• Sistemul dreptului constituţional este acea ramură a dreptului ce cuprinde ansamblul normelor

juridice, reprezentând o unitate închegheată şi ierarhizată, norme instituite sau sancţionate prin
Constituţie şi alte acte normative, având ca obiect raporturile sociale ce iau naştere în procesul
exercitării puterii de stat.

• Norme de drept constituţional ca element de bază a dreptului constituţional. Acestea sânt reguli
de comportare general obligatorii stabilite sau sancţionate de către stat în scopul protecţiei şi
reglementării anumitor raporturi sociale.

• Dreptul public, cuprinde normele juridice care privesc statul, autoritatile publice si raporturile
lor cu persoanele particulare atunci cand aceste raporturi privesc prerogativele si obligatiile
subiectelor de drept public. Dreptul public este dominat de interesul general (satisfacerea
acestuia) si de aceea in raporturile juridice de drept prevaleaza vointa statului, a autoritatilor
publice. Dreptul public cuprinde mai multe ramuri de drept si anume: dreptul international
public, dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul penal etc. Aceasta
impartire este facuta dupa obiectul si metoda de reglementare. Dreptul privat cuprinde normele
juridice aplicabile persoanelor, fizice sau juridice si raporturile dintre ele vizand satisfacerea
intereselor private individuale. In dreptul privat se Justificarea impartirii normelor juridice in
dreptul public si dreptul privat consta in aceea ca: h5k10kg - in dreptul public, cel putin un
subiect al raportului juridic, este de drept public adica statul, autoritatea publica sau
administrativa; in raporturile juridice, de drept public, subiectii sunt inegali, iar actele juridice
au de regula un caracter obligatoriu, erga omnes, adica pentru toti; in dreptul privat, subiectii
raporturilor juridice sunt egali iar actele juridice sunt de regula secrete, spre deosebire de cele
de drept public, care sunt publice

• Cutuma juridică reprezintă normele formate în practica exercitării puterii de stat, având rolul de
precedent, dar care nu au fost consfinţite legislativ sau judiciar. Rolul normei juridice în dreptul
constituţional nu este semnificativ (cu excepţia Marii Britanii, parţial a Noii Zelande, Suediei,
Israelului). De obicei, asemenea norme au o semnificaţie organizatorică care pot avea şi un
anumit rol politic. În ţara noastră, cutuma ca izvor de drept are o sferă de aplicare restrânsă.

• Statul – este primul subiect direct sau reprezentat de organele sale reprezentative, fiind un
subiect calificat , permanent prezent în raporturile de drept public. În mod direct statul se
manifestă în raporturile prinvind cetăţenia , în raporturile privind structura de stat. Dar, de cele
mai multe ori el este reprezentat de autorităţile statului, şi anume organele legiuitoare, sunt
întotdeauna subiecte de drept constituţional cu condiţia ca raporturile la care participă să fie de
drept constituţional. Organele executive şi jurisdicţionale sunt subiecte de drept constituţional
,dacă raportul juridic la care participă are ca celălalt subiect poporul, statul, sau organele
legiuitoare . Şi dacă acel raport juridic , apare în procesul instaurării ,menţinerii şi exercitării
puterii de stat.

Poporul – calitatea de subiect de drept constituţional recunoscută de constituţie . Art. 2 Suveranitatea şi

puterea de stat (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova,care exercită în mod
direct şi prin organelle sale representative ,în formele stabilite de Constituţie.
Partidele şi alte formaţiuni politice – sunt forme organizatorice în care cetăţenii participă la
guvernare .Propun candidaţi în alegeri şi de ele depinde buna organizare şi desfăşurare a alegerilor
organizaatorice representative.

Cetăţenii – pot apărea ca subiecţi de drept în 3 ipostaze:

-ca persoană fizică în realizarea raporturilor juridice privind drepturile, libertăţile şi îndatoririle
fundamentale.

-ca persoană investită cu anumite demnităţi ,funcţii într-un organ de stat .(în calitate de ministru,
deputat, judecător, şef de stat. ), în calitate de reprezentant al poporului.

-în calitate de parte a corpului electoral, fiind repartizaţi pe circumscripţii electorale.

Străinii şi apatrizii – aceştia se manifestă ca subiecţi de drept constituţional, în raporturile ce apar în

calitatea lor de persoană în exercitarea unor drepturi şi îndatoriri ale omului, art.19 Constituţie . În
exercitarea raporturilor juridice de acordare a cetăţeniei şi a azilului politic.