferice (fulgerul, trasnetuJ). A inventat. para/168Il1 till (1752), prima utilizare practic,1 a ullei invcn~ii din domcniul clectricitiilii. A studiat propagarea sunetului ~i propulsia navelor. freevcn!ii (I), marime poziliva caracterislica pcntru fenomenele periodice, care indica numarul de cicluri (perioade) din unitatea de timp. F. estc valo.'uca reciproca a perioadei

174
'T,{=l/T. F. s e m ri s o a rri in berli., Hz (S--l), prin met ode de cornparare, rnetode de num.irare snu ell ---;. !l'ccuen!mclru l. iI'ecventrl1.ctru, inst.mmcut de miisurare a frcc';eni,e.i Lcn siu n ilor alternative. Dupa principiul de tunctionnrcse dcosebesc L ell lame vibrnn t e, L ell a c indicator ~if. Cll nu miirat or' electronic. F, Cll Lame nibraute est.e un nparat etectromnuncl ic l:::::~Z:'lt pc rczonanta mccan ica, alca tu ~t dintr-o s.eric de Iamcle cu Irecvci. i. c de oscila \ ic propr!e diferiic. Lrnnclc!e stnt cxcitatc de u n electromdg;;ct aliment a t cu tensiunca a carei freeYC'Tt\ti sc In£lsonr .. 1. Lurnela ell frec\'errta de oscil;_i~,ie pro .. pi-le eg~l:l cu frecveu\a vib!';?Il,lei c··· Ioctr omnguctutul in lrfi in re;roltant6 ~,i oscilC'llz:J cu elor- ga.-pa mnxiuui (fig.12k). _F. cu ac irul icutor sir.t Iogumcuc elccuodiuamicc si nlhsoara Ireevcnt.e Intr-o b~ndii i;;gnsUi (de ex., 48 .', 52 Hz). La [. cu numiirator, cu afi~"i numeric, oscilut iilc de nuisurnt Sl,,:~,

175
transf orma Intr-o scrie de lmpulsuri, care se nurruira intr-un interval de tirnp dctermin at en mare preclzic cu ajutorul unu i oscilator cu cuart , Cll frecvenVI stabila de oscllatic. Se utilizeazii pinii Ia 1 MHz ~i are precizie de ordinul 0,001 %. iI'inare elcctrteu, Irlnarc obt inuta prin transform area energiei mecanice Inmagnzinate In muscle unui sistcm dc actionare electrica (cinetice sau potentiale), In energie clectricii. Dacii energia clectrlca obtinu ta estc retrocedal ii rctelei de aliment are, I.e. este recuperativa. F.e. recuperal iuii se rcalizeazii atunci cind tnrntla motorului de act.iou.are devine mai mare dccit turatia de mel'S in gol ideal (la masina sincrona, ctnd se schimba scmnul unghiului de sarcina). In aceasta si tuatlc se schimbii scnsul curcn tului (In masinile de cnrcnt conttuuu), sau detazajul dintre curcnt sl tensiune (Ia masinile de curcut alt.ernutlv), iar motorul trece in regirn de generator care dchiteaza pc retca. F.«, rccupcrativa se aplicii atunci clnd cste ncccsara men tinerca constanta a vit ezel, de ex., in tractlunen clcctrica 1a coborirca pantclor III tlgi, san la instnIa tiile de ridicat ell inal\jnle mare de ridicarc, Ia cohorhca sarcin ii (].«, stottonarii, [.«. de menlincre ) ~i cste mal pu \ in u Lilizata pentru oprire ((.~. nesta/iono:r{i, de o[Jl'ire), FrecariJe din ml'c:ll1isme ~i rezistcntclc de natura Inecanidi ac"\ioncaz£l in sensu} frinarji~. ~lsLfel ell putcrea de frillare esle, In ger~er;;1.l 18.i tnare dccH putcrca n de 8ciionare (de ex., 0 locomot.iyii clectrica poate Irina rccnperativ, In vitcza constanlu pc 0 anumita panta, un tren rle \.onaj mai mare decit eel pe care il poate rem orca eu accea§i vitez::1. pe 0 ran!"!]:}de nceca~i dceli\lilate~ f~lra suprail1c{ilzirea rnotoarelor). La ac~ionarile de CUl'ent continuu alimcntate din rc' eana de curi'.n t alterna tiv I. recupe{'ativa e" tc rcalizabilii numai atunci cind cnergia de curent eOI)Hnlln rccuperata se poate converti in energie d-c eurent alt-crnativ (de ex.,

fdnare

electricA

re.

(~:!'I:I:!(II:1:!!!IIII: iIi:11.1 II i! I I I1\ I [!l i!


Fig. 128

4S

50

55 Hz

eli un invertor), sau claca pe rcteaua de cureut eontinun existii altc rcceptoare capabile sa absoarba cnergia recuperate (cazul tracttu nil electrice Cll fir de contact al imentat in cnrent cont.inuu). Prczinta dezavantajul eli este dependentri dc re teauu de alimcntarc : Ia avarlerca acesteia (de ex., la rupcrea firnlui de contact), f~inarea nu mal est c poslbibi. F.e, reostatica (dinamicii) se face deconcctind motorul de actionare de la retea ~i conectindu-I pc un reostnt , pc care debiteazii encrgla elccti-lcii obtinuta in proccsu1 de frinare. Mot orul de curent con tinuu trcce in regim de generator de curent continuu : motorul asincron, excitat in curent. continuu pe dona faze trcce in regim de generator sincron de frecve nta proportlonala eu turat.la ; m ot orul sincrou. I.n generator sincron (frinarea en generator asincron excitat cu con dcnsatoare se aplicii rar). Sursn de curent cont.iuuu necesarii ex citiirii motorului asincrou en rotor bobin at nn mai este necesara dac;l se aplicii [,e, dinumicti auloc xcii ahi, care constii ill redrcsarea l ensiunil or culcse Ia peril ~i alimcutnrea a doua faze statorice cu tensiuIlea rerlresata. F.e, reostat lc.i, mal pu Lin econornica, dar mu i sigu ni, se uLi lizeazfi in numcr oase actroufi ri electrice (f ract innc elect rica, lnst alntii de ridic:lt ctc.). Daca frllIarea se f~'.:e prin COllsnmarc de cnergic de 1:1 rct.e~1. sc nnmqtc {.e. propriu-:isii (re. prill concc!al'c invcrsa, (.e. in contracl.lreni) ~i se ob-tine fic prin i.nvcrsarca sensului dc rota\ie u motoruluL piistrind con exiu nile en rc\-culla (cazul ma~ini-" lor de ridicat la coborlrca s8rcinii). fie la aeeL1~i sens de rot8lie, prin in·\'crsarea eonexluniJor, err in eazul motoarE'lor !!lc trac~illne (Ia Tn olorul de curCll t. continuu sehimbarea polaritiltii tensiul1ii, fie 1a indus, fie la inductor; la motorul asincron, inversarea sUcccsillnii fazelor, prill schimbarea a doua faze intrc clc). F.c. propriu-zisa asigura eupluri nutTi de fr1narc, ceca ce permite oprirca rapidil a ac\ionarii, dar suprasolieita tcrmic

Irina en eurentl turbionar] motorul de actionare, In momcntul opr irii, motorul trebnie deconectat de la retea, alttel porneste in sens invcrs (de cx., la masinilc-unclte se toloseste In acest scop un rclcu de viteza cu magnet permanent ALN rco). 111 fig. 129 slut prezentate caracterist.icilc dlf'erlt clor tipuri de L(~.pentru motoare eu curactcristtca mccantca rigidii (Up derioaiiev. Sc observa <:ii Ia I.e. reostat ica cnplul de Iriuare este egal en zero la turatie nula. Pentrn miirirca cuplulut In zona turatiilor j case se micsoreaza treptat rez lstenta reostatului it.e. in (rep/c). Irina eu cnrent] turbiona.rS, nlJ~H13 lectrica u l.iliz al.; ca fdn~lJ avm d
{)1'0-

176
torul sub Iormn unui disc metalic care se roteste In intrefierul unul circuit magnetic excitat in curent continuu. (fig. 130). Prin rotire in disc se produc curcnti tUl'bionari (de lnductie), care creeaza cuplu de Irlnare, Ecn c.t, se u tilizcaz.i 1a friuarea acttonarilor en moment mare de inertie 91 ea dispnzitiv de indircarc la iuccrcurca mastnilor clcctrlce. Pcntru a se putea In8.sura direct cuplul u Lil al motorulul d(_~ Incercat, statorul ear c poartu polii de excitatle basculcaza in nist e lagare, in [urul axci de rota tie ; cuplul cle rcactiune cxcreitn t asnpra st atorulu poate n ('chihbrnt en 0 pirghie en] {_~ont:r;\grcl, l at.e, en u n din::nnolnetru san (U 0 h::;Jant:1. 11eglarca cnpiului dc Trinare se fnee prin In odificnl'e~t cnrcntutui de exdtD.~ic. Sin. {rina de
induc]ie.

177
00

Iuuie accleasi bare colcctoare) daca au acelasi raport de translormare, aceeasl grupa de conexiuni, accleasi tcnsluni de scurt.circuit (abateri adrn ise de ± 10 %) ~i puteri apr op iat e (raportul maxim al puterilor nominale de 1 :3). G e n era t 0 are 1 e Iunctiuneaz a In paralel cind stnt concctatc la aceeasi retea, Gcncratoarclc sincrone pot tunctiona in paralcl daca au acclcast tensiuni Ia borne (~i In Iaza), acecasi succesiune a f'azclor ~i acceasi freeventa, Punerca lor in paralcl se numestc -> sincroni zcrc, Mot 0 are 1 e Iunctioneuz a in paralel dad! sint aliment ate de Ia acecast retea ~i actloneaza acclasi arhorc. £tmie, conductor multirilar, Ilexibil format din strme en diametrul de peste 0,3 mm (mai mare declt la -l> ii/d) rasucit.e imprcunri.

= ~e(l)
o
co

exp (-

pi) dl, l(p)

:£(i)

= ~i(l) exp( -

pi) dl, in ipoteza

unor

conditii inltiale nule. Ii.lle In rlescrierea regimurilor (in particular, la studiul sistemelor de actionare aut.omatii. fml;,lie place. ol'iuinahl,

tranz itorii stabttitatll) en reglare


1":1.-

t, servcste

transformare

Iunetlonare in pam lel, mod de Iunctlonarc a douii rnasini electrlce care transmit en ergra uceluiast consumator. T r a nsf 0 r mat 0 a r e 1 e pot fuuctiona in paralcl (cu horuclc primare, rcspectlv secundare legate Ia

frluucle

i:nduc!i(~,

Irina

en

curen ~~

ttlrhiGl:~a]':i ..

f1JIIWiie ~]_e transfer (l"(p)), rnp ort dintrc _). trnnsiorrnatt: Luptace Et p) a l'u:n.c\:,iei de tirnp c(f), care rcprczlr.t.i miirirnca de icsire a unut sistcm, )~i t.ransforruata Luplace 1(1;) a Iunctlci care esto ll}(lrilllca :~a de inf(e)=

FIg.

1:30
12 c. 83

179 citate a trecut prin instrument (eject de intcgrarc). Vi t cza initiali\' imprimat a est e prop ortionala cu sar cma electrica tot aLl ; citirea se face Ia prima amplitudine, dadl miscarca este oscilatorle, sail In dcviatia maxima, in cazul m iscar-i! ap erlodice. G. balisUc se et.aloncazii in condi \iile de masurarc, iar reztstcnt.a circuitului exterior se ment.in e constanta. Halvanoplastie -~ galvan()tehnie~'l,

!lard clectrle lui. urcz euta un or adausurt ~i a u uor suspensu ~oloidale, cu erect direct asupra durita~ii. porozitatii ~i luciului suprnfct e i. n~1;itarea solutiei, eventurd iolosiI~c2: ultrasunctelor) ~i rcgrmul electric (tensiunca 1;:( clectruz i, del1sitate~~ de curcnt, invcrsarca periodiC'-~l a pnlaritatlf). Galvanizarca se ace in cuve (in cazul piesclor de dirnensiuui mar i, care sc attrnii de bare, eonductoare) sau in lobe si clopot e rotative, in care piesclc, de dlmcnsiani mici, lsi schlmba continnu pozltia. Guluouoplcstia cuprinde procedcele ell,,;', ob tinerc a unor copii mctallce de pc obiecte sail de dcpunerc a unor stratun metalice relat lv grouse 9i ncaderente. La rcproducerc se f'oloscse de regula mat.rite (negat ivul obicctului), unse cu un strat de uns~are:. pentru a se detasa usor de cop re ~l acoperlte en pral de graflt, in e~z~l materialelor uemctalicc. Galoanotipi.a este un procedeu gnlvanoplast lc sp ecial, de reproduccre a formelor tipografice ~i a gmvllrilor in Iemn, p e cupru sau zinc. Copia se poat.e seoat~. direct dupa un cliseu fologwflc, dupii ce a fost acop errt ('U un strat condu ctor neaderent. G. are nplicat li nil. numni in tehnica, ci sl in art.cl e plastlcc (sculptura), Industria clcctronica utilizeazu p c scara larga proccdecle

!';),

simbol ·(J;ionala. '"G, simbol

pentru pentru

acceleratia
-+

gravita-

eonductanta.

!la1vanometru, instrument electric de cu citire directa, de mare precizie si senslbilltatc, la care devia'G(!li!la) -+ unHii!i de masura. tla echipajului mobil este determinata :cgalet, bnbirui de forma lnelara, slmpI~ de trecerea unui curent de conductie, -sau jumelatii, cu rnai multe straturl, S e utillzeaza trecvent ca instrument de Tolosita la uncle tipuri de infil~llrari zero, pentru masurarea curentilor ~i tensinnilor foarte m ici (niicroamperla translormatoare (inrii$llriiri scctionate). G. sc a~aza uun 1 peste altul metre, tnicroooitrneire ), sau a unor in direcl.ie axlalu, Iiin d sepnrati de sarcini de ordinul mieroculombilor (g. discuri izolante san de p iese izolante balislic ), Echipajele mobile ale 11. pot de distantare. Sin. bob itui disc. fi magnetoelcctrtce, electromagncttce sau electrodlnamice. Celmai rasptudit Galvani, Lui!li (17:)7 -1798), Ilz lclan !l, este g. cu bob itui tnobila. cu ac '91 medic italian. P rofesor de an atomie indicator sau cu oglinrl.i (eu spot 111In Univcrsitntcn din Bologna. A desminos); bobina, coni ecttonata din COpCTlt Inttrnplator (1785) en muschiul strmii. de cupru cu dinmetrul de piclorului de broascii se convulsio0,01 ... 0,05 mrn, cstc suspeudata prin ncaz.i dnc.i este atins ell douii metule fire san banda elastica, care dan ~i diterite !eg~lte la un caput. ExpccnpJul rezistent, In cimpul unui magrienta sa a fost prima pun ere in evinet permanent. G. de mare sensihilidentii <] unui curent electric produs tate au ca echipaj mobil unu l sau m ai de ~ tcnslune electromot oare intr-un multe ace magnclice care se rotesc in circuit inchis. G. a atrlhu it acest Ienocimp ul magnetic creat de bobine fixe: men unci electridt:1t'l de natura aniin varlanta g. nibraior, In care nell: mnla, ipo tcza contcst ata de fizfcienii poate urmarl vnria tiile eup.lt.llui p,ina Ia Irecvente de 4 kHz, se u tilizcaza ca eontemporani, In special de A. Volta, instrumente de nul In pun\.ile de cueare a ma lal cil. G. descoperise de rent alternativ. Dad\ frccyenta de fapt curenlul electric ~i c'l accst fenooscilatic proprie a echipajulni este men apare ~i far-a folosirea unui organ egaIa cu frecventa curenhllui (aeoraniTnaJ" prin sinlpla introducere a cedare de rezonantii), sensibilitntea fl. lor doua metale intr-o solutie (pHa este mult mai mare decit in curent galvanicii). Lucrari privind efectele eontinuu (pina la 10-fl A/111m). G. fiziologice ale curen tului electric. ba[islic are bob ina mobilii en moment flnlvanic, referitol' la Curentul electric mare de inertie, asHel incit mi~carea mobil Ineepe, practie, de conductie (de ex., cupla,; !J. - le- . echipajului gatura eleetl'id1 conduetiva). ".\. dupa ce intreaga cantitate de electri.~ -+

'·6, simboI pentru greutatc. gauss.

fjalvanizare, acoperire a metalelor in scopuri decorative san de protectie impotriva cornziunii, prin metode electrolltice (-> galuanotehnic6.).

!J~)I~.l.tUlost(~oie fjnlv:1Hotcbnicii. -;. Halv3Hott.:-hniC.tI, totalitatc a t ehnologiilor de acoperire pe calc ~lectl'Och im icii a uuor ob iecte metalice san ncmctaliec in scopul p r-otecl.iel contra coroziuuii sau uzu rii, in scopuri tunc[Ional e (de CX., marlrea conductivitaPi elect.rice san a adcren tei aliajnlu i de Ilp it) ~i decorative, sau pcntru obttnerca unor copii metaHce. G. cnprinde galvanostegia ~i galvanoplastla. Prln galvanos/egie se urrnarestc dcpuuerea, pc obiecte meta~ice, a unui strut mctalic subtire (de ordi nul zccilor de m icron i), continun ~i aderent. Obicctelc, legate la polul negativ al sursci de curent continuu, se scuIuuda intr-o solut.ie ce contiue sa rea nictalulu l care sc depune; anoz ll stnt , de regula, solubili, constltultl din metal~I ce se depuue (in unele cazurl, de ex., la cromare, se folosesc ~i anozi iusolub ili, de plumb sau titan). Metalul suport trchulc preluerat, mecanic si chimic, tnaintca acoperirii, pentru ~arirca a dcrcntei (dacii m etalul care se depune nu ad era Ia metalul suport, se depune intti un strat intermediar, de obicei de cupru, aderent la ambele metale). JJecaparea urmare~te tnliiturarea stratului de oxid, prin corodare chimica; degrcsarea Inliitura griisimile de pe suprafa~a piesei; prin polizare, §leruire ~i luslruire se Imb~natiite~te calitatea suprafetei; Pl'l.n biiifuiI'e se trateazii piesa cu 0 solutl? de acid dilunt. 0 influentii importanta asupra calitiltii depunerii 0 au factorii fizico-chimici (compozitia, temperatura !?i concentratia electrolitu-

masura

(I. la conlccttonarea contnctelor. prin


depuneri de metale nobile (aur, rl.atina, rodiu, paladiu), La acoperirilc de protcctie trebuie sa se tina seama de posibilitatea aparltlei clemcntclorgalvanice locale, in prezenta urnezelii, daca stratul depus nu este compact ~i daca are pori, clemenle care produc coroziunea clectrolitica a mctalului suport. garll electril~, tmprejmuire din fire conductoare izolate fat a de pamint,. la care se COllccteaza un generator deimpulsuri de inallil tensiune (plna }a 5 kV) !?i de putcre mica, utilizat1l 1a pa§unatul dirijat. Cind animale]e atingfirele, pri!! corpul l()rselnchid Impulsuri de curent (nepel'iculoase),.

Gauss,

Karl

180
pc la horne. Exlstii fl. de cureul contiuuii (-+ masi tia de curenl canlitunt ), g. asiucroti (-> ttiasina osincrotui ), fl. sincron (-> tnasitia siucroiui ) ~i fl. spcciale (-> atnpliditui, g. de sudare, g. de [recnctitii ridicalii etc.). In conformitatc eu prineipiul reverslhllltatii rnaslntlor clectrlce, un II. poate tuuctiona, j 1l general, sl ca motor. 2. -> convertor. !Jcnerator iie eurent eehivaleut, generator care poate echivnla 0 retca clectrica lincara activa, in raport ell douii borne oarecare, debitiud un enrent egal cu valoarea curentului de scurtclrcutt al rctelei tntre cele dona borne ~i avind conectata, in paralel, o admltant.i (in cnrent altcruatlv) sau 0 conductanta (In en rent continuu), cgala Cll admitanta (conductanta) ret.elcl pasivizate In raport ell aceleasi borne (Icoretna !l.de C.C., teorema lui Nortlion ). generator de Ireevenjfi l'idicata, generator rotntrv utilizat Ia allmentarea instalatnlor de lncalz ire prin Inductie, Ia Irecvente cup rinse intre 1000 ~i 10000 Hz, Iuuctlontnd pe principiul varlatlel reluctantel circultului magnetic. At1l1nra~urarea de lucru, cit si cea de excitatie, sint arnplasatc pe stator, rotorul avlnd ercstaturi deschiso, fura lllHisurarc. Prin rotirca rotorului, datorit.a modificiirli rcluctautci circultulul magnetic, Iuductia rnaguettca arc 0 varlatie pulsatorie, en Irecvcnta dctcrrnlnuta de numiirul dintllor rotorici. Cel mai raspiudlt !l.de I.r. este g. Guy, la care Ilecare pol este tmpartlt in douii jumata!.i de 0 ·crestatura in care se amplascaza infii~urarea de Iucru (fig. 1:31). Polji sint prcvazut! eli crcstaturi miei, semirotundc, ell pasul egal Cll al crestaturilor rotoricc. Crcstaturile statoricc slnt defazat e la fiecare doi poli veclni eu 0 [umatatc de crestiitura, astfel III cit, daci'l In un moment dat dint li de pc un semipol slnt fata In fa\acu clintii rotorici, la scmipolul urmatol' dintii slnt in fala erestaturilor. eea mai mare

181
parte a f1uxuJui polar trcce prin acel semipol, care prezlnta reluctanta cea mal mica (care are dlrrtli In rata dintilor rotorici). Fluxul magnetic Imbratlsat de bobina de lucru este egal eu diferenta fluxnrilor celor dol semi-

generator

Van de Graal

de ordinul z.ecilor de rnA (sarcini elcctrlce de ordinul nrAs), care produc socurl elect.rice ~i fae ca ele sa se tnde,parleze ~i sa (wile aproplerca de g.c. FriedriDia (1777 -1855), astronom, geodez ~i Ilzician german. Prof'esor la Unlversitatea din Go ttiugen. Lucriiri de astronomic ~i matematiei. In 1812 introduce calculul cu numere cornplexe, stabilind corespondcnta biunlvoca 111tre numerclc complcxc ~i punctele din planul complex ~i elaboreaza met ode de reprezeutare contorma. In 1821 elaboreaza teoria erorilor, dind metoda celor mai miei p.itrnte ~i curba de distrfhutf e a erorilor (clopolul lui G.). 1n ca drul Socletiitll de magnetism din Got tlngen p e care a Iun dat-o impreuna cu \V. E. Weber, care a coordonat ccrcetarca Iutcmattonaln a magrtetismului terestru, construlest.e aparate (magnctometrul, 1832), dint.re care uncle se Iolosesc ~i az i, Imprcuna cu Weber, construlcste prlmul telegraf clectrornagneuc u tilizahll (1833). in 1831, G. puue bazcle slstemului absolut electromagnetic de unltiit! de masura (unitatea de Inductie magnetiea In acest sistem poartii numele lui G.), Iar in 1840 Iundamcuteaza Leoria potent.lalnlnl. Formula de trnnslormare a integralei de volum in inlegrala de supratata (formula Gauss Oslroqradskl ) are apllcath in electrotehnica (leqca [iuxului electric, legea [Iuxului magnetic). Contrlbutll imp ortaIlle in algeiJra (metoda G. de rez olvare a ststcmclor de ecuntil linlare olqoritmul lui G.), geomctria ditcrentiala, gcometrln neeuclidiarui ~1 mul tidimensinnalii, analiza mate.natlcii etc. Gauss,

maternaticlnn,

Karl

generator de tensiune echlvalent, generator care echivaleazii 0 re [ca lineara, actlva, in rnport. eu dona borne oarecare, avind tensiunea elcctromotoare egala cu tensiunea de mel'S in gol Ia hornele considerate ~i f'iln d conectat

Fig. poH: iar prln rotirea rot orulut predomina periodic fluxul dat de polul de un nume ~i, apoi, fluxul dat de polul de IIUll1e eontrnr : Irecven ta tcnsiunil induse in infa,:;urarea do lucru cste f = znj60, un de ti este turatia rotorului in rot/min, Z - nuinarul dintllor rotorului. La z = 320 s l ti = 1500 Fot/min, i=: 8000 I-Iz. G.de 1.1', esle antrenat de un Dl0(Or asineron en rotorul in scurtctrcnit, care face corp comun cu generatorul : putcrea agregatului este de ordinul sutelor de leVv/iar pornlrea se face en ujutcrul fl.utoiransformatonrclor, cure pot descrvl, pe rind, mai multe !I.!l(~ 1..-. Sin. qetierator de medie [recueniii, generato!' de medle irecven1a, ratnr de irecVlm!a rid!cll.tu. gllueratol' dare. g~.ne-

1.31 in serie en 0 tmp cdnnta (in curent ult.ernat iv), respcctiv cu 0 rez.lstentji (in curent cont.inuu), egala en impedantn (reztstcnta) cchi valcnf.a a retclei in ralj'ort en acelcas i borne (tcorema f~.'{I~ t.e., teorerna Tlieocnin-Helmholtz). gcnei'~~t~)r lotoelectric .. eonvertor t_~h:ct.rie_ toro-

[lcncratoI' maqnetchhlrodluamte, verte r rn.;.1Blictohidrodin~rHic. !!enerator terrnoeleetrle, §l10elettrit'. ijenCf.;3VOl' teruiotontc, llloionie. convertor c01Tv·ertor

oouterter-

1Jauss (G, Gs), unitatc de ma sura (toIerata) pentru lnductia magnetica in sistemul de unitiiti CGS electromagnetic; 1 G = 10-4T. Gil -> !Iillwrt. flencrator. 1. Ma'lina eleetrica care transformft energia mecaniea primiEi b arb ore in energieclcctricii cedata

de sudare, -... 11,32 !1.8 Stl-

!Jcneratol' Val] de Graul, masina electrostaticd utilizata in laboratoarele de ina1ta tensiune sau la t1cceleraioarelc· deparUc.u1e. Pe 0 banda izolanta

1l.83 (de ex. nata de ajutorul platina, o sursa t!11n11s de mat.ase cauciucn Ui) autreun motor electric, se aduc, ell unui pieptenc en dirrl i de sarcint electrice poz itive de Ja de curent continuu ell polul Icgat In p2.111Int (fig. 1~~2), cificii 5,35 g/cm3; punctul de topire !l58,5'C; puuctul de Iierbcre 2700° C. Dcscopei-it in 188G, fl. se ntiiizeazil> in cleetron ica (diode, tranz istoare) ~iJ in clcctron ica de puterc, dar in musurs. 111ai rnicri dec'l1. sihciul, care are calltil\j superioarc (tcnsinriea de stra ..... pnngere 111Ult mat rldicata). Ch(lGrghin, Ion S. (1885--1968), ingincr clectrul.ehnlclan roman, prOfeS01I" unlvcrsitar Ia Bu cnrestt, membru a~ . carlcm iei r\. S. P\.(_un5.nia. Promotor A 31 e1ect:rifidlrii C.3i10I' Ierut e din Romania, proieetcnt al unor lucriiri de electrlricare si aut.or al unor studii; t.chnico-economice privlnd introducerea tractiunii electrice (a introrlus no1iunea de trafic critic I;;i a dedu s [01'mula de calcul 01 dccliv ita t.li minlme de la care elcctritlcarea devine mali rentahila dccrt dublarea lintel). Contrtbu tli In cnergcticii i'i In teoria genern1~1 a m asin ilor clcctrice. Ccrcctare asupra Iunctionaru in paralcl a cent ralelm- clcctrice. Gilbert, William (1544-1603), Iizician ~i medic englez, Pionier al experimentarilor de elcctrostat icii si magnetostatiea. In lucrarea sa "De maqncte" (1600) dcscrle magnetlzarea prin inductie ~i imaglueaza globul piuniutese ca uu u rias magnet, stn diiudu-i ctmpur magnetic ell ajutorul unui magnet sferic. Introduce in Iizica notiunile elcctr icilale, pol magnetic, fortii elccirieil, arattnd dilerenta dintre atractia magnetica ~i cea elect rica. In 1605, construtcste prirnul model de electroseop, cu care pune In evideuta starea de clectrlzare a corpurilor. A impartit corpurilc in cotuluctoure ~i izolatoare. ~i a observat, primnl, disparltia magnetismului la Iierul tncalztt la rosu, !lilbeI't (Gb), unitate de masurii (tole-. rata) pentru tensiunea magneticii ~ tensiunea magnetomotoare In siste~ mul de unitati CGSem (nerationalizat). 1 Gb = 10/(4,,) A. !lirobus, vehicnl de transport tn Com1Hl, cu energie Inmagaiinata Intr-un volant cu moment mare de:inertie. In stati:,), de plecare volantul este antrenat de un motor electric, all at pe vehicul, In 0 1:uratie mare, Inmaguzlntnd energie dneticii. Dupii deconectarea de la .retea motorul trece in regim de geneeutor, fiind antrenat de volant, alimenUnd motoarele de tractiune. Dupa '0 distan\a de mel'S de cca 10 km t.u(latia voiantului scade Ia 0 valoare care impunc 0 nona inciircare ell -energle cinetlca. prin conectarca la ."etca a m otorului in urmatoarea st atle de' inciil'care. Mlcsorarea pierderllor de cuergie prin frccarea cu aerul se lPoate obtlne prin etansarca Incint ei ian care se roteste volnntul si urnplerea sa Cli hidrogen. G. nu polueaza ruediul .ambiant ~i nn necesttii Ntca de eon"tact pentru alimentarca cu energie electrlca, dar preztnta dezavantajul ,cii raza de acttune este limitaUi. ~llif{liracto;, locomotiva de transport ~industrlal (uzinal, minier etc.) actio·natii de un volant cu moment mare de iuertle, care tnmagaztneaza energte ,dnetica ~i 0 restituie la deplasarea vehicululul (-+ qirobus ). '1101
->

grata marim! scalare. G. Iunct iei scalare V(x, y, z), intr-un puuct, este un vector orientnt dupa normala 1a supratatu de nivel Y = const in punctul cnnsiderat, in sensul cresterii Iunctiei, cu modulul egal cu varlatia Iunctiel pe uuitatea de Iungime : grad V = !J.'V ev =vV= lim -- nu = -- no' unde ~ t>z-+o !J.I dl este versorul normalei (fig. 133), In

Fig.

133

coordonate carteziene, grad V = V Y = oiJV,oDV _oVo,-, .. = (-- "t- J ._._ -I- k--,l, j, k ,!lna
{he

semiconductor.

ay

fJz

Fig.

1:32

Banda transporta sa rcin il e pin~l la partea snpcrloara, unde smt transmise, eli alt pieptenc, unci sf'cre metalice goale instalate p c 0 coloana izolanta. Sfera se tucarca eu sarcini pozitive , tensiunea fata de piimtnt obttnut:1, Iuncl ie de eapacltatea sIeret, Iiin d de 1. .. HPkY. T'en stuue a maxima este limitata de rigicIitatca dieleetricii a Instalatiet. Pentru marirea teusiunii ~i a curentului (10 ... 20 mA), ultimele tipuri de g.V.de G. shIt iutroduse ,In gaze comprimate (de ex. hexafluorurii de sulf, SFe, sau .freon, CCI2F2)· germaDiu(Ge), element chimie eu proc prieUiti semiconductoare; numiirulatomie 32 ; masa atomicii 72,6 ; va}eJltele 4 ~i 2 ; cristale cubice; masa slJe-

t¥p'ad de protectie, sirnliol de clasificare sistematica a protectiei echipuenentelor electrlce tmpotrlva p:1tI'i.. ttt«ler ii apei san corpurilor strriine in ~nteriorul carcasei , precurn si trnpo~tdva atlngerli (accldentule sau int.eu~tionate) a parlilol" in ter'ioare aflate in .miscare san sub tensume. Dupa codul iint~TnH"tional, !l.de p. se simboliz caza cu Iitercle IP (cngL hrtcre1.eJnent pretcctlon) urrnat e de douii cifre , prima. de la 0 la 6, rcferit oare la protectio -con tra atiugerri ~i contra patrundcru corpurilor solido, a dona de la () Ia 8, ['eferitoare Ia protectia contra U1UCgelli. G.(le p. nOrll1(tie ale echipame.niului electl'i c sint prezentate i~l hbelu14; ele nu se refera la protec~ia 1Jpecialil (nlcdii en pericol de explozie, I;U vapori COI'ozivi, eu condi~ji spe· ciale de climii etc). g.mdient (grad), marime vedorial5 care dcscrie variat,ia 1n spa~iu a unci

versorii axe-lor de coordonate. G. poten\ialt1;lui electric V este egat ~i de sernn contrar en Intensltatea oirnpu lui clect.rlc E=V' = = - grad Y.

lim!, schema formnUl din puncte (noduri) ~i Iaturl (orientate san uco-ientate), ntilizn ta In t eorta sistemelor ~i la stu diul rcteletor clectrice. Ul'aHt.., forrn(;. naturala (stubi la) a carbonului, eli 3.tolnii reparttzo tl in cristnle }!_cxagonale ~i purltate ce uoate atingE~ 99,"D~19%. Masa speclflcii 2J2 g/crn'J; conduct ivitatca electdci~ (1,5 ... 2,:1 Oem) ~i termicii (120 ... l~H) V1l/(lTI grd) de v~lol'i mari; punetul de top ire 370(V'C, l]Ullzari: creu= zcte de topire in viti a meta!elor ~i sen::.icorHlnctoarelol'} inca.lzite direct sau inductiv cu ajutorul curentului electric (in ae.r !J. fln poate fi inelilzit la temperaturi mal mari de 500°(; din. C:.luza oxid£irii intense); anozi pent!' u

184
1:85 ncnS.I.JUlqns

grnp motor-generator
ell

!l;mn
HI
lUI

redresnare

vaport de' mercur.: c-

ydu eunrsro

.lectrozl pentru cuptoare electrice en arc ~i pcntru cupt.oare de clectroliza

aluminiului ; contacte clectrtce alunecatoare ( __ peril Ia masini clectriee); rezistoure de Iuciilz ire etc.

!Jl'Upeieetrngen, agrcgat format dintr-un generator ~i un motor primal' de nntrenar e (mo tor diesel, turbina 'ctlahur sau hidraulicii, motor eolian elc.), care transfoi-ma energta m ecanlca In encrg Ie clcctrica. G.Il. sc f'olosese, snrse surse eale mtc, 'in afara centralclor electrice, ca nutouornc de energie san ca de r'czcl'vii (de ex., in statille de terata centralizat.e clectrcdtnain stat.ille radiorelcn et.c.). agrego t

...

Gramme, Zenobe Theopht!e (182619-01), invcntator- belgian. Stahilit Ie Paris din 1856. In 1867 ohtlne u n brevet pentru pertectionarea unci rna~~ni de cnrent .alternattv, iar in 18G9 construieste qeneratoriil de curetit contituui cu autoexcilulie, Ia care adop tii infa~urarea in iuel a indu su lui si colectorul de la rnasina en magnet! permanent! a ltalianului A. Pacinotti (construita in 18(0). Impreuua ell ~nginerul.franci'-z I-I. Fontaine (ell care infiin\eaza 0 iabricil de rnasini clcctrice) dcmonstrcazu, in 1873, prtnclplul reoerslbilitiiiti masinilorclcctrice (posilbiJitatca functio'nllrii'unei m aslnt attt ca generator, cit ~i ca motor). ~4riEi, electrod

for(3sincron snu sincron), un generator de curent.ccnt inuu, 0 m asina excitatoarc S;i un motor de curcnt continuu de actiouare (fig, 134). Modii icare.i turat iei masinil de lucru se f'ace prin modiIicarcat.enstunii gcneratorului, l a cu IHu constant (guma de reglare 8 :1) '~iprill sliiblrea cimpulu i moterulul Ia 'put ere constaut.i .. (In gam a 2 :1). Ac-

_fjrlip_ motor-qenerator,

mat din tr-un motor de antrcnare

ttonarea poate tunctlona in 4 cadrane


~i realizeazii toata guma frinarea recuperativa in de tural.ll a motorulul ..

(clcctrollice san ionlce. La t irlsto are,

de cornanrla

Ia tuburi

t::

~I
H
~j

r,

Fig.

134 I nversarcn sensulu i de mcrs sc face prin schimbarca sensnlui cur~ntul[li de excita tie al gencr8iofului. ti.nJ.!i ..~ II tilizat la actionarea Iamirioarelor, ruaslnllor-unclte grele (rubcteze, strunguri carusel), tnstalatlllor de ridicat ~i transportat (t.clcf erice de persoane,

~
3 en
a)

(.::l.

"0·
C:.; ,,__ a

.~

I
I I I

.... ,.J

,"'

U
IV

<=lelEnuirea de g. cste lmpruprie


rl!1and6. pe g.).
~:Jl'Ut)

(-+ {:o-

~
1=

I ~~

:)
p,
;" ..

"0

c;

~I
&.:;

'i-~I

...~" t:
c,

eo nverttzur-, 8greg;:lt Iorrnnt din -:cloua san mai mult.e masin! clectrtcc, care schimbu paramctrh energic; clcctrice (tcnstunea, curentnl, Irecventa, numarul de faze).

orup

"lard-Leonard tate prin Irecare, dovedind cii tube corpurile electrtzate se exercita ~iI forte de respingere, BU nurnai de atractie, cum se credea pina atunei. Inventeaza (1650) opompa pneumatica eu care face experiente asupro vidului, observtnd cii sunctul nu 51!: propaga ill vid, cii vidul nu Intretine arderea iii ca anirnalcle mol' in vid, Iu 1654, face celcbra experlenta cu emisicrcl« ric ltlagdcbul'g .. prin care pune tn evidenla presiuuea atmosrerica. In 1670 eonstruicste prima met·· $inii electroslaticii, sub forma 11l1UiJ glob de sulf care sc rot.este si pri1·.' rrccare produce scintci electrice. !lulaIJcn'a, Sllftsh:Jl\<,i obt.iuuta dim eauciucn l natural, asemiinatoare en polieteua, :U~Ta ekj~::,U(;it3te, rczlst ent .. ::,i) Ia actiunea acizuor ~.i apci de mare, lltiHznta c31zo]ntjc la cablurile sub·'" marine.

masinl de extractie mlniere), IocomoLivelor diesel-eleetrtce etc, a tnceput sa fie concnrat de redresoarele en tirtstoare, fata de care are randament mai mic (produsul randamentelor celor trei rnasini de putert apropiatc), gabarit mare ~i neceslta tntrctrnere pretentionsa, dntorlta I1ZUl'ii coleetorulu i ~i periilor. CalHa tile dinamiee ale !J.m.g. srnt infer ioare actionrinlor ell t.lrist.oare, dat.orlt.a constantei mari de timp a circu itulu i de excitatie a generatorului. Sin. gl'Up Ward-Lronard. !iI'UP W~Il"!I-LeonanL

~. t:k,

sunbol

pentru

ora. lui Planck.


->

~ constanta

tant in Lransm isille distantc (slruiul H.).

radio

la

marl

iU, simbol pentru ctmpulul tnl>gneilc.

lnteusltatea

!;I"llj) mil1Ol'-gclle_, trnnstermator.

ratur. !Jl"UJlii de ecnextunt

n,

slmb ol peutru

hidrogen.

fU -, henry.

.;uerici(e, OUo von (1602-1686), fiziclan. mecanic, matematidan, jurist 9i ingtner german, Studli privmd rnagncttsmul corpur+lor si miscarea ~ometelor. In Hi33 produce eleetricl-

\Hall, E~lwln Herbert (1855-1938), t[izicirrn american. Pro[eSHI' univcrsitar la Harvard. Autor al uuor ~ucnlri asupru conductlvitatii elecitrice ~i termice a otelului ~i asupra tPl'opl'ietati!or fizice (tcrrnlce, elcctricc, magnetice) ale materialelor conducitoare si semleonductoare. In 1879, descopera ef'ectnl ce-i poarta numele !( _, cotuiertor B.), care consta in ap.u-itia unui ctmp electric imprimat de natura magnetica intr-un couducitor sal! semiconductor parcurs de curent, aflat!ntr·ull clmp magnetic ;perpendicular pe directia cureutului. 1!I~aviside, Oltver (1850-1925), mateim nt lcian ~i IIzician englez, 0 surdiilate progresiva u obligii, din 1874. sa se .consacre exclusi v cercetarii ~'?tiin~ifice. matematici, dezvolta -caleulul vectocial ~i introduce, In 1892, .calculul simbolic (calculul opcratiomal), cu multiple aplicatii In electroitchnicii. Contributti la studiul retelc;lor de curent alternativ ~i al liniilor telclon!ce ( cond it i.a H.. Be = LG _, iinii Inllai). A emis (independent .de ,\. E. Kennelly ~i de H. N agaoka) iipctcza existentei unci paturi at mos"fcrice iontzate, la mare alt.itudinc :(80 ... 120 km), care retlectu undele electromngnettce §i are un 1'01 impor-

In:

UclmlwHz. Hermann l,udwi!l Fl'nil· mUlti von (1821-1894), llz iciau ;;i medic german. Protesor univcrsitar la I{ol1(gsberg (azi Ku llnlngrad, V.R.S.S.), Bonn, Heidelberg 9i Berlin. A Iundamentat rnatcmatic ~j a generalizat principiul transinrrniiru si CO!lserviiri! energiei, enuntat de J. H. Mayer, §i a lntrndus notiunea de energle potentiala (1847). Contrlbutit imp 01'tante in liidroditiamica (ecuutille rnisciiri] turblonure a Iluldelcr), termodiaamicii (a intrcdus notiunile de energle Iillerii. §i legata), [izioloqia auzului §i vederit (a inventat oflalmoscopul, aparat de examinare a interiorului globului ocular), neuroloqie (a masurat viteza de propagare a inIluxului nervos), acuslica (a introdus notiunea de titnbru, ca 0 suprapunere de arrnou ici superioare ~i a pus bazele teoretice ale armonlel), eleclriciicte (a aratat caracterul oscilator al descarcarii prin sctnt el a unui condensalol' ~i a intcrpretat legea electrolizei, attrmtnd, in 1881, cii sarcina electrlcii este dtscontinuii). A generalizat aplicarea principiulul minimel actiuni la Ienomene mecanice, termicc, electro, magnet ice ~i optice. Henry, Joseph (1797 -1878), tiz ician american. Prnfesor un lvcrsit.ar Is Princeton. Lucrari de p ionierat in electromagnetism. In 1826 perfectloneazn eleetromaguctut (in ventat, in 1825, de englczul W. Sturgeon) §l construieste motoare cu electromagneti, Descopera (1832), independent

henry tie M. Faraday, Icuomenul de autoituluci ie elcctromaqneticii. A construit diferite tipuri de galvanometrc ~i un telegraf simplu, cu 0 lillie de 1,6 krn (1831). Numcle fan a fost atribuit unltutil de masura p en lru lndnctivitate - henry. be]Jry (II), un itate de masura H lnductivitattl (Induct antci) reprezenttnd inducttvitat.ea unci bobine (spire) tn care se produce un flux magnetic propriu total de 1 Wb, daca curent ul ce 0 parcurgc cste de 1 A. Hertz, lfeim:ich Rudolph (1857~ 189,j), fizieian ~i iugtner german. Protesor la Scoala tclmiea superioara din Karlsruhe ~i la Uutversttatca dill Bonn. A. dcvcnit celcbrutprtn expertentele in care a pus in cvidcnta uruielc electromaqnetice din teoria. lui J. G. Maxwell (1887). Cu . ajutorul unui aparat de rcz onant.i (1'0 zan atorul luiII.) a captat undele dc:.foarte !nalta Irecvcula produsc.de u n eclat or ell scintcl, realizlnd ast!cl prima instala ticde emisle-recep l ic a uudelor electromagnetlce. A dovcdit e:\ vit ez.i de propagare a unrlelor elcctromacnet ice cstc acccast en vi teza luminil. conlirruinrl astfel teoria lui MaxwellFaraday asupra naturii .electromagnetice a lurnirrii. In 1887, dcmonstrcaz~l ca cncrgia clectrlca se ponte-transmite ~i iara conductoarc. A studiat ecuatule elcctrodinmnicii pentrux'orpurl in stare de rcpaus ~i pentru corpuri in rnis care (ccuali ile 111axuit1lHertz). A cercctat influenta radia1,iilor ultraviolcte asnpra ·desci!.rearilor electricc, init iind ccrcctarile asupra fenomenelor Jotoe lectricc. Contrthutu In mccanica teoreticii (formularea Il.nor principii ale mecani.cii pc b;lze energe Lice) ~i in tcoria elasticitij.·tii. Numcle s;J.u a fast atribuit unita\ii de masura a frecvellfei ~ hertz. hertz (Hz), unitatc de masura penim frecvcn V\, egala cu 0 pcri(}ad~'i p e 5eeundii. In practicii se. folosesc~i

188
nmltiplii kHz ~i MHz. b tiirile de lnubii Jrancezaet englezii se utilizE:Gzii ~iclul pe secunda, 1 c!s = 1 Hz. heteropotar, cu mai multi poli de poluritntc diferitii. Ma~ina h. ~ masinil la care un pol de 0 anumita polnritate (de cx., nord) este urmat;' in d irecl.la tangcnttala, de un pol de polaritate opusa (de ex., sud). hexofaznt
-> slstem

189 prin sciiderca Ia valoarca minima ~ JIm ~i din nou In 11m (fig. 1:35). La 11 = 0 induct.la iuagnel lca are 0 valoare det.crmlnata (B = B; ~i B = = ~ Br), numit ii iiuluct ie rcmanenia ; pentru anularca Inductlet este ncccsar

Hurrnnzeseu

Dragomir

pnnlazat.

hexuflno rum de sulf, ·SF C' gaz en proprietatt izolantc cxcepf ionalo, folosit atit ca mediu izolator, cit sica mcdiu de slingere a arcului electric. la constructta tntrerupt oarclor ~j cablurtlor de energie. hldroeentcahi
--+

corulc nsclcarc al'egrosinle de 5 ... ... 10 fL!l1 (5 ... 10 g/m2) ~i se utilizeaz3 in mal 1JIUitC straturt, pentru a sc acop eri porii san eventuulcle dcf'ccte de [;::brieatic. H ,«. peniru cabli:ri are rcz lst.cnta rnccanlca mare~i sc irnprcgnc;lZ!l en ulci. Rigiditatca dtclectrica a h.e. cste de 80 ... ... 100 k\'!cn1 (prrn lmpregnnre, peste' 500 leV/em): perrnlttvltatca rclativa 1,;')... ;) (Ia h.e. unpregnnui ~ 4) ; factorul de pil'rdcri tg a = 0,03 ... 0,04. HU!J1IC;" D::ni,l Ellward (1831 ~ 19(0). ingtuer am erican de origtnc cnglcza. In 185·1, constru iestc aparatul telegrnfic imprimator' (teleirnpritnolorni H. brevcta t In 1855) Ja care cmitatorul dispunc de 0 clav iat.ura cu ;>8 de c lap e (Ident ica cu cca de la mas ina de scrls}, iar rcccptorul, stncronizat en emitatorul impruna litercle ~i semncle direct pe 0 banda de h irt.ic , cn u n mccanism ascmiiuator. in 1878, const ruicste un microfon Cll earlmn", care est.e folosit In acelasi an de Th. A. EcliEOll la tclcf'onul san cubobina de indlle~le. Cnntrthutir in magnetism. Hurmnzesen, nraHomir (1 S65~ 19,~4),. fiz ician roman. Prof'esor nnivcrsttar In Bucurcsti, !1102mbI'll corespondent al Academiei H.P.B. Cousidcrnt Iondatorul hl\'a\{tli1rntuloi superior clcctro tchnic din :Ftorntl.n.la (in 1910, !nfiin~eaza ~CO;]l:1 de Electricitutc pe Bnga Untvcrsitut ca din Iasl, transfermaui, in 1(113, in Inst itutul Electrotehnic dill Iusi). In tcza de doct orat, sustluuta 1a S orbonu, pAsupra unel noi dctcnninriri a rnportulul "u" tntre unibl~ne cler trostaticc f?i clcctromagneUeen, pt1blic~lUl in 1897, stabi1e~te ell precizie acest raport, metoda claborata fiind cit~\t:1 in tr8.Urtele de' fizie:"i dill ace! timp. 1n 1894, inventeazii ri:'clcdrinG, un izoluEt din $u1£ ~i parnf1nil en calHali superioare, en ajutorul ciiruia c()nstruie~te in 1806, un eleetro8cop perfec\ionat, care-i

eentmlii

(·lccLl'ic(1. Fig. 135

hidrogen (II),' eiement chimic, 1.(\ temperatura amb lan thin starc iguZO~lS~1: numarul atorn ie 1; rnasa atom ie;'i 1.00797; punctul de ltchcfiere 20,4]{ ]a presiuuca de 0,1 1\11"a. H. se ut iliz eazji ca gaz iz.olant, ''In r.icirca ruaatnilor iclceu-Icc de mare put ere ~i a matcrlalclor 'supracondnctoarcsaurirept combustlbll lri pilele en combustic ('-? 'convertor electrochimic ), . .htdroqenerator ma~ina slncrona,

hislerezis,feilOmen in care dependent,') uuci fnartm! Iiztce de o alta miirime dcpindc de scnsulin, care val'~aZ;;1 varlabila independcnta (crescat or. san tlescrescator). H. sc . munifcstf la 'polarizarea dieleetricilor (dependent» din tre inductia eledricii D ~i iutensit atea ctmpulu i etectrlc E) ~i la magnetizarca corpurilor Iercrnaguctice, In depcndenta inductiei magnetiee de intensitatea cimpului magnetic, B= = {(II), care in coord onate rectangulare repreziniacieluI dell. (-> cu.rba de magl!Ctizare). GiG/u/ de l!. se obtine prin cre~tere3. intensitatii cim,ll\lui magnetic II din. starea de magnenzare nula .Ia 0 valoare maxima lim (curba de prima magnetizare), apoi,

sii se sehimbe sonsul cimpului magnetic ~i sa obPnii valoarea IIe (cimp coercitin ), Ciclul de h. al ma tcrlalclor feromagnctiee (-> [crotruujneiism ) Inchide 0 suprafatii proportlonala eu energta nccesara oricnUirii Ul0111cntclor maguctice elemeutarc, cuergtc care se translorma in ealdura ~i detcrmina pierderile prin li., propertionale eu trecventa de mngnctizarc alternativri. H.de comulalie apare la electr omngnett! releelor, t ensiunea la care este atrasil armatura fiind mat mare dccit cea la care este cltberata. II. se mnnif'esta ~i la uuele instrumente de mdsura. hlrt!e elcetroizulantii, material electroizolant fabriea t din celulozn cxtras.i din Icrnn sau din plante textile (humhae, in, iutii), prin maeinare, spalare, clirninarca inlpuritat.ilor~ uscare ~,l calandrarc. 1£.0. sc lltilizeaza, aproape exclusiv, impregllata, in diferite S01"turi: pentru condensatoare, pentrn cabllll"i, pentru table magnetice, pentm tubllri de proteclie, pent'i"u mieaTolin ~i micabanda ete. II.e. penlTll

190 poarttt numcle 91 care a Iost 11 ti liz at de H. Bequcrel ~i de 50~ii Pierre ~i Marie Curle in cxperlen tele de radioactlvitatc. tn acclnsi an, hnpreuna en Iran cezul n. J. lVI. Benoit, desccpera proprietn tca razclor X de a ioniza aerul prin cure tree. In 1926, a pus In functiune, In cadrul Instltutuiui Electrotehnic din Bucurestl, prima statie experlmentala de radiodifuziune din Tlorndnia. Numcroasc ccrcct;lri de electrfcitate, rauia-tii X, magnetos trictiune, supraconductrvitnt c. A perIectionat clcctromctrul s i gulvanometrul, a construit Ull generator de curent continuu 1'1 :i (lU!) V, tenslune care, ~i In prezcut, punc problcme dificile la m as iria de curcnt contiuuu. A militat neobosit pentru dczvoltarea industriei ~i energet icii In Romania, I, simbol rontulul tana), pcnt.ru oteerrle
->

lntenstrntea en(valoare momen-

I, simbol pent ru protcctte antiexplozi va en sigu ran\_a in trinscca. I, simbol pent ru intensttaten eurentulul elcet rle (val oar e etectiva). I. simbol pentru noasa.
--->

Intensltntea

Iuml-

Ja aprindcre (-> comatuioi se poat c modilica valnarea r edresat.c. I. se uttlizcaza, m ai putin, ca redresoare (la tensiuni marl, la care ciiderca de t ensiune pc nrc. de cca 20 \7, nu micsoreazri prca mult ran damcn lul ~i [II' fi nccesafe trrtstoarc InserIatc) ~i, mai Irccvcnt., 1<1 -> conl acioarcle sialice de curen l i m ar! (de cx., lu masinile de su dat In punctc, de putere mare).
pe firth}) t cusiunii

inUrzierC3

Iukobl, Itorts Semeonovici (18011874), f'iz iciau rus de origine germona. A facul prima tnccrcnre de actlonarc electricii (1834), construind uu motor clect rlo aluucntat de 13 0 baterie de clemente galvanicc, cu care a pus in m iscare 0 barca pe Neva. Inventat or :11 'galvanoplastiei (1837) ~i al unui tclegraf imp rlmator cu clavlatura (tclelmprim a torul, in 1850). A folosit In Ilntile telegratice conduete electrice iz olat.e en eauciu c ~i fixate in tuhurt de plumb (1839), igniter, iUllHol'.

i!lHHol", el ecl.rnd de corn an da al unui ignitrol1. Vtrtnl de carburii de sil lciu al i. este cufundat in baia de mercur, care constitute ca todul tubului. La apllcnrcn unei t.ensiuu i in lr-c i. si catod (50 ... 200 V) strntul sub nre de gaz existent lnl re i. si haia de merom- se s triipunge ~i, . astf'cl, sc amorseaza dcscarcnrcn in arc din tub. Sin. igniter. iHnitl'on, tv]) rcdresor mononn orllc ell vup ori de mercur (-> tub ionic), ut.ilizut la tenstuni ~i curenti mari (su te ~i m il de A). Aprind erea 1. se face ell ajut orul -;. iqnilorului ; dupa amorsarea arcului, electrodul de eomandii I1U rnai are niei un ro1. Prin

llmuinnre (E). miirime Iotometrica eg"H cu raportul dintrc Iluxul lumilIOS CD, primit de 0 supraf'ata, :;;i, aria !l. a acestei supraf'cte, E = <P/A (i. Dledic; la 0 distributte ucunilorma a Iluxulul luminos, se aplica derivataE = d'J>jdA). 1. rrprezintii densit at ca superflciala a Iluxulni luminos. Unitatea de masura a I. jn SI cste Iuxul, Ix : 1 Ix = 1 Iurncnjrn''. I. se mascara ell ~,luxrnelruL L unci supratete intr-nn puuct 1), datii de 0 sursa punctlronuii ell iu l cnsit.at.ca luminoas.i in dircctia punctului cunstderat J,":1' annUl Ia distanta tl, est e dUft1 de relat ia E p = 1 cos i/d!... uncle i est e uughiul de inciden1aa razet de lumina (fig. 1~i6). 1. normota pe supratet elc ulile (i. medic minima adtriisib ilti } arc valor! dcpcudente de natura actlvltutil ce se rics!.5.,!oara si de precizla lueriirilor cxccutate (caU~goria tncapcrtl) ~i de contrastul dintrc ohiectelc ce Lrehu ie observatc ~i Ioud. De ex .• la lu crari de precizle deoseblta" cu det a l ii sub 0,1 mm (rnecan ica !ina) ~i contrast mic, pe fond intunccat, E.m'/'i, = 3 000 lx : Ia lucrart de preclz ie mica, eu detalii peste 1 mm, E min. = 150 lx, N ormcle impun ~i [aclor ii de u nijormitale a i ..

iluminat

electric
r;;-m'lnfEmax ~i de (),2... O,~), in tunctlc de

192
cconomice. Liunpile Cll iticatulescenta se. Iolosesc nurnai la Iluminiirt mlci (sub 200 Ix), clnd sint ucccsare aprindcr-i sl stlngeri Irecvcnte, sau dna este ucccsarii 0 lumina dirijata (L,«. local}, In alte sttuatii, ut illzarea lor est.e uerationalii, din cauza eticacitiitti luminoase rcduse (8 ... 18 lm/W); Iiimpile cu halogcni sint mai cfieicnte, dar stnt mai scumpe, Liitnpi le cu uapori de mercur de inallii presiu nc (en halon fluorescent) se Ioloscsc la Iluminatul exterior ~i Ia I.e. al halclor lnalt.e (peste 8 m), dcoarccc lumi nauta ridicaLa a accstor surse, dctcrminata de conccnt rnrca urior putcri mart in volume mici nccesitii incUtinli rnari de arnplusare. Ele nu asigun~l 0 uniIormltat e dcoseblta a lhnu lnarli ~i nu permit rcdarca culorilor. Ltimpile ell uapori de sodin dan rezultntc bune in I.e, al halelor inaltc Cll dcgajilri de praf si fum (de ex., in turntit or li) :)i in I.e. exterior, dcoarcce lumina ga.lben-ro~iatica a accst or su rse p:1t.runde hiue prin fum Iii ceatii. Liunp iie [Iuorcsccnte cu vapor! de mercur In joasa prcsiuue (Iuburiie [Iuorcscenic ) sint cele mal uliliznte rn I.e. industrial, datorita eficacltat it Iurninoase ridicate.Jumtult difuze ~i lnm iuanl.ei mici ~i posibiliUi fii de a reda corcct culoriic intr-o gUllltllurga de nuantc. Corpuri le de iluminai se nlcg in Iunct ie de modul de rasnindire a Iluxulul luminos (I.e. direct: semidirect, mixt, semiinclil:ect sau indirect) ~i de ccurlll.iilc de mediu. In mediile cu conrlij.ii grele de lucru (umidit.atc, tempcraturr rldlcnt e, degajilTi de praY san de substan\~e chimicc corosi"\rc, pericol de incendiu san de cKplozie) Lrebuie folosiLe corpuri de i.e. de constructic spcciala, etan~c sau antiexpJozivc. I.<J. cste realizat eli instalapi de i.e. de lUel'll ~i de siqLlrania (de l'czerva si de cvacuare). l.~. de' 5' iouraniii de ;'czcrvd (pentrll contilular(:~1 luc'ruilli) $12 prevedc in incaperi in care din C::J.1]Zaaci;iullii illvolllnt31'e a oanlenilol' In. intrCl'll-' perea a1imenb11'ii i.e. de lucru~ se pot provoca dcranj amentc so.u a varii ale uUlaj elor, incendii san explbzii, deran-

193

impedan!a

operajlouata

In planul de lucru EminiErnea (en valori respectiv 0,4 ... 0,65, cat cgorla inciiper-li),

iam en t.c

In Iuuctlouarca centralelor sl stat iilor electrice, cenlralelor tclef onice ctc., in general, la t oat e reccptoarelc de categoria 0 s i I. I.e. de sigupan/d de cl!acnare scrveste la evacuurea in siguranta a persoanclor In ccz de pericol ~i se prevcde la Iesir.le lncaperllor de u Lilitate publica in' cnrc se pot atla mai mult de 100 pcrsoane, In inciiperile de trecerc, coridoure ~i pe scar! care scrvcsc la evncuarea oamcni lor din cladu-i (cu peste SO persoanc). In general, I.e. de SiQLlranta necesitii snrsa indcpcndent:; de cncrgic clectricii (de regula, batcrii de acumulatonre). imagine, corp cu sarcina elec lrica (i, ,Zcciric{i) sau conductor parcurs de cu rcnt. (1. uiaqnelicii ), introduse ficli\' iutr-un elmp electric (magnetic) cu snprafc\c de discontinnitate, in de a su prlmu aeesle sup rnf e lc 5i a dctcrrnlnn cimpul tnt r-uu rued ,1 omogcn ~i izoLrop. lrct erminaro.i p oz it.ici sl a valorii sarcinil (cur.n tulu i) i. se face din con di tia de echivalentfl a clmpulu i din m ediul real C',1 eel {lin medtul Iict iv. Metoda l. se "nllC(\ ]a determiuarca ctmpului elcct~iC'. in e lcctrnstatlca sau a cimpului magriettc (stationar, cuasls tu l ionar de ex., pentrn calculul ~i capucttatti liniilor electrice.
h1l3Uil1G In comple x, rcprez cutarc line; f unctii periodice sinusoidale planul complex (._-> razor).

defnzajul dintrc curcnt ~i tensiunc. I. unui circuit cn R, L, C in serie (L - In ducti vitatea, C - capacitalea) esteZ = Y'R" (XLXc)2 uride XL = (UL = 2,,[L este reactant a inductiva, Xc = l/(,)C) - renctanta capacitivri, f - Irecvcntn, (,) - pulsatia tcnsluu il de alimentarc. I. are dimcnsiunilc unci rezistente si sc masoarii In ohmi (0). 1. cotnplexti, ~, este raporlul dintre t ensiu n ea nplicat« ~i curcnt, exprirna le in rcprez eu l are complexa, ~ = fbi!. = R jX = = Z exp(Jcp), uncle Z cste m odulul i.

complexe,. Z '::::;

V n" +

X2

(-+ razor).

illlpc<lan!i't caract ..rlsttcii (Zc), rn.irtrne rcalii ~i pozttivii cnractertsttca mediilor de propagure a u nd el or electromagnetice, egala eu raportul din tre int ensitatcn cimpului electric E ~i intcnsitatea ctmpulni magnetic H, Zc = = BIB. Dncii f.t estc permenbtlttat cn ~i e perm ltivitnten mcdiulu i considcrat, Zc = Z'D = Vf.to/so = 377 o. Daca medinl considcrat are plerderl (prin couductie sau prin histcrczls), i.e. se reprcztnta in complex. I.e.a n nei linii lnn.'l; cste o marimc complexu cga1a Cll rnp or+ut

V~/~;

pcntru

vid, I.e. est e

Fig.

1;»))

iluminal eleetrle, tehnlca producet-ii fji raspindirii lum in ii ZlrLHiciale P1'Oduse de surse clectrice, In scopul des[a~urilrH uctivitatii oam cnilor san in scopurl indus trtalc. L.e, cst.e caracterizat de: ilum inare.t suprafctclor utile, unirormltatca Ilum lniirii ~i luminanl ei (stratueiru) in U.J::1P~i spul.iu, culoarea ~i compoziti~l spectraHi a luminii, factorul de utilizare 0. f1uxului luminos ~i eficacitate'l luminoasa " surselor de lumild. L('. poate fi general (caracte:riza't dt' () huna uni1'ormita'ie a iluminari1). roca[ sau cOlnbina.i (care u5igul'[t i1urninari nutri, pc sllpl'are~e Hluitate, cu. SUIse de puterc redusi\). SIHS1.,k de lumina "se aleg in fuucne de nivelul de EumInare impus~ de compozi~ia spectrnhl a hnninii, de loc-v! de- arnplasare a corpurilor de iluminat, de condi\ii de ulcdiu arnbiant ~i de considercnle

-"

. z;

a in La-

Imaulne place.

l.<apI:lc(_~, traJ1Si"ni'lllata

." unde R, L, G, C ju)C stut paramctrit Iineici ai liniei lung! (rezistcntu, inductivitatea, con duetantn ~i capucttaten un ita t ii de lungime a l in iei). La liniile fara picrderi ~i la cele'la care este sat isfaeutii rclntin GL = nc (couditla lui lIcavlsidc), I.e. este reaEi ~i are =

1/ R

I -----,

I G·+

+ .iu)L

illlp~daH!il (7:), marimc Tealii ~i pozilive, cgala eLl raportul clintre valoarea efecLi\-:l [_Tv a tensiunii alternaUve ap1ic~iLl la borncle unui circuit linear, pasi\· si -valoJ.rea efeeliva a Clll'Cntului i, t;l re'iim sinusoidal, Z = Ubi] =

valoar-ea Zc = VJ]C (-+ /inii Sill. impecian,ta de undii. il1lPClln.U!:l Ile nu!l.a, impe!lanli1 teristiea.

lung i). earae-

= 1.1- = lin" X" = lIVG" 13" = = R 'cos y = X/sin rp = cos 'fifG = = sin y/n; unde Y cste ad]nitall~8, R -- rezisten'ta, X' - reactant-a) G con !llctanto., n - snsceptan ~n, '?
13 c.

.+

imllCllan!i1 opemlionalii, marimea complexa ~(p) de variablE\. eomplexi'i p = (J ju), care caro.cterize:\za 0 re~ea lineanl_, egaU\ en raportu1 dintre transformata Laplace a tensinnii ll(t) ~i a curentlllui i(I), In comEtii initialB

83

tmpreqnarc nule, f{_(p) = i[u(I)]i.'i'.[i(t)J. Lo. a unui circuit serie R, L, C este!:_(p) = R -1-1- p L -1- 1/(p(;), cu p = je.). Iruprcqnm-c, muplcrc a gohu-ilor din iz olat ia cnhlurllor, condcnsutonrclor ~i bobinajelor mnstnilor ~i nparatclor elect.rice cu ajutorul unor sulrslanlc de L, in scopul uuirtrl! rigidibl\ii d ielccl ricc , La in I ii sur ~'i i I c r I1l a ~ in i lor e l e c t ric c, i. m.ircstc rtgiditutcn m ccnn lcri s i conduct ivitntcn tel"lnicii a izolnt ici. Subst antete de I. pot fi lacut-i , ril.5ini sintetice sau 11l8Se de compundarc, lnninte cJe i., iz ola lia lrelmic u sr-atfi : uscarcn se face prin convect ie, en ru d in l.ii intruros il sau in vid. Hob iucle nialeabile se iruprcgncnz a dupri introduccrca lor in crcstatura, prin itucrsi une, Ja presiunca atrn os [el"ic~l sau in vic], sub presluue, lu G... 8 at sau lu cald, la temperatura ele 150'C. Dupri l. urmcaza 0 uoua uscnrc. pcntru vaporizarca solvcutului s i rntiirh-cn laculu i si, eventual, 0 n oua i., pcntr u urnplcrea golurilor rarnasc prin indc]lilrtarea solvcutulu i. Bob incic riqidc se unpregneazri en mase de i. S:lU en rasin l sintctice, inaintc de fix area lor in crcstat.ur.i. I. eon den S C1to are lor se lace In ca ld, dupii uscru-en bohinelor, in cu reut ell' ncr si apoi in viii. Dupii i. bob incl c C011clensato3l'clor trcbuie tinutc in rcctp iente inchise crmetic, in care so PI! n substan tc higroscopicc (stllcngcl). l. Invcli~ului c a h III I' i lor de cuergic sc Iacc CD suhstuu te ignUuge, care fac invclisu l rez lst.ent In foc; in contact ell flaeara, Dccsl:e sllhstan~e fonneaz:1 0 crnsta slicloasa, gren J'uzibiEi, care irnpicdic{l propagarea focului. Diupnis, vari,-'(~ic brusca, de scurla duratii, a unci milrimi (tensiullc. curent etc.) intre 0 valoare illipala ~i o Va102l"e fina Iii. apropiata san cgaln cu prima. 1. cJe inaltil tcnsinllc ~i de eurent in tens se alllic~l la incercarca 111ateria1elor .:'i ecllipfuncntelor Ja ~ocllri de tensillne ~i curcnt. J. se mai folosesc in electronic,,_ de pulcrc (de ex., Ia comnn da t.irist oarclor) in Ieleromu n lcnt.h.

194
§i

105
a t eusiu nii diulre elOU3 puuctc, dupti tnal t im eu coloanei luminoase a tubului. I.de joastl f. au forma unui stilou st smt prevazute, In un capat, cu 0 surubclui la, care coustltuie un electrod al tlllmlui; celjilnl l capii! are un suruh nie tallc, care trclmie atins ell mtna in timpul incercilrii. T'cnsiunile sub 70 V llll stut sesizatc, deci i.dc- t. nu nsigurii 0 protcctic ccrta tmp otrlvn elcct.tocutiu-ll. Ltl« irwlld i., u t illzn te in stn l.iil« ~i posturi1e cle 6 ~i -I" k V, all forma u uo r tuhuri lungi, iznl.mtc, prcvazu te cu un ocular: "lllainte ell' folosire, I.de t. trehuie verificat prin at ingercn unci inst.ala l.ii aflat e sub t.ensiu nc,
i ndit-e de illdipcre,

Indunrlvltate

etalon

Iudh-uto r {Ie succcsluue a f(lzelo1', apnrat de dct.errn lnarc a succc siuntt tazclor uuu i sistcm t.rifnznt. I. de s.a [. rotatio constii din trci bob rue d er alat.c in spatrn cu 120°. care produc un cnnp magnetic ln virt.il or atu n ci cine! stut alimcutat.e cu cnrcnti t.rilaz ici ; aeest cnnp produce curcn li tu rbionar i intr-un disc mctnlic, care, sub actiunca Iortclor clcctrom agnctir c ,e rntcstc, cu turatte mid, ill sonsul su cccsi unll Iuzc lor. I. de S_Q [, stoiic, cst e un aparat format din patru ramuri cu rezistoarc ~i eon.tcnsut oarc ~i elonii tuburi lum iucscent e ell neon; in Iunct lc de succesiun ou Iazclor (N, S, T sau u, T, S), arrle u n tub sau ccl.ilalt (fig. 1:l7).

Daca toate spircle stut tmbriitisut e de aeclasi flux fascicular, i. mutualii estc propor tionala ell produsul uum erclor de spire ale circuitelor cuplatc,

Fig.

138

pnram et ru adirn cnslonnl Ioloslt Ia calculul inst.ala liilur de ilu m in al interior Cll metoda ---> [actorulni de nt ilizare, egal ell rap ortul (li.11~IIU;! 1)/11, mule L, I srnt lungi·111(,:\

~i !;"I\,il)l(':l IIlC£II.'(,l'ii., inr l, ----ill~\lI.illl'·" Ik suspcndu rc a corjlulni de i l utuin.i l 1:11:1 cie slipraiaia dc' lu cru.

'nl1ll ....
creE

I1".-t.

i ndur-tiv ltu te.

Fi;;. 1:l7 indicator de lensiuu('<, dispoziti': e1.1 care se stnbilqte prczeniCl S811 8bscn-~a tensluuii intr-o instak;_tie ('lcetrieu, hazat pe clescarcarea cJec'Lric{i lntr-ull tub ell neon r8reJiat. Prill atillgerea clementulni de instala\ie (conductor, priza, born,\ cLe.) en dcdroelull.de t. se produce amorsarea clcsciirc,lrii in tub, incl1idcrea cm'clltului 8ltcrnativ se face prin (81)8cil3!ile fal{t de pamint (curenti ca]lacitivi). In cnrcut continuu i.de t, pCl'nlite ~i 0 cvaluare alH'oxirn~lti"T(l

lwlut'iivl(alc (L), miirimc scaJarii egalii cu r.rp ortu! din tr e Iluxul magnetic in1.3nl:liL ell un circuit J; s i curcntul i (':11'(' crccazri accst i'lll~, L = 0/i. t )~IC~~t pcrrncab ilit.at ea n1ediului' in cure SC s tubtlcstc cimpul magnetic ("sk eons Iant a, i. nu dcpinue ell' curvnl., ci numai ell' forma .. duucnsiunile gcomctricc ~i numarul de spire :II cucuilulu i ; in c:ircuitele Icro111:1 11("1 iiT (nclincn rc) i. 1111 este C·IIII'-I:1III:I . .1):1(" ..-1 0 i>ol,ill~ are N Spil'c' SllJlI.·aJlIISC, s lriilni lu u- de ncclas; nll:-;_ fascicular <I) ~i J\ ~.C 1j Bm estc pCl'meanta (11m -- reJllctall~a mngndidl .. 1; = NeD. L = NcDji =N2A. I. ]lro;-;ri~ sc rcf~r{t la cazul in care f1uxlll magnetic esle proc1us chia!" cle curcntnJ din circuihll Cll care este in]{'I1~llit, Lu = eYn/il' r. llluiuaid lIe ~= eY12iil se del'ille~ le ChId illlxul '.)J" ill](l'l~uit ell 1m circuit 2 esie pruclus de cureutnl il cJiutr-un circuil, I. cll]lbt magnctic Cll prinml (fig. 138). Pac:, mccliul este lineal', L12 = L21.

L12=-N,N2-\_12 (A12-]lcrmcanta rcr-iprocii ). In 111 a ~ i II i lee I c c t I' ice i. rcprczlut.a factorii de propor tionalit ate diutrc Iluxu ril e totale si curcntii din infilsnruri. 1_ unci infasuriiri la care se ~Ollsielerii numai tnlautuu-ca ell Iluxul propriu cste i, proprie; d,lca inEl~llrarea cste inlilntuitii cu fluxul creal de [lite bohme, i. este mutuala. Fluxul magnetic total prorlus de 0 In[il9urare sc ponte dcseompun e in [Iii» ulil ~i in nux de scapiu:i, cDl1 = tD" + W" (in general, Il nx ul ul il strribat.c inlrcficrnl mnstnil ~i inlautu ie alit inf,isurarea st.at oricii cit ~icea 1'otorica). 1. ulild, L.'l = = N1cD"./il' se refera la fluxul util : i.tie scapuri (de dispersie ), L" = = NltDa/il - la Iluxul ele sciip.ir}. I. utiJii, prop ric, ele sciipiiri ~i mu tu al.i sin t legate prin rclatirlc : Lu = Lu -La = LI2:V1/N2 (cD,,=<P12). Unttatea de iuasurii a i. este henry, H. Sin.
indLlclan!a.

imluctivi1ate

cielidi

--->

reactan1ii

ulna.

illdllclivilate elalon, holJin3 lara miez de ficr, Cll indllclivitatca constanti\ 9i rezistenta fom-te recllls(t, inclepenelenta de frccvcnta, intre annmite limite, confec\ionata din conductor lit at, izolat, pc 0 C31'C3Sade pOl'"\elan sau 111armura. Se construiesc i.e. eli valori cnprinsc intl'e (l,1 mE ~i 10 II.

illductor inductor, parte a unui circuit magnetic av tnd rolul de a crca fluxnri masmctice care sa produca tcnsiun i electromotoare prin inductie clcctromagnctidi. La 0 In a ~ ina e I e c t I' i c a i. poate Ii amplasat pe stator (de ex., la masina de curcnt continuu), sau pe rotor (de ex., la runsiua siucrona). I. nllmcnt.at ill curent continuu are polii mnsivi sau Iamclat i, eonlectto nntl din otel moalc; i. de curent alternativ (de ex., statorul mnsinii asincrone) este conIeclionat din tole de tabla sil icloasa, tn scopul mics or.u-li pierderilor prin h ist.crcz.is 9i prin curenti tUl'bionari. L" uncle t ipu ri de masini clectricc i. este format din magucti permanent). La Ln s t a l ut i i l e C I e c t I' 0 term ice de in calzlrc pr in lnductie pcntru tratamente t ermice snu deformari plastice la cald, i. crccaza Iluxul magnetic varlnbil In t imp, care stl'iibate piesa de lncalzit. Dalol'i1i'i dcnsltattt mari de curent (pina l a 6 000 A/cm') i. sc confectioueazii, de regula, dill tc,,'; de cupru en s ccttunt de diferl te profile, prin care clrr ula apa cle r.icn-e. 1. pentru callrc superficinla, aliment.a l e la Ircevente medii (2 500 san 8 000 Hz) san in alte ('70 ... 500 kHz), an una sau mai mul l c spire s i 0 forma nrlccvata formci pieselor cc se trat eaz.i. I. pentru tncalzuen in protu nz ime au spirele izolate, electric, una lata de all a, 'ii termic, fata dc pieselc

HIll cireul,) apa de l'acirc. I. cst c a n.plasat pc 0 coloanri a circuitului mnznetic al cup torului, asemanator cu ~ unu i trnusf'ortunt or. J. c 11 P t 0 a r e lor de induc\ie Cll c r eu zct estc 0 hobin.i cilindricii, tutr-u n singur strat , confect ionata din profile goale,. de di lcrll c forme (Jig. 1:19), priu care cireula apa sub presiunc. La 0 t cmpcrntnrsi a apei de ra cir c de 25'('. si o vit ezu de clrculati e de 1 ... 1,;':; ;"l/S, densitatea de curent poate atiuge 20 A/mm2. Grosimea p erctclu i tcvii trcbu ie sa fie de ccn 1,3 ori _,. olincimea de piilrundere. Iuduetle clcctI'lC:l (It), mnrnne vcct ol'ialii de stare care dcscrie cimpul electric In corpuri diclcctrfce, egal:l! en prorlusul dintre permitivttntca s [! eorpului, consldernt iz ot.rop ~i lntensitatea c1mpului electric E, D = sE (_, legea leqiiltnii dinlre E, fj ~1 P). Sin. deplasare electrica. iuduette clectrolllafJllc1icii, fenomennl de prorlu ccre a unci tcnsiu nl e10ctromot.onre in tr-un circuit electric jJrin vnrial ia in timp a Iluxulu: m.u.net ic cnrc tnhiutule cu-cuit ul cons iIcrnt. i\ lost d escopcrit de xr. FarachY in 1g:Jl. Daca circu itul cst e fix fa\,\ de cirnpul magnetic in ChlC'L or, l.«. s c race 11), in transiortnare (de cx., Ia transf orm ator si In uncle mnsuri de cureut slternativ); dacii circl~litul sc (;cpla-

197
fenomenul se numeste autoiruiuctie. I.e. sta Ia baza eonversiei electromecanice a energiei (_,. leqea l.e.),

Industrle

clectrotelmica

prorlucntoare

Induette eleetrostatlea, Influcuia eleetrostattea.


Induetle maglleticli (R), rni'irime vectorlala de stare care descrie ctmpul magnetic In corpuri, egali'i cu prodnsul dintre permeabilttatea magnetica f1. a corpului (considerat izotrop, linear §i fara magnetizatle permanenta) J>i !ptensilatea ctmpului magnetic H, JI. = fl.-!£. (-"-+ iegea hgi1turii dititre E, R ~i M'). Integrala de supratata 3. i.m. este fluxul magnetic, CD= = ~B ds. Unitatea
S

de miisurii

a l.rn.

estc Its La, 1 T = 1 Wb/m.". Indus, pnrt e a uuu i circuit mucnctie In care sc pl'odue Lensiuni el~clromoloare intillbc de cimpnl magnetic :II iudu ct.orulu i. La m a ~ in i l e c1 ('.c t ric e i. poale fi amplasat pe stator sau pe rotor. In general,. i. estc sediul uuor curen l i altemativr, motiv pen tru care miezul sau Ieromagnetic se conf'ectioneaza din tole de tabla silicica:sa, izolat.e, in scopul III icscrarii pierderilor in riel' (en execptia U110r masini speciale, de ex., masina unip olara, 19 care tensiunea electrcniotoare inrlusa in Inf'asu rarea 1. este continua). hHln~t.I'ic eJee1ro~(_Jlllh(,2J r:n:nufil a 111duslriei eOlls1_!.'u("to~lre de n13~jni c.~'tIC se OCUp{i eu prOdtlctin de cchipamente eleclrice (nla~1I1! :;;i aparate electricc, materialc electrotehnice ~i componcnte de circuit, nrl!cole eieetrotelmice de larg consum, Jampi electrice, cnptoare electrice, ins;' fila tii electrotc!'mice ete.). P:ractic inexistenta ~nair:tte de anul 1944 i.e. romaneasc{1 a stins In prezent un !naH grBd de dezvoltm"" tehnica ~i de diversificare a produselor. Echlpamentele elecb:ice fabi'icate in tara asigura pe deplin ccrintele interne, 0 mare parle fUnd 50licitate 13 export. Principnlele Int:repl'inderi (1)

o
a

c
Fig. 1:J9 scni!. relativ la fIuxul magnetic im!uctor, i.e. se face prin mi"ccue (in particnlar~ prin roL:r~i.e») CU1l1 cste cazli], de ex., la ma9ina de curent cOll.tinuu. Dad. fIuxul magnetic inductor este prorius chiar de catre curelltl" din cir{:ll itul in care sc j_]] cl1J,Ci:..~en:~~unea, t

de incalzit_. a CarOl' te-lnpe.ratllI·~\ poate [ltinge 1200°C. 1. C\lptoarelol' cl c i n cI u c tie c \I C a 11 a I se conleeponeazi'i dill bare de CUpl'U de sectiunc dreptunghinlnr;1, racile ell ael'nl sllflat de un YentilatoI', san, Juai rar, din teava pl'ofi.lala prill care

de echipament electric sint : I. Elecu-opu t ere Craiova (masini 'electl'ice sl translormatoare de mare put ere, aparatc de Inalt.i tensiune. trnnstorrnntoare de masura. locomotive elcctrice ~i dtcscl-elect nr.c) ; Uz inn Const.rucl oare de Musini RC9i~a (gcneratoarc sin crone ~i motoare de mare pu tere, turbine hldraulicc}: I. Electromotor T'imisoara : I. Ele'ctroprecizie Sacele ; I. de M asinl Electric", Bucurcst i : T. de Mot oare Electl'ice Pit est i ; I. de Trnnsrorrnatoarc 91 Mot.oare Electrice F'iliasi ; 1. Electrotehnica Bncurcsti (mutatoare pentru actiouar! .elect.rice, redresoare pentru el ect.roliza, transformatoare dc sudare etc.) : 1. de Piese Radio ~i Semiconuuctoarc (lPES) Bancasa (cornpouentc clect ronicc, diode de pu tere, tirrstonrc, triacuri); 1. de Produse Elcctronice si Elcctrotcnnlce Electroarge~ Curlea' dc Arges (conrlensa toarc, rezist.oare, pot cul iomctrc) ; 1. Ccncct Bu curcsti (conectoarc); I. Electromngnetica Bucurcsti (rclce §i instaJaiii de tclecomuruca ttl) : 1. Elcc tronpnrntu] Bu curcst i, 1. Electrocontnct Bot osani, 1. de A pa rat e El ertrice TItu (aparat e electrice de joas{t tensiun c) ; I. de Aparataj Electric Auto ~i \Iotoare Elcctrtce SIintu Gheorghe ,Covasna); I. de Izolat oarc Elcctrice TIl'gu Sccuicsc : 1. Electroceramlca Turrla ; I. de Cnhlu ri ~i Mat eriale Ef ectroizulautc Buouresu (con densatoare de putere) ; I. de C~lule Electrice Prefabricate Baile~ti; 1. de Panollri ~i T;lblollri Eleetrice Alexandria; 1. de Aparale Electrice de Miisunl §i IndllStrialc (lEM1) BUCUl'e~ti; 1. de Apal'ate Electrjcc de Masurat (IAEM) Tinli~oara; 1. de Aparatc de ~Ii'tsllra 5iControl (TAMe) Otopeni; 1. E!ec'lrotilni~ '(sculc ~i n1utritc pcntru Le.); L Electrobanat Timi~oara (elements galvanice llscatc, corpuri (]e ihnninat); L Ele(';tronlure~ Tirgu l\Iure:) (apamte cle.ctricc de nz c2snic): 1. Ste.nua ElecLridi F'ieni. (EilTIpi elec-crice en inculldcscenta); I. de Clncscoape Bu(:tl!'e~ti (liimpi fIll oresccnte); I

198
Acurnnlntorul Bucurcsti, I. dc Produse Elcctrotelmicc Blstr ita (acuinulatoarc). Dintre reallzartlc de prestigiu ale i.e. rornancs ti sc pot cnumera : aut.otrnnstormntorul (Ie 400 lVIVA, ,100 kY; turbogcneratoarele de 330 M\Y; hidrogencratoarcle de 200 'VIVA (instalatc Ia hidroccntrala Poi-tile de F'ier) ; actlonarcn elect.ric.i Cll mutat oare a strnngulut carnsel de 16 m : mctroul din BncuresLi etc, Romania partictpa activ in 'organistnul 1:'\TERELECTH.O al Comisiel Economice de Ajutor Hcciproc (CAER), iustit.ut.ic int.crnationala de ccrcctar c si sl and ardiz.are ill Le., la Corn isi a Elcctrotchnica l ntcrnutlouala (!EC), In Organiwpa l n tcruationala de S tandurdizarc ([SO). Inel de !Ilmlii, incl de protectie. cu dispoz itlve de scurtcircultnre a i.e., care realiz eazji concomiten t sl ridicarea periilor, In scopul mlcsnriirit pierderilor rn eca n ice prin Irccnren periilor de I.e, Iuiluentu electrostaticii, Icnorncn de separate a sarclnil or clectr lce pc u n conductor neutru izolat, rcsp ectiv de morllficare a reparti tiel sarcinilor elcctrlce pe u u conductor Incar cat izolat, sub actiunca unui cimp clectrtc exterror. Sarcinile separate priu i.e. creeaza u n cimp electric propriu, de in tcnsit.atc egala ~i de semncontrar cu intensitatca cimpulul electric, care ar exista in interiorul corpulu i in absenta lor (cond it.ia de eclrilibru electrostatic). I.e. produsa de instaIat iile de lnnltii tcnsiune poate determin a apsu-ltia u nor tonsiunl p criculoase, fata de pam in t, in obiectele metalice allate in cimpul lor eleclric. 0 I.e. importanta exercita li nia de contact monofazatii (25 k V), la care tensiunile fa fa de pam int ale obiecr.elor conrln ctoare din zona de in lluenl.a (dlstanta sub 10 m fap de f ir ul de contact) pot 51 alinga su te de V. Dacii Gli: estc cnpacitutca d in tre conductoru! anal sub tcnsiune ~i eel inIluentat 9i C20 - capacitatca a cestui a ia\a de p arnlnt , tenslun ea care apare prin I.e. in conrlu ctorul 2 cste (fig, 140) ]Ua= UIC12!(G12+ C20) ~ UIC12fG2Q' (Gao jb- Cn). Dac;l 0 persoana ell rezistell\aLcorpnlui Ri; (in general,

199
mult rna i m icii c1ecit reac tnnt a capac it ivii (.,C20) a tinge c onduct orul inIlucn Iat , p rin ca s c In chi de la ps nnnt un curent de dcscrircurc Ire ~ UZ6)C20 cu alit ma i marc, Cll cit cst e rnai mare capacitntca C20' e]eci lungimen dc p araIel isru Int rc ccl c doua cunduct oarc. PrincipaJa masurn de protcctte fa~a de Icnsiuui le aparnt e prin i.e. 0 c ons t.it u ie Jegarea la ~il]{l a t ut u ror ohiectclor inelallcc : accns ui masnr.i cst e foart c import ant a la cxccutarca de lu crari la Iirul de contact deconcct at al unci cui Icra t e duble. in timp ce ccalalt a lin ic de contact se ana in Iuuct.iuue. Sin. inductie electroslalicc!.' , inlillcnla eleetroma!lllcticii, fen omen de ap a ritie a un or Icnsiuni , perturbat.onrc snu pcriculoasc, in condu ct on rclc p ar.ilelc cu 0 in st alat ie de cu rcul al lcrn aliv. 11:nClln" de curr-nt i illt<'ll::;i, 'prill uu lucli« 1'1cl'lrCll1ug]1(:_ li .. Lilliilt- Jl\Ollofal:llc (de cx ., linia ole (,()Jllnet) ('xcrcil,i 0 i.o. mult mai marc d cci l ccle t rifaza l c in rernru cch ilihrat , la care ciurpu l magnetic exterior este pra ctic 11Ul. I.e. asupra u nu i conductor paralcl cu Iirul de COil tact pc 0 lungimc L dct crmina ")1:lI'i\ia tcusum ii clcctrnm otoare Ue= 'c~J«"L12 II, uncle L12 cst c in duct ivil nl en rnu Lualii din t rc linia cle contact ~i condtlctornl infJuenlat, pc unitatea de IUllgime, Him: I - cUl'cntlll in linin de contact; 6) plilsatia cuj'cnlului: Jc - coeficicnt s1I1Jlll{itar ce 'line semna de ccnmal'ca procllls{l de ~iIlC, elll'ciliul din sine induelnd 0 tensiUllc de sennl co;]tra1'. Scoatcrea liniilol' de telecomullica\ii, paralclc cu calea IeraHi eleclriIicaHt. de nib i!' sc face prill introcluccrea lor in cabl~r; sulltcl'ane. Proteqia impotriva Le. se ponte i"ace prin lcgare[l ]a ~irla u ('011dllctorlllui inJJllcnlat. iar cJiminuarea ei, prin n1ic~orarea curel1~j]()r v8gabonzi; in SCopulll1arh'ii c(1'Dnarij produse ell' ~ine (evcntual, lltilizaJ"ca trausformatoarclor mg{tlonre).

lusrulatle

electrica

lucl de protee!ie, armutur.i foiosit{l la uncle apara te de inalLa tensiuue (de ex., Ia cx trcrnitritile lanturtlor de izulatoarc) pcutru a inlluenta rcpai-t itra clmp uln i electric intre purple conductoare si a proteja suprarata izolat.orulu l in caz de str.ipu ngcre. Sill. inel de gardcl. inel !Ie scurtclreultaro, iuel conductor care scurtcircu ite.izu hnrcle colivicl anot.orului asincro n s.tu hrrrelc de POI'nire in nsiucron (de aru or l.iznre ") a xnaxinii siucrunc. In crzul b.uclor de >,\uminil1. i. se locunfl SlliJ lll'csiullc oclata Cll lnrde; h lnrele de Gupru, imhinnrca se face prin sucLn·c. inele colcctl)are, ansarnblu de inele conclncto:lre, izolate lntre ele si raUl de arllorele pc care siat mont;rte, ia care se lcaga cKtrcrnitii~ile ullci infa~uriiri mobile (c1ispusc pc rotor). pcntru a putca n legate, _prin interInetUlll unor p~i'ii. Ll circulLele extcrioare. La m'l~il1ile sincrone prill i.c. se alimenteaza in cnreal continuu illfii~urarea de eKcitafje a rotorlllui: b motoJrele asincrone eu rotor llollinat prin L(:. sc -[J.ce legatura la rcostatuI (Ie pornir~ sau cl8 modificare a tllmpei. U nelc llloloare '1sincronc en rcostat lie pornirc sint prcvi\zute

,1.

ins1n]ane cJuctelor

(L l('r1I'id!'l~, totalit~dea ('011~i cchipmncntuJui electric,

avinrl 0 Itmct ic dcterminalri in produccrca, t ransp ortul, dist ribut.la suu ut iliz areu cl1crgiei elcclrice. i». de uliliz arc (In consunia tor) cuprind rct cl« de alitncutatc, care pleacii de 13 h.u-el e de joas[t t cusiuuc all' posturilor de transf'orrnnrc piD{1 In pu n ctelc de dist rihu t ic (Iuhlnurl , cul il de bare) si reicle de tlislribulic, concctntc la rccc pt oarele iudividu ale. I.e. au clrcuit c dist inr t e pcn tru recep loare le de 1"oqa (de regula cite un circuit p ent ru Iiecare receptor) si pen tru rcccpt oarcle de ilu m inul . l ,«, de fijJN pot Ii radiale, eu alimcutaren rcccpl oarcl or de la tahlouri de rlist rfbut.ic p rin cahnui sau conc.uctc in tnburt de prot cctic, snu elL linii tnincipoic, in cul il de ---+ bore C['psll19te. I,«. de iluniitiai, pentru ihunmatul de lu cru , sc nllment('in,1 printr-o cut ic de liransamcnt dae;'! IJOf,tnl ell' t ranslorru.u-e 'lill eSL~ illclns in clUiire. Tnblour+lc de lumiua inrlust nnl« pot l i aliiu cnt ate de Ia tablout de 1"01'\8 5811 de la cutin de distrihutic, in cnzu l Itn iilor principale. 1'8blo111 p ent ru ilumiual ul de sianran!{l (de cvncuarc) sc alim('ntc;z:'i printr-un circuit lc:gat iuaintr-n inl rcrup toruht i general de jcasii Lcnsiu nc. S a rcin ilo m aximc pc cirr-uitr-le de lumina 5i prize sin t prescrisc de II orrnc : sc rccoman dri cu inc[;_rcarc'a circu rl u lul c8 nu nec esit.« scctiuul de condnefonrc lnai 11lari de 2,5 lllnl:.l. F1811urilc: i.e. de ilurrIillat se illlocn1cEc pc rJesene de cnnstrnC\ii simplificate, pc C8rc siJd. mat3li pere\ii, fercstrele ~i 11~ile. tr:cfeele ~i tipul conduclelcr, m~ltcrial1l1; sec'plH1C8, Inodul de i11st:]lare, 1)1~111anJIJ "lipul ~i lufiltiInea de sl1E-perHlnl'e :l corpuriJor de Dnnlinat,. p()zj-~Ia prize-lOT: eoc!llrile aparatelor cic (Olnl1tatic si de pro-Lectie. eel l11ai raFpindit 1110~lde inst~daT~ a cOllcluctclor i.e. interi08re cste -'Ill; tcncuia1:l (cunduete intenc sau COl1d11cte izolatc lrase in tulmri etc )11'0tee pc). Trasecle conduclt'lol' tI'elJuie sa fie orizontaJe S~l,ll ycrlica]c (lrasce oblice 5e [,dmi! n111118iin plafoHnel. j\j atcrialelc ~i aparatele u liliz8te i;l i.e. ,,': aleg in fllncjic de condi\iiJe de