iceul Tehnologic ” Petru Maior” Reghin Prof. înv.

primar: Grama Florina Mădălina

Dozarea efortului intelectual al copilului de 9– 11 ani.

Curba de efort intelectual.
Suprasolicitarea intelectuală şi efectele ei

Dezvoltarea fiecarui copil este unica. Desi copiii se dezvolta in general, printr-o secventa predictibila de
repere, nu putem spune cu exactitate cand un copil va ajunge la fiecare etapa. Fiecare copil are
calendarul lui propriu. Caracteristicile de mai jos sunt oferite doar ca o referinta pentru a va oferi o mai
buna intelegere a copilului dumneavoastra. Puteti contacta medicul pediatru si / sau scoala copilului
dumneavoastra daca aveti intrebari.
Copilul de 10 ani - Dezvoltarea fizica

•  Fetele se dezvolta fizic, de obicei, inaintea baietilor; inceputul pubertatii pentru unele dintre ele.
• Creste rezistenta organismului si dexteritatea membrelor superioare
• Dezvoltarea musculara este avansata
• Scrisul de mana poate fi mai dezordonat decat la 9 ani
• Coordonarea si timpul de reactie sunt imbunatatite
• Au o mare nevoie de a petrece timp in aer liber si iubesc provocarea fizica
• Mai putin frecvente plangerile de dureri de stomac, durerile de cap, durerile de picior, etc, decat la 9 ani
• Gustarile si perioadele de odihna sunt utile pentru organismele in crestere
• Pofta de mancare fluctueaza, dar este, in general, buna
Dezvoltarea sociala si emotionala

• Este apogeul problemelor de corectitudine, dar care pot fi rezolvate

• Le plac cluburile, activitatile si sportul
• Umorul se dezvolta, dar, de obicei, nu este "gustat" de catre adulti
• Poate discuta despre ceea ce a citit sau matematica
• De obicei, sunt directi, la obiect
• In general, nu sunt dificili, sunt prietenosi, si echilibrati
• De obicei, mai putin anxiosi, exigenti, si solicitanti decat la 9 ani
• Vorbareti, le place sa povesteasca despre ce au vazut sau citit
• Minimalizeaza sau sfideaza autoritatea adultilor, dar se simt bine in preajma familiei, cat si a colegilor
sau prietenilor
• Dezvoltarea maturitatii sentimentului de bine si rau, benefic la rezolvarea problemelor sociale
• Frecvent interesati de ingrijirea animalelor, baietii, dar mai ales fetele pot fi interesate de cai

• Fug uneori de reponsabilitati, ceea ce duce la critici sau note proaste

• Lucrurile care le plac si cele care le displac sunt descrise in termeni foarte specifici
 iceul Tehnologic ” Petru Maior” Reghin Prof. înv. primar: Grama Florina Mădălina

Dezvoltarea intelectuala

• Pot fi cititori insetati

• Expresivi, vorbareti, le place sa explice
• Cooperanti, competitivi, iscoditori
• Manifesta interes pentru clasificari si colectii; dornici sa organizeze diverste
• Au abilitatea de a se concentra, de a citi  perioade lungi
• Gasesc solutii bune la probleme
• Le place sa finalizeze sarcinile, dar, de obicei, nu doresc sa o elaboreze; isi doresc sa incerce totul
• Perioada de interes este scurta
• Au un simt etic mai strict decat la majoritatea celorlalte varste
• Foarte preocupati de corectitudine
• In general, le place sa memoreze, dar nu generalizeaza sau coreleaza faptele, si nu sunt interesati sa-
si foloseasca cunostintele
• De multe ori se bucura sa se "joace" cu geografia, plaseaza capitalele tarilor, dar au cunostinte vagi
despre caracteristici geografice
• Nu sunt capabili sa-si planifice singuri activitatile, au nevoie de un program
• Vad mai bine perspectivele altora
• Sunt foarte interesati in a invata din experiente concrete si sa invete lucruri specifice.

Activizarea elevilor- condiție a reușitei școlare

Activizarea constă în mobilizarea/ angajarea intensă a tuturor forțelor psihice de cunoaștere și de

creație ale elevilor, în scopul obținerii în procesul de învățământ a unor performanțe maxime, însoțite
constant de efecte instructiv- educative cu rol pozitiv pentru dezvoltarea tuturor componentelor
personalității.
Într-o altă viziune, reducționistă, activizarea ar consta în antrenarea elevilor în toate formele de
activitate școlară- independente și neindependente, în creșterea treptată a efortului depus de aceștia,
pentru a-i ajuta să se înscrie în curba efortului:
 iceul Tehnologic ” Petru Maior” Reghin Prof. înv. primar: Grama Florina Mădălina

zilele săptămânii
Fig. 4.VII. Curba efortului

Având în vedere considerațiile de mai sus, rezultă că activizarea constituie atât un rezultat al
procesului instructiv-educativ, cât și o premisă a instrucției și autoinstrucției de nivel superior. În această
ultimă calitate, activizarea implică utilizarea unui ansamblu de mijloace psihopedagogice cu rolul de a
angaja individualitatea fiecărui elev în procesul didactic, în mod constant și continuu. Considerând
activizarea un rezultat al procesului instructiv- educativ, amintim faptul că utilizarea metodelor de
învățământ active asigură structurarea proceselor și mecanismelor gândirii, precum și o motivație
adecvată pentru învățare, acțiune și cercetare.

 *elevii din zilele noastre au ajuns să aibă programul la fel de încărcat ca cel al unui adult* explozia
informațională și presiunile existente astăzi duc la apariția suprasolicitării intelectuale a preșcolarilor și
elevilor* aceasta poate avea efecte devastatoare asupra dezvoltării armonioase a elevilor*

 Un fenomen tot mai des întâlnit la preșcolarii și elevii români, dar pe care, din diferite motive, nu se pune
accentul așa cum ar trebui, este suprasolicitarea intelectuală. Efortul intelectual se referă la activitățile
intelectuale pe care le desfășoară elevii: citit, scris, calculat, memorat, etc. Școlarii depun efort intelectual
atât la școală, cât și acasă prin efectuarea temelor. Activitatea de învățare le solicită gândirea, atenția,
memoria, care produc un grad de încordare a organismului. Activitatea intelectuală, rațional organizată,
reprezintă un mijloc de promovare a sănătății mintale a elevului. Suprasolicitarea apare atunci când
copilul are programul prea încărcat, când se pune prea multă presiune pe el pentru a avea rezultate
bune la învățătură și nu mai reușește să aibă timp pentru a se juca și relaxa.

Cauzele suprasolicitării intelectuale

Cele mai frecvente cauze ale suprasolicitării intelectuale sunt curriculumul școlar încărcat și neadaptat
nevoilor specifice, teme foarte multe, presiunile puse de părinți pentru obținerea unor note bune și
supraîncărcarea copilului cu diverse activități extracurriculare. „ Curriculumul școlar nu se pliază pe
capacitățile cognitive ale școlarilor. Învățământul românesc pune foarte mult accentul pe cantitate și nu
pe calitate, așa cum ar fi normal” a declarat Mihaela Gheran Palade, psihoterapeut. O altă cauză a
 iceul Tehnologic ” Petru Maior” Reghin Prof. înv. primar: Grama Florina Mădălina

suprasolicitării intelectuale este presiunea venită din exterior, părinții și profesorii încarcă elevii cu foarte
multe lecții, teme și cu un volum mult prea mare de informații.
Efectele devastatoare ale suprasolicitării copiilor
Specialiștii în psihologie și psihiatrie spun că suprasolicitarea copilului la învățătură poate dăuna grav
dezvoltării psihice și armonioase. Explozia informațională și presiunile existente astăzi afectează
creșterea și dezvoltarea armonioasă a elevilor. Când presiunea școlară se intensifică și depășește
posibilitățile intelectuale ale elevului, atunci există riscul eșecului școlar, copilul ajungând să aibă note
mici. „Efectele apar, cel mai adesea, la debutul adolescenței. Copilul acumulează foarte multe emoții și
începe să devină furios, să aibă conflicte atât cu colegii, cât și cu părinții, să prezinte tulburări alimentare,
insomnii, deficit de atenție, complex de inferioritate și chiar depresii” a adăugat psihoterapeutul Mihaela
Gheran Palade. Statisticile arată că surmenajul intelectual și sedentarismul provoacă în rândul elevilor
miopie, scolioză, tulburări digestive și tulburări nervoase. „La After Șchool, de exemplu, copii fac foarte
multe exerciții și teme, dar nu lucrează memoria, nu exersează capacitatea de memorare. Acest lucru
duce la atrofierea creierului, care poate avea efecte devastatoare începând cu 30 – 40 de ani: alzheimer,
demență, etc” a adăugat psihoterapeutul Mihaela Gheran Palade. O carieră școlară presărată cu
presiuni, un program încărcat, momente nefaste și dominată de anxietate școlară și socială poate
influența semnificativ viața viitorului adult. Elevii suprasolicitați care nu primesc nici un fel de ajutor riscă
să devină viitorii depresivi și vicioși.
Ce măsuri trebuie luate?
Este vital ca elevii să aibă timp liber, și, totodată, este foarte important ca activitățile desfășurate în
timpul liber să fie diversificate, recreative, astfel încât să aducă un beneficiu pentru minte și trup. Un alt
factor foarte important este odihna. Pe lângă cele 8 -9 ore de somn obligatorii, este recomandabil ca
între perioadele de învățare și depunere a efortului intelectual să existe pauze. După fiecare oră de
studiu, copilul are nevoie de 5 – 10 minute de relaxare și „dezmorțire”. Diana MOLDOVANU
 
***
„Învățământul românesc pune foarte mult accentul pe cantitate și nu pe calitate, așa cum ar fi normal”
- Mihaela Gheran Palade
 
***
„Copii de până la 7 – 8 ani pot ajunge să aibă program de la ora 8 la ora 16, cât programul unui
adult” - Mihaela Gheran Palade

Ionescu, Miron, Radu, Ioan- ”Didactica modernă”, editura Dacia, Cluj- Napoca, 2004 – pagina 136