It ffi

-feirLUL
\./a"$rEPr
I

trGtivftutf #
pGntru
Gopff mfuf *
 Sumar ffi,,

eulonr $r rilHME 17
/-'t /^)
SA NUMAnAH,,i JJ

CONTRASTE 51

CINE SUNT EU? 63

TNVAT SA picrcz B1

FnucTH $r LEGUMH o^

MIJLOACH ilH TAAN$PilNT 109

ANTMALH $l pASAnt 125

FAMILIA ru*RsrnA 143

 h+-s-+.,"r* *-uJiri,Hl .::
IL.rfl *-.
#8..{F 6*.Fe"{F
ui9

%ry..rixriilil:3$ltgi:tils,!!xryir*:9.xL3.ir,{i.i{1?:::l*1}{:rai1,:t.ri:i.i
at.

.rr..rl

sSI&
copitlor
rii, a memoriei gi a capacitalilor senzoriale ale
;re
ffi
,

Fiecare capitol vizeaz6, una dintre temele Jindnd de dezvoltarea

copilului. Ne-am strdduit sd includem toate domeniile ?n care el
trebuie sa se poata orienta. Ordinea studierii capitolelor nu are W;W}
importanfd. Dacd una dintre teme Ti place miculului mai mult decdt ']i,,,,:..

altele, acordafi-i acesteia o atenlie mai mare! Puteli reveni mailArziu

la capitolele careil intereseaz6.mai pultn sau pe care nu IeinJelege.
Unele capitole contin o introducere adresatd parinJilor. Vd rugdm sa o
cititiinainte de a incepe activitafile!
Anumite teme necesitd materiale suplimentare. Pregdtifi-le din timpl
Pentru aTnlesnilucrulcu cartea, fiecare pagind cuprinde o notd (,,Sfaturi
pentru parinli")in care se arata cum sd se desfdgoare mai ugor activi-
tatea sau un ,,Glosar pentru parinfi", unde sunt incluse cuvtntele pe care
trebuie sd le cunoasce mlcu.tul cdnd se uttd la ilustratii.
Este posibil ca unele cuvinte sd vd pard prea dificile pentru a fiinfelese
de cdtre copii, dar nu ezitali sd le pronunJafi. La inceput, copilul nu va
pdtrunde sensul lor, insd treptat gi le va insugi, le va pronunJa gi le va
folosiin vorbire. Dacd vd veli exprima numaiin cuvrnte simple, copilul le
va inJelege doar pe acestea.
.

Vd recomanddm sd Iucralicu cartea?n felul urmdtor: rdsfoiJi-oimpreund

cu copilul, aratali-i desenele gi pronunJali denumirea obiectelor repre-
zentate. Maiint6i atrageli-i atenlia asupra imaginilor deja cunoscute.

ff**ffi1dIfrfi*l*lffiH*:-, @
,l1s*:{1!L.
 Rugafi-l apoi sd vd arate o imagine sau alta: ,,Unde este fereastra?",
,,Unde se aflS masa?" etc. Treptat, in locul simplei intrebdri ,,Unde?"
incepefi sd folosili altele mai complicate. ,,Cine std pe podea?", ,,Cine
construiegte cdsula?", ,,Ce se afld pe pervaz?" etc.
Astfel deintrebdriilfac pe micu! sd se concentreze asupra obiectului
pe care trebuie sd-l gaseasca gi sd-l arate. lntrebarile ?l mobilizea-
zd totodatd sd se gOndeascd gi-i motiveazd vorbirea activd, fiindcd
poate rdspunde la ele nu doar aratOnd obiectul, ci gi prin cuvinte.
Uitdndu-vi la imaginile din carte, puneti-i copilului intrebdri de genul.
,,Dar noi avem canapea acasd?", ,,Aratd mingea ta!". Dacd miculul nu
reacfioneazd la rugdminte sau Ia intrebare, rdspundeJi dumneavoastrd
,,.,. la ele: ,,Sigur cd avem! Uite canapeaua noastrS!" sau ,,Uite mingea ta!"
'ii, CAnd copilul nu gtie vreun obiect, de exemplu ventilatorul, explicaJi-
!. i ce este acesta si la ce foloseste,
Este foarte important s5-i atragefi atenfia asupra culorilor, forme-
lor gi dimensiunilor obiectelor drn imagine.lncercali sd gasili ase-
mdn5ri gi deosebiriintre obrectele ilustrate gi cele reale, pe care le
aveJi acasd sau pe care copilul le-a vdzut Tn timpul plimbdrilor.

De asemenea, trebuie sd-i atrageli atenfia asupra amplasdrii obiectelor

in spaliu. De exemplu: ,,Uite, cAt de sus gr-a fdcut cuib pasdreal" sau
,,Pasdrea asta std pe acoperig, iar cealalta pe pervazea asta."
Veli gasi uneoriin carte si sugestii care sd-l ajute pe copil sd indice o
migcare sau un obiect pe desen. Dacd el nu inJelege ce trebuie sd facd,
ardtafi-i, apoi rugafi-l sd repete.

V# d*rim silcc*s!
:l

.!a.

M
ffi
ffii'
*c{red''
 ': ll,
'f ,.-iit

-*#-ri'., '
.+#"#,f.:lr:'""
.. .iH" r.i.
j:-.;+15i.'ti..a i' :
Eil{i:'ili:; Irl r

tu :."!":.8-.-
-: ;- -'s6; r
:;ii:.,r.-
' :\ ! ti: | !,r,

Pe
,e !r -,

':
...'1 i

Me joc cu degelelele
a

: ... . :.|

;i''-'i*.
!..:,. '1ii#*t

"n
:"r. 'r:i',
r* .l|;$

r.,-:?]+.:trri
 fral

Pentru pdrin{i
Daca micuJul nu poate inca sd {ina bine creionulin m6nd, nu insista{i. pentru
inceput, exersali pe o bucata de carton, cu ajutorul creioanelor ceracolor.
Lua{i un ceracolor, rupe'ti o bucat5 de vreo 3 cm lungime gi daJi-o copilului Luati
gi dumneavoastrd o bucata la fel cu aceea a micu{ului giincepe}i sa trasali linii
pe suprafa{a cartonului, Copilul va vedea liniile trasate pe carton gi vaincerca sd
vd imite, ca sd ob{ina acelagi rezultat. Dar, pentru cE nu va putea tine buca{ica
de ceracolorin pumn, aga cum procedeazd de obicei cu creioanele gi carioca,
va trebui s-o !ina corect, cu degetele. ln continuare, va fi mai ugor sd-l inva{a{i
cum trebuie sa {inain mdnd creionul sau pixul,

J: 1'a
 ln aceastd carte ne vom juca folosind beligoare, sforicele
gi, desigur, manulele tale Potrivegte-le peste mdinile de-
senate!

Sfaturi pentru pdrin!i

Propunefi-icopiluluisd-gipundintAlmAinile cu degetele desfdcute peste con-
turul din imagine. Apoi, numai degetele. Sd pund pe rdnd cAte un deget pe cele
similare din desen Sd puna pe desen doar degetul pe care i-l ardtali. Sd indice
unde se afla un obiect sau altul, Sa puna pe desen obtecte reale - un be.figor,
o storicicd, un ndsturel, un creion.
 i-jirri+: st-i,-l.i ceili:rfri(_;i,: r:. - : . e'-o 0e 0rJteca,
i;;iili ia ilir:;,'e a ii'i i-;asa '::a, - r ,.i.-r*.,ni^."
__, urulrit)rU3

L:* ;Liia

A*qi:i;ncie
ir:purasui c.r
pairna. ca
,.i ,-.,
JL1 ilLl -
r

iracia li;prrii

.!&,iikii&!

?:i-

i-'r:LL.,tr. ir-i i_rrrril t'ti- r'3r.,t,:::iat .ri.t i.]i:--a:C:' lo it:iliJ r-leg..ttelele ii_"ai -l ilt,;, s.r

.,iii!!a|'i eeli::ta]r,r!:Li-lil:t l;tLjemltai - sa.IfiicStl'!lr-lrriitit ma ii!t i . 'r,,;

1'rq;t . ir' i--,1 t-eii- ::i'i iaL;ir l;,i il l;Lt art[ti:]r r-itiilit:, ;ri_: atitr!e e !ci.cci. ;\raii,l - : t

i:le,.it'lc.:r ir,;iTr tlre i.rl- uil-i.il itc c:ir:lt-e aLt iitcl'st l-.al.iit:,ti citir-t ;t e;iLlii il,
talir;ii!! iltri:t il;-t.r.l:tLe ciiir..lt ca ai;aie.
 DeEe{elele sar - hopa-hopl Sau pSgesc - tropa-tropl
DegeJelele au rners gi au obosii ufl Pisica riiaund -
miau-miau! Scricelul chitdie - chit-chit-chiti

,W e! :.

Deprindetl copilu sa aibl grila cle an ma e. , saintareascS" pere{li 9r acope rigurile

odsr[e oi lor cL.r beJigoar-e, ad ca sa le suprapund peste elementele Cesenu li
Prlvrnd an male e din imagine impreuna cu copiiu , arlta! -i unde sunt labufe e
lor, urechiuge e, codi{ele ncilcair-t care sunt mat rnari sl care mal mici Tltreba{ -l
cum mia,rni pisica sau cum chitaie soriceiul
,.,.r!r*,sf*iiii:*g*:i!'ai{ri;'l;;t;;}!*i!,s*;i:ti*it:i*,*;ri.ti'!a,:'rrl}:'---..-...- . .; . .

lepuragul a sddit morcovi. Hai sd chemdm o ploicicd,

sd creascd morcovul mai bine. Iatd si norisorul! Ploaia
picurd - pic-picl

qa , "^

Sfaturi pentru plrinli

UrmaJi conturul norigorului cu degetulardtdtorsi propuneti-icopilului safaca acelagi
lucru. Reprezentali ploaia prin beligoare, sfori (ploaie torenJial5) sau prin ndsturei
(picaturi). Ploaia abundentd sau picdturile pot fi desenate cu creion simplu, condu-
cdnd mAna miculului.lnvd{aJi-l s5inf5ligeze iepurele cu mAinile. aratatorul gi degetul
millociu se intind in sus; inelarul gi degetul mic sunt strAnse sub degetul mare,
 Il:-:l

a.

t:
i
t
,:
,,.
i.i
il\
i
i,
'{::

lt+,, J J'
t .*lt'T
i:: '

'*.,''
4,
.:
'i
:t

,
t:

,.

,,

i,l
&:'
',,:.

,1.'

,:
)
',:
a,

1 ,.lL
ri.

/a. . I ... . .. .tL....

Se numdrdm

ii
']. !".
r1
\1.*

il,,l
,I
 Pentru pdrinli "i'r'

Dupa ceveJi citiacest capitolde cAteva ori, puteliincepe sdfolosiJi numeralulin tim-
pul jocurilor cu micu{ul, Pentru numdrat sunt suficiente cuburi simple, din lemn.
Unul, mulli (multe), cdfiva (c6teva) - Luali doua lucarii de exemptu o pdpuga
gi un ursule!, Puneli lAngd una dintre ele un cub, iar restul, lOngd cealalta.lntrebali-l
pe copil unde este doar un cub 9i unde sunt mai multe. PugaJi-l saimparla cAte
un cubuleJ sau mai multe fiec5reia dintre jucdriile preferate.
Numdratulin ordine crescltoare gi descrescdtoare - Puneti toate cuburile
deoparte (de exemplu la marginea meseisauin cutie). LuaJi cAte unulgiaranjali-le
in r6nd (sau pune{i-lein formd de turn). Agezdndu-le, numdra{i: unu, doi etc. PuteJi
alterna cubulelele: pe unulil puneJi dvs,, pe celdlalt - copilul. Dupa ce aJi agezat
cinci cubuleJe in rAnd (sau a1i construit turnul), incepe{i sa eliminali cAte unul gi
numaraJi in ordine descrescdtoare: cinci, patru etc. ln final, dupd ce le-a{i pus
pe toate la o parte, spuneii: ,,Zerol",,,Nu a rdmas nimic!". CAnd micuJul va invS[a
numdrdtoareain ordine crescdtoare 9i descrescdtoare pAnd la cinci, incepeJi sa
maiadduga{icdte un cubule{in joc, pAna lazece.
Mai mult, mai pulin, egal- ConstruiJi doud turnulele, De exemplu, unul din doua
cuburi, altul - din trei Compara{i-le gi spune{i unde sunt mai multe gi unde mai
pu{ine cuburi Ruga{i-l pe copil sd compare turnuletele, sa le egalizeze (sd pund
acelagi numdr de cubulefe in fiecare turn).
E bine ca micuJul sd adauge singur cubul pe turnul mai mic ori sa-l scoatd
din turnul maiinalt
Tn timp ce valucaJi, comentatiactiunile copilului: ,,Avem doud cubule{e gi
incatrei. Doud sunt mai puJine decAttrei. Hai sd facem cumvaincAt sd
fie egale. Tncearcd singur. Ai adaugat la cele doud cubuleJe incd unul, '.
9i numdrul lor a devenit egalin ambele turnuri - trei 9i trei".
Ghici cdt? ConstruiJi un turnule! RugaJi-l pe copil sa spune cAte cubruri
suntin turn, fdra sd le numere, Apoi propuneti-i sd le numere si sa spuna
cdte cuburi au fost folosite.
Socotegte - Ruga{i-l pe copil sd scoatd din cutie un anumit numdr de cubule{e.
De exemplu doua, gase, mai mult de doua, mai pu{in de doud, mai pu{in de patru. ,l

ri:j}}*tft$ry$A, S,xt sil.{S ltt.rit:i1iut:a:,:.1t:Iilxi:,:1i!i*l!i1';.::a*t!a!i.r:.:.:.,,r,,,:l

ffi E*smrp*ntru: B#r"[m$i
'locomotlvd, locomotive .ro.!i, cinci roti, o roatd mare, patru roii mici, cog,
fereastrd, ferestre, doud ferestre, {erestruica, sta pe etajerd
 aa:s; jil::t!:'tttrs,il)*.'lii:}jt.:aitii:.i:itlli:iiii];ii;!iil*iula:.l

L0nga ea vor sta si

,
cele doud piramide Cu ele se joacd,
de obicei, Sorina.

h-
 Zece piese de LEGO se aflS pe podea

pfrrinli
l;.

Glosar pentru *
' piese, piese mici, zece piese ' cinci gilncd cinci, in total zece, in turnule! sunt i:,
cinci piese-trei rogii gi douaalbe'inaltturnulelsunttotcinci piese-patrualbas-
tre gi una rogie ' o piesa rogie estein mijloc ' piese monocolore, multicolore
t,:
taa'

. .::-rw:. :.:.:.::: ..: .. .:..- .. :-t :).