"Dictionarul explicativ al limbii romane" definește etica ca fiind:
"știința care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu conținutul lor de clasa și cu rolul lor în viața socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare unei anumite clase sau societăți" O întelegere a eticii este critică pentru noi ca indivizi, pentru ca o etică sănătoasă reprezintă însăși esența unei societăți civilizate. Etica este fundația pe care sunt clădite toate relațiile noastre. Ea înseamnă ansamblul nostru de a ne relaționa față de patroni, față de angajați, de colegi, de clienți, de subordonați, de furnizori, fața de comunitatea în care ne aflăm și unii față de alții. Etica nu se referă la legăturile pe care le avem cu alte persoane – toți avem legături unii față de alții - ci la calitatea acestor legături. Studierea eticii ca disciplină practică -numită și "etica aplicată"-, ca ultim curent în abordarea acestei științe, a avut o contribuție foarte importantă în toate domeniile.