Sunteți pe pagina 1din 58

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................2

CAPITOLUL 1................................................................................................................................4

Aspecte Teoretice fundamentale ale turismului rural românesc......................................................4

1.1. Concepţia de turism rural în accepţiunea românească..........................................................4

CAPITOLUL II...............................................................................................................................9

Spaţiul etnografic – Marginimea Sibiulu.........................................................................................9

2.1 Prezentare generală, istoric............................................................................................10

2.2. Prezentarea geografică şi fizică...........................................................................................15

2.2.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine)....15

2.3. Relieful Mărginimii Sibiului...............................................................................................16

2.4. Clima predominantă în Mărginimea Sibiului......................................................................17

2.5. Principalele tipuri de sol predominante – potenţialul biopedogeografic............................17

2.6. Relief...................................................................................................................................19

2.7.Organizarea reţelei de râuri şi caracteristicile morfometrice...............................................21

2.8. Vegetaţia.............................................................................................................................22

2.9. Fauna...................................................................................................................................24

2.10. Populația............................................................................................................................25

Capitolul III...................................................................................................................................27

Studiu de caz:Pensiunea „Printul Vlad”........................................................................................27

3.1. Istoric pensiune...................................................................................................................27

3.2. Facilităţile pensiunii............................................................................................................28

3.3. Profilul pensiunii.................................................................................................................31

3.3.1. Design-ul interior.................................................................................................................32

3.3.2. Design-ul exterior.................................................................................................................33

1
3.4. Personal pensiune................................................................................................................34

CAPITOLUL IV............................................................................................................................36

ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE LA PENSIUNEA „PRINȚUL VLAD”.....................36

4.1. Număr unități cazare...........................................................................................................36

4.2. Structura după tipul unităților și gradul de confort și număr locuri de cazare după gradul
de confort și tipul unităților........................................................................................................37

4.3. Gradul de ocupare...............................................................................................................40

4.4. Analiza structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică/agrement......42

4.4.1.Alimentație.............................................................................................................................43

4.4.2.Agrement................................................................................................................................44

CAPITOLUL V.............................................................................................................................46

Analiza circulației turistice în pensiunea “Prințul Vlad”...............................................................46

5.1. Sosirile................................................................................................................................46

5.2. Înnoptările...........................................................................................................................47

5.3. Numărul mediu de turişti....................................................................................................48

5.4. Durata medie a sejurului.....................................................................................................48

5.5. Capacitatea de cazare în funcţiune......................................................................................49

5.6.Chestionar analiza satisfactiei clientului..............................................................................50

5.7. Propuneri pentru dezvoltare................................................................................................53

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................58

SURSĂ INTERNET......................................................................................................................58

2
INTRODUCERE

În cadrul contemporan actual tot mai mulți oameni doresc sa călatorească și să cunoască
locuri și persoane noi. Mulți dintre ei preferă frumusețea și peisajul pitoresc din zonele rurale,
fugind cît mai departe de forfota marilor orașe, de zgomotul și poluarea ce persistă în prezent.
Turismul rural românesc prezintă o serie de avantaje: valorifică spaţiile agricole,
resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiţiile săteşti, produsele agricole, realizează schimburi
între veniturile urbane şi cele rurale, creează direct şi indirect locuri de muncă, îmbunătăţeşte
infrastructura. Există o serie de motive economice, sociale şi culturale care recomandă
dezvoltarea iniţiativelor turistice în zone rurale ca şi stimulator al economiei rurale. Acestea sunt
privite ca principale tendințe motivaţionale ale cunoaşterii activităţii de turism rural, în condiţiile
existenţei în România a unor posibilităţi remarcabile de derulare a acestui tip de turism,
argumentate prin prezenţa resurselor naturale și antropice într-un spaţiu rural românesc cu
multiple tradiţii etnofolclorice, monumente cultural-istorice, muzee etc.
            Am ales ca temă pentru lucrarea de licență „Studiu privind turismul rural în zona
etnografică Mărginimea Sibiului cu aplicație la o pensiune”” pentru a evidenția că în țara noastră
această formă de turism a luat amploare din ce în ce mai mult și tinde să se extindă. Unul din
exemplele cele mai elocvente este zona Mărginimii Sibiului, pe care am si prezentat-o și în
lucrare la capitolul II(prezentare generală a zonei).
În primul capitol am prezentat conceptele şi definiţiile despre turismul rural, apoi am
adaugat și informații despre pontențialul turistic.
             Capitolul III prezintă studiul de caz aplicat pe o pensiune ( pensiunea Printul Vlad).
În cadrul acestul capitol se evidențiază principalele caracteristici ale pensiunii alese.
Capitolul IV analizează capacitatea de cazare în cadrul pensiunii alese.
Capitolul V analizează circulaţia turistica în cadrul pensiunii alese.
Ultima parte a lucrarii pune accentul pe propunerile legate de dezvoltare şi concluziile.

3
CAPITOLUL 1

Aspecte Teoretice fundamentale ale turismului rural românesc

1.1. Concepţia de turism rural în accepţiunea românească

Turismul rural și agroturismul sunt două concepte diferite, deși unii autori consideră că
sunt identice. Aceste concepte se identifică pâna la un anumit nivel, după care se diferențiază.
Turismul rural are o arie de cuprindere mai mare, incluzând si agroturismul. Dar, spre
deosebire de turismul rural, agroturismul trebuie să respecte o serie de criterii legate de
consumatori, precum: șederea în gospodăria țărăneasca, consumul produselor agricole obținute în
respectiva gospodărie, participarea, în limita posibilităților, la diferite activități din gospodărie.
Din definițiile turismului rural si agroturismului, ce vor fi prezentate în continuare, se va
putea identifica principalele diferențe dintre aceste două concepte.
  Turismul rural reprezintă forma de turism concentrată pe destinații în spaţiul rural,
dispunând de o structură funcțională de cazare şi de alte servicii eterogene[1] (Gabriela
Stanciulescu, N.Lupu, Gabriela Ţigu, Emilia Ţitan, Felicia Stancioiu - Lexicon de termeni
turistici, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002, pag.180).
   Definirea turismului, în sens larg, a determinat apariția unor opinii diferite cu privire la
conținutul si caracteristicile acestuia.
 O alta definiţie a fost dată de Organizaţia Mondială a Turismului. Acesta defineşte turismul
rural ca fiind "o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în
spaţiul rural de către populaţia locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-
istorice, umane), precum şi dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile şi fermele
agroturistice[2] (Puiu Nistoreanu coord- Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucureşti, 2003,
pag.190).
Agroturismul reprezintă forma de turism, practicată în mediul rural, bazată pe asigurarea,
în cadrul gospodăriei țăranesti, a serviciilor de: cazare, masă, agrement şi altele. Prin agroturism
se valorifică, astfel, în mod superior, resursele naturale şi antropice ale zonei, contribuind la
ridicarea nivelului de trai al populaţiei rurale. Spre deosebire de turismul rural, agroturismul
presupune:
 cazarea în gospodăria ţărănească (pensiune, etc.);

4
 consumarea de produse agricole din gospodăria respectivă;
 participarea într-o masură mai mare sau mai mică, la activităţile agricole specifice[1]
(Gabriela Stanciulescu, N.Lupu, Gabriela Ţigu, Emilia Ţitan, Felicia Stancioiu - Op.cit., pag. 14-
15).
În ceea ce priveşte produsul turistic rural, acesta constă în a oferi turiştilor servicii,
precum: cazare, cazare şi mic dejun, demipensiune (cazare, mic dejun şi prânz sau cină),
pensiune completă (cazare şi toate mesele incluse). La acestea se mai adaugă excursii, transport,
tratament balnear, participarea la diverse festivaluri şi sărbatori tradiţionale. Acest produs este
alcătuit din: componente de bază, care cuprind cazare, alimentaţie şi transport; şi componente
auxiliare, care cuprind agrement, tratament balnear, activităţi sportive, etc.
Alegerea unei destinații turistice nu este deloc uşoară, datorită existenței multitudinilor
de oferte, a unor nevoi şi preferinţe diverse. Un rol important în alegerea destinației turistice o au
următoarele elemente:
 factori naturali: aşezare geografică, relieful, hidrografia, vegetaţia, fauna şi clima;
 factori culturali: limba, folclor, politică, religie, artă, ştiinţă;
 elementul uman: mentalitatea şi ospitalitatea reflectate în atitudinea populaţiei locale, a
prestatorilor faţă de turişti;
 infrastructura generală: telecomunicaţii, mijloace de transport, aprovizionare cu apă,
sisteme de canalizare, structură şi aspectul satelor, etc;
 facilităţi turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentaţie, activităţi
sportive, distracţii, posibilităţi de informare etc.
După cum am amintit, pe lângă noţiunea de turism rural apare şi noţiunea de agroturism.
Agroturismul a apărut din dorinţa de a creşte veniturile gospodăriilor rurale, prin valorificarea
potenţialului economic al acestora. Pentru a caracteriza agroturismul pe segmente specializate, se
formulează o mulţime de definiţii derivate.Din punct de vedere a spaţiului de cazare, al asigurării
bazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de
cazare existent în gospodaria ţărănească, pregatit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi,
care poate deveni o ofertă fermă pentru dezvoltarea turismului.
Din punct de vedere al activităţilor care gravitează în jurul gospodăriei ţărăneşti,
agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria
ţărănească, spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată de timp, vin în mediul

5
rural pentru relaxare, odihnă şi agrement, cure terapeutice, tranzacţii sau afaceri, pentru
satisfacerea unui hobby, inițiere în arta mesteşugurilor tradiţionale, pentru studii şi documentare,
precum si alte multe alte activităţi[1] (st. Mitrache, V.Manole, M.Stoian, Fl.Bran, I.Istrate - Op
cit., pag.14).
Produsele agroturistice oferite turiştilor sunt foarte diversificate şi pot crea multe
facilități: posibilitatea pregătirii mesei de către turişti din produse proaspete, obţinute în
gospodaria ruraăa; posibilitatea oferită turiştilor de a participa sau de a asista la o serie de
obiceiuri tradiţionale din gospodarie, localitate sau zonă, precum: nunţi, spectacole folclorice,
târguri săteşti, hore, şezători, etc.
Fie că este vorba de turism rural sau de agroturism, conţinutul activităţii se circumscrie
coordonatelor [2] (Rodica Minciu - Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001,
pag.87, citat preluat din  Florina Bran, D.Marin, Tamara Simon - Op. cit., pag.7):
 spaţiul rural - cu aspecte referitoare la aşezare din punct de vedere al mărimii, densității
populației, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar şi la mijloacele de găzduire: tip,
confort, poziție.
   locuitori - populaţia păstratoare a unor tradiții, obiceiuri, dar şi  deţinătoare a terenurilor,
a echipamentelor de găzduire şi chiar ofertant de servicii.
  Produse  - pe de o parte, produse agroalimentare consumate de turişti cu prilejul şederii
în gospodaria ţărănească şi, pe de altă parte, produse turistice - atracții ce motivează deplasarea
turiştilor.
Dintre structurile de primire ale turismului rural, care se dezvoltă în spatiul rural fac
parte: pensiuni turistice rurale, moteluri, campinguri, tabere şcolare, tabere de creaţie artistică,
sate de vacanţă, tabere pentru activităţi ecologice şi alte forme organizatorice create în scopul
dezvoltarii turismului rural.
   Pensiunea turistică rurală este o unitate cu activitate hotelieră, cu capacitate de până la 10
camere, totalizând maximum 30 de locuri, functionând într-o cladire independentă sau în
locuinţa unui cetăţean (spaţiu familial), care în spaţii special amenajate, asigură cazarea turiştilor,
precum şi pregătirea şi servirea mesei la preţuri moderate.
 Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurată pe mai multe segmente:
 Un prim segment ar putea fi reprezentat de tinerii care şi-au părăsit satele în care s-au
născut, pentru a-şi continua studiile sau pentru a găsi un loc de muncă mai bun la oraşe, şi care

6
vin aici pentru a-şi vizita rudele şi pentru a arăta propriilor copii locurile natale, obiceiurile
tradiţionale, preocupările şi îndeletnicirile sătenilor.
 Un al doilea segment este reprezentat de copii şi tinerii, dornici să cunoască câteva
activităţi legate de creştere şi îngrijirea animalelor. 
 Un al treilea segment al cererii este orăşeanul, care doreşte să scape de stresul cotidian,
să-şi petreacă vacanţa într-un mediu curat şi să aibe un regim alimentar sănătos.
 O altă categorie de clienţi potenţiali este reprezentată de persoanele cu venituri mari, care
doresc să încerce ceva nou şi, de obicei, sunt persoanele care au copii, dorind să le ofere un
mediu atractiv şi mai curat de petrecere a vacanţelor. 
 Cea mai mare categorie este reprezentată de persoanele cu venituri mai mici, care nu-şi
permit să-şi petreacă concediul într-o pensiune clasică.
 Orice persoană care doreşte să se relaxeze, să practice activităţi sportive într-un cadru
natural şi agreabil, precum şi acele persoane, care doresc să înveţe câte ceva din tainele
mesteşugurilor (olărit, pictat icoane pe sticlă, cojocărit, dogărit, etc,).
Dintre motivaţiile turiştilor, care formează cererea pentru vacanţele în mediul rural se pot
enumera următoarele:
 Reîntoarcerea la natură,  rezultat  al necesităţii de relaxare, sănătate;
 Dobândirea unor cunosţinte. Petrecându-şi vacanţele la ţară, turiştii vor asimila cunosţinte
noi şi vor dobândi şi anumite deprinderi ce dau turiştilor satisfacţii.
 Plăcerea de a-şi petrece vacanţa în locuri pitoreşti. Turiştii se consideră privilegiaţi
pentru  posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul şi farmecul lor.
 Dorinţa de cunoaştere a tradiţiilor şi obiceiurilor. Turiştii doresc să cunoască la faţa
locului obiceiuri gastronomice, obiceiurile artizanatului şi ritualurile săteşti.
 Odihna, cura de aer, consumul de alimente proaspete.
 Sportul (precum golf), vânatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile, drumeţiile pedestre,
fluviale, pe bicicleta, echitaţie turistică.
  Concluzionând, putem spune că turismul rural şi agroturismul  reprezintă activităţi
multifactoriale şi nu reprezintă numai sejururi într-o gospodarie rurală, nu reprezintă numai
repaos. Turismul rural se adresează în primul rând oamenilor dinamici, celor ce iubesc natura şi
turismul ecologic, celor ce profită de orice ocazie pentru a se plimba, pentru a practica ciclismul,
drumeţiile montane, alpinismul, pentru a admira natura, iubitorilor de sport şi

7
aventură,vânătorilor şi pescarilor, cât si celor care consideră că vacanţa petrecută în mijlocul
naturii este o adevarată sursă de energie şi de sănătate.
Turismul rural este o formă de turism accesibilă unei mari categorii de clientelă datorită
preţurilor reduse. Deoarece este o formă de turism, ce se poate practica în toate anotimpurile
anului, turismul rural contribuie la evitarea aglomeraţiei specifice sezoanelor de vârf.

8
CAPITOLUL II
Spatiul etnografic – Marginimea Sibiulu [poză 2 1]

[Poză 2.1 – localităţi incluse Mărginime]

9
2.1 Prezentare generala, istoric

Mărginimea Sibiului are o suprafaţă de 1318 ha, o populaţie de 38517 locuitori,


densitatea populaţiei fiind de 29 locuitori/km2 . Teritorial-administrativ este împărţit în 1 oraş şi
11 comune.
Mărginimea Sibiului, denumire atribuită de marele geograf român Vintilă Mihăilescu,
este o regiune etnografică cu caracter de unicat în România, situată în centrul ţării, în sud-vestul
judeţului Sibiu, în partea de N – NE a Munţilor Cindrel.
Cuprinde mai multe localităţi, a căror ocupaţie de bază a fost, până nu demult, oieritul, o
tradiţie de secole.
Numele de “mărgineni” are o semnificaţie mult mai extinsă, el putând fi aplicat întregii
populaţii care se găseşte pe vechea frontieră austro-ungară din Susul Transilvaniei, deci şi celor
din judeţele Hunedoara, Alba ,Braşov (respectiv judeţul Sibiu). Zona de contact între deal şi
munte poartă numele de Marginea, Mărginimea sau Mărginimea Sibiului, locuitorii ei , de la
boiţeni (din Boiţa) până la jinari (din Jina), incluzând răşinărenii, poartă numele de mărgineni.
Definită de marele George Bariţiu ca o adevărată zonă agropastorală, zonă centrată pe cetatea
Sibiului, Mărginimea cuprinde un şir de sate, locuite din toate timpurile de o populaţie
românească pentru care însăşi raţiunea de a fi a reprezentat-o creşterea animalelor şi în special a
oilor. Deşi îşi spun singuri “mărgineni” iar lumea întreagă le spune “mărgineni” , trebuie să
recunoaştem că oamenii din aceste plaiuri mioritice n-au nimic comun cu “mărginirea” -
transhumanţa de milenii, făcându-i cunoscuţi şi învăţaţi [1] (Mărginenii Sibiului. Civilizaţie şi
cultură populară românească, Bucureşti, 1985, op. cit, pag.25). Alături de “ţuţuieni” (mărginenii
din Moldova), de “ungureni” (mărginenii din Ţara Românească) mărginenii Sibiului străbătând
drumurile oilor şi vămile cucului în căutarea păşunilor, dovedind o mobilitate remarcabilă prin
călătoriiile de la Dunăre şi dincolo de ea, spre Constantinopol şi spre Adriatica, până la Tisa şi
dincolo de Tisa, în Polonia, iar spre răsărit până în Caucaz, demonstrează o tenacitate şi dorinţă
de cunoaştere specifică acestor locuri. Mărginenii au dovedit de-a lungul vremurilor dârzenie,
dar în acelaşi timp şi elasticitate; au înfruntat obstacole şi riscuri fără reţineri şi ezitări în faţa
greutăţilor sau eforturilor. Dintre satele ce s-au desprins în adevărate centre de oieri şi care au
fost adevărate capitale de zonă, amintim:
Sălişte( ‶Sălişte este salonul Ardealului” – Octavian Goga ) un vechi scaun
administrativ şi de judecată şi un centru al spritualităţii mărginenilor, localitatea dând o adevărată

10
pleiadă de intelectuali-academicieni ţării. Din anul 2003, a devenit oraş localizare harta – [ Poză
2.2].

[Poză 2.2]

Este situat în Depresiunea Săliștei, în sud-vestul județului, la 21 Km vest distanța de


Municipiul Sibiu și la 30 de km de orașul Sebeș din județul Alba, în zona dealurilor submontane
ale Munților Cibin [poză 2.2, 2.3].
Poziția localității Săliște, la interferența dintre două unității de relief cu caractere
diferite – Munții Cindrelului și Podișul Transilvaniei -  a permis dezvoltarea de timpuriu a unei
vieți economice intense, locuitorii acestor plaiuri știind să folosească cu pricepere și chibzuință
atât  resursele oferite de munte, cât și terenurile de pantă lină, cu solurile roditoare și clima mai
blândă din zona depresionară.
         Vatra satului se întinde chiar pe zona de contact dintre munte și depresiune, la altitudini
cuprinse între 525-600 m. Moșia orașului Săliște  se întinde atât  în depresiune cât și în zona
montană, pe partea nordică a Munților Cindrel și chiar în Munții Lotrului.
 Cel mai mare și mai organizat sat din Mărginimea Sibiului Orașul Săliște -  cunoscut
mult timp sub numele de "Marele Sat al Românilor" (Magna Villa Valachicalis), unanim
recunoscut ca veritabil centru cultural al tuturor mărginenilor în vechiul Scaun al Săliștei și mult
înainte din Ducatul Amlașului, a dat țării mulți oameni de cultură de valoare. Se spune că din
orașul Săliște provin cei mai mulţi academicieni din România. Muzeul Culturii Săliștene din

11
localitate este un tribut adus numeroșilor oameni de cultură care s-au născut în această localitate:
Ioan Moga, Onisifor Ghibu, D.D. Roşca, Dionisie Romano. Săliștea este centrul economic,
cultural și spiritual al Mărginimii Sibiului.

[Poză 2.3]
Comuna Rășinari este situata la 12 km de municipiul Sibiu sud-vest de acesta, la poalele
munților Cindrel, în direcția stațiunii Păltiniș, sau spațiul rural Măginimea Sibiului. Comuna este
legată de oraș printr-o linie de tramvai care traversează și Pădurea Dumbrava.
Este o așezare reprezentativă pentru portul și obiceiurile populare specifice din
Mărginimea Sibiului. Una din îndeletnicirile locuitorilor a fost și culesul rășinii de brad, arbore
care crește pe culmile munților înconjuratori, de aici și toponimul localității –Rășinari [1]
(Cacova Victor Păcală, Monografia comunei Răşinariu, Sibiu, 1915) din Mărginimea Sibiului,
Sibiu, 2006, op. cit, pag. 85).
Obiective turistice: Casa memorială Octavian Goga, Casa filozofului Emil Cioran,
Biserica veche "Sfânta Paraschiva", Mausoleul Andrei Şaguna, Monumentul Eroilor din
Răşinari, Biserica "Sfânta Treime", Casa Episcopală, Centrul de Informare Turistică, Turism
montan. Obiective importante sunt troițele vechi și valoroase din Rășinari și hotarele sale
Evenimente locale : Festivalul Brânzei şi al Ţuicii, Zilele Emil Cioran, Octavian Goga, Andrei
Şaguna toate acestea sunt specifice spațiului Mărginimea Sibiului.
Cele mai importante obiceiuri ale mărginenilor se redescoperă cu prilejul sărbatorilor de
iarnă. Sunt unice “ Colindatul feciorilor” și “ Ceata junilor”. Între dansuri, sunt cele bărbatești
precum Călușarii, Brâul și Sârba. Sărbatorile țin 12 zile, din Ajunul Crăciunului până la

12
celebrarea Sfântului Ion, care se sărbătorește pe 7 ianuarie. Colindul, obicei  din cele mai vechi
la toși românii, se porneste în Mărginimea Sibiului cu copii și își desfășoară spectacolul  mai
departe cu cetele de flăcăi, care înfățiseaza craii in toate zilele. În a patra zi de Crăciun, are loc o
mare adunare: tinerii din asezările Mărginimii, ba chiar din județele apropiate, precum Alba,
Brașov, Vâlcea, se intâlnesc în piața din Săliște și se prind în hora unirii.
Costumele de sărbătoare de o eleganța rară, brodate în negru și alb sunt purtate cu mândrie
de sărbători iar meșteșugurile moștenite din moși strămoși sunt practicate cu succes și azi. Încă
din cele mai vechi timpuri, aceste populații de oieri au fost si sunt maeștri în prelucrarea lânii și a
pieilor [1] (Popa, Constantin, "Răşinari – Istoria şi civilizaţia unui sat din Mărginimea Sibiului",
Ed. Tipotrib, Sibiu, 2007, op. cit, pag. 62).
Poiana Sibiului, sat întemeiat târziu şi devenit, într-un timp record, o adevărată “capitală
oierească” (păstrând acest titlu o lungă perioadă de timp). Aici s-a înfiinţat, în perioada
interbelică, prima Reuniune a Economiilor de oi, extinsă la nivelul întregii ţări prin Uniunea
oierilor din ţară cu sediul în Poiana Sibiului (Preşedinte poienar: Nicolae Muntean) având câteva
publicaţii proprii: “Stâna”, “Biblioteca oierului”, “Calendarul oierului”, etc. [Poză 2.4.]

[Poză 2.4]
Mărginimea Sibiului cuprinde localităţile : Sadu, Râul Sadului, Răşinari, Poplaca, Gura
Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina (Poză
5) Acestea sunt aşezări vechi cu o populaţie majoritară română. Cea mai veche este Raşinari
atestată documentar din anul 1204, urmată de Orlat 1322 şi Sălişte 1354.

13
[Poză 2.5]
Poziţia geopolitică a zonei, situată la graniţa de sud a Transilvaniei cu Ţara Românească
şi în proximitatea Sibiului, puternic centru meşteşugăresc şi comercial, a oferit Mărginimii
Sibiului câteva trăsături definitorii. Astfel, localităţile şi-au dezvoltat o economie mixtă, bazată
pe agricultură, creşterea animalelor, cu pondere deosebită pe oierit, şi meşteşuguri tradiţionale;
unele dintre ele (Sălişte, Răşinari, Vale, Poiana Sibiului) au practicat oieritul transhumant,
păstorii mărgineni conducând turmele de oi la Dunăre, în Dobrogea, până în Caucaz şi Peninsula
Balcanică [1] (Duma, Vasile, Şcoala Boian, judeţul Sibiu. Monografie, Editura Sfântul Ierarh
Nicolae, 2010, op. cit, pag. 106)

Tradiţiile legate de oierit, costumele populare de o eleganţă rară, brodate în alb şi negru sau
arhitectura gospodăriilor ţărăneşti, deşi au fost influenţate de “modernismele” vremurilor,
păstrează continuitatea şi atmosfera locului aproape neschimbată [1] (Săliştea Sibiului străveche
vatră românească, Sibiu, 1990, op. cit, pag. 44)

14
Principalele localităţi ale Mărginimii, în care valorile tradiţionale culturale s-au păstrat şi
constituie un punct de atracţie turistică cu valoare de unicat pentru România: Sălişte, Sibiel,
Tilişca, Jina, Poiana Sibiului, Gura Râului, Raşinari, Sadu şi Rîu Sadului. La această zestre
culturală arhaică se adaugă un peisaj natural deosebit de atractiv, creat de formele de relief, în
cea mai mare parte, montane.Toate aceste elemente demonstrează coerenţa şi omogenitatea
teritorială, economică şi socială.

2.2. Prezentarea geografică şi fizică

2.2.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine)


Prezentăm mai jos principalele elemente structurate (caracteristici geografice) legate de:
A) Amplasarea teritoriului (referinţe cardinale) faţă de unele repere relevante ale regiunii.;
Marginimea Sibiului , denumita generic si “mărginime” este situată în sudul Transilvaniei, la
poalele Munţilor Cindrelului , în stânga liniei ferate Turnu Roşu -Sibiu şi Sibiu-Alba Iulia,
putând fi cuprinsă în patrulaterul care ar avea ca limită la est linia pasul Turnu-Roşu - Şelimbăr,
la nord linia ce uneşte Şelimbărul cu localitatea Cărpiniş (comuna Gîrbova-Urwegen), la vest
linia care ar trece prin Cărpiniş şi Vârful Tărtărău (judeţul Gorj) iar la sud linia care ar uni acest
vârf cu pasul Turnu - Roşu. Suprafaţa acestei regiuni însumează circa 1200 de km2 , cuprinzând
aproape jumătate din judeţul Sibiu si judetul Alba.
Acest teritoriu formează o unitate geografică distinctă, el fiind limitat de graniţe naturale:
- la est: râul Olt îl desparte de Ţara Oltului;
- la vest: este lanţul carpatin şi submutos, ce-l desparte de Ţara Haţegului;
- la sud: masivul Cindrelul din Carpaţii Meridionali separă dar şi uneşte regiunea de sudul ţarii.
Şugagul, este cea mai sudică comună a judeţului Alba, fiind situată în partea estică a
Muntilor Şurianu, pe cursul mijlociu al râului Sebeş. vale denumită şi „Valea Frumoasei”.
Comuna este situată în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, între Munţii Şureanu şi Munţii
Cindrel, având o altitudine ce variază între 500 mdM (localitatea Şugag) şi 2130 mdM (Munţii
Cindrelului).
Vecinătăţi SUGAG:la nord-comuna Săsciori, la sud judetele Vâlcea şi Hunedoara, la est judetul
Sibiu, la vest Comuna Săsciori şi oraşul Cugir.

15
Mărginimea Sibiului este situată în judeţul Sibiu la latitudinea de 45º79’ şi longitudine 24
º13’.
Mărginimea Sibiului posedă un important potenţial de situare geografică, datorat mai
multor factori:
1. Mărginimea Sibiului este situată în centrul României, cu largă deschidere la conexiunea a
două mari artere de circulaţie ale României: drumul european Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov
făcaâd legatură cu judeţul Alba şi localităţile din Mărginime din acest judeţ şi axa de traversare
carpatică a Văii Oltului. Nu lipsesc nici conexiunile transmontane spre judeţele învecinate
(Vâlcea, Gorj si Alba), încă, insuficient puse în valoare [1] http://www.marginimeasibiului.ro.
2. Localizarea geografică favorabilă prezintă un alt aspect, şi el favorabil, în desfăşurarea zonei,
(după însăşi numirea zonei) în proximitatea unui mare centru urban, care este municipiul Sibiu,
reşedinţa de judeţ, localitate în plină dezvoltare şi integrare în economia mondială.

2.3. Relieful Mărginimii Sibiului (forme, pondere – suprafaţă etc.)


Mărginimea Sibiului are ca suport al peisajului geografic o morfologie ce aparţine treptelor
morfogenetice:
a) montană,
b) deluroasă piemontană şi
c) treapta depresionară (inclusiv glacisurile, terasele şi luncile).
a) Treapta montană este reprezentată prin Munţii Lotrului şi Munţii Cindrelului. Văile Sadului
şi Frumoasei, prin şaua adâncă a Ştefleştilor şi depresiunea de obârşie Oaşa, suspendată la
nivelul suprafeţelor medii de nivelare (1300-1400 m), despart aceste două grupe montane,
unitare atât sub raport geologic, cât şi sub raport morfologic, mergând până la identitate, prin
anumite trăsături morfometrice (energia reliefului, densitatea fragmentării, geodeclivitatea).
b) Treapta deluroasă piemontană este reprezentată de Piemontul Sadului, Piemontul Cibinului
şi Piemontul Sibielului sau Piemontul Bărcu Roşu. Dealurile piemontane ale Cisnădiei se
desfăşoară între Valea Sevişului, în vest şi Pârâul Tocilelor, în est. Altitudinea lor absolută
variază între 580-600 m, scăzând spre nord, vest şi est la 550 m, unde vine în contact cu câmpia
aluvio-proluvială terasată şi lunca Cibinului.
c) Treapta depresionară include Depresiunea Sibiu şi Depresiunea Sălişte, inclusiv formele
morfologice de contact (glacisurile) dintre dealurile piemontane şi depresiune ori dintre

16
componentele văilor (terase, lunci). Depresiunea Sibiului (333 km2 ) drenată de Cibin şi afluenţii
săi (de unde şi denumirea mai veche de depresiunea Cibinului) dezvoltată asimetric, fiind mai
extinsă spre culoarul Vişei, în detrimentul Podişului Hârtibaciu îşi conturează morfologia în
raport cu colectorul principal Oltul, sub al cărui control (nivel de bază regional) a evoluat în
cuaternar.

2.4. Clima predominantă în Mărginimea Sibiului (temperatură, umiditate etc.);


Clima – o climă temperat continentală moderată cu influenţe oceanice specifică pe zone
de relief: la munte clima favorizează activităţile turistice (în ambele sezoane dar şi extrasezon).
Clima de tip continental moderată, de nuanţă central europeană este mai răcoroasă şi mai umedă,
cu puţine zile însorite. Ploi puţine iarna şi mai abundente în timpul verii ( în special în iunie).
Iarna începe la mijlocul lui noiembrie dar zăpada nu ţine prea mult.

2.5. Principalele tipuri de sol predominante – potenţialul biopedogeografic

Solurile se împart în mai multe unităţi zonale şi interzonale, care constituie potenţialul
pedologic valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor şi diverselor culturi, în raport cu
condiţiile mediului înconjurător.
Solurile din Mărginimea Sibiului se remarcă prin marea diversitate a învelişului
pedogeografic. Marea varietate a învelişului de soluri este consecinţa interacţiunii în spaţiu şi în
timp a factorilor pedogenetici (relieful, litologia, clima, vegetaţia, fauna, omul), la care se adaugă
şi timpul ca durată de manifestare a celorlalţi factori.
Principalele trăsături pedogeografice ale teritoriului Marginimea Sibiului sunt dictate de
condiţii fizico-geografice complexe. Ca o caracteristică principală, varietetea de soluri este mică,
în schimb subtipurile sunt destul de numeroase. Principalele tipuri de soluri ce se găsesc în zona
studiată aparţin claselor: argiluvisoluri, cambisoluri, soluri neevoluate şi hidromorfe. Tipurile de
soluri existente pe raza teritoriului sunt dispuse pe mai multe zone, în funcţie de factori şi
condiţiile care au contribuit la formarea lor: clima, microorganismele, vegetaţia şi relieful.
Zona de munte este formată din calcare cristaline, având soluri înţelenite ( zona păşunilor
alpine de la altitudinea de peste 1700 m), solurile brune podzolite primare ( zona jnepenilor şi a
pădurii de conifere), solurile brune acide podzolite ( sub pădurea alpină ) şi solurile brune tipice

17
şi argiloase. În zonele mai înalte, temperaturile sunt mai scăzute iar cantităţile de precipitaţii sunt
mai ridicate, fapt care favorizează instalarea unei vegetaţii specifice aciddofile şi formarea
solurilor brune luvice şi soluri brune mezobazice.
În zona păşunilor alpine, situată la peste 1700 m în muntele Cindrel se întâlnesc soluri
închise la culoare cu un profil simplu: un orizont de 15.20 cm de sol înţelenit, cu o mare cantitate
de substanţă organică, cu trecerea bruscă spre orizontul de bază, format în principal din materiale
rezultate în urma descompunerii rocilor. Acestor tupiri de soluri le urmează, ocupând suprafeţe
reduse ca întindere în zona jnepenişurilor şi a pădurilor de conifere, solurile podzolice primare, şi
cu un orizont superior ( până la 15 cm) cenuşiu închis, scheletic, suprapus unui orizont cafeniu
sărac, cu multe elemente scheletice.
Sub pădurea alpină s-au format solurile brune acide montane podzolice, soluri de culoare
închisă, soluri brune feriiluviale, cu o reacţie puternic acidă ca urmare a acumulării humusului
turbos. Cantitatea de materie organică brută este mai mare din cauza densităţii accentuate a
acestor păduri iar calitativ este cea mai rezistentă la descompunere. Tot aici mai apar litosoluri,
terra rossa şi rendzine. Până la 1200 – 1400 m altitudine predomină in zona Marginimea Sibiului
solurile brune acide de pădure, brun podzolite şi podzoluri. Prepodzolurile întâlnite in zona la
partea inferioară a etajului pedospodic, mai frecvent între 1200 şi 1400m, în Munţii Cindrel.
Evoluate sub o vegetaţie predominant forestieră de răşinoase, însuşirile fizice, chimice şi
biochimice puţin favorabile, sunt reflectate în fertilitatea naturală redusă, fiind folosite în
silvicultură sau ca pajişti naturale. Podzolurile sunt solurile caracteristice regiunilor montane
înalte se situeaza la altitudini care încep de la 1400- 1500m până la circa 1800-2400m.
Corespund molidişurilor de altitudine cu vegetaţie tipic acidofilă ierboasă, ca şi tufărişurilor şi
pajiştilor subalpine. Evoluând în condiţiile unui climat umed şi răcoros, fertilitatea podzolurilor
este scăzută datorită proprietăţilor chimice şi trofice nafavorabile aprovizionării plantelor cu
nutrienţi, fiind mai bine valorificate de vegetaţia lemnoasă, în timp ce pajiştile dau producţii
mediocre-submediocre şi de calitate inferioară. Hidrisoluri ocupă suprafeţe disjuncte, oriunde
există un exces temporar, prelungit sau permanent de umiditate. Analizând distribuţia lor, rezultă
că frecvenţa şi extinderea cea mai mare o au în zona Marginimea Sibiului in depresiunile
submontane ca şi în diferite sectoare ale albiilor majore din lungul majorităţii râurilor (Sibiu,
Sălişte, Cibin, Sadu, Olt). Solurile cele mai răspândite în luncile principalelor râuri-Cibin, Sadu,
având o fertilitate mai ridicată decât celelalte protisoluri sunt aluviosolurile care includ, din

18
vechile clasificări, atât solurile aluviale, cât şi protosolurile aluviale (aluvisolurile entice) şi
coluvisolurile (aluvisoluri coluvice). iar scala pretabilităţii sale este mai largă: pajişti naturale sau
culturi furajere, culturi cerealiere mai variate (porumb, grâu, orz etc), plante tehnice şi alimentare
(cartofi, sfeclă de zahăr), legume, zarzavaturi. In teritoriul Marginimea Sibiului se intalnesc pe
portiuni foarte mici si antrisoluri este o clasă recent introdusă în clasificarea solurilor, incluzând
soluri care au la suprafaţă un orizont antropedogenetic (puternic modificat antropic) .

2.6. Relief(forme, pondere – suprafaţă etc.)


În partea centrală a culmilor principale din cele trei masive muntoase, la înălţimi de peste
1900 mdM, au fost sculptate de gheţari 15 circuri glaciare. Condiţiile de relief şi de altitudine au
fost mai puţin favorabile dezvoltării fenomenelor glaciare. Ca urmare, pe versantul nordic şi estic
al culmii Şerbota – Frumoasa – Cindrel s-au format patru circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic,
Iezerul Mare şi Iujblea, dintre care două adăpostesc lacuri glaciare, de la care le provine şi
numele.
În Munţii Lotrului există opt circuri glaciare, dintre care trei sunt pe latura nordică sub
vârful Ştefleşti şi cinci pe latura sudică sub vârfurile Piatra Albă, Cristeşti şi Conţu Mare. În
Munţii Şureanu se află doar trei circuri şi anume Auşelu, Şureanu şi Cârpa, ultimele două având
şi lacuri glaciare de dimensiuni restrânse.
În partea de nord a Munţilor Şureanu şi Cindrel, între văile Pianului şi Gârbovei, la sud
de localitatăţile Loman, Căpâlna şi Cărpiniş, apare în masa şisturilor cristaline un strat îngust de
calcare şi dolomite calcaroase. Acest strat este diferenţiat în peisaj sub forme de eroziune, stânci
solitare şi ruiniforme numite sugestiv „Masa Jidovului” (cu semnificaţia de „Masa Uriaşului”) şi
„La Grumaji” (cu sensul de „stânci înguste şi proieminente”).
Forma de relief predominantă în cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie însă
văile, care sunt foarte numeroase şi ale căror versanţi prezintă o gamă variată de înclinări şi de
expoziţii. La înălţimi de peste 1750 m se întâlnesc văi glaciare, cu profil transversal în formă de
U, ce coboară în prelungirea circurilor glaciare Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare, Iujblea,
Auşelu, Şureanu şi Cârpa, precum şi a celor de sub vârfurile Ştefleşti, Cristeşti, Piatra Albă,
Balindru şi Conţu Mare.
În contrast cu acestea, văile fluviatile au profilul în formă de V, foarte pronunţat la
izvoare şi la ieşirea râurilor din munte. Fiind adânc sculptate în masa şisturilor cristaline, multe

19
din ele au caracterul unor defilee şi chiar de chei însoţite de versanţi abrupţi şi de stânci golaşe.
Unele porţiuni au de-a dreptul forme curioase şi atrag atenţia, aşa cum este masa Jidovului, La
Grumaji, Pintenii din Coasta Jinei, acestea fiind totodată declarate monumente ale naturii.
În acelaşi timp văile principale – cum sunt Sebeşul, Frumoasa, Bistra, Dobra, Prigoana,
Cugirul, Miraşul, Mărtinia şi Pianul – prezintă numeroase lărgiri, adevărate bazinete
intramontane, alternând cu defileuri datorită eroziunii.
Văile principale, cum sunt Frumoasa, Dobra, Bistra, Prigoana Mirosul şi Mărtinia
prezintă numeroase lărgiri adecvate bazinete intramontane alternând cu defileuri.
În ceea ce priveşte lacurile, o importanţă deosebită prezintă acumularea Gura Râului,
care asigură apa potabilă pentru oraşul Sibiu. În urma analizelor făcute, apa acestui râu se
încadrează sub aspect trofic în stadiul oligo-mezotrof, situaţie datorată atât condiţiilor
meteorologice cât şi reducerii concentraţiei de nutrienţi proveniţi din râul de alimentare, iar sub
aspect chimic în limitele clasei I de calitate în toate secţiunile monitorizate, starea chimică fiind
bună.
Pentru asigurarea apei potabile necesare unei populaţii însemnate (peste 50.000 locuitori)
se folosesc atât captări de suprafaţă (Sălişte, Cisnădie), cât şi foraje subterane (Tălmaciu). Apele
subterane care în funcţie de natura lor hidraulică se divizează în două categorii: descendente
(apele freatice, suprafreatice sau epidermice şi captive descendente) ascendente (arteziene sau
subarteziene). Formaţiunile geologice existente sunt reprezentate prin depozite cuaternare
(aluviuni, deluviuni, conuri de dejecţie) şi roci metamorfice. Conurile de dejecţie formează
acumulări de fragmente într-o masă nisipoasă argiloasă la baza văilor cu caracter torenţial şi sunt
prezente pe ambii versanţi ai râului Sebeş precum şi a afuierilor acestuia.
Reţeaua de râuri sau reţeaua hidrografică este structurată pe două bazine hidrografice: Olt
şi Mureş. În funcţie de distribuţia spaţială, de dispunerea sistemelor hidrografice în raport cu
principalii colectori şi cu influenţa maselor de aer care determină unele caracteristici ale
regimului de scurgere, râurile din teritoriul studiat au fost grupate în mai multe sisteme
hidrografice. Cumpăna de ape dintre cele două bazine urmăreşte numai în parte linia celor mai
mari înălţimi ceea ce ce trădează schimbările recente dintre cele două bazine. Trebuie menţionat
faptul că pe linia imaginară a cumpenei apelor se situează satul Rod – comuna Tilişca, biserica
din localitate fiind singura construcţie din România care este situată pe această cumpănă: o parte

20
din apele din precipitaţii curg în Olt iar pe planul acoperişului opus ploile se varsă în bazinul
Secaşelor şi apoi în cel al Mureşului.

2.7.Organizarea reţelei de râuri şi caracteristicile morfometrice.

Oltul prin intermediul afluenţilor săi (Cibin, Lungşoara, Megieş, Lotrioara şi Vad)
drenează mai bine de două treimi din suprafaţa teritoriului corespunzătoare părţii centrale şi
estice a regiunii. Cibinul este cel mai important afluent al Oltului din cursul său mijlociu, având
o suprafaţă de 2237 km 2 şi o lungime de 80,3 km, din care majoritatea se desfăşoară în
cuprinsul regiunii cercetate. Cibinul are rolul unui colector submontan al pâraielor ce coboară
dinspre Munţii Cindrel şi nordul Munţilor Lotru. Cibinul se formează din unirea a două pâraie
izvorâte din nordul vârfului Cindrel (2244 m) şi anume Râul Mare (S=95 km2 ; L= 20 km) şi din
Râul Mic (S = 46 km2 ; L= 12 km). Ca origine a sistemului este socotit Râul Mare, care
izvorăşte de la altitudinea de 1920 m din lacul glaciar Iezerul Mare. Râul Mic izvorăşte tot dintr-
un lac glaciar – Iezerul Mic, dar colectează excedentul de apă a încă două lacuri mici glaciare:
Iezerul Nardin şi Iezerul Măriucii. În regiunea cercetată Cibinul primeşte majoritatea afluenţilor
din dreapta. Apele din stânga bazinului sunt colectate de pârâul Săliştei, care are un bazin
asimetric, primind majoritatea afluenţilor din dreapta: V.Drojdiei, Tilişca, Sibiel şi Orlat, cu
suprafeţe bazinale maici, sub 40 km2 (tabelul 16 ). Din stânga primeşte doar un afluent mai mic
(Magul), care se varsă în amonte de confluenţa cu Sălişte. Din dreapta, dinspre Munţii
Cindrelului, sosesc în Cibin mai mulţi afluenţi: Sebeş, Cisnădie, V.Tocilelor, V.Sărăţii şi Sadu.
Prin lungimea cursului şi mărimea bazinului de recepţie, cei mai importanţi sunt: Sadu şi Sebeş,
a căror bazine hidrografice depăşesc 100 km2 ).
Sadul îşi are izvoarele în circurile glaciare din nordul Culmii Ştefleştilor (2244 m), de la
o altitudine de 1940. Valea sadului desparte două dintre culmile principale ale munţilor de la vest
de Olt: la nord culmea Cindrelului, iar la sud cea a Lotrului sau a Ştefleştilor. Pantele
longitudinale şi căderile mari au favorizat construirea primelor hidrocentrale (Sadu I şi II) pe
Sadu încă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (1896-1905). Pe la
mijlocul secolului trecut (1960) s-a realizat complexul hidroenergetic Sadu V. Exploatând o
cădere de 396 m, hidrocentrala are o putere instalată de 22,5 MW. Din debitul folosit (2,2 m3 /s),
aproape o treime (0,6 m3 /s) este obţinut prin captări secundare dinspre afluentul din dreapta

21
Sădurelul şi afluenţii acestuia (Ţiganul şi Porcul). Fig. 6. Mărginimea Sibiului. Reţeaua
hidrografică.
În sectorul nordic al defileului Turnu Roşu-Cozia, Oltul primeşte dinspre Munţii Lotrului
pe Lungşoara , Megieş, Lotrioara şi Vad. Cel mai important este Lotrioara cu o lungime de 25
km şi o suprafaţa bazinală de 120 km2 . Având pante foarte mari (în medie 55 m/km) se pretează
la amenajări hidroenergetice. Restul afluenţilor menţionaţi au dimensiuni reduse.
Sebeşul este principalul colector al apelor drenate spre Mureş prin intermediul mai mult
afluenţi din care unii îşi dezvoltă integral bazinele de recepţie în regiunea studiată (Frumoasa,
Curpăr, Ciban, Bistra, Dobra, Nedeiu), iar altele doar parţial (Secaş). Sebeşul îşi are obârşia prin
valea Frumoasei, în culoarul mărginit în sud de masivul Ştefleşti, iar în nord de Cindrel. Din
regiunea mai înaltă a Munţilor Cindrel primeşte pe Curpăr, Ciban, Bistra şi Dobra, cel mai
important sub aspectul suprafeţei bazinale. Secaşul este ultimul afluent al Sebeşului, dar care îşi
dezvoltă doar parţial bazinul hidrografic în regiunea cercetată, colectând apele din regiunea
submontană prin intermediul câtorva afluenţi: Apold, Amnaş, Dobârca şi Pustia. Pe un traseu de
numai 93 km, Sebeşul parcurge o diferenţă de nivel de 2000 m, ceea ce imprimă albiei o pantă
medie de 30 m/km. Valea Sebeşului, când foarte largă cum este la Oaşa, la Tău sau Şugag, când
foarte îngustă sub formă de defileu. Raul Sebes ocupa un bazin hidrografic de 1289 kmp. Din
bilanţul statistic privind fondul funciar, suprafaţa ocupată de ape a comunei Sugag este de 613
ha, reprezentând cca. 2,5 % din suprafaţa comunei (25 311 ha). Teritoriul comunei se împarte în
două bazine hidrografice: bazinul hidrografic al râului Sebeş si bazinul hidrografic al râului Mare
(afluent al râului Cugir).

2.8. Vegetaţia (peisajul natural şi cultivat etc. constituie elementul cel mai reprezentativ al
învelişului pedogeografic, condiţionat nemijlocit de climă. Este o componentă foarte sensibilă a
mediului geografic, reacţionând la cele mai neînsemnate variaţii ale factorilor de care depinde
direct şi în primul rând ale climei.
Peisajul natural al Mărginimii Sibiului se caracterizează printr-o zonalitate verticală, în
două trepte majore ale reliefului ce atrage după sine pe cea climatică şi, în consecinţă,
componenta fitogeografică, conturându-se mai multe zone: zona forestieră şi zona alpină
(puternic modificată antropic).

22
Zona alpină – este localizată în golurile de munte, deasupra limitei superioare a vegetaţiei
arborescente. Din cauza condiţiilor de mediu relativ diferite între partea superioară şi cea
inferioară (din apropierea zonei forestiere) a zonei alpine, de obicei, vegetaţia culmilor alpine se
subîmparte în două etaje de vegetaţie:
a) etajul alpin – reprezentat prin pajişti alpine, se întâlneşte la altitudinile cele mai mari, la peste
2200m, în Munţii Cândrel. Se caracterizează prin asociaţii de ierburi scunde, adaptate la frig,
uscăciune şi vânturi puternice. Principalele componente ale vegetaţiei alpine sunt ierburile:
Carvex curvula, Juncus trifidus, Festuca supina, Agrostis rupestris. Pe lângă acestea mai apar
frecvent Primula minima, Soldanella pusila, Ranunculus alpestris, Geunm montanum,
Campanula alpina. Plantele lemnoase sunt reprezentate prin arbuşti târâtori: Loiseleuria
procumbens, Dryas octopetala, Salix herbacea, Salix retusa;
b) etajul subalpin – este mult mai bine reprezentat, fiind mult mai extins, la altitudini cuprinse
între 1600 (1700) şi 2000-2200 m, în acelaşi spaţiu montan. Caracteristica principală o constituie
prezenţa întinselor suprafeţe de tufărişuri (Pinus montana, Juniperus sibirica, Alinus viridis,
Rhododendron Kotschyi la care se adaugă subarbuşti – Vaccinium myrtillus, V. vitis idae)
singure sau în alternanţă cu pajiştile.
Zona forestiera – este bine reprezentată fiind reprezentate prin două etaje:
a) etajul boreal (al molidişurilor) şi
b) etajul nemoral (al pădurilor de foioase): a) etajul boreal al molidişurilor – pădurile de molid
se localizează exclusiv în regiunea muntoasă, formând partea superioară a domeniului forestier.
Constituie formaţiune zonală a etajului boreal, la altitudini medii de 1000-1600 m (în Munţii
Cândrel). Vegetaţia este dominată de vastele păduri de molid, fiind săracă în specii. Pe lângă
molid (Picea excelsa), specie absolut dominantă în toate ecositemele formaţiunii, mai pot apărea
sporadic paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), scoruşul (Sorbus aucuparia), bradul (Abies
alba)şi fagul (Fagus sylvatica). Arbuştii sunt foarte slab reprezentaţi (Sambucus racemosa,
Lonicera nigra, Ribes alpinum şi Vaccinium myrtillius – dintre subarbuşti), iar pajiştile
secundare, instalate pe locul pădurilor de molid, sunt dominate de păiuşul roşu (Festuca rubra
var. fallax), ţăpoşică (Nardus stricta) şi târsa (Deschampsia caespitosa); b) etajul nemoral – se
caracterizează prin păduri de foioase mezofile de tip central-european, fiind situat între limite
foarte variabile – limita superioară fiind de 800-1200(1300m), iar cea inferioară de 400 (300)-
500m. În cadrul etajului nemoral se disting două subetaje: subetajul pădurilor amestecate de

23
răşinoase şi fag şi subetajul pădurilor de fag (al făgete). Pădurile amestecate de răşinoase şi fag
au în componenţă trei specii principale: fagul, bradul, molidul. Alături de ele se întâlnesc, în
exemplare rare, paltinul şi alunul de munte, scoruşul, frasinul, teiul pucios. Pajiştile secundare
sunt dominate de speciile mezofile (Festuca rubra, Agrostis tennis) şi o serie de alte graminee
(Cynosurus cristatus, Poa pratensis). Făgetele sunt mult mai larg răspândite în cadrul spaţiului
montan al Cândrelului. Fagul, specia principală, este specia dominantă căruia i se adaugă specii
de amestec diseminate, paltinul, ulmul de munte, teii, gorunul, carpenul. Dintre arbuşti sunt puţin
frecvenţi alunul, păducelul, slaba moale, socul. Pajiştile secundare ce se găsesc pe locul fostelor
păduri de fag defrişate s reprezentat pentru populaţia din zonă o provocare pentru diversificarea
activităţilor din care sunt asigurate veniturile pentru un trai decent. Totalul suprafetei arabile este
7759 ha din care majoritatea sunt cultivate cu porumb si cartofi. Sursele informatiilor cuprinse in
prezentul subcapitol sunt [1} Strategia de Dezvoltarea a Judetului Sibiu, Strategiile de
Dezvoltare a Localitatilor cuprinse in teritoriu, Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PATZ –
Mărginimea Sibiului, Marginenii Sibiului – Civilizatie si cultura populara romaneasca, coord.
Cornel Irimie, Nicolae Dunare, Paul Petrescu, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1985).

2.9. Fauna ca specificitate biogeografică se supune aceleaşi zonalităţi ca şi vegetaţia dar, datorită
variatelor forme de adaptabilitate la condiţiile de mediu şi a marii sale mobilităţi, nu mai
respectă, precum vegetaţia, limitele diferitelor zone, chiar şi în situaţiile în care este strâns legată
de condiţiile mediului natural.
Fauna munţilor de individualizează destul de evident în ansamblul faunistic al teritoriului,
atât ca origine cât şi ca distribuţie în formaţiuni faunistice altitudinale: etajul alpin, subalpin,
boreal, nemoral.
Etajul alpin se caracterizează puţin diversificat, aceasta ca o reflectare a condiţiilor
speciale de mediu. Este un domeniu mai mult al păsărilor: prundăraşul de munte, fâsa de munte,
brumăriţa de stâncă etc.
Etajul subalpin mult mai diversificat alături de unele elemente din etajul alpin, se
remarcă: şopărla de munte, vipera comună, cocoşul de munte şi cocoşul de mesteacăn.
Etajul boreal corespunde biotopurilor formate de pădurile de conifere prezentând o
varietate şi complexitate mult mai mare. Este bine reprezentat în cadrul spaţiului montan. Dintre
mamifere se impun: ursul şi râsul care sunt frecvente şi în etajul inferior. Rozătoarele specifice

24
sunt reprezentate prin: şoarecele vărgat, şoarecele scurmător; păsările sunt destul de numeroase:
cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, piţigoiul de munte, mierla gulerată, ciocănitoarea cu
trei degete, gaiţa de munte etc; fauna de reptile şi amfibieni este dominată de şopârla de munte,
vipera comună, tritonul de munte şi sălămăzdra.
Etajul nemoral ocupă cele mai întinse suprafeţe din întregul spaţiul montan al Cindrelului
acoperind jumătatea inferioară precum şi culmile dealurilor mai înalte, fiind cea mai bogată şi
diversificată formaţiune faunistică a regiunilor montane din teritoriu. Foarte bine sunt
reprezentate: căprioare, cerbul, veveriţa, jderul de copac; dintre păsări: cinteza, sturzul de vâsc,
museanul mic, piţigoiul de munte, uliul păsărar etc, reptile şi amfibieni: salamandra, tritonul
carpatic, broasca roşie de munte, vipera. De remarcat, în context faunistic, prezenţa unor specii
de real interes cinegetic (urs, cerb, căprior, mistreţ, jder, lup, vulpe) sau piscicol (păstrăv), ceea
ce se constituie într-o resursă complementară de tip turistic a regiunii.

2.10. Populația

Conform recesământului efectuat in 2011, populația orașului Săliște se ridică la 5.421


de locuitori, în scădere față de recesământul anterior din 2002, când se înregistraseră
5.795 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,29%), cu o minoritate de
rromi(3,04%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoxi (89,28%). Pentru 7,91% din populație,
nu este cunoscută apartenența confesională.
Localitatea Săliște are în prezent 1057 gospodării ale populatței, cu 1320 numere
administrative intravilan, având 3117 locuitori, la care se adaugă cele ale localităților
componente și anume:
 Galeș cu un număr de 201 gospodării/214 numere administrative intravilan și 389 locuitori;
 Vale cu un număr de 395 gospodării/406 numere administrative intravilan și 476 locuitori;
 Sibiel cu un număr de 538 gospodarii/338 numere administrative intravilan și 575 locuitori;
 Fântânele cu un număr de 466 gospodării/220 numere administrative intravilan și 321 locuitori;
 Săcel cu un număr de 381 gospodării/225 numere administrative intravilan și 610 locuitori;
 Mag cu un număr de 310 gospodării/228 numere administrative intravilan și 504 locuitori;
 Amnaș cu un număr de 483 gospodării/424 numere administrative intravilan și 581 locuitori;
 Aciliu cu un număr de 282 gospodarii/306 numere administrative intravilan si 316 locuitori;

25
 Crint cu un număr de 9 gospodării/4 numere administrative intravilan și 5 locuitori, la care se
adaugă cele 47 din Poiana Soarelui cu 25 locuitori și Străinași, cu 2067 locuitori.
După religie, majoritatea populației este de religie ortodoxă, iar dupa naționalitate aici românii
sunt majoritari. Conform recensământului din 1992, din cei 6.092 locuitori (Săliște - 2.862,
Aciliu - 378, Amnas - 390, Crint -1, Galeș - 347, Fântânele - 321, Mag - 389, Săcel - 523, Sibiel
- 449, Vale - 432), ca și naționalitate, 5725 - români, 7 – maghiari, 137 - germani, 233 – rromi și
1 - alte naționalități [Grafic 1].

[Grafic 1]

Capitolul III

26
Studiu de caz:Pensiunea „Printul Vlad”

3.1. Istoric pensiune

Pensiunea "Prințul Vlad" [poza 3.1] și-a deschis porțile în anul 2004 este amplasată în
una din regiunile turistice cele mai frumoase născute în inima Transilvaniei - Mărginimea
Sibiului, mai exact in localitatea Fântânele. Pensiunea își asumă ca scop primirea fiecărui
oaspete nu ca pe un client, ci ca pe un prieten care se întoarce acasă. Căldura deosebită care
înconjoară acest loc se datorează gazdelor sale, care se implică, zi de zi, trup și suflet, în tot ce
înseamnă această pensiune.

[Poza 3.1]
Toate localităţile din Mărginimea Sibiului sunt frumoase şi deosebite, fiecare în felul său.
Fântânele, un sătuc înconjurat de culmi montane, rămâne în sufletul tuturor celor ce l-au vizitat.
Aşezarea satului Fântânele nu a permis prea mult dezvoltarea agriculturii. Locuitorii s-au ocupat
cu păstoritul şi pomicultura. Ciobanii ajungeau cu transhumanţa până în Rusia şi Caucaz; de pe
atunci ştiau ruşii că brânză telemea ca cea de la Fântânele nu găseşti altundeva. Încă de prin
secolele XVIII-XIX, gospodarii din Fântânele s-au ocupat şi cu pomicultura; aceştia exportau
mere până în Europa Centrală [1] (Baila, Dumitru, Săliştea Sibiului. Străveche vatră
românească. Monografie, Sibiu, 1990, op. cit, pag. 78)
Şi astăzi satul este renumit pentru livezile sale…în fond ce poate fi mai plăcut decât o
plimbare în livadă şi degustarea unui măr dulce şi zemos, proaspăt cules din pom?

27
Din sat se pot face drumeţii de câteva ore la fâneţele dimprejur — va fi o ocazie de a
cunoşte îndeaproape viaţa locuitorilor de la munte. Se poate urca şi pe Platoul Augur la
Monumentul Eroilor…umblă vorba că aici ar fi existat un templu roman…
In Fântânele se poate vizita Muzeul de etnografie unde se poate descoperi lucruri
interesante despre istoricul şi cultura localităţii
Chiar dacă satul este mic, locuitorii au păstrat şi continuă să practice obiceiurile si
traditiile moştenite din bătrâni. Iată câte elemente care ne conving să afirmăm că, într-adevăr,
Fântânele este unul din cele mai frumoase sate din Mărginimea Sibiului.
Pitorească, cu un peisaj idilic și o tradiție îndelungată pe harta turismului intern și
internațional, Mărginimea Sibiului a fost răsplatită cu cea mai prestigioasă distinctie acordată
pentru calitatea serviciilor si diversitatea mediului natural - Premiul "La Pomme d'Or" ( FIJET
"Golden Apple") 2009, echivalentul premiilor Oscar pentru turism.
Străjuită de pădurile seculare de la poalele Munților Cindrelului, Pensiunea "Prințul
Vlad" a fost special amenajată într-o zonă naturală înconjurată de intimitate, dar cu acces ușor și
rapid spre principalele puncte de atracție din regiune, pentru a oferi turiștilor libertatea de a se
bucura netulburați de peisajul pastoral, fără a îngrădi oportunitățile de vizitare zilnică a
obiectivelor turistice din localitățile invecinate.
Pensiunea se află la 20 km (15 minute) de Sibiu, pe colinele împădurite dintre satele
Fântânele și Sibiel, într-un spațiu etnografic recunoscut în intreaga Europă pentru unicitatea
tradițiilor și pentru tezaurul cultural-istoric păstrat nealterat de-a lungul veacurilor. Pensiunea
este situată într-o zonă linistită, fără trafic, înconjurată de o pădure mixtă ce degajă un izvor de
sănătate.

3.2. Facilităţile pensiunii

Toate cele 11 camere sunt echipate cu paturi duble, internet Wi-FI, cablu Tv. Pensiunea
dispune de o gradină cu grătar, foișor, parcare si un living cu șemineu.
Oaspeții au în permanență la dispoziție 28 de locuri de cazare, în 11 camere utilate cu
mobilier și accesorii de cea mai bună calitate.
5 camere matrimoniale, din care 2 cu acces la balcon, ce dispund de baie proprie și duș, apă
curentă caldă și rece 24/24, televiziune prin cablu (100 de canale) non-stop; [Poza 3.2, 3.3]

28
[Poza 3.2]

[Poza 3.3]
2 camere triple, ce dispund de baie proprie și duș, apă curentă caldă și rece 24/24, televiziune
prin cablu (100 de canale) non-stop;
2 camere spațioase, a câte 4 locuri fiecare, acces la terasa proprie cu vedere panoramică, baie
proprie cu duș, apa curentă caldă și rece 24/24, televiziune prin cablu (100 de canale) non-stop;
( Poza 4).

[Poza 3.4]
Cladirea este împărţită în 2 clădiri. Prima clădire este împarțită în nivele. Primul nivel
reprezentând sectorul de alimentație (parter), cel de al doilea nivel sectorul de cazare (etaj) și la
nivelul mansardei tot sector de cazare.Primul nivel al clădirii se împarte în partea de producție a

29
preparatelor servite în restaurant, salonul de servire și o mică recepție. În partea de producție
întâlnim bucătaria. În anexa clădirii găsim un oficiu pentru recepția marfurilor, cuprinde si
oficiul cameristelor şi încăperi special destinate produselor de curăţenie şi spălării, uscării şi
călcării rufelor.
Sectorul de cazare, ce se află la primul etaj al clădirii, este împârţit în 7 camere, al treilea
nivel de cazare se află la mansardă şi este împărâit în 4 camere.
Servirea mesei, incluzand mic dejun, prânz şi cina (sau la alegere) se face în incinta
salonului-restaurant (Poza 5) aflat la parterul pensiunii, într-un spaţiu aerisit, rustic şi plăcut, cu o
capacitate maximă de 100 de locuri. Meniul cuprinde preparate diversificate ale bucătăriei
tradiţionale servite cu generozitate si bun-gust.

[Poza 3.5]
La cerere, sunt oferite servicii de laundry şi meniuri personalizate pentru oaspeţii cu
regimuri alimentare speciale sau vegetariene.
Tenis de masa şi badminton în incinta pensiunii (gradina şi curtea din jurul vilei cuprind
un spaţiu de 4000 metri pătraţi.
Jocuri de societate: sah, table, rummy, monopoly, scrabble, tombole, jocuri de carţi.
În cadrul pensiunii se pot organiza mese festive, nunţi, botezuri, zile onomastice, etc.
Pensiunea oferă locuri de parcare gratuite pentru toţi turiştii.
În cadrul pensiunii nu există cameră fumatori/nefumători, fumătorii pot iesi pe terasa
pensiunii.

30
Pensiunea nu inchiriează maşini turiştilor, în schimb se poate oferi transport contra cost
către aeroport Sibiu.
Pensiunea este dotată cu o spalatorie.

3.3. Profilul pensiunii

S-a folosit stilul modern-rustic folosind materiale de construcţie moderne care să


corespundă nevoilor actuale în materie de cazare. Rezultatul constă într-o imbinare perfectă a
timpurilor şi culturilor diferite, pensiunea având o ambianţă distinctă şi specială.
Oaspeţii au în permanenţă la dispoziţie 28 de locuri de cazare, în 11 camere utilate cu
mobilier şi accesorii de cea mai bună calitate.

Criterii generale:
Pensiunea este într-o stare foarte bună.
Caile de acces proprii şi spaţiile înconjuratoare ale pensiunii sunt foarte bine întreţinute.
Pensiunea “Printul Vlad” are:
– curte proprie, cu spaţii verzi;
– împrejmuiri estetice şi eficiente;
– curte cu amenajări florale;
– suprafeţe de joacă pentru copii;
– parcare proprie.

Organizarea spațiilor:
• Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare se face direct, fără  a se trece prin
alte camere folosite pentru dormit.
• Holul de primire, în suprafaţă minimă de 12 metri pătraţi, este mobilat şi decorat.
• Camerele au grup sanitar propriu.
 
Instalaţii:
• Încălzire centrală
• Sursa de încălzire în camerele de baie (incalzire centrală)
• Instalatie de apă curentă caldă/rece la bucătărie.

31
• Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi
epurare.

Dotarea camerelor :
–       pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bună calitate (pardoselile din parchet,
marmură şi alte materiale similare).
–       mobilier uniform ca stil şi de calitate superioară
–       pat cu somieră cu saltea sau pat saltea relaxa
–       saltea din lână cu o grosime de 5 cm
–       perne mari
–       plapuma, pled sau pături ( câte două bucăţi de persoană).
–       cearşaf pentru pat si cearşaf plic pentru pled, patură şi plapumă
–       cuverturi de pat
–       masă şi scaune
–      dulap cu spaţii amenajate pentru haine cu umeraşe
–       veioza la capul patului
–       prosoape pentru faţă
–       prosoape plusate pentru baie (1bucată/ persoană)
–       jaluzele verticale
–       TV

3.3.1. Design-ul interior


Camere confortabile, design şi ambianţe moderne, materiale şi culori relaxante, emană o
atmosferă caldă şi odihnitoare a pensiunii; iar prin curaţenia din camere, prin restaurantul care
oferă felurite preparate tradiţionale româneşti, personalul pensiunii are grijă să iţi asigure o
şedere placută.
Camerele dotate cu paturi şi mobilier,baie cu cabină de duş, uscător de păr, apă caldă
permanent, încalzire centrală, televizor prin cablu, terasă, acces internet wireless.
În camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere şi cu saltele relaxa. De asemenea, în
fiecare camera se află o masuţăcu unu sau doua scaune, un dulap cu umeraşe şi rafturi.

32
Camerele au grup sanitar propriu. Încălzirea în camere şi băi este asigurată de centrala
proprie clădirii.
Băile, frumos amenajate, dotate cu lavoar, wc şi cabină cu duş. De asemeanea, găsim o
oglindă, un uscător de păr, 4 prosoape din care 2 sunt pentru faţă şi 2 prosoape pentru baie, un
dulap şi un cos pentru gunoi.
Restaurantul mobilat cu piese confecţionate artizanal din lemn natur de carpen cu o
capacitate de 100 de locuri. Aici găsim şi un minibar unde se pot servi băuturi calde ( ceai, cafea,
cappucino), dar şi băuturi reci alcoolice sau nealcoolice.
Bucătaria aregresie şi faianţă de culoare alg-galben, iar mobilierul este din lemn de
carpen. Este dotată cu plităcu 4 ochiuri şi cuptor, hotă, combină frigorifică mare, congelator,
cuptor cu microunde, filtru de cafea, prăjitor pâine, robot-mixer, cafetieră, maşină de spălat
vase,chiuvetă de bucătăie, vase şi ustensile de bună calitate, veselă şi tacâmuri, seturi de căni şi
pahare,etc.
Recepţia pensiunii este deschisă 24 de ore din 24. Este dotată cu un calculator cu acces la
internet şi un telefon. Camerele se pregătesc pentru check-in incepand cu ora 13.00. Check-out
se face în ziua plecării, după ora 12.00.
Foişor de gradină, din lemn, hexagonal cu latura de 2 m portivit servirii meselor în aer
liber. Este un foişor de dimensiune medie-superioară care poate adăposti pănă la 14 persoane.
Spălătorie şi uscătorie se întinde pe o suprafata de 9.5 mp. Este dotată cu o masină de
spălat, una de uscat şi o masă de călcat cu maşina de calcat.
Pivniţa este prevazută cu 3 încăperi. O cameră unde se depozitează alimentele, o camera
pentru centrala termică şi o minicramă.
Gratarul este amplasat în curte, alături avem o masă unde se pot prepara produsele care se
vor pune pe gratar şi o pompă cu apă potabilă.

3.3.2. Design-ul exterior


Parterul este realizat din carămidă, etajul şi mansarda sunt construite din structură din
lemn. Pensiunea este placată la exterior cu polistiren extrudat de 10mm pentru a oferi o bună
izolare termică. Peste polistierenul extrudat este aplicată tencuială decorativă şi vopsea lavabilă
cauciucată de exterior de culoare galben cusoclu maro.
Acoperişul este din lindab. Tâmplăria este din lemn cu geam termopan.

33
3.4. Personal pensiune

Structura organizatorică ierarhic funcţională, se caracterizează prin principiul unităţii de


comandă (caracteristic structurii organizatorice liniare), prin personalul specializat pe funcţiuni.
Fiecare subordonat răspunde în faţa unui singur şef. Autoritatea şi responsabilităţile sunt
clar definite, fiecare ştie ce are de făcut în faţa cui răspunde. Comunicarea este operativă,
deoarece nu există intermediari, activităţile de coordonare şi control realizându-se uşor. Între
subordonaţi există o permanentă comunicare. Deşi un astfel de tip de organigramă presupune
repartizarea clară a sarcinilor fiecărui angajat, pentru că ne aflăm totuşi într-o unitate de
capacitate mică multiplicarea atribuţiilor care revin fiecărui angajat este uneori o
necesitatepentru asigurarea bunei desfăşurari a activităţii şi asigurarea unui nivel calitativ al
serviciilor superiore. Prin urmare repartizarea sarcinilor se va face astfel:
Prin realizarea acestei pensiuni turistice s-au creat 4 locuri de muncă, care se vor menţine
pe o perioada îndelungată. Angajarea personalului se face prin încheierea unui contract de muncă
pe o perioadă nedeterminată.
Selectarea personalului s-a facut cu grijă, pe baza unui interviu, iar condiţiile de
participare la interviu au fost dependente de pregatirea profesională.
Personalul de la recepţie este bine instruit, înscrie data sosirii turiştilor şi cea a plecării
conform legilor în vigoare în formulare, motiv pentru care se va face o mai bună transparenţă a
circuitului productiv.
Administratorul reprezentat de doamna Brebu se ocupa de bună funcţionare a tuturor
activităţilor, dă indicaţii clare şi concise angajaţilor, dar în acelasi timp este gazda care întampina
oaspeţii ţinând locul recepţionerei, tot ea urmăreşte activitatea angajaţilor, modul cum ei îşi
îndeplinesc sarcinile, încercă să rezolve eventualele solicitări venite din partea clienţilor.
Contabilul este domnul Brebu şi este cel care ţine evidenţa contabilă a firmei, întocmeşte
zilnic registrul de casă, raportul de producţie şi gestiune care centralizează vânzările şi încasările
dintr-o zi, întocmeşte lunar balanţa  şi bilanţul la sfârşit de an. Asigură condiţii necesare pentru
întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale, organizarea şi ţinerea
corectă şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi
valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţilor financiare,
publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept, păstrarea documentelor

34
justificative, a registrelor şi situaţilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate
la specificul întreprinderii.
Şeful de sală se ocupă de desfaşurarea în bune condiţii a serviciilor de alimentaţie,
coordonând activitatea bucătarului, a chelnerului şi a cameristei, de asemenea asigură
aprovizionarea cu alimentele necesare la prepararea mâncărurilor, care nu pot fi procurate din
grădina fermei.
Bucătarul şi ajutorul de bucătar prepară mâncărurile, preluând comenzile aduse de
chelner.
Doi chelneri preiu comenzile şi şerveşte mâncărurile.
Camerista este cea care schimbă lenjeria de pat, face curaţenie în camere, schimbă
prosoapele, va calca hainele şi le va spala.

CAPITOLUL IV

ANALIZA CAPACITĂȚII DE CAZARE LA PENSIUNEA „PRINȚUL


VLAD”

35
4.1. Număr unități cazare

În satul Săliște, numărul caselor ce aparțin sătenilor este de 117, iar numărul pensiunilor
turistice este de 8. De asemenea, mai există și două tabere de copii, Tabăra Săliște I și Tabăra
Săliște II [Fig. 4.1]

[Fig. 4.1 Elemente de odihna]


Unități de cazare Categoria de clasificare Număr locuri de cazare
Pensiunea La Taifas 4 stele 16 locuri
Pensiunea Domnescu 3 stele 26 locuri
Pensiunea Fulea 2 margarete 12 locuri
Pensiunea Morariu - 8 locuri
Pensiunea Nu mă uita 2 stele 9 locuri
Pensiunea Sălișteanca - 6 locuri
Pensiunea Casa cu Livadă 3 margarete 10 locuri
Pensiunea Casa Rudi&Ella - 14 locuri
Tabăra Săliște I 180 locuri/serie
Tabăra Săliște II 180 locuri/serie
Total 461 locuri
Sursa.Turistinfo

Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice


construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi
alte servicii specifice pentru turişti.
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avănd o capacitate de cazare de
pâna la 10 camere, în mediul rural, totalizând maxim 30 de locuri şi până la 20 camere în mediul
urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii
special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaţia
turistilor cu produse din productia proprie.
Nu sunt cuprinse în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică:
- structurile de cazare folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durată mai mare de
un an, indiferent de clasificarea acestora ;

36
- locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii
acestora;
- căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar;
- unităţi spitaliceşti;
- vagoanele dormitor;
- adăposturile şi refugiile montane;
- bărcile şi dormitoarele pentru muncitori ;
- căminele de bătrâni şi casele de copii.
Capacitatea de cazare turistică existentă ( instalată ) reprezintă numărul de locuri de
cazare de folosinţă turistică îscrise în ultimul act de recepţie, omologare sau clasificare al
structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusive paturile suplimentare
care se pot instala în caz de necesitate.
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (exprimată în locuri - zile) reprezintă numărul
de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada
considerată. Se exclude locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turişti,
pentru reparaţii sau alte motive.
Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculeaza prin
raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din
peroada respectivă.

4.2. Structura după tipul unităților și gradul de confort și număr locuri de cazare după
gradul de confort și tipul unităților

În zona de concentrare a structurilor de cazare Mărginimea Sibiului au fost cuprinse cele


18 localităţi care definesc în mod tradiţional zona etno-folclorică (Boiţa, Fântânele, Galeş, Gura
Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Răşinari, Râul Sadului, Rod, Sadu, Sălişte, Sibiel,
Tălmăcel, Tălmaciu, Tilişca şi Vale. Unităţile de cazare din staţiunea Păltiniş au fost excluse,
fiind analizate separat. Nu toate localităţile au un număr important de unităţi de cazare turistică,
şi implicit capacităţi de cazare demne de notat, dar zona este analizată în ansamblu pentru că
astfel concentrează un număr cu adevărat semnificativ de locuri, raportat la capacitatea totală de
cazare a judeţului Sibiu [1] (Bobeş, Rodica; Stratulat, Cezara; Barbu, Constantin, Tălmaciu la

37
răscrucea timpului, SC Polsib SA, Sibiu, 2011, op.cit, pag 144). Dintre localităţile menţionate
mai sus, cele mai importante capacităţi de cazare le au localităţile Răşinari (611 locuri –
incluzânduţle şi pe cele de pe drumul spre Păltiniş, care nu au fost atribuite staţiunii), Sibiel
(434), Gura Râului (398) totalizând aproape două treimi din numărul de locuri de cazare
disponibile în această zonă.
Unitatea de cazare aleasă pentru dezbatere este reprezentata de o pensiune de 4
margarete.
Pensiunile sunt în general case de dimensiuni mari transformate în case de oaspeți care
oferă servicii de cazare și masă.Masa este servităla ore stabilite și cu meniu la alegere. Prețurile
sunt în general acceptabile față de alte pensiuni.
Pensiunile sunt structuri de primire turistică având o capacitate de cazare de până la 10
camere totalizând până la 30 de locuri de cazare în mediul rural.

1. DUPĂ TIP DE UNITATE, CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE


UNITĂŢI [Fig.4. 2]

Clasificate Inventariate (total în circuit turistic)


Număr Număr % din Număr Număr % din
Tipuri
unitați locuri capacitate unitați locuri capacitate
unități
(capacitate) (capacitate
)
Cabană 2 75 3,8% 8 149 5,2%
Camere de 2 10 0,5% 2 10 0,3%
închiriat

Hostel 1 102 5,2% 3 302 10,5%


Hotel 0 0 0,0% 1 39 1,4%
Pensiune 31 439 22,5% 50 705 24,6%
turistică
Pensiune 91 1185 60,7 110 1420 49,4%
turistică
rurală
Pensiune 6 81 4,1% 6 8 2,8%
turistică

38
urbană
Vilă 1 62 3,2% 8 168 8,8%
TOTAL 134 1954 100% 188 2874 100%
[Fig. 4.2]

2. DUPĂ NIVEL DE CONFORT, CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE


UNITĂŢI [Fig. 4.3]

Clasificate Inventariate (total în circuit turistic)


Număr Număr % din Număr Număr % din
Niveluri de
unitați locuri capacitate unitați locuri capacitate
confort
(capacitate) (capacitate
)
Fără - - - 20 465 16,2%
categorie
1 floare / 3 86 4,4% 6 114 4%
stea
2 flori / 92 1170 59,9% 105 1278 44,5%
stele
3 flori / 29 458 23,4% 43 706 24,5%
stele
4 flori / 8 140 7,2% 12 211 7,3%
stele
5 flori / 2 100 5,1% 2 100 3,5%
stele
TOTAL 134 1954 100% 188 2874 100%
4
[Fig. 4.3]
Astfel, zona Mărginimii Sibiului dispune de 2.874 locuri de cazare distribuite în 188
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Conform specificului zonei, unităţile de
cazare de tip pensiune turistică rurală sunt preponderente (110 din 188), concentrând totodată şi
cel mai mare număr al locurilor de cazare disponibile (1.420 de locuri, adică 49% din totalul
capacităţii de cazare din zona considerată). Le urmează structurile de tip pensiune turistică

39
(încadrate separat, cel mai probabil pentru că nu au specific rustic sau agroturistic), cu aproape
un sfert din totalul capacităţii de cazare.
Zona Mărginimii Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale
de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare [Grafic 1].

Nr. locuri cazare


Cabană Camere de închiriat Hostel
Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală

3%
5%
6%

11%
49%

25%

[Grafic 1]

4.3. Gradul de ocupare

Astfel, perioada de extrasezon va cuprinde 102 zile (18 februarie-31 mai), perioada de
sezon intermediar va cuprinde 63 zile (10 noiembrie-11 ianuarie), iar perioada de sezon care este
şi cea mai lungă va cuprinde 200 zile (1 iunie-9 noiembrie; 11 ianuarie-18 februarie), preţul
camerei în sezon fiind superior tarifului unei camere din extrasezon.
Astfel, gradul de ocupare pe an (grad mediu de ocupare pe an) este diferit, în functie de
sezon, sezonul internediar și extrasezon [ Fig. 4.4].
Tarif
Nr.spatii Nr.locuri Grad Nr. zile
Sezon RON/cam
cazare cazare ocupare perioada
dubla
11 28 79% 140 200
11 28 - - -
Sezon Nr.spatii Nr.locuri Grad Tarif Nr. zile

40
intermediar cazare cazare ocupare RON/cam perioada
11 28 60% 130 110
11 28 - - -
Tarif
Nr.spatii Nr.locuri Grad Nr. zile
Extrasezon RON
cazare cazare ocupare perioada
/cam
11 28 25% 120 55
11
28
TOTAL - - -

[ Fig. 4.4]
            Practicarea acestei politici manageriale determină un grad de ocupare diferit pe parcursul
anului şi astfel veniturile şi cheltuielile vor avea valori diferite în funcție de sezon.
            Pentru ca veniturile să fie crescătoare se urmărește asigurarea unor servicii de calitate, cât
mai diversificate care să impună turiștilor o anume siguranță și confort.
            Oferta turistică vizează în principal mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigențele
fiecărui consumator turistic prin îmbinarea elementelor de atractivitate specifice zonei. Pentru
aceasta serviciile de cazare are ca obiectiv central crearea unor condiții de odihnă net superioare
celorlalte din zonă.
            Referitor la alimentație, aceasta se asigură în stransă legatură cu trebuințele și nevoile
alimentare ale turiștilor.
            Organizarea călătoriilor și bogația culturală a zonei, pot constitui baza conceperii unor
vacanțe, respectiv aranjamente turistice, cu multiple posibilități de desfașurare a unor activități
recreative, culturale și sportive.

4.4.Analiza structurilor de primire turistică cu funcțiuni de alimentație


publică/tratament/agrement

Prin structuri de primire turistice cu funcție de alimentație publică se întelege orice


construcții si amenajări destinate, prin proiectare și execuție, servirii mesei pentru turisti.
Potrivit normelor metodologice în România pot funcționa:
1.        restaurant: 

41
 restaurant clasic
 restaurant specializat  - cu specific pescăresc
                                                            -  cu specific vânătoresc

                                    - rotiseria = restaurant de mică capacitate unde se servește carne sub
formă de frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc.
                                    - restaurant zahana = este unitate gastronomică în care se serveste, la
comanda, tot timpul zilei, produse (specialități din carne de porc, vită, miel) și subproduse
(rinichi, ficat, inimă, splină, etc.), mici, cârnați, etc. pregătite la grătar și alese de consumatori din
vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospatari la masă.
 restaurant cu specific național, local, cu program artistic, etc.
2.        braserie (asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în special cu preparate reci,
un sortiment restrâns de mâncaruri, specialități de cofetărie-patiserie, băuturi),
3.        berarie, gradină de vară
4.        bar
5.        unității de tip fast-food
 fast-food - restaurant fast-food
   restaurant fast-food cu autoservire
 bufet tip expres și bistrou (este o unitate cu desfacere rapidă, servirea se face de către
vânzator, iar plata se face anticipat)
 pizzerie
 snack-bar  (o unitate caracterizată prin existenta unei tejghele-bar și servirea cu
sortimente pregatite total sau parțial în fața lor. Se servesc: crenvusti, pui rotisor, cârnăciori,
precum si băuturi nealcolice reci sau calde și băuturi alcoolice într-un sortiment redus)
6.        cofetărie
7.        patiserie, plăcintărie,  covrigărie.

4.4.1.Alimentația
La pensiunea Prinţul Vladturiștii pot gusta din specialitățile zonei,precum:

42
- vestitele feluri de brânzeturi pregătite în Mărginimea Sibiului - telemeua,urda,brânza
dulce sau cea frământată,cașul,cașcavalul(uneori afumat) și brânza de burduf învechită în coajă
de brad.
- plăcintele cu ceapă sau cu varză,”pită”unsă cu pastă de jumări de porc sau untură și
presărată apoi cu ceapă.
- gustări-balmoșul,bulzul,pastramă la grătar cu mujdei și mămăligă,cârnați
feluriți(uscați,afumați)
- supele săsești de chimen,ceapă sau de mere sau ciorbă de salată dreasă cu smântână și
zdrențe de ou sau de omletă.
Pentru felul doi turștii pot alege între -sarmale drese cu smântână,papricaș de pui,porc sau
vită.
Specificul zonei este dat de combinații de ingrediente și condimente
neaşteptate:mâncărurile din carne se iuțesc cu hrean în oțet, sau se însoțesc cu sos de vișine,mere
sau rozinchine(cocăze roșii)ori cu murături.
În ceea ce privește desertul,acesta poate fi compus dinstrăvechea mămăligă cu magiun de
prune,cozonacul cu mac,găluștele cu prune,hencleșul-o tartă de aluat cu un amestec de branza
dulce,stafide și ouă,tăițeii dulci cu mac sau clătitele cu urdă și zahăr.
Dintre băuturi se poate alege între țuica sau rachiul.

4.4.2.Agrement
Zona Săliște se bucură de o bogată varietate de resurse turistice,atât natural,cât și
antropice,oferind astfel posibilitatea turiștilor de a alege dintr-o gamă variată de activități și
anume:
 vizitarea obiectivelor turistice locale
-bisericile orașului:Biserica ortodoxă ”Înalțarea Domnului”,biserica ortodoxă ”Nașterea
Sf.Ioan Botezătorul”;
-muzee:Muzeul Culturii Săliștene,Muzeul Parohial Săliște;
-casele memoriale:Casa Memorială ”IOAN LUPAȘ”, Casa Memorială ”D.D.ROȘCA”,
Casa Memorială ”O.GHIBU”;
-Bustul lui Nicolae Hențiu din Grădina Publică;
-Troița nr.142(sec.XIX);

43
-ansamblul rural ”Centrul istoric al localității”.
 excursii în satele din apropiere pentru vizitarea celorlalte obiective de interes:
-satul Sibiel-Situl rural Sibiel,Troița nr.166,Troița nr.288,Casa de lemn nr.31,Casa de
lemn nr.151,Casa de lemn nr.322,Casa de lemn nr.152,Biserica ortodoxă ”Sfânta Treime” cu
turnul clopotniță,Schitul Sibiel,Ruinele Cetății Feudale Salgo,Muzeul de Icoane pe sticlă ”Zosim
Oancea”;
-satul Cacova-Muzeul Etnografic și artă bisericească ”Dr.Ioan Stoica”;
-satul Galeș-Muzeul de Etnografie ”Maria Costăchescu”;
-satul Vale-Anasamblul rural ”Centrul istoric al localității”;
-Stațiunea Crint;
-Poiana Soarelui-Parcul de sculptură în lemn.
 parcurgerea traseelor montane-Trasee din Săliște spre Munții Cîndrel:
 participarea la festivalurile locale:”Festivalul Mărginenilor” în luna iulie ce constă într-o
paradă a portului popular,manifestări folclorice susținute de formațiile şi ansamblurile de dansuri
populare locale.
 în satul Galeş încă mai funcționează o moară pe apă.Turiștii pot merge acolo cu o pungă
de porumb sau un sac de porumb și morarul le pregătește o făină fină specială pentru mămăligă;
 turiștilor le sunt oferite plimbări cu căruța sau în funcție de anotimp,cu sania cu cai;
 se poate vizita un sat tradițional de oieri (Jina);
 se pot vizita stânile din împrejurimi şi se pot degusta produsele specifice;
 participarea la activitățile vieții rurale în gospodăriile localnicilor(cosit, strânsul fânului,
muls);
 plimbări cu bicicleta închiriată de la pensiuni,în oraș sau în satele învecinate.
Vizitarea orașului oferă turiștilor posibilitatea de a intra în contact cu tradițiile si
obiceiurile locale prin:
- vizitarea-atelierului de pictură pe sticlă-Adriana Olteanu pictează icoane pe sticlă de peste 20
de ani. Pictura pe sticlă în stil native reprezintă o tradiţie în rândul ţăranilor din regiunea
Sibielului și este transmisă tinerei generaţii ale familiei, făcând posibilă dăinuirea acestei arte
pentru admiraţia vizitatorilor pentru mulţi ani .
Tot o pasiune pentru pictură pe sticlă o deţine şi d-na prof. Irimie Lucia.

44
-Atelier de prelucrare a pieilor - Cojocăritul s-a dezvoltat ca meşteşug artistic în special în a
doua jumătate a sec. al XIX -lea, în Sălişte funcţionând cel mai renumit centru de cojocărit din
Mărginime. Curelăritul a fost o altă specialitate meşteşugărească în care au excelat
meşteşugarii sălişteni producând chimire , hamuri.
-Atelier de fierărit - Din numărul de 26 de fierari care au lucrat în Sălişte în prima parte a sec.
XX în 1958 mai existau doar şapte. Acestea produceau părţile metalice componente ale
căruţelor, grape, cuie pentru potcovit, grilaje, porţi, piedici de cai, ţinte pentru ornat porţi etc.În
prezent  la comandă se execută orice piesă din fier forjat în atelierul lui Streulea Dumitru.
-Atelier de sculptură şi tâmplărie - Atelierul este orientat pe producţia de mobilier, binale şi lemn
lemnos pentru construcţii şi alte produse la comandă. 
-Atelier de pălărier - Atelierul lui Radu Ilieş s-a dezvoltat în timp producând o gamă tot mai
largă de pălării, de la cea tradiţional românească la cea de cowboy, inclusuv pălării de damă.

CAPITOLUL V

Analiza circulației turistice în pensiunea “Prințul Vlad”

ANALIZA EVOLUŢIEI ACTIVITĂŢII DE TURISM RURAL ÎN PENSIUNEA „Prințul Vlad”


Studierea evoluţiei indicatorilor în pensiune se realizează pe baza datelor culese în urma
discuţiilor avute cu proprietarii pensiunii. Am ales ca perioadăpentru cercetareanii 2016-2017,
iar indicatorii abordaţi sunt:
Pensiunea dispune de o capacitate de cazare de 28 locuri, cu dotare corespunzătoare
categoriei de confort pentru care a primit clasificare.

5.1. Sosirile

45
Numărul sosirilor înregistrate la pensiunea Printul Vlad, în 2016 este mai ridicat (5329
sosiri), faţă de pensiunea 3 margarete “Pensiunea Domnescu” (250 sosiri). Evoluţia se păstrează
ascendentă şi la nivelul anului 2017 [Tabelul 5.1].
Număr sosiri pensiunea Prințul Vlad [Tabelul 5.1]
An Număr sosiri
2016 329
2017 348

Privită din perspectiva managementului calităţii totale, turiştii au preferat un grad de


confort mai ridicat.
De asemenea, la nivelul anului 2016, pensiunea „Prințul Vlad” s-a situat pe primul loc în
judeţ la categoria de 4 margarete, în ce priveşte numărul sosirilor.
În localitatea Sălişte se poate remarcă o creştere a numărului de sosiri pe parcusul anilor
2010-2017, ceea ce denotă faptul că din ce în ce mai mulţi turişti preferă liniştea şi confortul
oferit de această localitate din Mărginime [Fig. 5.2]
Tip de Judeţ Localitat
structură e
de Ani
primire
turistică
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nr. persoane

Pensiun Sibiu Sălişte 615 721 1147 3888 2209 4106 5344 4190
e
turistica

[Fig. 5.2]

5.2. Înnoptările

Înnoptarea este intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană est
e înregistratăînevidenţa  spaţiului  de cazare  turistică şi  beneficiază de găzduire  în contul  tarifu
lui aferent spaţiului ocupat, 
chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat.
Comparativ cu cealaltă pensiune de 3 margarete în anul 2016, aceasta înregistrează un
număr mai mare de înnoptări (Tabelul 5.2.). Totodată, în 2016, deţine primul loc în ce priveşte

46
numărul înnoptărilor la această categorie de clasificare. Evoluţia se păstrează ascendentă şi la
nivelul anului 2017. Numărul înnoptărilor a fost influenţat în mod direct de numărul sosirilor şi
în mod indirect de ofertă, respectiv de calitatea serviciilor oferite prin prisma gradului ridicat de
confort [Tabelul 5.3].
Număr înnoptări la pensiunea „Prințul Vlad” în 2016-2017 [Tabelul 5.3]
An Nr. înnoptări
2016 821
2017 916
[Fig. 5.3]
Conform tabelului de mai jos, se poate observa că în perioada 2010-2016 a crescut nr. de
înnoptări în localitatea Sălişte, iar în anul 2017 se poate observa o uşoară scădere, dar spre
deosebire de pensiunile din localitatea Răşinari care în perioada 2015-2017,deşi a avut o mică
creştere, nr. de înnoptari este mult mai mic. Se poate observa localitatea Sălişte a fost mai
preferată de către turisti, decât localitatea Răşinari. [Fig. 5.4]
Tip de Judeţ Localitate
structură
de primire Ani
turistică
(Înnoptări)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nr. persoane
Pensiune Sibiu Sălişte 1280 1593 2372 5436 2736 5302 6749 5908
turistică
4 Răsinari - - - - 161 168 337
[Fig. 5.4]

5.3. Numărul mediu de turişti.

Numărul mediu de turişti pe zi în 2016, la Pensiunea „Prințul Vlad” (2,24) faţă de


pensiunea clasificată la 3 margarete (1,12). De asemenea,la nivelul pensiunilor de patru
margarete existente în judeţ, tot aceasta se află pe primul loc în ce priveşte numărul mediu de
turişti sosiţi pe zi.
Numărul mediu de turişti pe zi sosiţi la Pensiunea „Prințul Vlad” în 2016-2017 [Tabelul 5.5]
An Nr. turiști
2016 0.90
2017 0.95
[Tabelul 5.5]

47
La nivelul anului 2017 se remarcă o uşoară creştere la 0.95 turişti /zi. Implicarea
pensiunii în astfel de evenimente demonstrează atât calitatea produsului turistic oferit din prisma
gradului de confort cât şi a serviciilor turistice în general, căutând să depăşească aşteptările
clienţilor şi să-i facă să fie încântaţi. Evidenţierea intensităţii circulaţiei turistice s-a realizat cu
ajutorul următorilor indicatori: număr de zile – turişti (ZT) şi durata medie a sejurului (Ds) .

5.4. Durata medie a sejurului.

În perioada analizată durata medie a sejurului a cunoscut o uşoară creştere (Tabelul 5.6)
influenţată de creşterea numărului turiştilor şi a înnoptărilor. Comparând cu pensiunea de 3
margarete, se remarcă o durată medie a sejurului mai mare la Pensiunea „Prințul Vlad” în 2016,
iar la nivelul pensiunilor clasificate la categoria de confort de 4 margarete, din judeţ, se situează
pe locul doi.
Durata medie a sejurului (zile) la Pensiunea „Prințul Vlad” în 2016-2017 [Tabelul 5.6]
An Număr turiști Înnoptări Durata medie a
sejurului
2016 329 821 2,49
2017 348 916 2,63
[Tabelul 5.6]

5.5. Capacitatea de cazare în funcţiune

În anul 2016Pensiunea “Prințul Vlad” se afla pe primul loc în judeţ la categoria de


confort de patru margarete privind capacitatea de cazare în funcţiune Aceasta se datorează şi
numărului mare de zile de funcţionare dintr-un an calendaristic, neavând un caracter sezonier.
Creşterea numărului turiştilor în anul 2017 a determinat mărirea numărului de zile de funcţionare
şi implicit capacitatea de cazare în funcţiune (Tabelul 5.6), venind în întâmpinarea cerinţelor
clienţilor. Oferta teoretică maximă la Pensiunea “Prințul Vlad” este de 365 unităţi – zile atât în
2016 cât şi la nivelul anului 2017. Aceasta demonstrează că structura de primire poate funcţiona
la nivelul categoriei de confort clasificată, satisfăcând aşteptările clienţilor. Oferta efectivă este
de 340 unităţi – zile în 2016, fiind considerată cea mai bună din judeţ la această categorie de
confort, respectiv 350 unităţi – zile în 2017. Din discuţiile purtate cu proprietara pensiunii se
doreşte ca pe viitor să crească oferta efectivă dacă în urma sondajelor efectuate în rândul
turiştilor se va impune acest lucru.

48
Capacitatea de cazare în funcţiune (locuri – zile) „Prințul Vlad” în 2016-2017 [Tabelul 5.7]
An Număr zile funcționare Capacitatea de cazare în
funcțiune
2016 340 5440
2017 350 5600

[Tabelul 5.7]
Potrivit statisticilor, capacitatea de cazare în funcţiune a fost mai mare în localitatea Sălişte decât
în localitatea Răşinari. În Sălişte cazarea a fost oscilatorie. În anii 2010, 2012, 2013, 2015, 2016,
2017 au fost perioade de creştere, iar în anii 2011, 2017 perioade de scădere a capacităţii
[Tabelul 5.8]
Tip de Judeţ Localitate
structură
de primire Ani
turistică
(Capacitate
de cazare
în
funcţiune)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nr. persoane
Pensiune Sibiu Sălişte 15350 8842 13866 17520 9950 28579 43519 39336
turistică
[Tabelul 5.8]
Posibilitatea aplicării principiilor managementului calităţii totale (orientare spre client şi
argumentare cu date) la pensiunea „Prințul Vlad” Competitivitatea, dorinţa de a rezista pe piaţă
şi nu în ultimul rând realizarea unui profit i-a determinat pe proprietarii pensiunii să devină tot
mai interesați de urmărirea permanentă a nevoilor turiştilor în vederea satisfacerii depline, rapide
şi eficiente a cerinţelor acestora. În vederea măsurării gradului de satisfacţie a clienţilor este
nevoie mai întâi să-i cunoşti nevoile, iar acest lucru se poate realiza prin efectuarea unor sondaje
care pot sta la baza aprecierii îmbunătăţirii sau nu a situaţiei şi, nu în ultimul rând, la baza
fundamentării deciziilor.

5.6.Chestionar analiza satisfactiei clientului

Vă mulţumim pentru timpul acordat completării acestui chestionar. Vă rugăm să ne


spuneţi care este părerea dvs. În legătură cu serviciile oferite de pensiunea noastră. Acordându-

49
ne câteva minute din timpul dvs., ne puteţi ajuta în legâtură cu performanţa şi calitatea serviciilor
oferite de pensiunea noastră. Dorim să ne îmbunătăţim serviciile pentru dvs.

1.Puteţi să ne spuneţi care este sursa dvs de informare privind existenţa pensiunii ”Prințul
Vlad”?
 Campanii de promovare
 Broşuri turistice
 Cunoştinţe sau prieteni
 Internet
 Altfel
2. De câte ori aţi vizitat pensiunea?
 Prima dată
 Des
 Anual
 Niciodată
 De sărbatori
3.Sosirea şi primirea în pensiune au fost:
 Complet nesatisfăcătoare
 Nesatisfăcătoare
 Bună
 Foarte bună
 Excelentă
4.Curăţenia camerei şi a băi au fost:
 Complet nesatisfăcătoare
 Nesatisfăcătoare
 Bună
 Foarte bună
 Excelentă
5.Calitatea mâncării şi a băuturii servite:
 Complet nesatisfăcătoare

50
 Nesatisfăcătoare
 Bună
 Foarte bună
 Excelentă
6.Serviciul clienţi:
 Nu m-a informat în mod corect
 Nu a înşeles întrebarea mea
 Mi-a dat răspuns ambiguu
 Nu a putut rezolva problema
 Este foarte bun, nu are nevoie de îmbunătăţiri
7.Aţi recomanda pensiune prietenilor/familiei?
 Da
 Nu
8.Dacă da, i-aţi recomanda să viziteze pensiunea „Printul Vlad” pentru:
 Obiectivul1: relaxare
 Obiectivul2:Muzeul etnografic si de icoane
 Obiectivul3: Muzeul de icoane pe sticla
 Obiectivul4: drumetii
Pentru a ne facilita demersurile în privinţa creşterii continue a calităţii serviciilor noastre,
in continuare vă vom adresa câteva întrebări care au la bază datele dvs. Personale. Răspunsurile
dvs. Nu vor fi niciopdată asociate cu numele dvs., vor fi confidenţiale.
9.Vă încadraţi în categori de vărstă:
 14-25 ani
 26-40 ani
 41-60 ani
 peste 61 ani
10.Sexul:
 Feminin
 Masculin
11.Mediul de provenienţă:

51
 Urban
 Rural
12.Nivelul de pregătire profesională:
 Şcoala primară
 Gimnaziu
 Liceu/Şcoală profesională
 Şcoală postliceală
 Studii superioare
 Studii postuniversitare
13.Care este venitul lunar al familiei dvs.?
 <500 Ron
 500-1000 Ron
 1000-2000 Ron
 >2000 Ron
Vă mulţumim pentru timpul acordat completării acestui chestionar.
Astfel, în urma chestionarului aplicat, ce a avut drept scop depistarea gradului de
satisfacţie a turistului în legătură cu calitatea serviciilor oferite prin prisma gradului de confort,
jumătate din numărul turiştilor erau pentru prima oară în pensiune, iar un procent însemnat
(40%) au vizitat pensiunea de mai multe ori ceea ce demonstrează existenţa unui motiv de
revenire, cel mai probabil calitatea serviciilor oferite. Aproape jumătate din numărul turiştilor
cunosc pensiunea din relatările prietenilor şi rudelor ceea ce întăreşte expresia referitoare la
calitate, în sensul că un turist mulţumit atrage pe viitor şi alţii după el. Mai mult de jumătate din
numărul turiştilor au fost foarte mulţumiţi de calitatea serviciilor oferite de structura de primire
cu funcţiune de cazare, nici unul nedeclarându-şi nemulţumirea. Analiza activităţii desfăşurate
stă la baza identificării celor mai potrivite decizii ce trebuie luate, în vederea îmbunătăţirii
performanţei pensiunii în ce priveşte aplicarea principiilor managementului calităţii totale.

5.7. Propuneri pentru dezvoltare

52
Deși a fost recunoscută pe plan ineternațional ca punct de mare atractivitate în domeniul
turismului rural,orașul Săliște nu este încă suficient de dezvoltat pentru a-și mări numărul de
turiști.Pentru aceasta ar trebui realizate mai multe acțiuni de promovare și de dezvoltare din
punct de vedere al infrastructurii.
Promovarea
Zona nu este suficient promovată.Există un site oficial al primariei orașului,însă acesta nu
ofera suficiente informații din domeniul turistic.Pentru aceasta ar trebui: realizat un site oficial
care să cuprindă strict informații legate numai de turismul local,și anume: căi de acces;
prezentarea obiectivelor locale; prezentarea posibilităților de cazare; prezentarea tipurilor de
activități ce pot desfașura în zonă;prezentarea timpului necesar vizitării obiectivelor
turistice;prezentarea condițiilor meteo locale și a tipului de echipament cu care turiștii trebuie să
se prezinte la destinația turistică.
O altă măsură ar constitui-o înființarea unei agenții de turism care să poată oferi pachete
turistice complete celor interesați în vizitarea locurilor.
De asemenea, zona ar trebui promovată prin realizarea unor filmulețe-tip documentar
care să prezinte bogăția naturală și culturală a locurilor,portul popular al zonei,tradițiile și
obiceiurile locale.Aceste filmulețe ar trebui prezentate în cadrul târgurilor de turism în țară și în
străinătate,și pe site-urile oficiale ale agențiilor naționale de promovare a turismului rural.Spiritul
local este unul viu.Surprinderea lui într-un film ar avea un impact mult mai mare decât au
simplele imortalizări în fotografii.
Evenimentele ce au loc în oraș și în satele învecinate ar trebui promovate prin toate
mijloacele mass-media,prin: mijloace publicitare, eleborarea de materiale de promovare a
instituțiilor de cultură, pliante,broșuri,monografii,albume.
În ceea ce privește unitățile de cazare,la nivelul orașului Săliște nu există decât trei tipuri
cazare:fie în pensiuni agroturistice,fie direct în casele localnicilor sau campare în curțile
acestora.Există însă și turiști mai pretențioși care ar putea evita să viziteze aceată zonă tocmai din
lipsa diversității spațiilor de cazare. Pentru aceasta ar trebui: să se construiască în oraș un hotel
pentru cei care dorect sa dispună de servicii mai diversificate,dar care să păstreze specificul rural
în arhitectură,decor,mâncarea servită,îmbrăcămintea personalului;să se construiască un loc
special

53
privință ar trebui sa se dechidă în oraș un restaurant,care pe lângă produsele locale să
poată oferi o amenajat pentru campare,care să ofere turiștilor satisfacerea nevoilor minime de
igienă;
Alimentația constituie și un element important în atragerea turiștilor.Nu toți oamenii sunt
prea deschiși când vine vorba de mancare.În această gamă mai largă de alimente turiștilor.
Înființarea unui magazin din care turiștii să își poată achizițion:suveniruri, costume populare,
produse alimentare locale, CD-uri sau DVD-uri cu prezentarea localității si a obiectivelor
turistice sau cu lecții de gătit produse locale,lecții de meșteșugărit.
Centre de informare turistică.În Săliște nu există decât un singur centru de informare,în
centrul orașului.Pentru a evita o pierdere de timp pentru cei care nu se afla în apropiere
centrului,ar trebui să se amplaseze în zonele de interes ale satelor panouri electronice cu
informații pentru turiști disponibile în limbile de circulație internațională.
Pe lângă aceasta,ponourile de informare turistică existente nu se încadrează în peisajul
local.Pentru îmbunătățirea imaginii satelor acestea ar trebui înlocuite cu unele fabricate din
material transparent care ar avea un impact mult mai slab în modificarea imaginii peisajului
local.
O acțiune importantă la nivelul regiunii este și aceea de conservare a arhitecturii deja
existente.Pentru aceasta sunt necesare lucrări de restaurare și consoliadre a cladirilor ce prezintă
interes turistic,mai ales a celor cu o vechime destul de mare care riscă să se piardă în urma unor
calamități naturale și sub influența factorilor externi.
Priveliștea oferită turiștilor joacă un rol important în atragerea lor.Frumusețea locurilor,ca
un fenomen general la nivelul țării noastre,este stricată de cele mai multe ori de existența unui
număr prea mare de deșeuri aruncate în spații necorespunzătoare.Pentru înlăturarea fenomenului
în zonă,consiliile locale ar trebui să dezvolte programe de conștientizare a localnicilor cu privire
la arucarea deșeurilor menajere.Introducerea unor amenzi pentru aruncarea deșurilor în locuri
necorespunzătoare ar reprezenta măsura cea mai sigură în stoparea fenomenului.Un impact
negativ asupra mediului o au și zonele neamenajate în care oamenii merg la picnic și
gratar,locuri pe care le lasă de obicei murdare la plecare.În această privință ar trebui amenajate
locuri speciale pentru picnic dotate cu panouri de conștientizare a oamenilor cu privire la
păstrarea curățeniei naturii și spații amenajate de aruncare a deșeurilor.
Promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale

54
Acest lucru se poate face prin diversificarea activităților la care pot lua parte turiștii și
anume:
-organizarea unor târguri de promovare a produselor culinare locale si a produselor
meșteșugareștiș
-organizarea unor festivaluri prin care să se promoveze muzica și portul popular local;
-organizarea unor expoziții pentru promovarea costumelor populare,a produselor artizanale
locale;
-realizarea de către agențiile de turism a unor pachete turistice care să includă vacanțe
tematice,spre exemplu: o vacanță în care turiștii să învețe mersul unei gospodării de la țară
participând la activitățile zilnice desfășurate în gospodăriile localnicilor;o vacanță în care turiștii
să depindă meșteșuguri locale luând lecții de la un meșter local;o vacanță în care turiștii să
deprindă artele locale-țesut,brodat,pictură pe sticlă;o vacanță în care turiștii să învețe secretele
bucătăriei locale.
Însă,pentru toate acestea este nevoie de un anumit nivel de pregătire al localnicilor
capabili să promoveze aceste tradiții.Asta ar însemna organizarea către consiliile locale a unor
cursuri de formare a locuitorilor satelor dispuși să se implice în activitatea de turism.Aceste
cursuri trebuie să îi învețe pe oamenii de la țară cum să își transmită cât mai ușor cunoștințele,dar
trebuie să îi învețe și cum să comunice într-o limbă de circulație internațională,pentru cazurile în
care au de-a face cu turiști străini.
Promovarea se poate face și prin intermediul ghizilor.Pe lângă cunoștințele vaste pe care
ar trebui să le dețină despre locurile și cultura pe o care le prezintă,aceștia ar trebui să poarte și
poartul popular,pe cât posibil,la locul unde își desfășoară activitatea.
Locuințele localnicilor:
-ar trebui pe cât posibil să fie decorate după stilul local;
-locuitorii casei ar trebui să poarte pe durata găzduirii turiștilor cât mai mult posibil portul
popular;
-mâncărurile oferite ar trebui să fie strict tradiționale;
-proprietarii ar trebui să încurajeze turiștii în a se implica în treburile gospodărești pentru un
contact cât mai bun cu tradiția locala;
-fiecare gospodărie ar trebui să ofere turiștilor posibilitatea de a încerca un costum popular;

55
- urmând modelul celor din Elveția,pentru a le o oferi o experiența unică turiștilor,proprietarii
caselor ar trebui să își amenajeze podurile caselor astfel încât turiștii să poată încerca dormitul în
paie.
Diversificarea avtivităților ce pot fi practicate în zonă:
-amenajarea unor trasee pe versanții munților din jur pentru mountain-biking;
-amenajarea unor iazuri pentru pescuit;
-contruirea unei herghelii și antrenarea unor instructuri care să poată oferi cursuri de
echitație.
-contruirea unor capacități de cazare în apropierea stânelor pentru a putea facilita
înnoptarea la stână.
Consider ca îmbunătățirea promovării,a infrastructurii turistice,a posibilităților de a
practica activități diverse va duce în timp la dezvoltarea turismului local,a întregii zone
turistice,dar și la o urcare a României în topul destinațiilor turistice internaționale alese de turiști.

56
BIBLIOGRAFIE

Baila, Dumitru, Săliştea Sibiului. Străveche vatră românească. Monografie, Sibiu, 1990


Bobeş, Rodica; Stratulat, Cezara; Barbu, Constantin, Tălmaciu la răscrucea timpului, SC Polsib SA, Sibiu,
2011
Bucur Mincu, Marginenii Sibiului. Civilizatie Si Cultura Populara Romaneasca
Nicolae Dunăre; Paul Petrescu; Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice - Mărginenii
Sibiului : civilizație și cultură populară românească, București : Editura Științifică și Enciclopedică, 1985.
Cornel Mişinger, Monografia satului Fântânele
Cacova Victor Păcală, Monografia comunei Răşinariu, Sibiu, 1915 din Mărginimea Sibiului, Sibiu, 2006
Duma, Vasile, Şcoala Boian, judeţul Sibiu. Monografie, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2010
Glavan vasile, ,, The Rural Tourism”, Romanian Tourism Magazine, București , M.T., I.C.T., nr.
4/1995,1995
Istrate, I., Bran Florina, ,,Agroturismul în România”, Tribuna Economică, nr 32/1995
Minciu R. – Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
Nicolae Virgil, Turismul rural in judeţul Sibiu, 2016
Popa, Constantin, "Răşinari – Istoria şi civilizaţia unui sat din Mărginimea Sibiului", Ed. Tipotrib, Sibiu,
2007
Rodica Minciu - Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
Puiu Nistoreanu coord- Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003
Gabriela Stanciulescu, N.Lupu, Gabriela Ţigu, Emilia Ţitan, Felicia Stancioiu - Lexicon de termeni turistici,
Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002

SURSĂ INTERNET

http://www.antrec.ro
http://www.arhiva.lumeasatului.ro/vizualizare.php?articol=177
http://galmarginimeasibiului.ro
http://www.marginimeasibiului.ro/index.php/festivaluri-si-evenimente.html
http://www.marginimeasibiului.ro
http://marginimeasibiului.com/

57
http://marginimeasibiului.com/localitati-din-marginimea-sibiului/saliste/istorie-si-obiective-
saliste/
http://marginimeasibiului.com/localitati-din-marginimea-sibiului/saliste/istorie-si-obiective-
saliste
http://www.qreferat.com/referate/administratie/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-A-
ORAS241.php
http://www.saliste-sibiu.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiel,_Sibiu
http://www.sibiul.ro/orase-din-sibiu/saliste.html
http://www.sibiu-turism.ro/
http://statistici.insse.ro/shop/
http://www.turistinfo.ro/

58