Drept Penal

• 2017-2018•

RKV


1
 Curs 1

Paragraf 123-131 (Bibliografie facultativa)

Definitie :
Dreptul penal este un ansamblu de norme juridice de drept public care reglementeaza
faptele ce constituie infractiuni precum si conditiile si consecintele angajaraii raspunderii in cazul
savarsirii acestor fapte.

Caracterele dreptului penal :

1. Caracterul de drept public

2. Caracterul autonom
• normativa

• Presupune ca dreptul penal poate impune propriile norme de conduita, norme pe care
nu le regasim in contextul altor ramuri de drept.

• conceptuala

• Presupune ca dreptul penal poate da unui termen preluat dintr-o alta ramura de drept
un inteles diferit de cel pe care respectivul termen il are in contextul ramurii din care
provine. (ex. domiciliu- in civl doar unul, in penal art. 224 - mai multe; functionar public
etc)

• procedurala

• Presupune ca dreptul penal este singura ramura de drept care are propriul sau sistem
procedural: procedura penala -> se deruleaza independent de alte proceduri
declansate de savarsirea faptei respective.

3. Caracterul subsidiar
• Presupune ca mijloacele de drept penal trebuie folosite pentru apararea unor valori sociale
doar atunci cand mijloacele oferite de alte ramuri de drept nu sunt suficiente.

4. Caracterul selectiv
• Presupune ca dreptul penal trebuie sa aleaga valorile sociale carora intelege sa le confere
protectie si de asemenea trebuie sa aleaga modalitatile de lezare a acestor valori pe care
intele sa le sanctioneze.

!!! La examen nu intra FUNCTIILE DREPTULUI PENAL

Principiile generale ale dreptului penal :

1. Principiul legalitatii incriminarii si pedepsirii
• art. 1-2 C.p.

• Legalitatea este un principiu constitutional (art. 23; 73 Constitutie)

Legalitatea incriminarii
La modul general presupune ca nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere pentru o
fapta care la momentul comiterii nu era prevazuta de legea penala.

2
Exigente impuse de legalitatea incriminarii :

- in cazul in care nu se respecta vreuna - exceptie de neconstitutionalitate.

• Lex scripta
• Legea trebuie sa fie scrisa.

• Exprima necesitatea accesibilitatii legii - orice persoana interesata sa poata lua cunostiinta
de continutul normei respective

• Lex certa
• Legea trebuie sa fie previzibila.

• Previzibilitatea presupune ca textul legal trebuie redactat cu suficienta claritate astfel incat
orice perosana interesata sa poata intelege care sunt actiunile sau inactiunile ce intra in
sfera sa de aplicare.

• Lex stricta
• Lex praeria

3
 Curs 2

• Lex stricta
• Interzicerea de principiu a analogiei

• Interpretarea stricta a normelor de drept penal

Analogia
Este operatiunea de extindere a aplicarii normei penale la o ipoteza nereglementata
expres, dar care este asemanatoare cu o situatie regasita in continutul normei.

Analogia in defavoarea inculpatului (229-230 C.p.)

• Cea care produce un efect in defavoarea inculpatului

• Este interzisa fiind inadmisibila prin raportare la legalitatea incriminarii

Clauza legale de analogie

Desemneaza dispozitiile legale prin care insusi legiuitorul permite in mod explicit aplicarea
normei ce reglementeaza expres o ipoteza la alte cazui similare.

1. Clauzele Omogene de analogie (permise)

Contin in enumerare mai multe elemente sau exemple asemanatoare, permitand instantei
sa identifice criteriul avut in vedere de legiuitor.

2. Clauzele Eterogene de analogie (nepermise)

Sunt intotdeauna interzise, nepermitand identificarea criteriului.

• Norma contine un singur exemplu si apoi clauza

• Avem elemente expres enumerate in norma, dar acestea sunt esentialmente diferite

Analogia in favoarea inculpatului

• Regula: este permisa, dar exista anumite exceptii

• Norma legala acopera ipoteza in discutie prin intrpretarea termenilor utilizati

• Lacuna in reglementare este intentionata

Interpretarea
Este operatiunea efectuata in vederea aplicarii normei penale si care are ca obiectiv
determinarea cu precizie a intelesului normei pentru a stabili daca norma are aplicabilitate la o
speta concreta.

• interpretarea gramaticala - incearca sa stabileasca sensul normei pornind de la semnificatia

termenilor utilizati

• interpretarea istorica - incearca determinarea continutului normei prin analizarea contextului

isotric, social si economic care exista la momentul elaborarii si adoptarii normei respective

• interpretarea logico-sistematica - pleaca de la stabilirea sensului normei printr-o integrare a

acesteia in logica generala a sistemului de drept, raportand-o in permanenta la alte norme
conexe

• interpretarea teleologica - are ca fundament finalitatea normei, cu alte cuvinte obiectivul avut in
vedere de legiuitor prin edictarea normei

• interpretarea evolutiva

4
2. Principiul caracterului personal al raspunderii penale
Nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere penala pentru o fapta pe care nu a comis-o,
respectiv nicio persoana nu poate if obligata sa execute sanctiunile penale dispuse de instanta
pentru alte persoane. (art. 174 C.p.)

3. Principiul minimei interventii a dreptului penal

Analizat in corelatie cu caracterul subsidiar, dreptul penal intervine doar pentru protectia
valorilor sociale foarte importante si doar impotriva unor atingeri grave.

4. Principiul individualizarii sau proportionalitatii

Implica necesitatea adaptarii sanctiunii penale la gravitatea faptei.

• Legala

• Realizata de legiuitor

• Vizibila prin sanctiunile penale atasate normei de incriminare

• Pericolul social abstract

• Judiciara

• Realizata de instanta

• Are in vedere pericolul concret al faptei si al persoanei inculpatului

• Administrativa

• Realizata dupa ramanerea definitiva a hotararii

• Vizeaza aspecte tehnice : regimul …, drepturile si obligatiile inculpatului, eliberarea

conditionata

5
 Curs 3

Izvoare ale dreptului penal

Forma pe care o imbraca regula de conduita, forma sub care regula de conduita este
adusa la cunostiinta destinatarilor ei.

Principalul izvor de drept este legea.

Art. 173 C.p. - Legea penala.

• Constitutia
• Deciziile CCR
• Legiuitor negativ (ex. 513/2017)

• Interpretare (ex. 405/2016; 44/2016; 399/3)

• Neconstitutionalitate prin omisiune (224/2017) - izvor indirect

• Legea penala
• art. 173

• Trebuie sa fie o lege organica

• Ordonantele de urgenta

• Doar ele intervin in materia legii organice

• Decretele prezidentiale
• Decretul de gratiere individuala

• Deciziile ICCJ pentru asigurarea unei practii judiciare unitare

• Deciziile date in dezlegarea unor chestiuni de drept

• RIL

• Cutuma
• Cauza de exonerare de raspundere

• Ajuta la interpretarea legii penale

Normele penale
Norma penala are doua elemente : dispozitia (conduita impusa) si sanctiunea (pedeapsa
prevazuta). Majoritatea sunt norme complete, dar exista si norme incomplete (lipsita de o parte a
dispozitiei sau de sanctiune). Normele incomplete pot fi : norme cadru (in alb) si norme de
trimitere.

Normele cadru (normele in alb)

Contin o incriminare cadru care urmeaza a fi completata cu elemente preluate de la un

numar nedeterminat de norme. (element incomplet - dispozitia) - art. 348 C.p.

• Proprii

• Cele pentru care legiuitorul prevedea ca se completeaza cu acte normative inferioare legii.

• Improprii

• Cele pentru care completarea se face cu acte normative de forta legii.

6
 Curs 4

Aplicarea legii penale

• Principiul activitatii legii penale art. 3 C.P.

• Intrarea in vigoare :

• La 3 zile de la publicarea in MO

• La o data ulterioara mentionata de legiuitor

• La data publicarii in cazul OUG

• Iesire din vigoare :

• Abrogare :

• Expresa

• Determinata - trimite explicit

• Generica

• Tacita

• Legiuitorul nu spune nimic

• Se poate confunda cu cazul concursului de norme

• Sa fie 2 norme care reglementeaza aceasi materie

• Existenta unei incompatibilitati intre cele doua norme astfel incat sa se poata distinge
ca legiuitorul a vrut sa inlature prima norma

• Normele penale nu isi pierd aplicabilitatea odata cu trecerea timpului

• Ajungerea la termen
• Simpla implinire a termenului duce la iesirea din vigoare

• Declararea neconstitutionalitatii

• O norma penala poata sa-si piarda temporar aplicabilitatatea

• Legea generala isi pierde temporar aplicabilitatea pe segmentul legii penale speciale

• Exemplul normei cadru fara o norma completatoare

Momentul savarsirii infractiunii

Teoria actiunii - stabilirea momentului savarsirii infractiunii

Infractiunea se socoteste savarsita la momentul comiterii actiunii sau inactiunii indiferent

de data la care se produce rezultatul.

• Cazul infratiunilor cu durata de consumare

• Infractiunea continua - durata prelungita

• Se socoteste savarasita la momentul epuizarii

• Infractiunea continuata - acte savarasite la date diferite in timp in baza aceleiasi hotarari
infractionale

• Se socoteste savarsita la momentul epuizarii

• Infractiunea de obicei - pluralitate de acte savarsite in timp; un act singur nu are

semnificatie penala, dar daca se comit mai multe acte astfel incat sa indice obisnuinta
autorului

• La momentul indicarii indiciului de obisnuinta se socoteste savarsita infractiunea

7
Principiul neretroactivitatii legii

• Constitutional - art. 15 alin. 2 (Constituitie)

• art. 5-6 C.P.: 2 acceptiuni

• Una mai larga prevazuta de Constituitie

• Orice dispozitie cu caracter penal adoptata ulterior savarsirii faptei si care conduce la
crearea unei situatii mai usoare sau mai favorabile pentru infractor

• 4 categorii de legi :

• Legea de dezincriminare

• Legea penala mai favorabila in sensul C.P. (sens restrans)

• Legea de amnistie - nu poate sa fie decat o lege care dispune pentru fapte comise
anterior

• Legea sau Decretul de gratiere - nu poate sa fie decat o lege care dispune pentru
fapte comise anterior

• Una mai restransa prevazuta de C.P.

Legea de dezincriminare - art. 4 C.P.

• Legea penala nu se mai aplica faptelor savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute
de legea noua.

• Evaluarea in abstracto - se face comparand doar legile succesive fara a lua in calcul
particularitatile faptei concrete comise de infractor.

• Evaluarea in concreto - presupune ca luam o fapta concreta si incercam sa o incadram potrivit

celor doua legi succesive.

• Legea 187/2013 art. 3 alin. 1 - legea de punere in aplicare a C.p.

• Dezincriminarea se evalueaza IN CONCRETO in dreptul nostru !!!

In primul rand, vorbim despre o dezincriminare atunci cand o incriminare din legea veche
nu mai are corespondent in legea noua.

A doua ipoteza presupune ca fapta determinata incriminata de legea veche nu mai

intruneste elementele vreunei infractiuni potrivit legii noi.

Efecte :

Difera in functie de momentul procesului :

• Clasare

• Achitare

• Achitarea nu va mai fi pusa in executare

Se aplica doar pentru viitor. Nu are ca efect repunerea in situatia anterioara.

Legea mai favorabila in sensul C.P.

Diferit in functie de momentul la care intervine succesiunea de legi in timp.

Aplicare legii penale pana la condamnarea definitiva

• Art. 5 C.P. - atunci cand dupa savarsirea faptei si pana la judecare definitiva intervine una sau
mai multe legi penale, se aplica legea penala mai favorabila

Conditii :

• Este necesar ca succesiune de legi sa intervina dupa savarsirea faptei si pana la judecarea
definitiva

• Toate legile succesive sa incrimineze fapta savarsita

• Nu tinem seama de agravantele din legea noua care nu au corespondent in legea veche

• Toate legile succesive sa sanctioneze sau sa incrimineze diferit fapta comisa

• Pot viza regimul sanctionator

8
 Curs 5

Legea penala mai favorabila dupa judecarea definitiva a cauzei (art. 6 C.P.)

1. Dupa ramanerea definitiva a hotararii la pedeapsa inchisorii sau amenzii intervine o lege noua
ce prevede un maxim special mai mic decat pedeapsa concreta aplicata.

Inchisoare

C.P. 1969 C.P

[3-15] [1-5]

p=7 ani p=5 ani

Amenda

numar de zile [x,y] * cuantum/zi [10 lei - 500 lei] (art. 61 C.P.)

LV: 60 - 80 zile amenda; se stabileste 60 de zile amenda cu un cuantum de 500 lei/zi

LN: 30 - 50 zile amenda; se va inlocui pedeapsa la 50 de zile si se va prelua cuantumul in lei de la

instanta care a judecat cauza respectiva

2. Inculpatul a fost judecat dupa legea veche, fiindu-i aplicata detentiunea pe viata, iar ulterior
intervine legea noua ce prevede pentru fapta savarsita doar pedeapsa inchisorii.

3. Dupa ramanerea definitiva a hotararii la pedeapsa inchisorii, pentru fapta savarsita legea noua
prevede doar pedeapsa amenzii

LV: [6l - 3] - 2 ani si 6 luni

LN: [60-180] zile amenda

!!! Singurul caz in care nu opereaza automat schimbul cu maximul special.

• Trebuie sa avem o amenda: 150 zile amenda

• Doua optiuni pentru amenda:

• 150 zile

• 0 zile

4. Situatia in care legea noua intervine dupa executarea sau considerarea ca executata a
pedepsei vechi

• Se considera ca executata dupa termenul nou

Efecte:

• In diferite institutii:

• Reabilitarea - se face in functie de perioada de inchisoare

Ultraactivitatea legii penale

Ultraactivitatea desemneaza ipoteza in care o lege se aplica dupa iesirea ei din vigoare cu
privire la faptele comise cat timp aceasta a fost in vigoare.

a) Se aplica fiindca e mai favorabila

b) Legea temporala (art. 7 C.P.)

9
Lege temporala

• Propriu-zisa: are prevazut expres in cuprinsul ei momentul iesirii din vigoare

• Exceptional: nu are prevazut expres momentul iesirii din vigoare, perioada ei de activitate
corespunzand cu situatia de natura exceptionala ce a determinat aparitia legii

Intrebari :

1. Daca cineva sesizeaza CCR cu art. 15 (2) din Constitutie ?

2. Cum ar arata o lege temporala mai favorabila ?

Ordonantele de urgenta ale Guvernului

1. Ordonanta de urgenta introduce o noua incriminare, iar apoi este respinsa prin lege de
Parlament.

2. Ordonanta de urgenta abroga o incrimanare din legea veche, iar apoi este respinsa prin lege
de Parlament.

Regula: (L 24/2000): abrogarea nu aduce in vigoare actul initial

Exceptia: (art. 63 ): ipoteza in care sunt respinse de Parlament Ordonante de Guvern ce contin
norme de abrogare

3. Ordonanta de urgenta modifica o incriminare existenta, iar apoi este respinsa pe cale de lege
de catre Parlament.

• Reintra in vigoare legea veche

4. Ordonanta modifica o incriminare, iar apoi este aprobata cu modificari de catre Parlament

• art. 6 CP

Deciziile CCR (art.147 Constitutie, L 47/1992, art. 5 C.P.)

Decizie CCR —————————————————————iesire din vigoare

45 de zile - suspendare

A. Norma declarata neconstitutionala introducea o incriminare

B. Norma declarata neconstitutionala abroga o incriminare - decizia 62/2006

C. Norma declarata neconstitutionala prevede un tratament mai bland sau mai sever

10
 Curs 6

Aplicare in spatiu a legii penale

Principiul teritorialitatii - regula - art.8 C.p.

Legea penala romana se aplica infractiunilor savrasite pe teritoriul Romaniei.

• Teritoriu:

• art. 8 alin. 2

• Infractiune savarsita pe teritoriul Romaniei:

• art. 8 alin. 3

Teoria actiunii

Infractiunea se considera savarsita pe teritoriul statului pe care a fost comisa.

Teoria rezultatului

Infractiunea este socotita savarsita pe teritoriul statului pe care s-a produs rezultatul.

• Ambele teorii au fost abandonate

Teoria ubicuitatii

Infractiunea se considera savarsita pe teritoriul Romaniei atunci cand pe acest teritoriu sau
pe o nava sau aeronava romana a avut loc un act de executare, un act de instigare, un act de
complicitate ori s-a produs in tot sau in parte rezultatul.

Principiul personalitatii legii penale romane (art.9 C.p.)

Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un

cetatean roman sau de o persoana juridica romana.

• Infractiunea trebuie savarasita in afara teritoriului tarii

• Infractiunea trebuie savarsita ori de o PF cetatean roman sau de o PJ

• Dubla incriminare:

• Presupune ca infractiunea trebuie sa fie prevazuta atat de legea penala romana, cat si de
legea penala a statului unde a fost savarsita

• Aceasta conditie nu este necesara in doua ipoteze:

• In cazul infractiunilor grave (p=detentiune pe viata / inchisoare mai mare de 10 ani)

• In cazul infractiunilor savarsite pe un teritoriu care nu este supus vreunei suveranitati

• Autorizarea Procurorului General :

• Se da de catre procurorul general din Parchetul de pe langa Curtea de Apel sau de ICCJ

• Tratatele sau conventiile internationale incheiate de statul roman sa nu contina dispozitii

contrare

Principiul realitatii legii penale romane (art. 10 C.p.)

Legea penala romana se aplica in cazul infractiunilor savarsite in strainatate de catre un

cetatean strain sau un apatrid daca aceste infractiuni sunt indreptate impotriva statului roman, a
unui cetatean roman sau a unei PJ romane.

• Conditiile autorului:

• Autorul este o PF cetatean strain / apatrid

• Subiectul pasiv:

• Statul roman, un cetatean roman sau o PJ romana

• Conditia autorizarii:

• Doar cu autorizarea Procurorului General (Parchet ICCJ)

• Sa nu existe pentru aceasi fapta o procedua judiciara in statul pe al carui teritoriu s-a savarsit
fapta

11
Principiul universalitatii (art. 11 C.P.)

• Infractiunea comisa in afara teritoriului Romaniei

• Infractiunea savarsita de un cetatean strain / apatrid

• O alta infractiune decat cele care atrag incidenta principiului realitatii (subiectul pasiv)

• Infractorul trebuie sa fie benevol pe teritoriul tarii

Categorii de infractiuni :

• Infractiunile pe care statul roman si-a asumat obligatia sa le reprime in baza unei conventii
internationale

• Infractiunile pentru care s-a cerut extradarea sau predarea, iar autoritaitile romane au refuzat

12
 Curs 7

Extradarea si Mandatul

• Forme de cooperare judiciara internationala

• Ambele sunt instrumente care ajuta si permit statelor sa-si exercite competenta in spatiu,
competenta determinata conform art. 8-11 C.P.

Extradarea Mandatul

• art. 14; L 302/2004; L 300/2013 • L 302/2004

• Decizia judiciara emisa de autoritatea

• Actul juridic bilateral prin care un stat numit judiciara competenta dintr-un stat membru
Stat Solicitat (extradare pasiva) accepta sa
UE (stat emitent) in scopul arestarii si predarii
remita unui alt stat numit Stat Solicitant de catre autoritatea judiciara competenta din
(extradare activa) o persoana aflata pe
alt stat membru UE (stat de executare) a
teritoriul sau si cautata in vederea urmaririi
unei persoane aflate pe teritoriul acestui din
penale sau judecarii sau unei puneri direct in
urma stat in vederea urmarii/ judecarii/
executare
punerii in executare in statul emitent

• Persoana extradabila= cea cautata pentru Regula :

urmarire, judecarea sau executare existand • Predam si cetateanul roman

banuieli sau certitudini ca a comis o Exceptii :

infractiune
• In cazul mandatului emis pentru urmarire sau
Regula :
judecare, predarea este conditionata de
• cetatenii romani nu sunt extradati
garantiile statului emitent ca in cazul
Exceptii :
condamnarii la o pedeapsa privativa de
• Cetateanul roman are si cetatenia statului libertate va fi transferat in Romania

solicitant
• Daca mandatul este emis pentru executarea
• Persoana domiciliaza pe teritoriul statului unei pedepse, daca cetateanul roman refuza
solicitant
expres predarea, seactiveaza un motiv
• Fapta e comisa pe teritoriul unui stat UE sau facultativ pentru instanta romana de refuz de
contra unui cetatean al unui stat membru UE
executare a mandatului
• Pentru ultimele doua exceptii, cetateanul
roman va fi remis doar daca statul solicitant
da garantii ca in cazul condamnarii la o
pedeapsa privativa de libertate va transfera
romanul inapoi in Romania
Conditii: Exceptie :
• Existenta dublei incriminari • In cazul infractiunilor prevazute la art. 96 L
302/2004 si daca legislatia statului emitent
prevede o pedeapsa de cel putin 3 ani pentru
fapta din mandat, in acest caz nu e
necesara dubla incriminare
• Cauza Grundza CJUE 289/2015

• 182/2015

• CJUE - cauza Ciprian Radu Vasile C396/11

• Cauzele Pal - Caldararu 404/15-659/15

13
Teoria generala a Infractiunii :
• art. 15 C.P.

• Fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie, avand caracter nejustificat si care
este imputabila persoanei

Prevederea faptei de lgea penala (tipicitate)

Desemneaza corespodenta intre fapta materiala concret comisa si tiparul unei norme
juridice de incriminare.

• Obiect

• Juridic

• Material

• Subiect

• Activ

• Pasiv

• Latura obiectiva

• Actiune

• Inactiune

Vinovatia
Pozitia psihica a faptuitorului fata de urmarea prevazuta de legea penala din cauza
concreta.

• art. 16 C.P.

• Intentie

• Intentie depasita / preterintentie

• Culpa

Caracterul nejustificat. Antijuridicitate

Conduita faptuitoruluia duce atingere ordinii juridice.

• Cauze justificative

• Daca nu exista => nejustificata

Imputabilitatea

Desemneaza un repros adus faptuitorului ca urmare a atitudinii sale constiente de a

incalca exigentele legii penale.

Diferente :

Fapta prevazuta de LP vs infractiune

Faptuitor (cel care comite o fapta) vs Infractor (cel care comite o infractiune)

14
Clasificare Infractiuni :
• De drept comun

• Politica

• Legea nu reglementeaza institutia infractiunii politice, face referire doar L 302 in contextul
extradarii

• Criterii :

• Obiectiv
• Infractiunea este politica cand vine sa protejeze anumite valori exprese (drepturile
politice ale cetateanului, caracterele fundamentale ale statului; ex. Infractiuni contra
dreptului la vot, spionare etc)

• Subiectiv
• Permite considerarea a fiind politica a oricarei infractiuni in masura in care mobilul
sau scopul care anima infractorul este de natura politica

• Mixt
• Permite imbinarea celor doua, infractiunea fiind politica atat atunci cand este
indreptata impotriva unui obiect juridic de natura politica, cat si atunci cand este
bazata de un mobil sau scop politic

Intrebari:

De ce atentatul la viata sefului de stat nu poate niciodata sa fie considerat infractiune politica ?

Continut unic, continut alternativ, continuturi alternative

15
 Curs 8
Tema : Infractiunea de la 335 C.p. este sau nu cu subiect activ special ?

Tipicitate
• Obiect

• Subiect

• Latura obiectiva

Obiect
• Juridic
• = valoarea sociala protejata de norma de incriminare

• !!! nu exista norma de incriminare fara obiect juridic

• Criteriul de clasificare a partii speciale (a se vedea cuprinsul partii speciale)

• Material

• = bunul impotriva caruia se indreapta in mod nemijlocit actiunea sau inactiunea ce lezeaza
obiectul juridic si care este vatamat sau periclitat ca urmare a acestei actiuni sau inactiuni

• Obsesia doctrinei de a identifica obiecte materiale

• Confuzii cu produsul infractiunii sau cu instrumentul/mijlocul de comitere a infractiuniii

• Infractiuni materiale

• Au obiect material - omorul, furtul, distrugerea etc

• Infractiuni formale

• Caracterizate de absenta obiectului material, valoarea sociala nefiind legata de un anumit

bun corporal - amenintare, tradare, conducerea pe drumurile publice sub influenta
alcoolului, nedenuntareae etc

Subiect

• Activ

• = persoana care savarseste fapta tip din norma de incriminare (a se vedea art. 174 C.p.)

• PF/PJ (art. 35 C.p.)

• Regula: orice PJ raspunde penal

• Exceptie: statul si autoritatile publice

• Institutia publica nu raspunde penal pentru infractiunile savarsite in exercitarea unei

activitati ce nu poate face obiectul doemniului privat

Clasificare:

• General: norma penala nu impune o calitate agentului, astfel ca infractiunea poate fi comisa
de orice persoana (furtul, omorul, violul etc) - cele mai multe

• Special: norma impune o calitate necesar a fi infaptuita de faptuitor (abuzul in serviciu, inalta
tradare, dezertare etc)

• Propriu : lipsa calitatii face ca fapta sa nu fie infractiune

• Impropriu : absenta calitatii va pastra fapta in penal, dar va fi o alta incadrare juridica

• Pasiv

• = titularul valorii sociale

Clasificare:
• General: norma nu cere o calitate pentru victima (omorul, furtul, violul etc)

• Special: norma de incriminare impune o anumita calitate subiectului pasiv (ultraj, relatii sexuale
cu un minor, atentatul la viata sefului de stat, pruncuciderea etc)

• Propriu

• Impropriu

16
Latura obiectiva
• Actiune / Inactiune
• Actiunea= miscarea corporala apta sa lezeze valoarea sociala

• Cele mai multe sunt comisive

• => norme prohibitive

• Infractiuni in forma libera / deschisa

• Infractiuni in forma inchisa

• Inactiunea= ipoteza in care norma reglementeaza inactiunea; nerealizarea unei actiuni

posibile pentru agent si la care era obligat

• Infractiune omisiva: nedenuntarea, neacordarea ajutorului, insusirea bunului gasit

• Proprie: cea in cazul careia inactiunea apare reglementata expres in cuprinsul normei
de incriminare

• Improprie: cele in cazul carora norma prevede expres actiunea, dar totusi in concret,
infractiunea se poate savarsi si prin inactiune

Teoria pozitiei de garant

• Functia de protectie a valorii sociale

• Legatura naturala: intre agent si victima (membri de familie, parinti pentru copii, copii pentru
parinti etc)

• Asumarea voluntara a obligatiei de protectie: medicul, politistul, pompierul, salvamar,

salvamont, babysitter, educatoare etc

• Raspunderea pentru surse de pericol

• Actiunea sau inactiune precedenta periculoasa a agentului: lasi focul aprins in padure

• Controlul asupra unei surse de pericol: un caine periculos care nu poate fi controlat

• Raspunderea pentru actiunea tertilor: inactiunea de a proteja tertul, educatoarea care lasa
elevii sa arunce cu obiecte pe geam care lovesc un tert

• Urmare - gen (rezultat - specie)

• = atingerea adusa valorii sociale (urmare in conceptie juridica)

• Rezultatul corespunde unei modificari produse in realitatea inconjuratoare perceptibila cu

simturile fizice (vaz, miros etc)(urmarea in sens naturalistic sau material)

• Nu exista infractiune fara urmare (lezarea sau periclitarea valorii sociale)

• Rezultatul= acea urmarea care poate fi constatata fizic

• Infractiuni de rezultat

• = produc un rezultat material, o modifcare fizic perceptibila in realitatea

inconjuratoare (omor, furt, viol, distrugere etc)

• Infractiuni de pericol

• = nu presupun o urmare materiala (rezutat), urmarea fiind in realitate concretizata intr-

o stare de pericol pentru valoarea sociala protejata prin norma de incriminare
(amenintarea, tradarea, conducerea pe drumurile publice fara permis/sub influenta
alcoolului/drogurilor etc)

• !!! Clasificarea infractiuni de pericol abstract (prezumtie absoluta) vs infractiuni de

pericol concret (trebuie demonstrat in concret) - din suport

• Raport de cauzalitate
• = legatura ce trebuie stabilita intre actiune/inactiune si urmare pentru a angaja raspunderea
agentului pentru urmarea produsa

Teoria echivalentei conditii

• Considera drept cauza orice actiune/inactiune in absenta careia rezultatul nu s-ar fi produs

17
Teoria imputarii obiective
• Prima etapa : se verifica daca actiunea sau inactiunea persoanei a creat o stare de pericol
relevanta pentru valoarea sociala protejata

• Exceptii:

• Risc permis

• Risc inexistent obiectiv

• Risc diminuat

• A doua etapa: se verifica daca urmarea este consecinta obiectiva a starii de pericol deja
demonstrata la prima etapa

• Exceptii:

• Risc deviat

• Risc culpabil

• Risc egal

• Risc neprotejat

• Timp, loc, mod, mijloace de comitere a faptei

18
 Curs 9

Exceptii la prima etapa

• Risc permis
• Risc inexistent
• Risc diminuat

Risc permis
• Stare de pericol pentru valorile sociale protejate de legea penala

• Se respecta toate dispozitile legale (caz fortuit)

Risc inexistent
• O simpla speranta a autorului ca valoarea sociala protejata va fi lezata sau periclitata fara insa
sa existe efectiv, in mod real, o asemenea periclitare

• ex. Cumpara bilete de avion pentru unchiul bogat in speranta ca avionul se va prabusi

Risc diminuat
• Actiunea autorului nu este creatoare de pericol pentru valoarea protejata, ci, dimpotriva, ea
reduce o stare de pericol preexistenta

• ex. Cade un obiect spre cap si impingi persoana, urmand sa-i cada in umar

Exceptii la a doua etapa

• Risc deviat
• Risc culpabil
• Risc egal
• Risc neprotejat

Risc deviat
• Presupune ca ulterior crearii unei stari de pericol prin actiunea faptuitorului intervine o
imprejurare exterioara, independenta de aceasta actiune si care produce in mod nemijlocit
rezultatul

• ex. Injunghii o persoana, e stabilizat, iar la spital moare in incendiu => tentativa de omor

Risc culpabil
• Intervine un element exterior actiunii faptuitorului care creaza starea de pericol, dar rezultatul se
produce datorita conduitei victimei

Risc egal
• Atunci cand constatam ca si in absenta conduitei care a produs starea de pericol, rezultatul s-ar
fi produs in mod cert (in acelasi fel si in acelasi timp)

Risc neprotejat
• Autorul incalca o norma, creaza o stare de pericol, insa urmarea produsa este diferita de cea pe
care norma incalcata isi propunea sa o previna

19
Vinovatia
Desemneaza legatura psihica dintre autor siurmarile faptei sale, atitudinea psihica in raport
de urmarile faptei sale.

• Intentia
• Culpa
• Intentia depasita

Intentia
Atunci cand autorul prevede urmarile actiunii sale si urmareste sau doreste aceste urmari.

• Directa
• Atunci cand autorul prevede urmarea faptei sale si doreste producerea acestei urmari

• De gradul I
• Atunci cand autorul urmareste si doreste urmarea

• De gradul II
• O forma asimilata, atunci cand autorul prevede urmarea, nu o doreste, dar realizeaza ca
aceasta urmare este o consecinta inevitabila a modului in care a conceput executarea

• ex. Victima colaterala

• Indirecta / eventuala
• Exista atunci cand autorul prevede urmarea, nu o doreste, dar accepta producerea ei

• Nepasare

• ex. Pui un gard electric, arunci un cutit pe geam

• 1 urmare prevazuta

• 2 urmare intentionata

• ex: viol + lovire cauzatoare de moarte

Identificarea vinovatiei se face pe baza evaluarii elementelor obiectiva care caracterizeaza

starea de fapt.

• Zona vizata de lovitura (nu zona unde a fost lovit, e posibil sa nu coincida)

• Instrumentul folosit

• Numarul si intensitatea loviturilor

• Starea fizica / raportul de forte

Culpa

• Cu prevedere
• Autorul prevede urmarile faptei sale, dar nu le accepta, socotind ca acestea nu se vor
produce

• Neacceptarea rezultatului se bazeaza pe imprejurari obiective care ar fi de natura sa previna

producerea rezultatului (experienta, caracateristici ale elementelor folosite etc)

• ex. Aruncarea cu cutite la circ, arunci bradul de la etajul 9, dar te uiti inainte si totusi lovesti
pe vecinul care iese la geam

• 1, 2 (urmare) = concurs de infractiuni

• Fara prevedere
• Exista atunci cand autorul nu prevede urmarea, desi putea si trebuia sa o prevada

20
 Curs 10

Preterintentia / intentia depasita

• Autorul prevede o urmare pe care o doreste/accepta si se produce o alta urmare mai grava
imputabila autorului cu titlu de culpa

• Ex : dai un pumn in fata, iar victima cade si se loveste cu capul de bordura, ii tragi scaunul
colegului, iar acesta cade si ramane acolo - art. 193

• Urmare :

• 1. Prevazuta de legea penala

• 2. Mai grava, in raport de care constatam o culpa cu/fara prevedere

• Amandoua trebuie sa fie prevazute de legea penala (tipice)

• 1,2= aceasi infractiune

Caracterul nejustificat al faptei (antijuridicitatea)

• Exprima caracterul ilicit al faptei tipice

• Verificare: existenta unei norme incidente care sa o faca licita

• Imprejurarile care exclud caracterul ilicit se numesc clauze justificative

• Produc efecte in rem: cu privire la fapta

Clauze justificative:

1. Legitima aparare
2. Starea de necesitate
3. Exercitarea unui drept si indeplinirea unei obligatii
4. Consimtamantul persoanei vatamate

Legitima aparare (art. 19 C.p.) Starea de necesitate (art. 20 C.p.)

• Presupune comiterea unei fapte tipice pentru

salvarea unei valori sociale

• Stare de pericol / actiune de salvare

• Presupune comiterea unei fapte tipice pentru

• Starea de pericol: o actiune umana/animala/
salvarea unei valori sociale

fenomen natural/ cauza tehnica

• Atac / aparare

• Actiunea de salvare: fapta prevazuta de legea

• Atac: actiune umana
penala

• Aparare: fapta prevazuta de legea penala

• Subiectul pasiv: un tert / autorul starii de pericol

• Subiectul pasiv: atacatorul
(intamplator, nu in considerarea calitatii sale de
• Alternativele autorului: autorul are libertatea autor)

deplina in a alege cum sa apere valoarea social

• Alternativa autorului: comiterea faptei tipice
(sub rezerva proportionalitatii)

trebuie sa fie singura posibilitate de salvare a

• Persoane care poate invoca: oricine
valorii sociale

• Proba: trebuie dovedita / prezumatia (art. 19 alin.

• Persoane care pot invoca: oricine, mai putin
3 - relativa)
persoanele cu obligatie de sacrificiu (in virtutea
profesiei : pompieri; echipajul unei nave; medic )

• Proba: trebuie dovedita

21
 Curs 11

Exercitarea unui drept si indeplinirea unei obligati

Exercitarea unui drept (art. 21 alin. 1)

• Fapta este prevazuta de codul penal, dar nu este antijuridica deoarece este considerata licita de
catre o alta norma.

Indeplinirea unei obligatii (art. 21 alin. 2)

• Decurge direct din lege: Autorul este obligat la savarsirea faptei tipice (exista o sanctiune pentru
necomiterea faptei tipice)

• Exceptie: este impusa de o autoritate: comanda autoritatii legitime

• Conditii:

• Sa provina de la o persoana care exercita autoritatea de stat

• Forma data de lege

• Ordinul sa nu fie vadit ilegal

Teoria baionetelor
• Disciplinate
• Subordonatul trebuie sa execute ordinul, altfel raspunde pentru neexecutarea ordinului

• Daca ordinul este ilegal, raspunde cel care l-a dat

• Inteligente
• Subordonatul verfica legalitatea si poate sa refuze daca constata ca oridinul este nelegal, in
schimb raspunde pentru executarea unui ordin ilegal

Teoria ilegalitatii vadite

• Subordonatul este obligat sa execute ordinul cu exceptia situatiilor in care acest ordin este vadit
ilegal => simpla ilegalitatea nu il impiedica sa execute ordinul atata timp cat nu este vadit ilegal

• Diferenta ilegal vs vadit ilegal

• Vadit ilegal: AA care nu are nici macar aparenta de legalitate

Consimtamantul persoanei vatamate

• Valabilitatea consimtamantului nu este conditionata de capacitate

• Consimtamantul este valabil daca are reprezentarea faptei la care consimte

• Sa fie actual

• Anterior savarsirii faptei si sa se mentina pe toata durata ei

• Sa provina de la titularul valorii sociale ocrotite

• Sa fie determinat

• Care e fapta la care intelge sa consimta

• Consimtamantul sa priveasca o valoarea sociala de care titularul poate sa dispuna

Imputabilitatea
• Inculpatul care a ales o conduita contrara ordinii juridice desi ar fi putut sa actioneze in
conformitate cu exigentele acesteia

• Responsabilitate: avea reprezentarea faptei sale si era stapan pe ele

• Capacitatea persoanei de a intelege semnificatia actiunilor sau inactiunilor sale si de a fi

stapana pe acestea

• Cand nu: minoritatea, iresponsabilitatea, intoxicatia

• Persoana nu are discernamant pentru a intelege semnificatia actiunilor/inactiunilor sale

• Cunoasterea antijuridicitatii faptei

• Cand nu: Eroarea asupra antijuridiciitatii / interdictiei

• Exigibilitatea
• Posibilitatea unei conduite conforme cu ordinea juridica

• Cand nu: constrangerea fizica, constrangerea morala, excesul neimputabil, caz fortuit

22
 Curs 12

Responsabilitatea

• Minoritatea (art. 27 C.p.)

• Iresponsabilitatea (art. 28 C.p.)
• Intoxicatia (art. 29 C.p)

Minoritatea

• Agentul nu indeplineste conditiile legale pentru a raspunde penal

• Minorul pana la 14 ani este prezumat absolut ca nu are discernamant

• Minorul intre 14-16 ani este prezumat ca nu are discernamant, dar se poate face proba
contrara (prezumtie relativa) —> printr-o expertiza medico-legala

• Minorul peste 16 ani este prezumat ca are discernamant, dar se poate face proba contrara

• Pentru minorul neinfractor (fara discernamant) nu se va angaja raspunderea penala

• Se vor putea lua masuri de siguranta (sem. II) si anumite masuri de protectie prevazute de
legea speciala (L 272/2004)

• Masuri de protectie:

• Supravegherea specializata (lasarea minorului in familie, dar supravegherea sa de catre

parinti pentru a preintampina fapte viitoare)

• Plasament:

• In familie extinsa/substitutiva

• Intr-un institut de tip rezidential

Iresponsabilitatea

• Agentul nu putea sa-si controleze actiunile/inactiunile fie din cauza unei boli fizice, fie din alte
cauze

• printr-o expertiza medico-legala (schizofrenie, bipolaritate, dementa subcorticala, alzheimer,

sindromul Down)

• Alte cauze: somnambulism, hipnoza, stare de soc (expertiza), somn

Intoxicatia

• Agentul nu putea sa-si dea seama de actiunile/inactiunile sale din cauza intoxicatiei involuntare
cu alcool sau alte substante psiho-active

• Doar involuntara si completa

• involuntara si incompleta - NU e cauza de neimputabilitate, dar poate fi circumstanta atenuanta
facultativa

• Voluntara si completa/incompleta - NU e cauza de neimputabilitate, dar poate fi circumstanta

atenuanta facultativa/agravanta obligatorie (cand bei pentru curaj)

Actio libero in causa

• Ipoteza in care la momentul savarsirii faptei agentul era iresponsabil, dar la un moment anterior,
cand era responsabil si-a provocat viitoarea starea de iresponsabilitate

• Se va stabili forma de vinovatie (intentie/culpa) cu care agentul si-a provocat iresponsabilitatea

viitoare - dupa se va angaja raspunderea penala in functie de forma respectiva de vinovatie

23
Eroarea (art. 30 C.p.)
• Reprezinta o neconcordanta intre cunoastere si obiectul acesteia; o contradictie intre existenta
obiectiva a realitatii sau a reglementarii normative si elementele cunoscute de agent

• Tipicitatea (eroare)
• Vinovatie
• Antijuridicitate (eroare)
• Imputabilitate

Clasificarile erorii

• Eroare asupra elementelor constitutive (eroare asupra tipicitatii/eroare asupra prevederii

faptei in legea penala) (art. 30 alin. 1-4 C.p.)

• Priveste elementele regasite in cazul conditiei, fapta prevazuta de legea penala

• Toate cele precizate sunt valabile si in cazul erorii asupra circumstantei agravante (art. 30
alin 3 C.p.)

• Eroarea asupra tipicitatii nu este o cauza de neimputabilitate, ea inalutara sau modifica

forma de vinovatie

• Eroare asupra antijuridicitatii (eroare asupra caracterului nejustificat/eroare asupra interdictiei)

(art. 30 alin 5 C.p)

• Este o veritabila cauza de neimputabilitate

• Poate produce efecte si eroarea de drept penal, dar in toate cazurile este necesar sa fim in
prezenta unei erori invincibile

• Eroarea directa: desemneaza ipoteza in care agentul nu cunoaste insasi existenta

normei onerative sau prohibitive de incriminare

• Eroarea indirecta: persoana cunoaste existenta incriminarii, dar considera eronat ca

actioneaza in prezenta unei cauze justificative

• Efecte: inlatura imputabilitatea doar daca este invincibila; in cazul in care eroarea este
culpabila, fapta este si ramane infractiune, forma de vinovatie este intentia, dar instanta
poate retine facultativ o circumstanta atenuanta (art. 75 alin 2 lit. B C.p.)

• Eroare de fapt
• Ipoteze particulare:

• Eror in personam, Eror in obiecte

• Desemneaza ipoteza in care agentul pe fondul unei erori la nivel intelectiv confunda
persoana sau obiectul vizat cu o terta persoana/obiect

• Valorile sociale de aceasi natura sunt protejate in mod identic, iar elementul volitiv al
agentului va fi valorificat in raport de valoarea efectiv lezata

• Aberatio ICTUS
• Ipoteza in care ca urmare a executarii defectoase a actiunii nu se produce rezultatul
dorit si suplimentar este lezata o valoare sociala de aceasi natura juridica cu cea
vizata

• Tentativa la valoarea vizata si o fapta din culpa la valoarea efectiv lezata

• Aberatio DELICTI
• La fel ca aberatio ictus cu diferenta ca exista eterogenitate intre valoarea vizata si
valoarea lezata (de natura juridica diferita)

• Aeratio CAUSAE
• Eroare pe raport de cauzalitate

• Eroare de drept
• Poate imbraca forma erorii extrapenale, nu se poate retine eroarea de drept penal

• Pentru a functiona trebuie sa se faca dovada necunoasterea normei legale incidente, dar in
plus si necunoasterea continutului acesteia din orice alte surse

• Eroare invincibila (de neevitat)

• Inlatura vinovatia
• Eroare vincibila (evitabila/culpabila)

• Inlatura intentia

• Retine culpa, iar daca fapta este incriminata si din culpa, permite retinerea formei de
vinovatie a culpei

24
 Curs 13

Aberatio causae

• Eroare asupra raportului de cauzalitate

• Eroare pe elemente constitutive

• Deviere neesentiala
• Autorul doreste rezultatul, iar aceasta se produce, insa acesta se produce in alt mod

• Deviere esentiala
• Riscul deviat

• Rezultatul dorit se produe in alt mod, dar fara nicio legatura fata de actiunea initiala a
autorului

• Dolus generali
• autorul, convins ca rezultatul dorit s-a produs, trimite o noua actiune in incercarea
ascunderii faptei, rezultatul producandu-se in realitate ca urmare a noii actiuni

• => 2 variante:

• Omor consumat

• Tentativa de omor si ucidere din culpa

• Argumente:

• Obiectiv: avem 2 actiuni

• Subiectiv: reprezentarea autorului (el crede ca a ucis victima)

• => concurs de infractiuni: tentativa de omor si ucidere din culpa

Exigibilitatea

• Posibilitatea agentului de a respecta la cazul concret exigentele normei de incriminare

• Constrangere fizica (art. 24)

• Lipseste actiunea

• Cauza de neimputabilitate (gresit spus deoarece lipseste vinovatia)

• Sursa poate fi: un om, o defectiune tehnica, un animal, un fenomen natural

• Constrangere morala (art. 25)
• Sursa poate fi doar un om

• Excesul neimputabil (art. 26)

• Legitima aparare: exces de aparare (s-a depasit itensitatea atacului => fapta nejustificata)
cauza: tulburare, adrenalina, emotie etc

• Starea de necesitate: salvarea lipsita de proportie (urmari vadit mai grave, cauzate de
tulburare, temere, emotie etc)

• Caz fortuit (art. 31)

• Se suprapune peste actiunea licita/ilicita, care duce la producerea rezultatului

25
Forumula infractiunii intentionate

• Desemneaza drumul parcurs pentru a se ajunge la consumarea infractiunii

• Doctrina: drum infractional; iter criminis

• Aparitia ideii
• Faza interna

• Cuprinde toate procesele psihice ce conduc la adoptarea hotararii de a comite

infractiunea.

• Aparitia ideii
• Propriile procese psihice ale agentului sau fructele unei instigari

• Deliberarea
• Lupta motivelor

• Mai scurta la intentia spontana

• Mai lunga la intentia premeditata

• Luarea hotararii

• Adoptarea rezolutiei si formarea completa a planului de a comite infractiunea

• Si in cazul intentiei eventuale apare aceasta rezolutie, care va fi insa grefata pe

o intentie directa initiala

• Niciodata nu se sanctioneaza faza interna (nu exista procedee probatorii; nu exista

nimic obiectivizat, niciun pericol pentru vreo valoare sociala)

• Faza externa

• Actele de pregatire
• Actele efectuate de agent in scopul inlesnirii comiterii faptei sau ascunderii savarsirii
acesteia ori pentru asigurarea foloaselor din savarsirea infractiunii

• In functie de natura actelor de pregatire

• Actele materiale
• Actele intelectuale/morale
• Sanctionarea: nu se sanctioneaza niciodata ca acte de pregatire

• Legea asimileaza actele de pregatire cu tentativa (art. 412 alin. 2 C.p.)

• Actele de pregatire sunt incriminate distinct ca infractiuni de sine statatoare (art. 314
C.p.)

• Actele de executare (TENTATIVA)

• Tentativa consta in punerea in executare a intentiei de a savarsi actiunea, executare ce
este insa intrerupta sau care nu isi produce efectele

• Conditii:

• Element subiectiv: existenta intentiei; forma de vinovatie ce caracterizeaza

vinovatia este cea specifica infractiunii consumate

• Element obiectiv: trebuie sa existe un act de executare; in principiu, actul de

executare de la tentativa se identifica cu actiunea din structura laturii obiective

• Teoriile subiective identifica actul de executare bazandu-se pe reprezentarea

psihica a agentului => actul de pregatire este echivoc, iar actul de executare
univoc

• Teoriile obiective fac distinctia in functie de elementele obiective, materiale, usor

de constat fizic

• Teoria obiectiv formala: exista o identitate perfecta intre actul de executarea de

la tentativa si respectiv actiunea din structura laturii obiective regasite expres in
norma de incriminare

• Teoriile mixte imbina elementele de ordin obiectiv cu cele de ordin subiectiv si

se preteaza cel mai bine sistemului nostru

• Teoria actelor intermediare: este act de executare actiunea din norma de

incriminare (teoria obiectiv formala), dar suplimentar considera ca este act de
executare si actul care apare in imediata vecinatate temporala a actiunii din
norma

• Intreruperea executarii sau neproducerea rezultatului: limita superioara a

tentativei si care face diferenta intre tentativa si forma consumata (nu conteaza
motivul pentru intreruperea executarii/motivul pentru neproducerea rezultatului)
• Consumarea infractiunii

26