Sunteți pe pagina 1din 8

Întrebări test la cursul de BIOFIZICĂ

1. BIOMECANICĂ

1. Definiţi viteza, acceleraţia şi unităţile de masură în SI.


2. Definiţi forţa şi unitatea de măsură în SI.
3. Definiţi lucrul mecanic, energia, puterea şi unităţile de măsură în SI.
4. Definiţi densitatea, presiunea şi unităţile de măsură în SI.
5. Cum se calculează presiunea hidrostatică si care este legea Bernoulli ?
6. De câte feluri sunt pârghiile? Daţi exemple din corpul omenesc.
7. Definiţi planurile corpului omenesc şi tipurile de mişcări.
8. Definiţi vâscoelasticitatea şi daţi exemple de solide Kelvin.
9. Definiţi vâscozitatea şi fluidele newtoniene. Ce este turbulenţa ?
10. Descrieţi efectul Fahraeus-Lindgvist în sânge.

1.Viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului. Viteza in


miscarea uniforma este egala cu variatia spatiului impartita la intervalul de timp.
UNITATEA DE MASURA IN S.I. ESTE m/s
[v]=[x]/ [t]=m/ s
Accelerația arată cât de rapid se modifică în timp viteza unui mobil. Reprezintă măsura
variației, atât ca mărime cât și ca direcție, a vectorului viteză. Acceleratia in miscarea
uniform accelerata este egala cu variatia vitezei impartita la intervalul de timp.
UNITATEA DE MASURA IN S.I. ESTE m/s2
[a]=[v]/ [t]=m/ s2

2. Forta=F este marimea fizica ce caracterizeaza interactiunea corpurilor si determina efectul


ei. Ea este caracterizata nu numai de marimea sa si de punctul de aplicatie, ci si de directia si
sensul in care actioneaza.
[F]=[m][a]=kg m/s2=N(Newton)
3. Lucrul mecanic este egal cu forța inmulțită cu deplasarea.Reprezinta produsul dintre
componenta fortei care actioneaza asupra unui corp,in directia deplasarii punctului ei de
aplicatie,si marimea acestei deplasari.
[L]=[F][x]=N.m=J(Joule)
ENERGIA MECANICA este marimea fizica scalara asociata proprietatilor unui sistem fizic
de a fi capabil sa exercite forte care efectueaza lucrul mecanic. Energia cinetică este energia
unui corp care se deplasează. Ea este egala cu lucrul mecanic efectuat pentru a imprima o
viteză de deplasare v:
Ec=L=Fx=ma.x
ma at2/ 2=mv2/ 2
Energia potențială gravitatională este energia pe care o capătă un corp ridicat la o anumita
înalțime h Ea este egală cu lucrul mecanic efectuat de forta de greutate:
Ep=L=Gh=mgh
Energia potențială a unui resort este energia pe care o capătă un resort alungit cu ΔL=x. Ea
este egala cu lucrul mecanic efectuat de forta elastică:
Ep=kx x /2=kx2/ 2
Puterea este raportul dintre lucrul mecanic și intervalul de timp în care acesta a fost
efectuat P=L/ t
[P]=[L] /[t]=J /s =W(wat)Unitatea de masura în SI

4. Densitatea este o marime scalară egală cu raportul dintre masa și volum ρ=m/ V
Unitatea de masură în SI [ρ]=[m] /[V]=kg /m3

Presiunea este o mărime scalară egală cu raportul dintre marimea forței și suprafața pe care
aceasta acționează p=F/ S
Unitatea de măsură în SI [p]=[F]/ [S]= N/ m2=Pa(Pascal)
5. Presiunea hidrostatică a unei coloane de fluid (lichid sau gaz) de densitate ρ și înalțime
h/ p=G/ S = mg/ S
ρVg/ S = ρShg/ S =ρgh

Legea lui Bernoulli este un principiu fizic care afirmă că presiunea totală în lungul unei linii
de curent într-un fluid incompresibil și lipsit de vâscozitate, aflat în curgere staționară, este
constantă.
Legea lui Bernoulli este o consecinta a legii conservarii energiei pentru un volum de fluid
ideal incompresibil care curge intr-un tub
6. Pârghia este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct fix numit punct de sprijin și
asupra căreia acționează două forțe: forța care trebuie învinsă, numită forță rezistentă și forța
cu ajutorul căreia este învinsă forța rezistentă, numită forță activă. Pârghia servește, în
general, la amplificarea efectului forței.

Tipuri de pârghii

 de gradul l : punctul de sprijin se află între punctele de aplicație ale celor două forțe.
Exemple: levierul, foarfecele, balansoarul, brațul balanței
 de gradul II : punctul de aplicație al forței rezistente se află între articulație și cel al
forței active. Exemple: roaba, pedala de frână, cleștele de spart nuci.
 de gradul III : punctul de aplicație al forței active este situat între cel al forței
rezistente și punctul de sprijin. Exemple: brațul omului

Identificarea pârghiilor de gradul I în organismul uman:

 trunchiul se află în echilibru pe picioare ca o pârghie de gradul I;


 capul în echilibru pe coloana vertebrală. Punctul de sprijin este vertebra atlas,
rezistenţa este reprezentată de greutatea capului, care tinde să cadă înainte, iar forţa activă este
dezvoltată de muşchii cefei, care opresc căderea capului înainte;
 antebraţul în extensie se comportă ca o pârghie de gradul I; când se face îndoirea şi
extinderea braţelor în poziţia „stând pe mâini”, antebraţul acţionează ca o pârghie de gradul I,
muşchii extensori preiau rolul de agonişti atât în mişcarea de extensie, cât şi în cea de flexie,
îndoirea braţelor în această poziţie o face greutatea şi o gradează muşchii extensori (triceps),
iar extensia coatelor este realizată de muşchii extensori;

în situaţia în care piciorul este fixat pe sol (la mers, alergare, momentul bătăii în săritură,
cădere de la înălţime), segmentul gambei este tot o pârghie de ordinul I cu punctul de sprijin
la mijloc.

Pârghiile de gradul II sunt pârghii de forţă deoarece au rolul de a multiplica forţa. Aceste
pârghii au, de obicei, formă de pană.
Identificarea pârghiilor de gradul II în organismul uman:
piciorul sprijinit pe pamant

 incisivii
 caninii
 piciorul având ca rezistenţă greutatea corpului transmisă prin tibie; greutatea corpului
este aplicată la nivelul articulaţiei tibio-tarsiene, astfel încât forţa o vor da muşchii inseraţi
prin tendonul lui Ahile pe calcaneu; punctul de sprijin, când stăm pe vârful picioarelor, se află
la extremitatea metatarsienelor în contact cu solul;
 segmentul membrului superior în timpul executării flotărilor.

Pârghiile de gradul III sunt pârghii de deplasare, ele utilizând o forţă mare pentru a învinge
o forţă mică, în schimb deplasează mult punctul de aplicaţie a forţei rezistente. Acest tip de
pârghii este cel mai frecvent întâlnit în corpul uman.
La acest tip de pârghii punctul de aplicaţie al forţei active – locul de inserare a muşchiului –
se află întru punctul de sprijin – articulaţia – şi punctul de aplicaţie a forţei rezistente.
Identificarea pârghiilor de gradul III în organismul uman:

 antebraţul în flexie funcţionează ca o pârghie de gradul al III-lea când muşchii flexori


se contractă pentru a-l ridica; bicepsul se contractă producând o forţă care are punctul de
aplicaţie pe antebraţ. În acest caz, braţul forţei active este de aproximativ 8 ori mai mic decât
braţul forţei rezistente, rezultă că forţa activă trebuie să fie de 8 ori mai mare decât forţa
rezistentă;
 coastele, în timpul respiraţiei, la inspiraţie şi expiraţie. Articulaţia costo – vertebrală
reprezintă punctul de sprijin, zonele de inserţie a muşchiului pe corpul coastei reprezintă
punctul de aplicaţie al forţei active iar partea anterioară a coastelor reprezintă rezistenţa;
 gamba acţionează ca o pârghie de gradul III, la fotbal, în cazul unui voleu, piciorul nu
este fixat pe sol, deci punctul de aplicaţie al forţei active se află la mijloc iar rezistenţa este
reprezentată de un ansamblu de forţe (greutatea mingii, greutatea piciorului etc.). Spre
exemplu, însumând greutatea piciorului, greutatea gambei, greutatea obiectului lovit (mingii),
forţa de contracţie a extensorilor gambei pe coapsă, precum şi valorile acceleraţiei rezultate
din pendularea gambei spre înainte, rezultă că o minge de fotbal poate fi lovită cu o forţă de
aproximativ 2 kN chiar de un individ neantrenat;
 mâna, atunci când prinde obiectele ca o pensă.
 bratul care ridica o greutate

Trebuie să reţinem faptul că, în organismul uman, aceeaşi pârghie poate să-şi schimbe gradul
în raport cu poziţia în care acţionează segmentele: antebraţul, în mişcarea de flexie, se
comportă ca o pârghie de gradul III, iar în poziţia stând pe mâini, ca o pârghie de gradul I.

7.Planul sagital (median)


Planul orizontal
Planul coronar
Miscari ale corpului omenesc
Flexia: apropierea a doua segmente unite intre ele prin articulatii (apropierea antebratului de
brat)
Extensia: inversul flexiei
Abductia: departarea de planul sagital a unei extremitati a corpului sau a unui segment
(ridicarea unei maini)
Aductia: inversul abductiei
8. Vascoelasticitatea este tendinta corpurilor de a se deforma in timp. Corpurile solide cu
acesta proprietate se numesc solide Kelvin
Exemple:
1) Peretii vaselor sanguine formate din fibre de elastina si colagen
2) Saltelele ortopedice care se deformeaza treptat si revin la forma initiala dupa incetarea
apasarii.
Lichidele pot fi vascoelastice Plasma si saliva sunt lichide vascoelastice
8.Vascozitatea se caracterizeaza prin exercitarea unei forte de frecare intre straturile
adiacente ale unui fluid care curge
F=ma=mΔv/ Δt = Δp /Δt
p=mv = impuls
Pentru fluidele newtoniene coeficientul de vascozitate depinde numai de temperatura
Curgerea turbulenta
La viteze mari de curgere regimul laminar se transforma intr-unul de curgere turbulenta in
care traiectoriile particulelor se intersecteaza. si se formeaza vartejuri. Curgerea turbulenta a
unui lichid de densitate ρ printr-un tub de raza r cu viteza v este caracterizata de numarul lui
Reynolds R=2rρv/ η
R<2000 curgere laminara

R>2000 curgere turbulenta


10. Efectul Fahraeus-Lindgvist Vascozitatea sangelui descreste o data cu micsorarea
diametrului vasului capilar. Cand diametrul vasului este sub 1 mm vascozitatea sangelui tinde
la cea a plasmei. Acest efect este determinat de alinierea globulelor rosii prin capilare cu
diametrul mai mic
2. TERMODINAMICĂ

1. Definiţi unitatea atomică de masă, masa atomică, molul şi numărul lui Avogadro
2. Ce este transformarea izotermă, izocoră şi izobară ?
3. Definiţi scările de temperatură Celsius şi Kelvin.
4. Definiţi căldura specifică şi arătaţi cum se poate determina.
5. Descrieţi principalele proprietăţi ale apei şi apei grele.
6. Definiţi legătura de hidrogen şi hidratarea.
7. Definiţi concentraţia unei soluţii şi disocierea.
8. Definiţi pH-ul unei soluţii şi daţi exemple.
9. Definiţi difuzia şi enunţaţi legile ei.
10. Definiţi osmoza şi presiunea osmotică.

1.Unitatea atomică de masă (uam) este egală cu a 12-a parte din masa atomică a
izotopului de 12C 1 uam=1,66 10-27 kg
Masa atomică (moleculara) relativă este numărul care arată de cate ori masa unui
atom (molecule) este mai mare decat unitatea atomică de masă • Exemplu: masa
atomică a atomului de 12C = 12
Molul este cantitatea de substanță, exprimată în grame, a carei masă este numeric
egală cu masa moleculară relativă • Exemplu: 1 mol de 12C = 12g

Numărul lui Avogadro este numărul de molecule într-un mol de gaz (este
independent de tipul substanței) NA=6,023 1023 molecule/mol

2. Transformarea izotermă, T=const


Legea Boyle-Mariotte pV= νRT =const
Transformarea izocoră (V=const) compresia gazului la volum constant
p /T = νR/ V= const
Transformarea izobară (p=const) dilatarea/compresia gazelor la presiune constantă
V / T= νR/ p = const

3. Scara Celsius are ca puncte fixe punctul de topire a gheții (0oC) și de fierbere a
apei pure (100oC) l, la presiunea atmosferică de 1 atm.
• Gradul Celsius este 1/100 din intervalul între cele doua puncte fixe
Scara Kelvin (scara de temperatură absolută) este scara ce are punctul de zero la
-173.15 oC, punct numit zero absolut și corespunde absenței mițcării termice a
moleculelor
• Kelvinul are aceeași mărime ca gradul Celsius (Δt=ΔT) și este adoptat de SI ca
unitate fundamentală de măsurare a temperaturii
• Legatură între cele doua scări de temperatură este dată de relația: T=t+273.15
4. C ăldura specifică este cantitatea de caldură necesară pentru a încălzi 1kg cu
1oC
C=Q/Mdt
5.
3. BIOELECTRICITATE

1. Definiţi tensiunea electrică şi unitatea de măsură în SI.


2. Definiţi capacitatea unui consensator şi unitatea de măsură în SI.
3. Definiţi intensitatea curentului electric şi unitatea de măsură în SI.
4. Enunţaţi legea lui Ohm.
5. Ce este potenţialul de repaus şi potenţialul Nernst ?
6. Descrieţi mecanismul de excitare a nervilor.
7. Care este principiul de funcţionare al electrocardiografului ?
4. ACUSTICĂ ŞI OPTICĂ

1. Definiţi perioada şi frecvenţa unei oscilaţii. Definiţi lungimea de undă.


2. Ce este reflexia şi refracţia undelor şi care sunt legile acestora ?
3. Definiţi interferenţa şi difracţia undelor.
4. Descrieţi funcţionarea urechii umane.
5. Care sunt caracteristicile fiziologice ale sunetului ?
6. Descrieţi prisma optică şi cum funcţionează spectroscopul.
7. Care sunt tipurile de lentile? Definiţi dioptria.
8. Cum funcţioneză ochiul şi cum se corectează deficienţele de vedere ?
9. Descrieţi cum funcţionează microscopul.

5. RADIAŢII X ŞI NUCLEARE

1. Care sunt principalele tipuri de radiaţii nucleare ?


2. Ce este activitatea şi care este unitatea de măsură ?
3. Ce este timpul de înjumătăţire ?
4. Descrieţi folosirea radioizotopilor în medicină.
5. Cum se face protecţia fizică la radiaţii ?
6. Care sunt efectele biologice ale radiaţiilor ?
7. Descrieţi tubul de radiaţii X şi funcţionarea intensificatorului de imagine.
8. Descrieţi funcţionarea computerului tomograf.
9. Ce este rezonanţa magnetică nucleară (RMN) şi cum funcţionează tomograful
RMN.
10. Ce este ecografia ?

S-ar putea să vă placă și