Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Proiectarea instalatiei de balast
DESCRIERE GENERALA
Clasificare
Nava şi echipamentul livrate de constructor vor corespunde cu următoarele reguli şi

norme care sunt tipărite şi valabile la data efectivă a contractului.
CLASA
Nava este un petrolier destinat transportului de diverse categorii de mărfuri (produse

finite, ţiţei, motorină) având un punct de inflamabilitate mai mic de 60 º C şi este construită
sub supraveghere şi în conformitate cu regulile RNR pentru clasa:
M
RNR
-Convenţia Internaţională
0 PETROLIER
pentru liniile de încărcare 1966 cu amendamentele din 1971
CM
şi 1975;
-Convenţia Internaţională pentru măsurare tonaj 1969;
-Convenţia Internaţională pentru ocrotirea vieţii umane pe mare 1974,inclusiv
Protocolul din 1978 şi 1981;
-Convenţia şi regulile pentru prevenirea coliziunii pe mare 1972,inclusiv
amendamentul din 1980;
-Convenţia Internaţională pentru prevenirea poluării de la nave 1973, TSPP 1978 şi
Protocolul 1981(RNR);
-Normele administraţiei şi pazei coastei SUA pentru navele străine 1981;
-Convenţia Internaţională pentru telecomunicaţii 1979;
-Reguli pentru navigaţie pe Canalul de Suez, 1081;
-Reguli pentru navigaţie pe Canalul Panama, 1977;
-Convenţia Conferinţei Internaţionale a muncii privind amenajările pentru echipaj la

bordul navelor, Geneva, 1949;
-Reguli pentru navigaţia pe Canalul Kiel.
Descriere
Nava este un petrolier din oţel, cu o singură elice, de tip cu balast separat, prova cu
bulb şi pupa oglindă.
La prova faţă de peretele de coliziune sunt amplasate picul prova, diverse magazii şi
puţurile de lanţ. Doi pereţi longitudinali şi şase pereţi transversali împart spaţiul zonei marfă
în şapte tancuri centrale şi patrusprezece tancuri laterale, din care patru tancuri laterale de
balast. Două tancuri de reziduuri sunt dispuse suplimentar la extremitatea pupa a zonei
tancurilor de marfă, în anumite situaţii acestea putând servi şi ca tancuri de marfă. Este
prevăzut de asemenea, dublu fund în zona tancurilor centrale, în care sunt prevăzute tancuri
de balast şi tunelul pentru tubulaturi. In pupa zonei tancurilor de marfă sunt prevăzute:
compartimentul de pompe şi compartimentul maşini cu tancuri laterale şi un dublu fund
pentru balast, combustibil greu şi motorină, tancuri de decantare şi serviciu, tancuri pentru apă
dulce, tancuri de ulei ,etc.
In pupa peretelui presetupă sunt amplasate picul pupa, două magazii de punte,
compartimentul maşinii de cârmă, compartimentul agregate hidraulice, compartimentul
pompă incendiu de avarie, precum şi tancurile de apă dulce.
Suprastructura pentru amenajări este dispusă, de asemenea,la pupa navei.
Sahtul maşinii este separat de suprastructura destinată amenajărilor pentru echipaj.
Sunt prevăzute, de asemenea, un catarg combinat pentru lumini de semnalizare şi
pentru antene radar pe puntea etalon şi un catarg pentru lumini de semnalizare prova, pe
puntea teugă.
O pasarelă centrală face legatura între puntea bărci suprastructură şi puntea teugă.
Carasteristicile navei
-Lungimea maximă . . …………………………………………..190,00 m
-Lungimea între perpendiculare …………………………..……..180,00 m
-Laţimea de calcul ………………………………………..……… 28,00 m
-Inălţimea de construcţie ………………………………..………. 16,80 m
-Pescaj de eşantionaj ……………………………………..……… 12,00 m

-Inălţimea etajului de suprastructură de deasupra punţii
principale(inclusiv coferdam de 700 mm) …………… .. .. ……. 3,40 m
-Inălţimea etajului de suprastructură de deasupra punţii
de navigaţie …………………………………………………. …… 2,50 m
-Inălţimea celorlalte etaje ale suprastructurii …………………….. 2,70 m
-Inălţimea punţii teugă ………………………………………….. 2,50 m
-Curbura transversală a punţii principale de tip trapezoidal….……… 560
-Curbura transversală a punţilor suprastructurii
(fără etajele V şi VI) ………………………………………………… 0
-Curbura transversală a punţii teugă ………………………………… 0
-Selatura pupa ………………………………………………………. 0
-Selatura prova a punţii principale……………………………… … 0
Masini
Motor principal
Propulsia navei va fi asigurată de un motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub
licenţă MAN-B&W, reversibil, supraalimentat, cu 6 cilindri în linie.
Puterea maximă continuă (MCR) este de 11400 CP la 114 rot/min.
Elicea este de tip monolit cu 4 pale din Ni, Al, Bz.
Masini electrice
Patru motoare diesel cu 6 cilindri, fiecare cuplat direct cu câte un generator de 800
KVA, 3x400 V, 50 Hz.
Un grup diesel generator de avarie de 118 KVA şi un diesel generator de staţionare de
70 KVA.
Caldarine
O caldarină cu combustibil lichid, capacitate aprox.15 t/h la 7 bari.
O caldarină recuperatoare capacitate max.1 t/h şi o caldarină auxiliară capacitate 1,25
t/h la 7 bari.
Viteza, autonomie
Viteza navei la plină încărcătură, pescaj 12,9 m cu corpul navei curat, în apă adâncă,
liniştită, intensitatea vântului nu mai mare de 3º pe scara Beaufort şi valuri de gradul 2
Douglas, va fi de 16,5 ± 0,15 Nd la sarcina 90 % MCR (7542 KW) şi turaţie 114 rpm.
Autonomia maximă a navei va fi de cca.10.000 mile cu o toleranţă de 12 % în

următoarele condiţii:
-viteza medie …………………………………………cca. 16,0 Nd
-starea mării (15% rez.putere) ……………………………. medie
-starea corpului …………………………………………….medie
Echipaj
Amenajările aşa cum sunt arătate în planul general sunt prevăzute pentru următorul echipaj:
40 ofiţeri şi marinari, inclusiv pilot, armator şi o cabină de rezervă.
Deadweight
Deadweight-ul în apă de mare (CS = 1,025 t/m³ ) va fi de aprox.37000 tdw la pescajul

de eşantionaj de 12,0 m (marfă, inclusiv în tancuri de reziduuri cu γ = 0,85 t/m³ şi nava cu
100% rezerve).
Deadweight-ul este verificat imediat înainte de livrarea primei nave din serie, scăzând
din deplasament, deplasamentul navei goală, adică:
-nava goală;
-inventar;
-piesele de rezervă în concordanţă cu societatea de clasificare şi alte autorităţi
contractuale;
-combustibil, ulei de ungere, apă dulce şi apă de alimentare în maşini şi în sistemul de

tubulaturi;
-apă de peste bord în sistemele de tubulaturi de răcire .
Deadweight-ul include astfel:
-marfă şi apă de balast;

-combustibilul, uleiul de ungere, apă dulce şi apa de alimentare din tancuri;
-piesele de rezervă supliemtare faţă de cerinţele societăţii de clasificare şi alte
autorităţi contractuale;
-echipaj şi pasageri, bagajele şi lucrurile lor personale;
-provizii;
-provizii şi materiale de toate categoriile aflate la bord.
Deadweight-ul stipulat în contract va fi corectat corespunzător greutăţii implicate de :
-utilaje auxiliare şi modificări agregate după contractare (exceptând piesele de rezervă
suplimentare faţă de cerinţele societăţii de clasificare şi a altor organizaţii contractuale)
-modificări cerute de societatea de clasificare şi alte societăţi, suplimentar faţă de
cerinţele pe care contractul este bazat.
1.Determinarea dimensiunilor principale:
Determinarea dimensiunilor principale
Determinarea dimensiunilor principale s-a făcut cu ajutorul Cursului practic de

“Proiectarea Navei” - POPOVICI Ovid, MANOLACHE Lucian, IOAN Alexandru,
DOMNISORU Leonard.
1.1.Calculul lungimii când se cunoaste deadweight-ul si viteza
Estimarea deplasamentului
Legătura dintre deplasamentul navei ( si deadweight Dw a fost stabilite pe baze

statistice sub forma:
Dw

 Dw
(Dw- coeficent de utilizare al deplasamentului
Valorile informative sunt date în tabelul de mai jos:
Tipul navei Dw u

Petrolier 0,60 - 0,84 0,56 - 0,80
Dw
  60000
 Dw [t]
Dacă armatorul va indica şi cantitatea de marfă pe care vrea să o încarce, atunci
deplasamentul se va calcula cu relatia:
Mu

u
Mu- masa mărfurilor încărcate pe navă

(u- coeficent de utilizare al deplasamentului pentru marfa utilă.
Mu
  M u  36000
u [t]
O estimare brută a raportului ( Dw/( ), pentru nave de constructie si amenajări normale

este oferită de Sch(nemann.
* Se va intra în diagrama după Sch(nemann (fig. 1.3 pag. 12) cu viteza navei v=16 Nd
si deadweight-ul, si se va scoate raportul dw/(= 0,64.
De aici rezultă:
  45572.5355 [t]
 0,6  0.84
unde : = = 0,83 – coeficient de utilizare a
Dw
deplasamentului admis in prima aproximatie in urma analizei mai multor nave de acelasi tip si
dimensiuni apropiate .
1.2. Calculul lungimii navei
Suprafaţa udată a navei este influenţată considerabil de lungime.

Din acest motiv, pentru navele cu viteză mică, la care componenta cea mai însemnatăa
rezistenţei la înaintare este rezistenţa de frecare, proiectarea se face în condiţiilelimitării
lungimii.
Lungimea navei are influenţă nu numai asupra volumului necesar depozitării mărfii
dar şi asupra consumului de energie necesar transportului.
Jaeger propune pentru calculul lungimei între perpendiculare, următoarea relaţie:
1 1
L pp  (p  q) 3  (p  q) 3
unde :
1
p  b  v  Δ3 ;
5
b
6 , pentru navele care se află sub viteza critica (cargouri, petroliere, etc.. ) ;
v - viteza de serviciu [Nd] ;
5
p  16  3 45572.53  750,3 ;
6
1
1
 2 1
2
q  bΔ3 
v  2Δ
3 

 
1
5
1
 1
3
q   136194 3  17,5 2  2  136194 3   611.4
6  
1 1
L pp   750,3  611,4  3   750,3  611,4  3  180.96 m
Adoptam: Lpp = 180 m

Lungimea la plutirea de plină încărcare se determină cu relaţia :
LWL = (1.021.04)Lpp
LWL = 1.033180 = 185.4 m
1.3.Calculul coeficienţilor de fineţe CB, CM, CW, CP
Literatura arată că există o dependenţă liniară a coeficientului de fineţe bloc CB de

numărul Froude.
CB  1.05  1.68  Fr
v 9,01
Fr    0,187 ;
g  L pp 9.81  180
unde
v- viteza de mars in m/s
v = 15.5 nod = 7.974 m/s
g- acceleratia gravitationala
CB  1,05  1,4  Fr  0,06  1,05  1,04  0,187  0,006  0,81 ;
Coeficientul de fineţe al suprafeţei plutirii depinde deforma cuplelor. El influenţează

stabilitatea, nescufundabilitatea, şi cubatura navei.
Pentru nave de mare tonaj:
Cw  0,75  CB  0,275  0,75  0,8  0,275  0,896
Adoptăm : CW = 0.85
Coeficientul de fineţe al celei mai mari secţiuni transversale este:
AM
CM 
Bd
Din diagrama 1,15 pag 41 [1] CM se determina functie de CB :

C M  0,99 ;
Coeficientul de fineţe prismatic longitudinal CP are o mare inportanţă asupra

rezistenţei la inaintare.
Dacă se cunosc coeficienţii CB şi CM, atunci se poate calcula CP, cu relaţia
 C 0.8
CP   B   0.774 ;
A M  L WL C M 0.99
Adoptăm CP = 0.75
1.4. Verificarea lungimii navei la interferenţa valurilor
Lungimea navei trebuie astfel aleasa incit sa nu produca o interferenta nefavorabila a

valurilor, sa nu se suprapuna o creasta de val prova cu o creasta de val pupa.
Un criteriu recomandat pentru verificarea lungimii navei este asa numitul criteriu P, ce
foloseste diagrama lui Kent.
Valoarea P se calculeaza cu relatia:
VS
P  0.746 
C P  L WL
unde : LWL se introduce in picioare ;
17,5
P  0.746   0,501
0,774  267  3,28
P aparţine domeniului cuprins intre :

1 4
P 
4 14
1.5.Calculul lăţimii navei şi a raportului B/d

Pentru calculul lăţimii se pot folosi relaţii pe bayestatistice sau condiţiile de

stabilitateiniţială.
Watson recomandă pentru nave de transportat mărfuri uscate relaţia :
1 1
B  L pp  2   180  2  28 m ;
7,5 7,5
Din considerente de indeplinire a volumului de balast adoptăm : B = 28 m
In cazul navelor cu restrictii de pescaj, cum sunt tancurile petroliere ,navele combinate
de capacitate mare se recomanda adoptarea raportului bd dupa prototip .
Nava prototip este un petrolier 39000 Dwt la care raportul bd este 2.33
1.6.Calculul pescajului şi înălţimii de construcţie a navei
În multe cazuri pescajul este prescris în conformitate cu adâncimea canalelor

navigabile, adâncimea acvatoriilor porturilor, praguri etc.
B 28
d   12m
bd 2.333
Din partea beneficiarului nu se fac îngrădiri privitoare la înalţimea de construcţie,

excepţie făcând navele care trebuie să treacă pe sub anumite poduri. O înălţime de construcţie
relativ mare , determină în primul rând, un volum util mare.
Mărirea înălţimii de construcţie reprezintă practic singurul mijloc pentru influienţa
indicelui de stivuire.
La stabilirea înălţimii de construcţie, se ţine cont de bordul liber minim.
Bordul liber minim “ F “ , se poate determina conform ,,Convenţiei internaţionale
privind liniile de încărcare “. Londra 1966 sau din condiţii de nescufundabilitate şi volum util
Bordul liber minim pentru LPP = 180 m este : F = 4800 mm
D = d + F = 12 + 4.800 = 16.8 m
Inaltimea de constructie trebuie sa asigure volumul tancurilor de marfa si de balast .
Vu = 101898 m3
VB = 21952 m3
Inaltimea dublului fund dupa Germanisher Loyid este :
B 28
hDF    0.9 m ;
15 15
Pentru tancurile de balast adoptam initial o latime de 4,5 m ;
Lungimea picului pupa : Lpicpupa  0,04  L pp  0,04  180  7.2 m ;
Lungimea compartimentului masini : LCM  30 m ;
Lungimea picului prova : L picpupa  0,07  Lpp  0,07  180  12.6 m ;
Lungimea utila : Lu  153 m ;
Vu
D1   15,5 m ;
35  153
Inaltimea de constructie este :
D  D1  hDF  15,5  0.8  16.3 m ;
Datorita formelor ascutite ale corpului navei la extremitatea prova adoptam o inaltime
de constructie de 16.8 m ;
1.7.Verificarea rapoartelor dintre dimensiuni
In practica de proiectare este necesar să se verifice dimensiunile cu unele rapoarte

stabilite prin analiză statistică.
L 180
  6.42 ;
B 28
B 28
  2.333 ;
d 12
L 180
  10.71  17
D 16.8
1.8.Verificarea perioadei oscilaţiilor de ruliu
Între perioada oscilaţiilor libere transversale Tφ, înălţimea metacentrică relativă h şi

înălţimea metacentrică relativă h , se poate stabili o relaţie de calcul care să permită o
verificare din punct de vedere al confortului echipajului, în condiţii de navigaţie în valuri.
Din teoria oscilaţiilor navei :
2  π  k
T 
g  h0
unde :
k
– raza de inerţie a masei navei şi a maselor de apă aderente, în raport cu axa
longitudinalăce trece prin centrul de greutate;
h0 – înălţimea metacentrică iniţială;
g – acceleraţia gravitaţională
J  ΔJ
k 2 
Δ
unde:
J – momentul de inerţie al navei;
ΔJ - momentul de inerţie al maselor adiţionale;
J
Δ
12

 a  B2  b  D 2 
DJ = a1 · J
2  π  k
T 
g  h0
Introducând în : relaţile de mai sus obţinem:
T  2  π 
1  a 1    a  B 2  b  D 2 
12  g  h 0
B 28
  1.666
Cu aproximaţia : D 16.8 relaţia devine:
  D  
2
1  a 1    a  b    

 B  B B
T  2  π  B  c  c
12  g  h 0 h0 h
Constanta “ c “, are valori subunitare şi depinde de tipul, construcţia şi situaţia de

încărcare. Se consideră că pentru majoritatea navelor c = 0.73 ÷ 0.8
B
T  c 
h
28
T  0.73   19,2 s
0,06
Se constată că prin creşterea lăţimii se obţine o creştere a înălţimii

metacentrice relative pentru Tφ şi c constante. Creşterea perioadei oscilaţiilor de ruliu Tφ,
numai prin micşorarea lui h , conduce la înrăutăţirea stabilităţii iniţiale.
La creşterea lăţimii se recomandă mărirea lui h , astfel ca Tφ să nu scadă sub12s:
T  12
s
1.9.Stabilitatea iniţială
Stabilitatea initiala este caracterizata de inaltimea metacentrica .
MG  BK  MB  GK
Cota centrului de carenă poate fi scrisă sub forma:
BK  c1  d
unde:
- c1, este un coeficient ce depinde de coeficentul de fineţe bloc CB şi coeficientul de
fineţe al plutirii CW
- Benson recomandă pentru determinarea lui c1 relaţia:
1
c1 
C
1 B
CW
1 1
c1    0.525
CB 0.767
1 1
CW 0.85
BK  0.525  14,6  7,675m
Raza metacentrică transversală, se poate scrie sub forma:
c iB  B 2
MB 
12  C B  d
unde:
ciB, este un coeficient ce depinde de coeficientul de fineţe al plutirii CW şi formele
navei.
Normand recomandă pentru calculul coeficientului ciB următoarea relaţie:
c iB  0.894  C 2W  0.096
c iB  0.894  0.85 2  0.096  0.741
c iB  B 2 0.741  44 2
MB    10,675m
12  C B  d 12  0.767  14,6
Pentru nave normale de transport, ordonata centrului de greutate a corpului,

suprastructurilor, rufurilor, amenajărilor şi instalaţiilor, mai puţin instalaţia de propulsie, c3 se
poate lua între 0.68 ÷ 0.73. Valorile mai mari sunt valabile pentru navele mai mici.
GK  0,5  21  10,5m
MG  7,675  10,675  10,5  7,85m

M
2.Determinarea diagramei de carene drepte si diagrama Bonjean :
G
2.1. Calculul de carene drepte
B
Pentru proiectarea navelor şi pentru rezolvarea problemelor (unora)

K ce apar în
exploatare este necesar să se traseze curbele elementelor geometrice şi mecanice ale planului
de forme.
Calculul de carene drepte pe plutiri drepte se efectuează folosind urmatoarele relaţii:
1. Aria suprafetei plutirii

L
A WL  2 y dx
0
2. Momentul static al ariei plutirii:

L
My  2  x  y dx
0
3. Abscisa centrului de plutire:

My
xF 
A WL
4. Momentul de inerţie al ariei plutirii după axa x:

2 L 3
3 0
Ix  y dx
5. Momentul de inerţie al ariei plutirii după axa y:

L
Iy  2 x 2  y dx
0
6. Momentul de inerţie al ariei plutirii faţă de o axa paralelă cu y ce trece prin centrul
plutirii:
IyF  Iy  x F2  A WL
7. Volumul carenei:
0 A WL  z  dz
z
V
8. Deplasament:
K = 1,006 r = 1.025 t / m3  = 1.025 t/m3
9. Coordonatele centrului de carena:
 A WL  z   x F dz
z
Myz
xB   0
V V
Mxz
yb  0
V
 A WL  z   z dz
z
Mxy
zB   0
V V
10. Raza metacentrica transversală:
Ix
r0 
V
11. Raza metacentrica longitudinală:
I yF
R0 
V
Ca metodă de integrare s-a folosit metoda trapezelor care constă în aproximarea

integralei cu suma ariilor trapezelor:
a f  u du
b
I
Se împarte domeniul (a , b) în intervale egale cu lungimea:
v
V=f(u)
ba
h
u
a b u
f  u  du
ui 1
Fie un interval I cuprins între u1 şi ui+1 . Integrala

I ui se
aproximează prin aria trapezului ABui+1ui:
V B
Vi+1
1
I  h   v i  v i 1  Vi h
2
A
ui ui+1 u
Rezulta ca pentru intervalul (a , b) avem:
n
1 n
f  u du   Ii    v i  v i 1 
b
I a i0 2 i0
h
I  v 0  2v 1  2v 2  ...  2v n 1  2v n 
2
n
I  h  i  v i
i0
unde ai = 1 / 2 pentru i = 0; i = n
ai = 1 pentru i (1; n-1)
În cazul în care tabelul de puncte ale functiei contine valori intermediare aflate la
fractiuni din h, relatia se pastreaza, valorile ai modificându-se corespunzător cu subdivizarea
intervalului de lungime h.
n
I  h  i  v i
i0
unde ai = 1 / 2 pentru i = 0; i = n
ai = 1 pentru i (1; n-1)
În cazul în care tabelul de puncte ale functiei contine valori intermediare aflate la
fractiuni din h, relatia se pastreaza, valorile ai modificându-se corespunzător cu subdivizarea
intervalului de lungime h.
cupla y(x)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0
CUPLA 0x 0
dx 0y 0
Ai 0
xy 0
Myi 0y 3 0 Ixi 0 x 2 *y 0 Iyi0.6
CUPLA
1/2 0 x 0 dx 0 y 0Ai 0xy Myi
0 0y3 0Ixi
2
0.2 x0.00*y 1.4 Iyi 3
0 -85.00 - 0.00 0.00 0.003 2
0
CUPLA
11/2 -85.00
0.4
-80.75 x 0.6
4.25 -dx 0.00
0.8
0.00 y 1
0.00Ai 0.000.00
1 xy Myi
1.2
0.00 0.00
1.4y
0.00 1.8 Ixi
0.00 0.00
x
2.6 0.00 4 *y Iyi5.4
0.00
11/2
1 1/2 0 -80.75
1 -85.00
-76.50 4.25
2
4.25 - 0.00
2.2
1.050.00 0.00
2.6
4.46 0.00
2.8
-80.330.00 0.00
3
-341.38 0.00
0.00
3.4
1.16 0.00
4.2
1.64 0.00
0.00
5.26144.86 6.2 26115.67 0.00 7.8
1 -76.50 4.25 0.42 1.79 -32.13 -136.55 0.07 0.10 2457.95
0.00 8.4 10446.27
121/21/2 -72.25 2-80.75 4.25 3 4.25 3.80.00
2.73 0.00 -197.24
16.07
4.2 4.40.00 0.00
-838.28
5.2 0.00
20.35
5.6 0.00
28.82
6.4 7.414250.77 0.00
60565.789.4
1 1/2 1 -72.25 4.25 1.05 6.25 -75.86 -322.42 1.16 3 1.64 5481.07
2 23294.53
2 CUPLA
2 1/2
CUPLA 2.2-76.50
-68.00
x
x 4.44.25
4.25
dx 5.40.63
dx 4.41
y
y 2.68
30.35
6.2Ai
Ai -299.88-48.20
6.6 xy
xy -204.83
-1274.49
7.2Myi
Myi
0.25
y
85.77
7.8y3
0.35
Ixi
121.50
8.4 Ixi
3686.92
x
20391.84*y
9.4 x *y 10.2
2 15669.40
Iyi
86665.32
Iyi11
21 1/2 -68.00
-72.25 4.254.25 2.10
2.10 13.39
11.60 -142.80
-151.73 -606.90
-644.83 9.26
9.26 13.12
13.12 9710.40
10962.13 41269.20
46589.06
231/2 0 -63.75
3.6 -85.00 4.25 - 6.51 0.00 46.41 -415.01 0.00 -1763.80 0.00
275.89 390.85 0.00 11.6 112442.45
26457.05
2 1/220 -85.00 6.2
-63.75
-68.00 4.25 -
4.25
70.00
2.31
3.15
7.8
18.74
22.31
8.6
0.00
-147.26
-214.20
9
-625.87
-910.35
9.6
0.00
12.33
31.26
10.4
17.46
44.28
119387.98
0.00
14565.60
12.2
39898.93
61903.80
433 1/2 1/2 -59.50
6.6 -80.75 4.25
9.2 4.25 10.4
8.19 0.21 62.48
11 0.89 -487.31
11.6 -16.96 -2071.05
12.2-72.07 0.01
549.35
12.6 0.01
778.25
13 13.2 1369.3213.6 123227.25
28994.65 5819.60
13.8
2 1/2 -80.75
-59.50
-63.75 4.254.25
4.25 0.00
3.78
4.62 0.00
25.88
33.02 0.00
-224.91
-294.53 0.00
-955.87
-1251.73 0.00
54.01
98.613 0.00
76.51
139.70 0.00
13382.15
18775.97
2 0.00
56874.12
79797.87
1
CUPLA -51.00
54CUPLA 9.4 -76.50
xx 8.50dx
11.8 4.25
dx 11.55
12.8 2.73
yy 167.79
13.4 12.50
Ai
Ai -208.85
-589.05
13.8 xy
xy -887.59
Myi
-5006.93
14Myi 20.35
y
1540.80
14.2y 3 28.82
Ixi
4365.60
14.4 Ixi 14.6 15976.64
x 2 *y
30041.55
x *y 14.6 67900.73
Iyi
255353.18
14.8
Iyi
4 31 -76.50
-51.00
-59.50 8.504.25
4.25 0.84
6.93
6.51 3.57
91.04
47.30 -64.26
-353.43
-387.35 -273.11
-3004.16
-1646.22 0.59
332.81
275.89 0.84
942.97
390.85 4915.89
18024.93
23047.03 20892.53
153211.91
97949.87
5
6 51 1/21
00 1/2 -42.50
12.4 -72.25
-85.00
-85.00 14.48.50 4.25
-
- 14.07
14.2 5.46
0.00
0.00 217.77
14.6 34.81 14.6-394.49
-597.980.00
0.00 -1676.56
-5082.79
14.6 162.77
2785.37
0.00
14.8
0.00 230.59
7891.87
14.8 14.8 28501.54
25413.94
0.00 121131.55
216018.47
0.00 15 151535.34 15
41/2 -42.50
-72.25
-51.00 8.504.25
8.50 9.87
2.31
9.66 142.80
13.39
137.45 -419.48
-166.90
-492.66 -3565.54
-709.31
-4187.61 961.50
12.33
901.43 2724.26
17.46
2554.05 17827.69
12058.34
25125.66 51247.96
213568.11
2 -34.00 -68.00 8.50 4.25 15.33 7.77 249.90 56.23 -521.22-528.36 -2245.53 469.10 664.55 35928.48 152696.04
766 51/22 12.4 -80.75
-80.75
-34.00
-68.00 14.4
8.50 4.25
4.25
4.25 14.8 0.00
0.00
13.02
3.99 150.00
0.00
194.57
26.78 150.00
0.00
-442.68
-271.32
-4430.37
150.00
0.00
-3762.78
-1153.11
3602.69
150.00
0.00
2207.16
63.52
10207.61
15 0.00
0.00
6253.61
89.99 15 17721.48
0.00
15051.12
18449.76
150632.58
0.00 15 127934.52 0.00
0.00 15
78411.48
7 21 1/2 -42.50
-25.50 -63.75
-76.50 8.50 8.50
4.25
4.25 12.39
15.75 9.87
1.05 187.43
74.97
4.46
264.18 -526.58
-629.21
-80.33
-401.63 -4475.89
-2674.15
-341.38
-3413.81 1902.01
961.50
1.16
3906.98
3 33 5389.04
1362.13
1.64
11069.79 22379.44
40112.30
6144.86
10241.44 190225.22
170477.26
26115.67
87052.22
CUPLA
8 CUPLA 1
72CUPLA
1/2 12.4 -76.50
x -63.75
-25.50 x x dx
14.4
8.504.25
dx
4.25 dx 14.8 1.26
y13.02
y
5.67 y Ai
155.36
221.34
Ai
41.06Ai xy -96.39
15
-332.01
xy
-361.46xy M -409.66
15yi
-2822.09
Myi
-1536.22
Myi y
152.00
y
2207.16
y
182.28 15 2.83
Ixi
6253.61
Ixi
258.24 xx22*y
7373.84
158466.26 *y
23043.23 15 31338.80
Iyi
71963.17
Iyi15
97933.75
61/23 -17.00 -34.00
-59.50 8.50 8.50
4.25 15.7515.12 233.84
11.55 267.75 -514.08
91.04 -267.75 -4369.68
-687.23 -2275.88 3456.65
-2920.71 3906.98
1540.80 9793.84
2182.80 17478.72
40889.89 148569.12
173782.02
9881173
0 1/2
00 -85.00 -72.25
-72.25
-17.00
12.4 -59.50
-85.00
-85.00
-25.50
-
8.50
14.4 4.25
4.25
4.25
- -
8.50
0.00
14.8 2.94
3.15
13.02
7.35
0.00
15.120.00
0.63 1516.96
18.74
221.34
55.34
257.04
-212.42
-227.59
0.00
-221.34
15
-437.33
0.00
0.00
-53.55
-385.56
-902.76
-967.25
-1881.39
15
-1858.63
-3277.26
25.41
31.26
0.00
2207.16
15
397.07
0.00
0.00
0.25
3456.65 1536.00
11069.79
44.28
6253.61
562.51
9793.84
15346.98
4551.75
16443.20
0.00
153762.78
26020.84
0.00
4551.75
9831.78 15 65224.68
38689.88
69883.59
31983.6315
110588.56
83570.13
9 422 4 -80.75
1/2 -8.50 -51.004.25
-68.00
-68.00 8.50 8.50
4.25
4.25 15.75
0.00 13.86
4.62
5.46 215.99 -133.88
32.13
267.75
36.59 -706.86
-314.16
-371.28 -6008.31 3906.98
-1335.18
-1137.94
-1577.94 2662.50
98.61
162.77 7543.75
139.70
11069.79
230.59 36049.86
21362.88
1137.94
25247.04 306423.81
90792.24
9672.47
107299.92
109 8 1/21/2 -8.50
12.4 -51.00
-80.75
-80.75
-17.00
8.50
14.4 8.50
4.25
4.25
8.50
13.02
14.80.00
15.121.47 0.00
10.92
3.15 221.346.25 0.00
155.30
150.00
16.07
257.04
-110.67
-556.92
15
0.00
-254.36
-257.04
0.00
-118.70 -940.70
-4733.82
150.00
-504.49
-1081.04
-2184.84
0.00
2207.16
1302.17
150.00
3.18
31.26
3456.65
0.00
6253.61
3689.48
15 0.00
4.50
44.28
9793.84
0.00
940.70
1528402.92
0.00 15 241424.82
9585.23
20539.77
4369.68
0.00
7995.91
0.00 15
40737.21
87294.03
37142.28
110 2 5
1/2 0.00
-76.50 -42.50
-63.75 8.50
4.25 8.50
4.25 15.75
1.47 15.33
6.93 248.12
49.09
267.75
6.25 0.00
-112.46 -651.53
-441.79 -5537.96
-1877.60
0.00
-477.93 3602.69
332.81
3906.98
3.18 10207.61
471.48
11069.79
4.50 27689.81
28163.95
0.00 235363.41
119696.80
0.00
10
11 912 1/2
5 1 12.4
6 -72.25
-63.75
0.00
-42.50
-76.50
-76.50
-8.50
8.50
14.4
-34.004.25
4.25
8.50
4.25
4.25
8.50 14.8
8.50 3.57
7.56
13.02
13.44
1.89
15.124.20
5.67 55.34
221.34
207.06
158.03
24.10
37.49
257.04
15.54 21.42
-481.95
0.00
-571.20
-144.59
15-321.30
-433.76
-128.52
262.40-257.93
-2048.29
0.00
-4855.20
-614.49
-1365.53
15
-1843.46
-1092.42
-528.36-1096.21
432.08
2207.16
2427.72
6.75
74.09
15
182.28
3456.65
-4491.06 2207.16
3752.78
612.12
6253.61
6878.53
9.56
104.96
15
258.24
9793.84
10632.88 158602.81
30724.31
0.00
24276.00
11060.75
24579.45
33182.26
1092.42
17964.24 15 36561.93
130578.33
0.00
206346.00
47008.20
104462.66
15
141024.59
9285.57
152696.04
11 1/2
1 1/2
1211110 33 1/2
6
1
8.50
12.4
-59.50
-59.50
8.50
-34.00
-72.25
-72.25
8.50
8.50
14.4
4.25
4.25
8.50
4.25
4.25
15.75
14.8
9.03
9.45
13.02
14.91
4.418.19
67.83
267.75
72.29
6.51 221.34
240.98
26.78
15 58.91
-537.29
133.88
-562.28
110.67
-506.94
45.52 -318.62-591.73
15
-2283.46
1137.94
-2389.67
940.70
-4308.99
-470.35 -1354.15
-1998.98
-2514.84
15
736.31
3906.98
45.50
843.91
3314.61
85.77
275.89
549.35
15
1043.11
11069.79
64.46
1195.54
6253.61
9391.41
121.50
390.85
778.25
15
31968.46
1137.94
18635.62
33455.36
15940.70
17235.96
23020.48
33982.61
42752.31 15
135865.94
9672.47
79201.40
142185.29
7995.91
146505.66
97837.02
144426.08
181697.33
15
212 7
4 -68.00
17.00 0.00
-25.50
-51.00 4.25
8.50 8.50
8.50
8.50 5.88 15.12
15.75 15.75
12.18 40.16 257.04
265.97
180.29 -399.84
267.75 0.00
-401.63
-621.18 -1699.32
267.75 0.00
-3413.81 3456.65
3906.98
-5280.03 203.30
2275.88 1806.93
3906.98 9793.84
11069.79
5119.64
11069.79
288.00 0.00
10241.44
31680.18
4551.75
27189.12 0.00
87052.22
269281.53
38689.88
115553.76
12 2 4
7 2 -51.00
17.00
-25.50
-68.00
-68.00 8.508.50
8.50
4.25
4.25 12.81
13.02
15.54
6.728.82
9.87 189.21
221.34
258.83
47.30
65.15
76.76 -653.31
221.34
-396.27
-456.96
-599.76
-671.16 -5553.14
1881.39
-3368.30
-1942.08
-2548.98
-2852.43 2102.07
2207.16
3752.78
303.46
686.13
961.50 5955.87
6253.61
10632.88
429.91
972.02
1362.13 33318.81
3762.78
10104.89
31073.28
40783.68
45638.88 283209.89
31983.63
85891.52
132061.44
173330.64
193965.24
13 115 8 -63.7512.4-42.50
8.50 14.48.50
-17.004.25 14.8
8.50 8.19
8.50 15.12 15
257.04
15.75 59.80
14.49 267.75-522.11
226.70 15
128.52
-267.75-2218.98
-615.83 15
1092.42
-2275.88
-5234.51 15
3456.65
3906.98
3042.32 15
9793.84
11069.79
8619.91 1533284.67
4551.75 15
1092.42
26172.56 15
9285.57
38689.88
222466.78
2 1/2
13WL
13 2 5 1/2 25.50
8
1/2
2
(z*Aw)
25.50
-42.50
-17.00
-63.75
-63.75
8.50
8.50a'
8.50
8.50
4.25
4.25
15.75
Mxy
13.02
14.70
15.54
8.82
10.71
11.55
267.75
zB
221.34
233.84
264.18
66.05
83.00
91.04
401.63
xF*Aw
332.01
-624.75
-264.18
-562.28
-682.76
-736.31 2822.09
(xF*Aw) 549.35
3413.81
-5310.38
-2245.53
-2389.67
-2901.74
-3129.33
3906.98
a"
2207.16
3176.52
3752.78
686.13
1228.48
1540.80
778.25
11069.79
Myz
6253.61
9000.15
10632.88
972.02
1740.35
2182.80 xB10241.44
8466.26
26551.88
4491.06
35845.03
43526.11
46939.92 r 141459.86
87052.22
71963.17
225690.94
38174.01
152341.38
184985.96
199494.67R
14
314 1217.00
126 9 -59.50 148.50
-8.50 4.25
-34.00 8.50
8.50 14.6
10.0815.12 15
257.04
15.75 77.65
15.33 267.75-599.76
253.47 15
257.04
-133.88-2548.98
-521.22 15
2184.84
-1137.94
-4430.37 15
3456.65
3906.98
3602.69 15
9793.84
11069.79
10207.61 1535685.72
4369.68
1137.94
17721.48 15 15
37142.28
9672.47
150632.58
140 3 6 3 34.00
9 34.00
0.00
-34.00
-8.50
-59.50
-59.50 8.50
8.508.50
8.50
4.25-
4.25 15.75
12.60
0.0012.18 267.75
15.33
15.54
10.92
12.81 97.28 535.50
217.77
0.00
255.26
264.18
83.90
103.53 -724.71 4551.75
428.40
4972.79
-521.22
-132.09
-649.74
-762.20 3641.40
-4430.37
-1122.77
-2761.40 - 1024.19
-3080.02
-3239.33 3906.98
2000.38
3602.69
3752.78
1302.17
1806.93
2102.07 - 1450.94
11069.79
5667.73
0.00
10207.61
10632.88
1844.74
2559.82
2977.93 18207.00
14565.60
1.71
17721.48
1122.77
38659.53
43120.25
45350.60 - 151664.31
154759.50
123807.60
150632.58
9543.50
164303.00
183261.04
192740.06 -
15
415 13 710 10.8
-51.00 25.500.00
-25.50 13.4
8.50 8.50
8.50
8.50 13.2315.12
14.2 15.75
15.75 257.04
14.6
198.14267.75
264.18 385.56
14.8
-674.73 0.00
-401.63 3277.26
14.8
-5735.21 0.00
-3413.81 3456.65
14.8
3906.98
2315.69 9793.84
14.8
11069.79
6561.11 14.8 9831.78
0.00
34411.23
10241.44 83570.13
15 174104.44
0.00
292495.4615
87052.22
151 1074
4 42.50
42.50
3650.33
-25.50
0.00
-51.00
-51.00 8.50
8.50
1825.16
8.50
8.50
8.50 15.33
11.34
1825.16
15.75
15.54
13.65 264.18
203.49
0.56
264.18
264.18
208.85
14.28 13.6
14.49 651.53
481.95
9551.09
-401.63
224.91 -696.15
232.05 0.00
-728.28
-738.99 5537.96
4096.58
14523.88
-3413.81
0.00
-5917.28
-6190.38
-6281.42 3602.69
1458.27
14523.88
3906.98
3752.78
2543.30
2911.95
3042.32 10207.61
4131.78
14523.88
11069.79
10632.88
7206.02
8250.54
8619.91 27689.81
20482.88
2.22
10241.44
0.00
35503.65
37142.28
37688.49 34.62 235363.41
781.77
87052.22
0.00
301781.03
315709.38
320352.17
16 14 9.2 34.00 12 8.50 14.70
13 253.47 499.80
14 4248.30
14.2 3176.52
14.4 9000.15
14.4 14.4 16993.20 144442.20
14.6 228915.09 14.6
516
162 118811
5 5
-42.50
51.00
51.00
11425.79 8.50 8.50
-17.00
-17.00
8.50
-42.50
-42.50 8.50
8.50
5712.89 8.50 14.91
8.50
8.50
8.50
8.50 9.66
14.28
7538.0615.75
15.75
15.75
15.54
15.12
15.33
15.54
239.19267.75
267.75
178.50
251.69
1.07
267.75
264.18
244.55
251.69
255.26
-633.68 133.88-5386.24
-267.75
492.66
728.28
11876.27
-267.75
132.09
-642.60
-651.53
-660.45
1137.94 3314.61
-2275.88
4187.61
6190.38
21427.36
-2275.88
1122.77
-5462.10
-5537.96
-5613.83
3906.98
901.43
2911.95
21427.36 9391.41
11069.79
2554.05
8250.54
3906.98 35951.24
3752.78
3456.65
3602.69 11069.79
10632.88
9793.84
10207.61 2.551137.94
26931.19
4551.75
25125.66
1122.77
27310.50
27689.81
28069.13
9672.47
38689.88
4551.7518.25 213568.11
37142.28 315709.38
414.43
38689.88
9543.50
232139.25
235363.41
238587.56
17 15912 -34.00
6.2 42.50 9.6 8.50 14.07
11 244.55
11.8 597.98
12.2 5082.79
12.6 2785.37
12.8 7891.87
13 13.2 25413.94 216018.47
17.00 8.50 8.50 15.54 15.75258.83 267.75-528.36 267.75-4491.06 2275.88 3752.78 1137.9413.4
4551.75 13.6
38689.88
617
173 12 59.50-8.50 8.50 8.50 15.75
6.51 267.75
137.45 -133.88
387.35 -1137.94
3292.43 3906.98
275.89 10632.88
11069.79
781.70 17964.24
1137.94
23047.03 152696.04
9672.47
9 6 59.50
6 19877.76
-8.50
17.00
-34.00
-34.00 8.50
9938.88
8.50
8.50
8.50 12.39
17476.94
15.75
15.54
15.75 226.70
1.59
267.75
264.18
260.61
264.18
265.97 737.21
12646.28
-133.88
264.18
-528.36
-535.50 6266.24
24522.55
-1137.94
2245.53
-4491.06
-4551.75 1902.01
24522.55
3752.78
3906.98 5389.04
3906.98 60473.79
11069.79
10632.88
11069.79 43863.70
2.754491.06
17964.24
18207.00 12.63 195899.73
372841.43
284.80
9672.47
38174.01
152696.04
154759.50
7
18 16
184 13 -25.50
1013 68.00
3.2 51.00
68.00 0.00 8.50
6.4
8.50
8.50
25.50 14263.94
8.50 15.7512.60
8.50 31740.87
7.815.75
3.36
226.70
265.97
15.75 182.07
8.6
267.75
83.90
642.60
-401.63
267.75 614.04 90.00
228.48
5462.10
-3413.81
401.63 5219.34 3413.81
9.4
0.00
1942.08
2000.38
3906.98
9.8
3906.98
37.93
5667.73
11069.79
10.2
11069.79
107.48 10.4 32772.60
10241.44
10241.44
0.00
15536.64 10.6 278567.10
87052.22
87052.22
0.0010.8
132061.44
18 10 28527.87
7 7 -17.00 0.00
25.50
-25.50
-25.50 8.50 8.50
8.50
8.50 9.0315.75
15.54
15.75
15.75 2.11
267.75
264.18
265.97
267.75 13040.76
0.00
396.27
-401.63
-401.63 25687.04
0.00
3368.30
-3413.81
-3413.81 736.31
25687.04
3906.98
3752.78
3906.98 2086.22
86160.83
11069.79
10632.88
11069.79 41754.72
2.86 0.00 9.49 354915.12
10104.89
10241.44 216.70
0.00
85891.52
87052.22
18 8
181/2 17
1/2 1114 72.25
1.6 59.50
72.25 8.50 8.50
4.6
4.258.50
34.00 18628.26
8.50 15.7510.08
8.50 50369.13
615.75
15.75
1.68 192.78
267.75
15.75 67.83
6.6
267.75
21.42 599.76
-267.75
267.75 500.69133.88
121.38 5097.96
-2275.88
7535.50 2127.94 7.4
1137.94
515.87 1024.19
3906.98
4551.75 25967.73
7.8
3906.98
4.74 2901.88
11069.79
8
11069.79
6.72 8.2 35685.72
4551.75
18207.00
1137.94
8769.71 8.4 303328.62
38689.88
154759.50
8.8
9672.47
37271.25
18 1/25 14
11 37256.52
8 8 -8.50 8.50
34.00
-17.00
-17.00 4.25 8.50
8.50
8.50 6.9315.33
15.75
15.75 2.62
267.75
262.40
267.75
267.75 12926.97
133.88
521.22
-267.75
-267.75 25967.73
1137.94
4430.37
-2275.88
-2275.88 332.81
3906.98
3602.69
3906.98 471.48
112128.57
11069.79
10207.61
11069.79 36175.03
2.921137.94 7.61 153743.89
17721.48
4551.75 176.40
9672.47
150632.58
38689.88
9
1919 181215 0.6 68.00
76.50 42.50
17.00 8.50
2.8
4.258.50
8.50
8.50 15.75
4 6.72
15.54
15.75
0.63 142.80
267.75
4.6265.97
267.75
9.82 456.96
-133.88 5660.45
267.75
48.20 3884.16
-1137.94
5613.83
5.4
2275.88
204.83 303.46
3906.98
3752.78
5.4
3906.98
0.25 859.82
11069.79
10632.88
5.6
11069.79
0.35 5.6 31073.28
1137.94
28069.13
4551.75
3686.92 5.8 264122.88
9672.47
238587.56
6.2
38689.88
15669.40
19 6 12 46138.68
76.50 17.00 23069.34
4.25 8.50 73438.47
4.8315.75 3.14
49.98
267.75 12452.83
369.50
267.75 25379.80
1570.35
2275.88 25379.80
3906.98 137508.37
112.68 159.63
11069.79 2.944551.75 6.38 120132.06
28266.37 148.71
38689.88
1018 15 9
1/29 0.00
16 80.75
42.50
-8.50
-8.50
72.25 8.50 8.50
8.50
4.25
51.00 27604.13 15.75 14.91
15.75
15.75
4.83
8.50 101042.60
257.04
267.75
267.75
15.12 33.92 267.75
49.09 633.68
-133.88
0.00 -133.88
348.97
260.61 254.36
5386.24
-1137.94
-1137.94
0.00
1483.11
771.12 1081.04
3314.61
3906.98
3906.98
112.68
6554.52 23885.31
3456.65
9391.41
11069.79
11069.79
159.63
9793.84
26931.19
1137.94
0.00
25212.90
39327.12
228915.09
9672.47
0.00
107154.83
334280.52
19191/21/2 13
7 10 80.75
0.2 25.50
55208.27 4.25
1.8 8.50 2.615.75
0.21 267.75
3.57
3
3.65 401.63
16.96
3.6
11432.48 3413.81
72.07
3.6
23885.31 3906.98
0.01
3.6 11069.79
0.01
3.4
161393.68 3.2 10241.44
1369.32
2.92 3 87052.22
5819.603.2
19 1/2
11 19
13
16 10 25.50
51.00
0.00
8.5076.50
4.25
0.00 8.50
0.00 8.50
8.50
8.50
4.25
3.15
15.75
15.75
13.65
15.75
15.75
2.94
267.75
242.76
267.75
267.75267.75
33.02
401.63
696.15
133.88 0.00 3413.81
5917.28
0.00 1137.94
224.91 0.00
955.87
31.26
3906.98
2543.30
3906.98
0.00 3906.98
25.41
44.28
11069.79
7206.02
11069.79
11069.79
36.00 0.00 5.49
20539.77
10241.44
35503.65
1137.94
17205.62
129.56
87294.03
87052.22
301781.03
0.00
9672.47
73123.86
20208 14
20 17
14 85.00 85.00
0
64508.12 59.50
34.00 32254.06
34.00 4.25
1
4.25 8.50
8.50 133296.66
8.50 0.00
2
2.52 13.86
15.75 24.10
15.75 2.4246.33
267.75
0.89
4.17
267.75 2.6824.67
535.50
0.00
9843.16
535.50
214.20 7009.70
4551.75
0.00
2.8
21275.64
4551.75
910.35 2662.50
3906.98
0.00
2.6
21275.64
3906.98
16.00 7543.75
11069.79
0.00
2.2
182669.31
11069.79
22.67 1.6 49067.87
18207.00
2.860.00 4.83
18207.00
18207.00 1 417076.85
154759.50
0.00 0.4
115.52
154759.50
77379.75
1219 11 17 11
1/2 17.00 59.50
8.50
80.758.50 8.50
8.50 8.504.25 8.50 15.75 11.55
15.75
15.75
1.89 214.20
267.75
267.75267.75
20.53 687.23
133.88
267.75 133.88
152.62 5841.41
1137.94
2275.881137.94
648.62 1540.80
3906.98
3906.98
6.75 4365.60
11069.79
11069.79
9.56 40889.89
1137.94
4551.75
12323.86 347564.04
9672.47
38689.88
52376.42
20 1/29 12
15 18
15 89.25 89.25
74256.00 68.00
42.50 4.25
42.50 37128.00 8.50
8.50 0.00
8.50 170424.66 10.92
15.54 19.64
15.54 210.63
0.00
265.97
4.69
265.97 742.56
0.00
660.45
7904.87
660.45 6311.76
0.00
5613.83
17748.03
5613.83 1302.17
0.00
3752.78
17748.03
3752.78 3689.48
0.00
10632.88
200417.35
10632.88 50494.08
0.00 4.36 429199.68
28069.13
2.76
28069.13 0.00
238587.56
106.21
238587.56
20
131/2 18 12 25.50 68.00
17.00
17.00 4.25
8.50 8.50
8.50 2.10
15.75 8.19
15.75
15.75 167.79
267.75
267.75267.75 187.43
556.92
267.75
401.63 267.75 796.56
4733.82
2275.88
3413.812275.88 9.26
549.35
3906.98
3906.98 13.12
1556.50
11069.79
11069.79 16727.68
37870.56
4551.75
10241.44 71092.65
321899.76
38689.88
87052.22
20
18 1/2
16 84576.87 85.00
72.25
51.00 42288.444.25
4.25 1.05
8.50 212713.10 8.61
14.70
Aw=4034.10 12.50
83.00
257.04
2900.63 89.25
622.07
749.70
My=12646.28 379.31
2643.81 1.16
638.28
6372.45 13719.73
4972.79 3176.52Ix= 1.64
904.23
9000.15 7586.25
44944.74
38234.70 32241.56
191015.14
324994.95
1420 10 16
1813 1/2
13 34.00 51.00
72.25
25.50 8.50
4.25
8.50
25.50 8.504.25 8.50 15.75 14.91
Aw=
6.30
15.75
15.75267.755.22
258.83
61.58
267.75 5814.86
267.75535.50760.41
My=
455.18
401.63
401.63 13719.73
6463.49
1934.49
3413.81
4551.753413.81 3314.61
250.05
3906.98
3906.98 Ix= 67054.75
214137.08
9391.41
138975.94
354.23
11069.79
11069.79 2.63
38780.91
32886.39
10241.44
18207.00
Iy=
3.97 1726551.79
Iy= 99.53
329637.74
3173988.38
139767.17
87052.22
154759.50
1/2
1719 89.25
76.50
59.50 4.25
8.50 0.00
5.88
12.81 4.46
61.58
233.84 449.82
762.20 0.00 1911.74
6478.66 0.00 203.30
2102.070.00 288.00
5955.870.00 0.00
34411.23
45350.60 0.00
146247.73
385480.12
15 14 1714 42.5034.00
19 59.50
76.50 8.50
4.25
8.508.50 13.23
4.20
15.54 239.19
44.63 787.19
321.30 6691.07
1365.53 2315.69
74.09 6561.11
104.96 46837.51
24579.45 398118.81
104462.66
WL0 19
18 1/2 34.00
80.75
68.00
8.50
4.25
8.50 Aw=265.97
15.75
15.75
3.36
9.45
267.75
267.75
3650.33
39.27
189.21
xF=
660.45
M y= 5613.83
535.50
535.50
271.32
642.60
1.714
4551.75
[m]
4551.75
9551.09
1153.11
5462.10
3752.78
3906.98
37.93
843.91
10632.88
11069.79
Ix= 113410.40
53.74
2391.07
IyF=
28069.13
18207.00
21909.09
43696.80
1718026.52
238587.56
154759.50
Iy= [m^4]
2585644.35
93113.63
371422.80
WL316 19
WL 18
1/2
1515 51.0068.00
80.75
42.50
z 42.50 8.508.50
4.25
8.50
Aw 8.50 15.129.87
2.73
15.54
xF15.75 196.35
260.61
29.45
xF=
265.97
267.75
Ix 671.16
771.12
220.45
3.135
660.45
669.38
IyF [m] 5704.86
6554.52

936.90
5613.83 z
5689.69  961.50
3456.65
20.35
3752.78
wi+Awi-1
3906.98 2724.26
9793.84
28.82
10632.88
11069.79
a IyF= V45638.88  [m^4]
39327.12
17801.14
3134344.25
28069.13
28448.44 387930.48
334280.52
75654.83
238587.56
241811.72
z*Aw
WL18 1/2 20 z 85.00
72.25 zB 4.25
4.25 xB 1.68
7.35 xF Aw
21.42 561.38
71.40 Ix
142.80 2385.88
531.04 606.90
2256.91 Iy
4.74
397.07 r6.72
562.51 R 12138.00
38367.46 V 
51586.50
163061.70
17 18
0 1/2
20
1616 59.5072.25
85.00
51.00
0.0051.00 8.504.25
4.25
8.50
8.50
2900.63 13.447.77
2.10
15.12
15.33
1.71 74.97
242.76
20.53
260.61
264.18
67054.75 799.68
178.50
771.12
781.83
1718026.52 6797.28
758.63
6554.52
6645.56
- 469.10
2427.72
9.26
3456.65
3602.69- 664.55
6878.53
13.12
9793.84
10207.61
0.00 40559.89
47580.96
15172.50
39327.12
39873.33
0.00 0.00 172379.51
404438.16
64483.13
334280.52
338923.31
0.00
0
WL120 0
19 1/268.0076.50
89.25
76.50 0.00 4.25
4.25 1.71 1.26
5.25 1.71 12.50
53.55 2900.63
xF= 433.76
2.617
401.63 67054.75
112.46 [m] 477.93
1706.91 1718026.52
2.00
144.70 -
205.00 -
2.83IyF= 2560653.89
10036.61
30724.31 0.00 [m^4] 0.00
42655.59
130578.33
18 19 59.50 8.504.25
8.50 10.295.67 57.12
14.07201.71 699.72 1843.46
5947.62 182.28
1089.55 258.24
3087.05 33182.26
47580.96 141024.59
404438.16
1 20 1/2
1 1717 11.00 89.25
59.50 4.25
8.50
3650.33
0.56 1.47
13.65
14.28
2.62
2.22 Aw=
15.17
244.55
251.69
113410.40
2.62
4325.95
131.20
812.18
249.903650.33
849.66
837.17
2560653.89 557.59
6903.49
7222.11
7115.90
113410.40
My= 9843.16
3.18
2543.30
2785.37
2911.95
1.00 2560653.89
6550.95Ix=
4.50
7206.02
7891.87
8250.54
3275.48
34.62
154324.10
11709.38
48324.41
49811.32
50554.77
3275.48
781.77 3380.47
3275.48
Iy=
49764.85
410757.51
423396.20
429715.55
3650.33
3380.47
3712986.70
19
19
18 21/2 1/2
1/2 80.75
80.75 4.25
4.25 3.78
3.78 38.38
40.16 305.24
305.24 1297.25
1297.25 54.01
54.01 76.51
76.51 414.43 24647.73
24647.73 104752.84
104752.84
2 1818 72.25
22.0068.00 4.25
68.00 8.50 8.19
8.50
3887.73
1.07 10.71
11.13
11.34
3.05
2.55 78.54
207.06
Aw= 128546.85
3887.73
3.05 217.77 591.73
728.28
214.203887.73
756.84
771.12
2919449.37 2514.84
6190.38
M y=128546.85
11876.27
6433.14
6554.52 549.35
1228.48
1378.75
1458.27
1.00 2919449.37
7538.06 778.25
3480.70
Ix= 128546.85
3906.46
4131.78
3769.03
18.25 42752.31
49523.04
51465.12
52436.16
7044.50 181697.33
420945.84
Iy= 2955729.12
7270.32
7044.50 437453.52
445707.36
7775.46
7270.32
19 20 76.5085.00
20 85.00 4.254.25
4.25 5.672.94
2.73 58.91 27.67 433.76
28.56 232.05 1843.46
249.90 986.21 182.28
1062.08 20.35
25.41 28.82
258.24
36.00 11005.42 19724.25
33182.26
21241.50 83828.06
141024.59
90276.38
3 18 1/2
3 18 72.25
1/2 33.00 72.25 1.594.25
4.25 2.75
4034.10 8.40
3.139.24 81.22
8.82 138975.94
3.13 87.47 606.90
84.794034.10
667.59
637.25
3134344.25 2579.33
2837.26
2708.29
138975.94 592.70
788.89
686.13
1.00 3134344.25
7921.83 839.66
1117.59
972.02
12.63
3960.92 43848.53
11358.20186356.23
46040.95
48233.38
284.80 11005.42 195674.04
204991.85
11358.20
12102.30
WL8
20 1/2
19 41/2
20 1/2 80.7589.25
89.25 4.25CETRALIZATOR
4.25 3.782.52
4.25 2.31 40.16 21.42xF=
23.21 305.242.275 1297.25
206.17
224.91 [m]
876.21
955.87 12.33
54.01
16.00 17.46
76.51 IyF= 3690589.81
22.67IyF= 18400.45
24647.73
20073.22 [m^4]
78201.91
104752.84
85311.17
4 1919 44.00
WL2 76.50
76.50 2.114.25
4.25 2.86
4106.39 5.88
3.186.51 60.69
6.09 143050.22
3.18 66.94
63.37 449.82
498.02
465.89
xF=4106.39
3.055
3266957.36 1911.74
2116.56
1980.01
143050.22
[m] 203.30
275.89
225.87
1.00 3266957.36
8140.49 288.00
319.98
390.85
9.49
4070.25 34411.23
35640.20
38098.15
216.70 15075.66
2919449.37
15075.66 15558.92 146247.73
151470.86
161917.13
[m^4]15558.92
16425.57
20
5 19 85.00 4.25 2.73 Aw=
Aw= 4106.39
27.67
4166.19 232.05 My=
My= 13040.76
986.21
12926.97 20.35 Ix=
Ix= 143050.22
28.82
146152.26 19724.25 Iy=
Iy= 3308371.21
83828.06
3429115.86
1/2
5 19 80.75
1/2 55.00 80.75 2.624.25
4.25 2.92
4166.19 3.57
3.103.36 40.16
3.10
3.15 146152.26
41.95 288.28
39.274166.19
271.32
254.36
3389005.70 1225.18
146152.26
1153.11
1081.04 45.50
1.00 3389005.70
37.93
31.26
8272.58 64.46
7.61
44.28 19211.96
53.74
4136.29 23278.41
176.40 19827.8098933.23
19211.96
20539.77
21909.09 19827.80
87294.03
93113.63
20830.95
20 61/2 89.25 4.25 2.52 22.31 224.91 149263.97
955.87 3480418.73
16.00 22.67 20073.22 85311.17
6 2020 66.00 85.00 3.14
85.00 4.25 2.94
4.25
4217.96 2.31
2.950.42 2.95 17.854217.96
24.99
1.05 149263.97
16.07 196.35
35.70
89.25
3480418.73 834.49
151.73
379.31
1.00 12.33
0.07
1.16
8384.15 6.38
17.46 148.71
1.64 23404.03
0.10
4192.07 23404.03
16689.75
7586.25
3034.50 24154.25
24154.2570931.44
32241.56
12896.63
25307.73
WL4
7WL5 7 3.65 Aw= 4217.96
2.92 2.68 xF= My=
3.176 12452.83
xF=4271.51
3.103 [m]
[m]
151891.81 Ix= 149263.97
3582197.56 5.49 IyF= 3266957.36
IyF=129.56
3389005.70Iy= [m^4]
27648.76 3517183.69
[m^4]28535.05
20 1/2
7 20 89.25
1/2 7.00 4.25
89.25 4271.51
4.25 2.10 18.74
0.00 151891.81
2.68 1.79 187.43
4.46 3582197.56
0.00 796.56
0.00
1.00 9.26
0.00
8489.46 13.12 16727.68
0.00 27648.76
4244.73 0.0028535.0571092.65
0.00
29900.54
8 8 88.00 4.17
4325.95 2.862.28Aw=
Aw= 2.28
4405.384325.95
4271.51
4492.85
154324.10 My=
My=
3690589.81 154324.10
1.00 3690589.81
11432.48
5814.86
7904.87 8597.45 4.83
Ix= 151891.81
161706.52
158272.39
4298.73 115.52
31947.48 31947.48 32971.57
Iy= 3612796.04
3870889.75
4064580.94
32971.57 34607.58
WL69 99.00 4.69 xF= 4405.38
2.952 [m] 4.36 IyF= 36313.15
3480418.73 [m^4]
9 4405.38 2.761.79 1.79
158272.39 3856705.50 158272.39
1.00 3856705.50
8731.33 4365.66 106.21 36313.15
37477.18 37477.18
39648.42
10 10 5.22 2.63 1.29 4492.85 161706.52 4057055.06 3.97 99.53 40762.26 42068.91
WL7
10
WL10
WL9 10.00 4492.85 1.29 161706.52
xF=
xF=4057055.06
2.676
1.794 [m]
1.294 [m]1.00 8898.23 4449.11IyF=40762.26
3582197.56
42068.91
4057055.06
3856705.50 [m^4]44928.45
2.2. Calculul diagramei Bonjean
Diagrama Bonjean constituie un instrument deosebit de util în proiectarea şi

exploatarea, navei permiţând calculul elementelor carenei pentru o plutire oarecare.
Calculul secţiunii transversale se face pe toată înălţimea cuplei.
Se propune calculul ariei transversale AT de la linia de bază pînă la punte, aceste valori
vor fi calculate ca funcţie de cota z, deci AT= AT(z).
Reprezentarea curbelor transversale se face aţezând un segment orizontal care
reprezintă aria transversală pentru o cuplă, care are o cotă z, reprezentând aria transversală la
plutirea respectivă.
Această curbă se trasează pentru fiecare cuplă împarte, la o anumită scară.
După calculul valorilor curbelor AT(z) se trece la construcţia propriu-zisă a diagramei
Bonjean.
Diagramei Bonjean constă în ansamblul curbelor AT(z) la fiecare cuplă
K1 K2
. j. z y . At. . . . j. z .y.. . . At. . .
1K3 8 0.5 0 K14 0 1.2 0
2. j. . 9.6
.z .... 3.1
.y.. .2.88
At. . . . j.28. z 1.6
... . . 2.5
y. . At. 2.96
..
K7 K
K6
3K5 1 11.2 0 5.8
3.1 10
0 3 3.2 3 7.36
.j ..zz. ..yy... .. At.
At. .. .. ..1j.j . zz0.. . 4.4
. ..y3.5
y. . ...At.
0 ..
4. j.2 . 12.8
1.6 7.7
5.9 20.8
7.2 4 4.8 At. ..
12.56
11 00 11.5 00 21 1.60 9.9
14 11.44
0
5K9 14.4 7.3
8.9 34.08 K5 1 10 0
6.4 10.14.1 0
18.64
32 3.2
1.6 6.8
14 17.36
20.4 32 3.2
1.6 10.3
14 27.6
22.4
6. 2 43j. .1.6
16 z ..
4.8 .12
9.4y.
7.6
15.44
48.72
At. . .
28.88 . j.2 6 1.6z8. 13.5
.5.5
.y. 18.88
. .26.32
. At. . .
31 3.2
3.2 14
12.7 42.8
35.2 34 4.8
3.2 11.1
14 44.72
44.8
0 14 0 37 1 3.2
9.6
0 13.87.4
14 40.72
36.64
0
54 6.4 8 41.36
K13 K11 42 4.8
4.8 14
13.1 65.2
55.84 K 1 4 4548K 1 2 6.4
4.8
4.8
11.2
11.7
14
13.99.2
62.96
67.2
62.88
49.92
6 1.68 14
9.6 22.4
55.44 2 1.6 14 22.4
.j . 55j. z . 6.4
.6.4
z. y. .14 87.6. .
y . At. . . .77.04
13.4 At. . j. 5659. j. .
. z . 6.4
6.4
8. . z . . y . . . 12.3
12.8
14. y . .. At. .82.16
13.9
10.4
89.6
. .65.6
85.12At. . .
37 3.2
9.6 14
10.7 44.8
71.68 3 3.2 14 44.8
616 808 14 0 98.64 1100 K15 1 10 67 1 9.68 K 1 6 12.7
14 102.16
112
1
48
0
4.8
14 13.6
14 67.2 64 0 14.4 8 0 13.3 14
4.8 11.2
14
14 0 107.44 0
82.88
67.2
727 1.6 11.2
9.6 11.6
14 89.52
132.4 87. z2 .11.2
9.6 13
14 122.72
134.4
2 1.6 14 22.4
22.4 120.48 . j. 2 11 1.6 9.6 . y
1.6 . j.
.
16 13.8 14 . At.
14. z. . 22.4y . . At. . .
59 9.6
6.4
12.8
13.7
14
12.2 89.6
108.56
75 6.4 14 21.68
11.5 129.84
101.04
89.6
3 8 11.2
38 3.2 11.2 3.2 14 14
13.8 154.8
44.8
44.8 142.48 1 3 8986 30 12.8
11.2
3.2 11.2 14
3.2
8K18K171 14 1414 13.3
14 00
14 43.92
143.76
156.8
152.24 9.9
44.8
112
0
10 6 14.4 8 14
12.6 112
128.4 K 22K190
4 9
4 12.8
97 4.8 12.84.8 14 14
13.8 177.2
67.2
67.2 164.56 2 4 10 91.6
97 4
14.4
12.8
4.8 12.8 14
4.8
9.6..j.j. j.14
13.5
14 22.4
141.6
1414..zz.66.32
165.2
179.2
.. 174.64 13.1
67.2
. yy... .
134.4
18.4. .
. At.
11 9.6
16 14
12.7 134.4
148.64 11 16 .3j . 13.6 . z. z 186.88 . y.y . . . . .At.
At. . .
.39.84
5 10 5 6.4 14.46.4 14 14
14 89.6 186.72199.6
89.6 3 5 10 3.2
5 14.4
6.4 14.4 14
6.4 14 44.8
143.2 201.6 13.7
89.6
10 8 14.4
11.2 13.9
14 156.8 10 8 11.21 14 1414 088.72 197.04156.87.8
4.9 0
11 16 14 222 4 11 16 1 1 14 0 0 224 1.7
0.1 00
6 11 6
9
8 16
12.8
8 14 13.9
14
112 208.96112
179.2
6 11 94.8
6
8 12.816 2 14
8 4 14 67.2
144.8111.12
14141.6 219.44 13.8
112
9.45
11.8
179.2 61.84
11.48
15.68
5 2
14253 14 89.6 1.61.6 5.8
2.4 26
7 7 9.6 9.6 14 14 134.4 134.4 7 106.47 9.6 14.4 9.6 14146.4
3.2133.52201.6 13.9
134.4
12.6
10.5 84
27.44
35.2
10 14.4 14 201.6
AT
cupla
8 8 11.2 11.2 14 14 156.8 156.8 6 8 11 8 11.2 16 14364 314 14
11.2 112
14 83.2
3.2
4.8155.92 156.8
3.3
13.9
13.1
11.1
224
7 16.24
6.56
106.24
55.76
44.72
0 111 216
9 12.8 12.8
14
3
14 179.2 179.2
224
4 57 69.6
9 12.8 12.8 7144 75 414 134.4 84.8
149.64.8 93.6
7.6
13.9 10
12.08
27.92
128.48
9 14 9 6.4178.32 179.2 13.3
11.5 76.88
62.8
0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.005 5 0.006.46.4 0.00
3.58 0.63
17.76
40.4
10 0.0010 14.4 14.4 14 14 201.6 201.6 8 11.2
10 0.0010 14.4 14.4 148 14 156.8 11.2
14 8200.72 201.6 13.9 150.72
1/2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.006 0.21 13.4
11.8
1.89 98.24
81.44
6.51
6 6 8 8 3.3
8.3 23.2
53.44
1 0.00 11 1.0511 16 2.52 16 14 14 224 6.51
4.41 224 8.829 12.8
11 16 14.91
11 11.55 14
1697 14 19.53 179.212.8
149.6223.12 26.46 13.9
224
13.5
12 172.96
36.33
119.76
100.48
1 1/2 0.00 3.15 7.56 12.60 18.27 10
24.36 14.4
31.08 39.06 1410 7 7 201.6
48.93
9.6
14.49.6 3.3
60.908.7
14 28.48
67.04
195.28
75.60
8 11.2 13.6
12.2 141.44
119.84
2 0.00 5.25 12.39 20.79 29.82 39.90
11 51.24
16 63.84 1411 8 8 78.3311.2
224 11.2
16 3.9
94.929.2
14 34.24
81.36
113.61
217.68
9 12.8 12.4
13.6 139.52
163.2
2 1/2 0.00 6.93 17.22 29.40 42.84 57.33 73.08 90.09 99 108.78 12.8
12.8 129.36
4.7
9.8 151.62
41.12
96.56
3 0.00 10.29 24.15 39.69 56.91 75.39 94.92 115.92
10 14.4 13.8
12.8 185.12
159.68
1010 138.39 14.4
14.4
162.12
6.2
10.7
187.11
49.84
112.96
4 0.00 16.59 37.17 59.64 83.37 108.36 134.40 161.28 11 188.79 16 13.9
13.3
216.93 207.28
180.56
245.70
11 1616 7.6 60.88
5 0.00 22.26 48.09 75.60 104.16 133.35 162.96 192.9911 223.44 254.1011.7 130.88
284.97
6 0.00 28.14 58.17 88.41 119.07 149.73 180.60 211.68 242.76 274.05 305.55
7 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
8 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
9 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
10 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
11 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
12 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
13 0.00 28.14 58.80 90.09 121.59 153.09 184.59 216.09 247.59 279.09 310.59
14 0.00 27.30 57.33 88.41 119.91 151.41 182.91 214.41 245.91 277.41 308.91
15 0.00 25.41 54.39 84.63 115.50 146.58 177.66 208.74 239.82 271.11 302.61
16 0.00 22.26 48.51 76.44 105.42 135.03 165.06 195.30 225.54 255.99 286.65
17 0.00 16.59 38.22 62.16 87.36 113.40 140.07 167.16 194.67 222.60 250.95
18 0.00 10.08 24.99 42.21 60.69 80.01 100.17 121.17 142.80 164.85 187.32
18 1/2 0.00 6.51 17.64 30.87 45.15 60.27 76.23 92.82 109.83 127.26 145.32
19 0.00 3.57 10.71 19.74 29.82 40.74 52.08 63.63 75.39 87.36 99.96
19 1/2 0.00 2.10 6.72 12.60 19.53 27.09 34.65 42.00 48.93 55.44 61.95
20 0.00 1.05 4.20 8.82 14.07 19.74 25.41 30.45 34.44 37.17 38.64
20 1/2 0.00 0.00 1.47 5.04 9.45 14.28 19.32 23.94 27.30 28.56 28.56
3.Diagrama bratului stabilitatii statice
STABILITATEA LA INGHIURI MARI DE INCLINARE

Curbele de interpolare ale stabilitatii de forma
- curbele de pantocarene-
In conditiile de exploatare nava poate sa se afle in cele mai diverse conditii de
incarcare cuprinse intre deplasamentul navei goale si deplasamentul la prima incarcare. Intre
aceste limite ale deplasamentului , distributia marfii la bord poate fi foarte diferita , astfel
incat , pentru acelasi deplasament pozitia pe inaltime a centrului de greutate, putand avea o
variatie destul de larga. Stabilitatea navei trebuie analizata pentru fiecare situatie de
incarcare , deci trebuie construite cele doua diagrame de stabilitate statica si dinamica.
Se stie ca :
l s  YB cos   ( Z B  Z B 0 ) sin   a  sin   l f  l g
(1)
Bratul stabilitatii de greutate , l g , depinde de distributia maselor de bord si se

determina din relatia :
Lg=a sin  = (zg – zB0) sin  (2)
Cunoscand deci deplasamentul navei , din curbele de carene drepte se poate extrage
valuarea lui zB pentru volumul carenei corespunzator , iar zG se poate determina prin calcul
in functie de distributia incarcaturii
Bratul stabilitatii de forma depinde atat de deplasament cat si de formele navei
.Determinarea lui prin calcul pentru toate deplasamentele ce se pot intalni in exploatarea navei
ar necesita o munca foarte laborioasa .
De aceea , in faza de proiectare a navei se construiesc diagrame de interpolare ale
bratului stabilitatii de forma date sub forma lf(=F(V , () cunoscute sub denumirea diagrama de
pontocarene.
Calculul si constructia curbelor de interpolare se realizeaza in modul urmator : se
stabilesc limitele de variatie ale volumului carenei , intre situatia de nava goala , V0 si plina
incarcare Vp . Intre aceste limite se mai aleg cateva valori ale volumului carenei , notate prin
V1 , V2 …… cu intervale egale intre ele , astfel incat:
V1-V0 ( V2-V1(……(Vp-Vp-1
Corespunzator fiecarui volum V0 , V1 , …,Vp , din diagramele de carene drepte se pot
determina pescajele corespunzatoare d0,d1,….,dp . Pentru fiecare din pescajele obtinute se
calculeaza bratele stabilitatii de forma lf( in gama de valori a unghiului ( cuprinsa intre
00….900 de obicei din 100 in 100 . Sub acesta forma construite diagramele de interpolare s-ar
putea utiliza mai greu in practica deoarece pentru fiecare deplasament ar trebui utilizate si
curbele de carene drepte in vederea determinarii zB0 . De aceea , pentru toate volumele de
calcul adoptate , bratul stabilitatii de forma se recomanda a se calcula in raport cu un punct fix
de pe nava , sa zicem punctul de chila C0(fig .1) , adica se calculeaza bratul C0A dat de
relatia :
CoA=lf(=lf(+zB0sin( (3)
Avand diagramele astfel construite , utilizarea lor in conditii de exploatare ale navei
deoarece bratul stabilitatii statice se calculeaza simplu cu relatia :
lS(=lf(-ZGsin(
fiind deci necesara numai determinarea prin calcul a cotei centrului de greutate , ZG .
Cu valorile bratului astfel calculate se pot trasa curbele l f=f(V) , pentru valori
constante ale unghiului de inclinare (fig.2).
Cu o valoare a volumului carenei V , corespunzatoare unei situatii de incarcare date ,

se intra in abscisa si pe verticala punctului respectiv se citesc din diagrama valorile bratului lf(
pentru fiecare unghi de inclinare . Cunoscand pozitia pe inaltime a centrului de greutate , prin
aplicarea formulei (1) se detrmina foarte usor valorile bratului stabilitatii statice lS( iar prin
integrare se determina ld( . Cu valorile astfel calculate se traseaza diagramele de stabilitate ,
care , dupa cum se stie , permit determinarea comportarii navei la actiunea diverselor cauze
externe .
Daca bratul stabilitatii de forma se traseaza in raport cu un alt punct de pe nava situat
in planul diametral z0 , atunci bratul stabilitatii statice se va calcula , evident , cu relatia :
lS(=lf(-(ZG – z0)sin( (4)
Unii proiectanti obisnuiesc sa prezinte diagramele de pantocarene sub forma lf(=f(V ,

() , adica sa reprezinte bratele stabilitatii de forma calculate in raport cu centrul de carena
corespunzator volumului V . In aceasta situatie , dupa cum s-a aratat mai sus , pentru
utilizarea lor in construirea diagramelor de stabilitate , trebuie sa avem la dispozitie si curbele
de carene drepte din care se extragem valuare lui ZB0 corespunzatoare volumului pentru care
se face calculul .
Considerand expresia bratului stabilitatii de forma
lf(=YB( cos ( +(ZB(-ZB0)sin ( (5)
prin derivare in raport cu volumul carenei se obtine (se are in vedere ca unghiul ( nu
depinde de volumul carenei)
dl f dYB d ( Z B  Z B 0 )
 cos   sin 
dV dV dV (6)
Pentru determinarea derivatelor coordonatelor centrului de carena se utilizeaza relatiile
:
l 
YB= V
0
I x cosd
l 
ZB-ZB0= V

0
I x sin d
Prin Ix notandu-se momentul de inertie al plutirii izocarene inclinata de unghi

 fata de plutirea initiala . Efectuand derivatele se obtine :
 dI x 
dYB V cosd   I x cosd
l 
dV    cod  yB 
0 0

d V 2
V  0 
(7)
 dI x 
d ( Z B  Z B 0 ) V sin d   I x sin d

0 dV 0

d V 2
T sin d   Z B  Z B 0
l  

V  0 (8)
in care prin (T s-a notat raza metacentrica diferentiala data de relatia
dI x
T 
dV
Deoarece raza matacentrica diferentiala reprezinta raza de curbura a curbei centrelor
de plutire , iar raza metacentrica – raza de curbura a curbei centrelor de carena , prin analogie
se poate conclude ca integralele ce contin pe (T vor determina pozitia centrului de plutire

pentru o inclinare data . Avand in vedere ca pentru (=0 zf=d si Yf=0
se poate scrie

YF  
0
T cosd

Z F  d  
0
T sin d
(9 ), (10)
Rezulta deci:
dYB

l
YF  YB 
dV V (11)
d  Z B  Z B 0 )
dV

l
V

 Z F  Z B    d  Z B0  
(12)
Inlocuind se obtine:
dl f
dV

l
V
Y f  YB  cos   Z F  d    Z B  Z B 0   sin  
(13)
Avand in vedere forma generala a expresiei bratului stabilitatii de forma (5 ), prin
analogie se poate scrie :
f=YFcos+(ZF-d)sin (14)
Aceasta expresie poarta numele de bratul curbei centrelor de plutire si reprezinta
distanta de la centrul de plutire initial pana la centrul plutirii inclinata de unghi ( , masurata
paralel cu aceasta plutire (fig .3) .
dl f
Utilizand relatiile (5 )si (14 )in (13) , derivata dV se poate scrie :
dl f

l
 F  l f 
dV V (15)
Derivata bratului stabilitatii de forma in raport cu volumul carenei , pe cubele de
interpolare se reprezinta prin tangenta inclinata de unghi ( fata de axa absciselor .Plecand de
la expresia obtinuta mai sus (15) se poate determina tangenta unghiului ( sub forma :
l

tg = V (lf-F) (16)
Aceasta relatie se poate utiliza pentru trasarea corecta a curbelor de interpolare . In
punctul de volum considerat VI (fig 4) din calcule a rezultat valoarea bratului stabilitatii de
forma lf( care se poate transpune pe figura la o scara aleasa corespunzator (punctul A) . Din
transversalul pe care s-au efectua calculele , pentru inclinarea de unghi ( se poate determina
prin masurare distanta (F( de la centrul plutirii initiale F0 pana la centrul plutirii inclinate F( .
Din punctul C , pe axa absciselor se măsoară segmentul CD care corespunde la scara

cu volumul VI si pe verticala ridicata in D se aseaza segmentul F . Dreapta AB reprezinta
directia tangentei la curba de interpolare , curba trebuind deci sa fie tangenta la aceasta
dreapta in punctul A .
4.Esantinaj in zona centrala

a navei
Generalitati
Esantionajul navei se face in conformitate cu “Reguli pentru clasificarea si constructia

navelor maritime 1995” ale Registrului Naval Roman pentru clasa:
M
RNR
Materiale principale
0 PETROLIER
CM
Corpul rezistent (tablele invelisului,osatura formata din inima cu platbanda,profile

platbanda cu bulb,platbenzi confectionate din table) va fi executat din otel A STAS 8324-80
cu limita de curgere 235 N/mmp.
Otelurile D si E se vor utiliza pentru o serie de elemente conform prescriptiilor
regulilor societatii de clasificare.
Otelurile de inalta rezistenta cu limita de curgere 315 N/mmp, A 32, D 32 sau E 32 se

vor utiliza numai in zona centrala la puntea principala (inclusiv bordajul pe zona prescrisa de
reguli) si fundul navei (inclusiv dublu fund) numai pentru elementele care participa la
robustetea generala a navei.
Tevile pentru pontili vor fi din otel OLT 35 STAS 8183-80. Piesele turnate se vor
executa din otel OT 40-3 STAS 600-82.
Materialele de adaos pentru sudura,sirma si electrozi, vor fi conform cerintelor
societatii de clasificare.
Sistemul de constructie
Sistemul de constructie al osaturii va fi:
longitudinal in zona tancurilor de incarcare si numai puntea principala in C.M. si
extremitatea pupa;
transversal in picuri si in compartimentul masini.
Dimensiuni principale
Lungimea navei L
Conform § 1.2.1.3. lungimea se adopta cea mai mare dintre distantele masurate astfel:
-de la muchia prova a etravei,la nivelul liniei de incarcare de vara,pina la axul cirmei;
L = 180 m.
- 96 % din lungimea masurata la nivelul liniei de incarcare de vara,de la muchia
anterioara a etravei pina la extremitatea pupa. ;
L = 0,96 . 183,6 = 176,25 m
Nu va fi mai mare decit 0,97 % din L
L = 0,97 . 183,6 = 178,098 m ≈ 178,1 m
Latimea navei B
Latimea maxima masurata la mijlocul lungimii navei intre marginile exterioare ale
coastelor: B = 28 m
Inaltimea de constructie D
D = 16,8 m
Pescaj de clacul
d = 11,2 m
4.1. Rapoarte intre dimensiuni
Conform § 1.1.3. :
L 178.1
 17  10.66
D deci 16.8 < 17
B 28
 2.5  1.66
D deci 16.8 < 2.5
4.2.Distanta regulamentara normala
Conform § 1.6.2.1. distanta intre longitudinale este :

a0=0.002L+0.48 [m]
a0=0.002*178.1+0.48= 0.83 [m]
Adoptăm : 0,8 m.
Conform § 1.6.2.3. in picuri distanta intercostala va fi cel putin 0,6 m.
Distanta teoretica intre coaste pe lungimea navei va fi urmatoarea:
- de la C 7 la C 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 600 mm
de la C 13 la C 51 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 735 mm
de la C 51 la C 186 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 800 mm
de la C 186 la C 218 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 700 mm
de la 218 la C 251 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 600 mm
4.3.Grosimi minime
Se vor stabili in conformitate cu § 1.6.1.
Invelisul exterior
Conform § 1.6.1.1.1. :
L = 0,04 . L + 6 [mm] pentru L = 80 m

L = 0,04 . 178,1 + 6 = 13,12 mm
Adoptat : 13 mm
Conform tab. 1.6.1.4. :

L = 0,025 . L + 6,5 [mm]
L = 0,025 . 178,098 + 6,5 = 10,95 mm
S-a ales valoarea mai mare .
4.3.2. Invelisul puntilor
S min = 0,04 L + 5; [mm]

S min = 0,04 . 178,1 + 5 = 12,12 mm
Adoptat : 12 mm
La extremitati :
S min = 0,015 . L + 6,5 [mm]
S min = 0,015 . 178,1 + 6,5 = 9,18 mm
Adoptat: 9 mm.
4.3.3. Invelisul dublului fund
Conform § 1.6.1.1.3. :
S min = 0,035 . L + 5 ; [mm]
S min = 0,035 . 178,1 +5 = 11,23 mm
Adoptat : 11 mm
4.3.4. Tablele peretilor etansi
Conform § 1.6.1.2.
S min = 5 . a + 2,5 [mm]
S min > 5 mm
a = 0,8 m
S min = 5 . 0,8 + 2,5 = 6,5 mm

Adoptat : 7 mm
Grosimea filelor inferioare va fi cu 1 mm mai mare :
S min = 6,5 + 1 = 7,5 mm
Adoptat : 8 mm
Grosimea minima a tablelor inimilor si platbandelor osaturii peretilor de tanc va fi cel
putin egala cu :
S min = 0,03 L + 4,5 [mm]
6,0 < S min < 7,5
S min = 0,03 . 178,1 + 4,5 = 9,84 mm
Adoptat : 7 mm
Conform § 1.6.1.4. grosimea minima a elementelor structurale care limiteaza tancurile
de marfa la petroliere cit si a celor din interiorul tancurilor va fi cel putin egala cu:
S min = 0,025 . L + 6,5 [mm]
S min = 0,025 . 178,1 + 6,5 = 10,95 mm
Adoptat : 11 mm
Conform § 1.6.1.3. in interiorul dublului fund grosimea minima a elementelor
structurale va fi cel puţin egala cu :
S min = 0,025 . L + 5,5 [mm]
S min = 0,025 . 178,1 + 5,5 = 9,95 mm
Adoptat : 10 mm
4.4. Invelisul exterior (Fundul navei,bordajul si puntea principala)
Grosimea invelisului fundului in zona centrala a navei
Conform § 2.10.1.1. in zona centrala a navei grosimea minima va fi:

S  k 2  a   d ; (mm)
a = 0,8 m
k = 5,9
Pentru table cu Rc = 315 N/mm2
η=0,78 (conf.tab 1.5.4.)
S  5,9  0,8 0,78  11,2  13,95

mm ;
Grosimea adoptata conform § 2.10.1.2. va fi:

S  k 2  a 10  n  Rc
; (mm) (2.10.1.2-2)
K2 = 0,36
N – coeficient determinat functie de valoarea C.
CB
0,1M SW  0,015(0,55  )W0
2 1,1  10 4
C '

Wb Rc
S-a considerat in prima aproximatie:
MSW=0
W0
'
1
Wb
0,8 1.1  10 4
C  0.015(0.55  )  0.497
2 315
n = 0.55
s = 13.95+1.5=15.45 mm
Adoptat: 16 mm
Conform § 2.101.5. grosimea tablelor fundului si bordajului in zonele 0.25L de la
perpendiculara prova si pupa va fi cal puţin egala cu :
10 p
s  205  a  1.25
Rc
; [mm] (1.20.2)
p = 0.01 (d+δ); (N/mm2)
x1
  (0.05  0.2 )L
L - pentru regiunea aflata in prova sectiunii 0.25L de la
perpendiculara prova.
x2
  (0.05  0.2 )L
L - pentru regiunea aflata in pupa sectiunii 0.25L de la
perpendiculara pupa.
Chila plata
Conform § 2.10.4. latimea chilei plate va fi cel [utin egala cu aceea calculata cu
formula :
b = 0,004 . L + 0,9 (m) (2.9..3.1)
b = 0,004 . 178,1 + 0,9 = 1,61 m
adoptata : 1,750 m
Grosimea chilei plate va fi cu 3 mm mai mare decat grosimea tablelor fundului.
S= 15.45+3=18.45 mm
Adoptat 19 mm
Grosimea chilei plate pe 0.15L de la perpendiculara pupa se admite sa fie cu 10% mai
mica decat in zona centrala:
S= 0.9 . 18.45= 16.605 mm
Adoptat 17 mm
Pe portiunea 0.15L de la perpendiculara prova grosimea chilei plate nu va fi mai mica
decat a teablelor adiacente .
4.4.3. Grosimea invelisului bordajului
Conform § 2.10.1.1.grosimea minima pentru fila situata deasupra gurnei in zona

centrala va fi:
s  k2    d [mm] (2.10.1.1.-2)
a = 0.8 m
k2= 5.6
η=1 conf.tab.1.5.4.
s  5.6  0.8 1  1.2  14.99 [mm]
4.4.4. Centura
Latimea centurii conf.2.10.5.1.

b = 0.1 . D [m]
b = 0.1 . 16.8 = 1.68 m
Grosimea centurii conf.§2.10.5.2.va fi cel putin egala cu cea mai mare valoare dintre
grosimea lacrimarei si grosimea bordajului.
Conf.§2.10.5.3.la extremitati centura poate fi avea o grosime egala cu a tablelor

bordajului din aceasta zona.
4.4.5. Grosimea tablelor puntii principale
Conf.§1.9.2.2.grosimea tablelor puntii in zona cetrala va fi cel putin egala cu:

s  1.13  a1 n  Rc
[mm];
a1 = 0.8 m
n – coeficient determinat functie de valoarea C.
CB
0.1M SW  0.015(1.45  )W0
2 1.1  10 4
C 
W `d Rc
S-a considerat in prima aproximatie :
MSW=1
W0 0.8 1.1  10 4
1 C  0.015(1.45  )  0.549
W `d ; n = 0.61 2 315
s  1.13  0.8 0.61  315  12.53mm
Conf.§ 2.31.12.grosimea nu va fi mai mica decat aceea data de formula:
p
s  3.17  k  a C
Rc
[mm];
k=205
p  0.65  0.76  10 2  0.494  10 2 N/mm2 ;
C=2.25 (pt.portiunea orizontala a puntii );

C= 1.25 (pt.portiunea inclinata a puntii);
0.494  102
s  3.17  205  0.8  2.25  4.3
315 mm;
0.494  10 2
s  3.17  205  0.8  1.25  3.30
315 mm;
Conf. §1.6.1.1.2.grosimea minima a tablelor puntii la extremitati nu va fi mai mica

decat:
S = 0.015 L+6.5 [mm];

S = 0.015 178.1+6.5 = 9.17 [mm];
Conf.2.9.1.3.la extremitati pe 0.1L de la perpendiculara prova si pupa, aria
semisectiunii puntii superioare va fi cel putin egala cu:
S = 2BSmin [cm2];
S=2 . 28 . 9.17= 513 cm2;
S=662.4 . 0.8= 596.16 cm2;
Tabla lacrimara (2.9.3.)
Grosimea va fi egala cu grosimea bordajului:

S = 14 mm;
Latimea tablei lacrimare:

b = 0.004 L + 0.9 [m];
b = 0.004 . 178.1 + 0.9 = 1.61 m.
Deschideri in punti
Conf.2.9.4.3. colturile deschiderilor izolate se vor intari conf. figurii:

r=0,8m
8m
= 0,
r
s=16mm
2,5r=2m
1,25r=1m
3,25r=2,6m
Gro
simea va fi:
S= 1.35 . 12 = 16.2 mm.
Raza de racordare va fi :
0
W d
r  0 .1  b ( `
)
Wd [m]; (2.9.4.3.-3);
Se admite totusi:
0
W d 2
r  0.04  B ( `
)
Wd [m]
0
Wd
1
W `d
b = 8 m;
r  0.1  8
r  0. 8 m
r  00.4  28
r  1.12 m
4.5. Structura fundului si a dublului fund in zona tancurilor de incarcare
4.5.1. Esantionajul dublului fund conf. §10.4.

4.5.1.1. Tablele dublului fund
Conf.§ 10.4.1. grosimea plafonului dublului fund din magazii va fi cel putin egala cu
cea mai mare valoare data de formulele:
P
s  650  a C
Rc
[mm]; (§ 2.4.10.1.-1)
d
s  78  a C
Rc
[mm]; (§ 2.4.10.1.-2)
p- conf.§ 3.7.2. cu ∆p= 2.5 . 10-2 N/mm2
Conf.§ 3.7.2. presiunea de calcul se adopta egala cu distanta de la marginea inferioara

a tablelor la o marime ∆p deasupra puntii in planul diametral.
P = (17.36 – 2+2.5) . 10-2 N/mm2

C = 4 (conf. § 10.4.1.)
a = 0.8
17.86  10 2
s  650  0.8  4  16.38
315 mm
11 .2
s  78  0.8  4  15.77
315 mm
Conf.§ 310.4.1. cea mai mare valoare gasita, trebuie sa fie cel putin egala valorii:
p
s  710  a
Rc
[mm]; (4.2.6.1.)
a = 0.8
p-sarcina de calcul conf.§ 4.2.1.5.
p    h  k H [MN/m2]
kH = 1; (α  100);
G
 
V ; [MN/m2];
  9.8  103 MN/m2;
h – distanta punctului considerat fata de nivelul puntii superioare in planul diametral;

h = 17.36 – 2= 15.36 m ;
p = 9.8 . 10-3 . 15.36 . 1 =0.1505 MN/m2;
0.1505
s  710  0.8  12.42
315 mm ;
Conf.§ 4.2.6.1. grosimea plafonului dublului fund trebuie sa fie cel putin egala cu cea
indicata la § 3.7.3.2.
a 4
s 100  p  4
0.17 [mm];
unde:
p- conf. 3.72.
Tinem cont ca ∆p=2.5 . 10-2 N/mm2 ; (conf. § 10.4.1.);
p = (17.36-2+0.76)10-2 = 16.12 .10-2 N/mm2;
0.8 4
s 100  16.12  10 2  4  13.43
0.17 mm
4.5.1.2. Longitudinalele plafonului dublului fund
Conf. § 10.4.2. modulului de rezistenta al logitudinalelor plafonului dublului fund va

fi cel putin egala cu cea mai mare valoare dintre:
168
W  a  p  l 2  103
(1) RC [mm];
cu: p- conf. § 3.7.2. cu ∆p=2.5 . 10-2 N/mm2 ;
k  a  p l2
W   103
(2) RC  6 [cm3];
k = 26.4 pt.longitudinale;
p – conf. § 4.2.6.1.
Pentru zona C51-C175
a = 0.8 m
p = 17.86 . 10-2 N/mm2;
l = 3.2 m;
168
W  0.8  17.86  10  2  (3.2) 2  103  780.3
315 cm3
p = 0.1505 N/mm2;
RC = 31.5 daN/mm2;
26.4  0.8  0.1505  (3.2) 2

W   10 3  867.96
3.15  6 cm3;
533x16
340x12
Pentru zona cuprinsa intre C175-C186
a = 0.8 m
l = 2.4 m;
400x16
300x12
168
W  0.8  17.86  10 2  (2.4) 2  103  588.3
(1) 235 cm3;
26.4  0.8  0.1505  (2.4) 2

W   103  620.6
(2) 23.5  6 cm3;
Pentru zona cuprinsa intre C186-C217
a = 0.8 m
l = 2.1 m;
168
W  0.8  17.86  10 2  (2.1) 2  103  430.4
(1) 235 cm3;
350x17
260x12
26.4  0.8  0.1505  (2.1) 2

W   103  475.1
(2) 23.5  6 cm3;
4.6.1. Esantionajul dublului fund conf.§2.4
4.6.1.1. Suportul central
Conf.§ 2.42.1. suportul central va fi continuu pe o lungime de cel putin 0.6L.
4.6.1.2. Inaltimea suportului central
Conf. §2.4.2.2. va fi:
L  40 d
h  40.B  3500. (mm)
0.57 L (2.4.2.2.)
dar nu mai mica de 660 mm.
178.1  40 11 .2
h  40.28  3500. (mm)
0.57 178.1
Adoptam: h = 2000 mm
4.6.1.3. Grosimea suportului central
h 235
s  (mm)
80 Rc (2.4.2.3.-1);
daca latura mai mica a panoului inimii suportului b nu este mai mare decat valoarea b0
determinata cu formula:
31.7  h1  k
b0  1
(mm)
3
R  (0.26  0.003  L)
c2
2
k = 67 (b orientat longitudinal);
h1= 2000 mm;
31.7  2000  67
b0  3 1
 849.5mm
315 2  (0.26  10.8) 2
Valoarea: (0.26+0.003.L)1/2 = (0.26+0.003 . 178.1)1/2 = 0.891>0.8

Latura mai mica a panoului este considerata intre doua coaste unde avem bracheti,
deci:
1582.4 235
s   14.76mm
80 315
Pe 0.1L de la perpendiculara prova, grosimea suportului central se poate reduce cu
10%.
s  0.9  14.76  13.28mm

Suportul central se va rigidiza cu bracheti la fiecare coasta .
Brachetii se vor extinde pana la longitudinala cea mai apropiata. Grosimea brachetilor
va fi egala cu cea a varangelor:
S = 12 mm
4.6.1.4. Varange cu inima
Conf.§ 2.4.6.5. grosimea inimii varangei in zona magaziilor va fi cel putin egala cu
cea mai mare din valorile determinate cu formulel:
k ad B
s   (mm)
(1) 30  k1  h
2 k  ke    a  d  B
s  2.93 b0  ( mm)
k1  k0  h
(2)
Pt.zona C51- C175

a – distanta intre inimile varangelor (m);
a = 3.2 m.
h – inaltimea suportului central (m);
h = 2 m.
b0 – partea cea mai mica a panoului inimii (m);
b0 = 0.8 m , (intre nervuri).
 - conf.1.5.4.
 = f (Rc) = f(235) = 1.
k = 1 (sistem longitudinal);
k1 = 1.3 si  = 1 (pt. 5 suporti);
 2 
k0  f    f ( 2.5)  6.35
 0.8 
k0 = f (Rc) = f(235) = 2.6
1  3.2  11 .2  28
s  12.87( mm)
(1) 30  1.3  2
1  2.6  1  3.2  11.2  28

s  2.93 0.82   13.51( mm)
(2) 1.3  6.35  2
Conf.§ 2.4.6.5. pe 0.25B de o parte si de alta a P.D. (0.25 . 28 = 7 m ), grosimea inimii

varangei determinata cu formula 2.4.6.5.-1 poate fi micsorata cu 30%, iar cea determinata cu
2.4.6.5.-2 , cu 10%.
Pt. 13.51 mm, rezulta:
S = 0.9 . 13.51 = 12.16 mm
Adoptam: s = 12 mm.
Pt.zona C171- C186

a = 2.4 m
k1 = 1.6 (pt.7 suporti);

1  2.4  11 .2  28
s  7.84(mm)
(1) 30  1.6  2
1  2.6  1  2.4  11.2  28

s  2.93 0.82   11 .46(mm)
(2) 1.3  6.35  2
Reducand grosimea de la (2) cu 10%, rezulta:

s = 0.9 . 11.46 = 10.314 mm.
Pt.zona C186- C217

a = 2.1 m
k1 = 1.6 (pt.7 suporti);
1  2.1  11 .2  28
s  6.86(mm)
(1) 30  1.6  2
1  2.6  1  2.1  11.2  28

s  2.93 0.82   10.96(mm)
(2) 1.3  6.35  2
Reducand grosimea de la (2) cu 10%, rezulta:

s = 0.9 . 10.96 = 9.86 mm.
Conf. § 2.4.6.6. pe 0.25L de la perpendiculara prova (C175), grosimea va fi cel putin
egala cu :
s1 = 0.035 . L + 6 (mm) (2.4.6.6.-2)
s1 = 0.035 . 178.1 + 6 = 12.23 mm
Adopt: s1 = 12 mm
4.6.1.5. Varange etanse

Conf.§ 2.4.6.8.1. grosimea varangelor etanse va fi cel putin egala cu aceea data de
formula:
P
s  650  a  ( mm)
Rc
(2.4.6.8.)
a – distanta intre nervurile de rigidizare;

a = 0.8 m
P  16.8  1  0.75  102  16.56  102 N/mm2

165.56  10 2
s  650  0.8   13.8(mm)
235
Grosimea varangelor etanse, conf.2.4.6.8.2. va fi cu 1 mm mai mare, iar grosimea

varangelor etanse sub peretii transversali, cu 2 mm decat grosimea prevazuta la § 1.6.1.3.
Smin = 0.025 . L+5.5 (mm) (1.6.1.3.-2.)
Smin = 0.025 . 178.1+5.5 = 9.95 mm
Deci: S = 13.8 mm >9.95+2 = 11.95 mm
S = 11.95 mm
4.6.1.5. Rigidizarea varangelor
Toate varangele cu inima vor fi prevazute cu nervuri de rigidizare (conf. §2.4.6.9.

pentru inaltimi mai mari de 900 mm precum si varangele pe 0.25L de la extremitatea prova).
La varangele neetanse, nervurile de rigidizare vor avea grosimea cel putin egala cu 0.8
din grosimea inimii varangei, deci 0.8 . 12 = 9.6 mm, iar latimea cel putin egala cu 10 grosimi
(120 mm) insa nu mai mare de 90 mm.
Nervurile prevad in planul fiecarei longitudinale. Ele se vor extinde intre
logitudinalele fundului si dublului fund de care se vor suda.
Conf. § 2.4.2. varangele etanse se prevad cu nervuri de rigidizare dispuse la 0.8 m.
Modulul de rezistenta va fi cel putin egal cu cel dat in formula:
k  a  p  h2
W   103 (cm3 )
Rc (2.4.6.10.)
a – distanta intre nervuri;
a = 0.8 m
p = 16.56 . 10-2 N/mm2
h=2m
k = 100 (pentru nervurile sudate la longitudinalele fundului si dublului fund).
100  0.8 16.56 10 2  2 2

W  10 3  225.5cm 3
235
223x14
340x12
100x12
Conf.§ 2.4.6.10. avand inaltimea varangelor mai mare de 1.8 m, nervurile de rigidizare
trebuie sa satisfaca cerintele de la §2.13.3 si 2.13.5
Conf. §2.13.3.1. :
k
W   a.. p.l 2 .103
Rc (cm3) (2.13.3.1.)
a = 0.8 m
k = 104
l = 1.34
p = (16.8-1)+0.65 . 0.76 = 16.3 . 10-2 N/mm2
104
W   0.8.16.3.(1.34) 2 .103  103.5cm3
235
4.6.1.6. Suportii laterali

Numarul suportilor laterali indeplineste conditiile de la § 2.4.8.1. Se amplaseaza
suporti laterali etansi la 2400 de la P.D. si in corespondenta peretilor longitudinali.
Conf. §2.4.8.4. grosimea inimilor suportilor laterali neetansi va fi egala cu grosimea
varangelor din zona respectiva, dar nu, mai mare de 0.9 din grosimea inimii suportului
central.
4.6.1.7. Plafonul dublului fund
Conf. §2.4.10.1. grosimea plafonului dublului fund va d cel putin egala cu cea mai
mare valoare obtinuta cu formula:
P
s  650  a   C , (mm)
Rc
(2.4.10.1.-1.)
d
s  78  a   C , ( mm)
Rc
(2.4.10.1.-1.)
p – presiunea de proba conf. Anexei 1, (N/mm2)

p = 17.86 . 10-2 N/ mm2
C=4
Pentru zona cuprinsa intre C51-C186:
17.86 10 2
s  650  0.8   4  16.36mm
315
11 .2
s  78  0.8   4  15.77 mm
315
Adopt, s = 17 mm
4.6.1.8..Guri de vizitare si decupari de usurare
Conf.§2.4.11.2. inaltimea gaurilor de usurare si altor decupari va fi cel putin egala cu:
- 0.5 din inaltimea elementului pentru varangele cu inima si suporti laterali;
Deci h<0.5 . 2000 = 1000 mm
0.4 din inaltimea suportului pentru suportul central ;
Deci h<0.4 . .2000 = 800 mm
Distanta dintre doua gauri de usurare vecine, va f cel putin egala cu 0.5 din latimea
celei mai mari gauri.
Deci d ( 0.5 . 800 = 400 mm.
Conf. §2.4.11.3. nu se admit gauri de usurare in urmatoarele locuri:
in suportul central pe 0.75L de la perpendiculara prova, deci C61 – extremitatea prova;
in inima suportilor si in inima varagelor sub pontili si sub capetele semiperetilor;
in inima suportului central si in inimile suportilor laterali pe spatiile intercostale
adiacente peretilor transversali si pe varange in portiunile adiacente tablei adiacente tablei
marginale si suportilor
4.6.1.9. Puturi de drenaj

Conf. § 2.4.12. adancimea puturilor de drenaj din dublul fund va fi mai mica de 1540
mm.
Volumul puturilor de drenaj corespunde restrictiilor de la partea “Instalatii si
tubulaturi”.
Grosimea peretilor si a fundului putului de drenaj trebuie sa fie cel putin cu 2 mm mai
mare decat grosimea varangelor etanse.
4.6.1.10. Decupari in osatura
Conf. § 1.7.5.6. in osatura tancurilor se vor prevedea decupari pentru trecerea libera a
aerului la tevile de aerisire si traversarea lichiditatilor.
R = 75 mm
230  s
a
Rc
[mm] dar nu mai mica de 150mm
Grosimea cea mai mica la elementele de osatura s = 12 mm

230  12
amin   180mm  150mm
235
Decuparile in coaste, traverse, nervuri de rigidizare si alte elemente asemanatoare

trebuie sa fie departate de capetele acestora si de reazeme, la o distanta de cel putin inaltimea
profilului, iar de gusee cu cel putin jumatate din inaltimea profilului.
5. Peretii longitudinali etansi in tancurile

de marfa si balast
Peretii longitudinali etansi vor fi pe toata lungimea zonei tancurilor de marfa si balast.
Tablele peretilor
Conf. §3.7.3. grosimea tablelor peretilor plani, va cel putin egala cu formula
§2.12.5.1 .pentru k =195
P
s  3.17  ka  c
Rc
[mm]
P-conf.§3.7.2.
c = 2.5 pentru table inferioare;
c = 1.5 pentru celelate table ale peretilor;
Conf. § 3.7.2. presiunea de calcul se adopta egala cu distanta de la marginea inferioara

a tablelor la o marime (p deasupra puntii, in planul diametral, egala cu:

  l 
2


 p  0.22b 1  0.05    1  10  2  2.5  10  2

   b   
 [N/mm2]
Pmin   2   p   10 2
[N/mm2]
Grosimea filelor inferioare si superioare ale peretilor va corespunde cerintelor de la §
2.10.1.2. pentru bordaj:
s  k 2  a  10  n  Rc
[mm]
Grosimea filelor superioare va fi cel putin egala cu acea a filei inferioare.
Latimea filei superioare va fi cel putin :
0.1  D  0.1  16.8  1.58m
Conf.§ 3.7.3.2. grosimae tablelor peretilor plani ce separa tancurile de marfa, tancurile
de balast va fi cel putin egala cu:
a 4
s 100 p  4
0.17 [mm]
Determinarea presiunii de calcul conf. §3.7.3.2.
l = 17.6 m
b = 14.4 m

   17.6  
2

 2 2
p  0.2214.4 1  0.05    1  10  2.405  10

   14.4   
 N/mm2
Montanti intariti
Conf. §3.7.5.2. peretii longitudinali vor fi prevazuti cu maontanti intariti in planul

coastelor intarite. Modulul de rezistenta al sectiunii transversale a montantilor intariti va fi cel
putin egal cu 90% din modulul de rezistenta al coastelor intarite determinate conf. § 3.6.8.2.
k
W  90%  a  p  l 2  103
Rc [cm3]
a l k P Rc k
Wnec  0.9  a  p  l 2  103
Rc
Nr. Amplasare [m] [m] [N/mm2] [N/mm2]
crt. [cm3]
C51……C175 3.2 13.6 88 11.06 10-2 235 22061.76

C175……C185 2.4 13.6 88 11.06 10-2 235 16546.32
-2
C185……C218 2.1 13.6 88 11.06 10 235 14478.032
Inaltimea inimii montantilor intariti se adopta aceeasi cu a coastelor intarite si
va fi cel putin egala cu 08  l  0.08  13.6  1.088m
Inaltimea inimii montantilor intariti se executa conf.§ 1.7.3.3.1. functie de marimea (.
h
  31.5   Rc  103
s
h = 145 cm
s = 12 mm
145
  31.5   235  103  5.835
12
Conf. Tabel 1.7.3.3.1. inima se va rigidiza cu nervuri perpendiculare conf. § 1.7.3.3.1.,
nu va depasi si valoarea data de formula:
a1 = hc
h = 145 cm
c = -0.45 . ( + 3.88 pt. (>5.03
( = 5.835, c = -0.45 . 5.835 + 3.88 = 0.954
a1 = 145 . 0.954 = 138.33 cm
Cand >5.74 se va respecta relatia:
140  s 140  12
a   109.55cm
Rc 235
Conf. § 1.7.3.4. grosimea nervurilor de rigidizare va fi cel putin egala cu 0.8 din
grosimea inimii dar nu mai mica decat smin = 11mm, iar latimea cel putin egale cu de opt ori
grosimea ei.
Conf. §1.7.3.4.1. momentul de inertie al sectiunii transversale a nervurilor
de rigidizare va fi cel putin egal cu acela calculat cu formula:
i    a1  s 3  103 [cm4]
a1 = 80 cm
s =12 mm
 =2.97 conf. tab. 1.7.3.4.1.
i  2.97  80 12 3 10 3  410.57cm 4
6. Peretii transversali etansi

Conf. §3.7.3.1. grosimea tablelor peretilor plani, va cel putin egala cu formula
§2.12.5.1 .pentru k =195
P
s  3.17  k  c
Rc
[mm]
P-conf.§3.7.2.
c = 2.5 pentru table inferioare;
c = 1.5 pentru celelate table ale peretilor;
Conf. §3.7.3.2. grosimea tablelor peretilor plani ce separa tancurile de marfa de
tancurile de balast, va fi cel putin egala:
a 4
s  100 p  4
0.17
0.8 4
s  100  0.196  4  17mm
0.17
Montantii simpli
Conf.§ 3.7.6.1. modulul de rezistenta al sectiunii transversale a montantilor continui,

dispusi pe peretii transversali va fi cel putin egal cu:
168
W  a  p  l 2  10 3 [cm 3 ]
Rc
Conf.§ 3.7.6.2. montantii peretilor plani se vor prinde cu gusee de fund si de punte.
Dimensiunile guseelor se vor determina cu formula § 1.7.2.2. in care: n = 2 pentru
gusele de la capatul superior ;
n = 2.2 pentru gusele de la capatul inferior;
Inaltimile guseului inferior va fi 15% din distanta de la capatul inferior a montantului
pana la prima orizontala intarita.
168
W   0.8  0.1886  2 2  10 3  431.45[cm 3 ]
235
533x13
340x14
5.Grinda echivalenta in prima aproximatie
Grinda echivalenta
Corpul navei reprezintă o grindă complexă cu pereţi subţiri, întrucât grosimile

învelişurilor sunt foarte mici în raport cu dimensiunile navei.
În secţiunea transversală a corpului rezistentă la încovoierea longitudinală totală,
trebuie să fie incluse toate acele elemente longitudinale de structura care se extind pe o
portiune destul de mare din lungimea navei.Astfel, dupa normele de rezistenta în vigoare, în
secţiunea rezistenta se include toate elementele longitudinale de structură ale corpului a caror
lungime este mai mare decât inaltimea de constructie precum şi elementele longitudinale ale
suprastucturilor şi ale rufurilor, dacă lungimea lor este mai mare de 0,15L şi de şase ori
înălţimea suprastucturii sau a rufului. Rufurule se introduc în calcul numai în cazul când se
sprijină pe cel puţin trei pereţi transversali.
Osatura transversală a corpului nu participă în mod direct la rezistenţa longitudinală,
ea asigură însă stabilitatea învelişurilor prin marirea tensiunilor critice de flambaj, contribuind
prin aceasta în mod indirect la reyistenţa longitudinală a navei.
Osatura longitudinală, pe lângă faptul că participă în mod direct la asigurarea
rezistenţei longitudinale totale contribuie şi indirect la mărirea tensiunilor critice de flambaj a
învelişurilor.
Dacă concentrăm lângă planul diametral suprafeţele secţiunilor transversale ale tuturor
elementelor longitudinale care participă la asigurarea rezistenţei longitudinale totale a
corpului păstrând mărimea şi poziţia pe înălţime a suprafeţelor, obţinem o grindă plină,
denumită grinda echivalentă.
Determinarea tensiunilor ce se produc în secţiunile rezistente ale unei grinzi pline

supuse la încovoiere, se face aplicând formula lui NavierŞ
M
 1i   zi
I
unde:
M, momentul de încovoiere care acţionează în secţiunea transversală considerată a
grinzii;
I, momentul de inerţie în raport cu axa neutră a secţiunii transversale considerate;
1I, tensiunea normală în fibrele situate la distanţa ze de axa neutră.
Încazul grinzilor cu pereţi subţiri, cum este corpul navei, verificarea tensiunilor
provocate de încovoierea longitudinală totală este mai complicată deoarece sub acţiunea
tensiunilor de compresiune provocate de încovoierea totală longitudinală, tablele ce formează
învelişurile îşi pot pierde stabilitatea iar elementele longitudinale de structură asupra cărora
acţionează şi sarcini normale, precum şi acele elemente cere au o curbură iniţială, nu participă
la încovoierea longitudinală totală în aceeaşi măsură ca celelalte elemente de structură. Din
motivele arătate mai sus determinarea tensiunilor provocate de încovoierea totală a corpului
se face prin metoda aproximărilor succesive.
În prima aproximaţie se consideră că toate elementele de structură incluse în grinda
echivalentă preiau în aceeaşi măsură atât tensiunile de întindere cât şi cele de compresiune. În
acest caz, tensiunile în fiecere element de structură inclus în grinda echivalentă se vor
determina alicând relaţia de mai sus.
După cum se ştie, în valoare absolută tensiunile normale maxime apar în elementele
longitudinale de structură cele mai îndepărtate de axa neutră.
În ceea ce priveşte semnele, tensiunile normale de întindere se consideră pozitive în
timp ce cele de compresiune se consideră negative. Folosind notaţiile din figură, modulul de
rezistenţă pentru muchia superioară a grinzii echivalente, adică pentru puntea superioară, va fi
dat de relaţia:
I
Wp 
zp
, iar pentru muchia inferioară a grinzii echivalente, adică pentru fund
I
Wf 
zf
Valoarea absolută a tensiunilor normale maxime în secţiunea transversală considerată

se vor calcula cu relaţiile:
M
1p 
Wp
M
1f 
Wf
Calculul momentelor de inerţie se face în modul indicat ca în tabelul de mai jos în

care:
bi- lătimea elementului longitudinal de structură,
hi- înălţimea elementului,
fi- aria secţiunii transversale a elementului,
n- numărul elementelor identice aflate la aceeaşi cotă,
Fi- aria totală a elementelor identice aflate la aceeaşi cotă,
di- distanţa de la centrul de greutate al secţiunii elementului până la axa de referinţă
OO care se alege de obicei la 0,5D deasupra liniei de baza
Ii – momentul de inerţie propiu al elementului faţa de axa ce trece prin centrul de
greutateal secţiunii sale şi este paralela cu axa de referinţa.
Momentele de inerţie proprii II pentru tablele dispuse orizontal se neglijeaza deoarece
sunt foarte mici în comparaţie cu cele ale tablelor dispuse vertical sau cu produsul FI di2
Distanţa dintre axa de referinţa OO şi axa neutra rezultă din raportul
e
 Fi  di  B
 Fi A
Momentul de inerţie total al unei jumataţi de secţiune întrucât secţiunea transversală
rezistentă este simetrică faţa de planul diametral este dat de relaţia
1
   Fi  di2   Ii  e2   Fi
2
Momentul de inerţie total al întregii secţiuni este
Denumirea elementelor longitudinale bi hi fi n Fi di Fi*di Fi*di2 Ii
I = (C + D – e2  A)
Invelisul fundului 885 1.3 1150.5 1 1150.5 510 586755 299245050 162.02875
Invelisul dublului fund 885 1.4 1239 1 1239 400 495600 198240000 202.37
Chila plata 175 1.7 297.5 1 297.5 400 119000 47600000 71.647917
Inima tunelului central 1.3 110 143 1 143 455 65065 29604575 144191.67
Suporti laterali 1.1 110 121 2 242 455 110110 50100050 122008.33
Longitudinalele fundului
Grinda echivalentă
- - 29 9 261 504.5 131674.5 66429785 1382.089
Longitudinalele dublului fund - - 27.6 8 220.8 405.5 89534.4 36306199 1080.3667
Invelisul bordajului 1.7 1020 1734 1 1734 0 0 0 150337800
Longitudinale de bordaj 249 1 249 1 249 -205 -51045 10464225 20.75
Longitudinale de punte 45 1.8 81 1 81 -170 -13770 2340900 21.87
Longitudinalele tancurilor laterale 166.9 0.9 150.21 1 150.21 -205 -30793.05 6312575.3 10.139175
Perete longitudinal etans 1.9 40 76 1 76 -150 -11400 1710000 10133.333
Invelisul puntii principale 6.Determinarea249
rezistentei2.2
la inaintare si alegerea
547.8 1 aparatului
547.8 motor
-510 -279378 142482780 220.946
Centura bordajului 36 1.3 46.8 1 46.8 -595 -27846 16568370 6.591
6438.61 1183507 907404510 150617312
A B C D
e= 183.8140297
I= 1680953317
Calculul rezistenţei la înaintare
În faza iniţială de proiectare a unei nave, determinarea rezistenţei la înaintare ocupă un

loc important prin necesitatea unei estimări cât mai exacte a acesteia, ştiut fiind faptul că
rezistenţa la înaintare condiţionează puterea instalaţiei de propulsie, caracteristicile
propulsorului şi ale liniei de arbori, şi prin acestea, estimarea corectă a maselor de la bordul
navei şi asigurarea performanţelor nautice.
Pentru determinarea rezistenţei la înaintare a unei nave există mai multe căi, plecând
de la determinări pe nave în mărime naturală până la formule aproximative menite să ofere
doar o idee asupra ordinului de mărime.
O cale eficientă din punctul de vedere al raportului precizie/volum de lucru, se
bazează pe rezultatele obţinute din încercările seriilor de modele în bazine special construite.
Prelucrarea rezultatelor acestor încercări s-a bazat pe ipoteza lui W. Froude de
împărţire a rezistenţei totale la înaintare a carenei nude în două compartimente:
Componenta de frecare, RF
Componenta reziduală, RR
Considerând că rezistenţa de frecare se poate calcula după una din relaţiile cunoscute (
I.T.T.C. – 57, Schoenherr, Froude, etc.) din rezistenţa totală s-a determinat rezistenţa reziduă,
utilizând relaţia:
Rr = RR -RF
Din diagrame se va scoate numai coeficientul componentei reziduale, coeficientul

componentei de frecare urmând a fi calculat cu aceleaşi relaţii utilizate la prelucrarea
rezultatelor încercărilor pe modele. Diagramele indică variaţia coeficientului rezistenţei
reziduale în funcţie de viteza relativă şi de parametrii adimensionali ai carenei.
Coeficientul rezistenţei rezidue este o mărime adimensională exprimată sub diverse
forme. Pentru calculul rezistenţei rezidue utilizăm expresia corespunzătoare prin care a fost
determinat coeficientul respectiv.
Deoarece la încercarea modelelor în bazin în vederea stabilirii diagramelor de calcul
suprafaţa carenei s-a considerat hidrodinamic netedă, iar carena a fost fără apendici şi fără
suprastructuri , pentru estimarea rezistenţei la înaintare a unei nave este necesar să se
introducă o serii de corecţii, rezistenţa totală a uni nave pentru condiţii de probe se va calcula
cu relaţia:
Rr = RFN + RR +RA + RAP.
în care:
Rr – rezistenţa totală la înaintare a navei;
RFN – rezistenţa de frecare pentru navă;
RR – rezistenţa reziduă
RA – o corecţie care ţine cont de rugozitatea carenei, uneori şi de rezistenţa
aerodinamică pentru o viteză a vântului egală cu zero;
RAP – rezistenţa datorată apendicilor ; aceasta depinde de numărul, forma şi
dimensiunile apendicilor.
Forţa RA se calculează cu relaţia:
1
RA   CA    S  v 2
2
în care:
CA – coeficient adimensional;
ρ – densitatea apei în care navigă nava;
S – suprafaţa udată a carenei;
v – viteza pentru care se fac calculele;
Valoarea coeficientului CA reprezintă o problemă mult mai discutată în literatura de
specialitate în aceasta incluzându-se şi un efect de sacră în trecerea de la model la navă.
Pentru faza iniţială de proiectare Sv. As. Harvald recomandă adoptarea C A în funcţie de
lungimea navei astfel:
L = 100 m CA = 0.4 · 10-3 ;
L = 150 m CA = 0.2 · 10-3 ;
L = 200 m CA = 0 ;
L = 250 m CA = - 0.2 · 10-3 ;
L = 300 m CA = - 0.3 · 10-3 ;
Pentru valori intermediare ale lungimii navei, valoarea lui C A se va stabili prin
interpolare;
Rezistenţa apendicilor se va calcula în funcţie de tipul şi dimensiunea acestora. Pentru
o estimare preliminară se poate utiliza următoarea metodă:
Coeficientul de frecare al carenei se va corecta cu o valoare proporţională cu suprafaţa
apendicilor
Coeficientul rezistenţei rezidue se va corecta numai în cazul navelor prevăzute cu linii
de arbori protejate de panraloni sau susţinute de covaleţi
În continuare prezint mersul de calcul al metodei Sv. As. Harvald cu ajutorul căruia
am calculat rezistenţa la înaintare pentru nava tip cargou 8500 tdw.
Numărul Froude:
v 8.2311104
Fr    0.195878
g  L pp 9.81  180
Suprafaţa udată:
S = 1.025  Lpp  ( CB  B + 1.7  d ) =
S = 1.025  180  ( 0.8  28 + 1.7  12 ) = 7601.4 m2
Coeficientul lui Poisson:

γ = 1.191  10–6 m2/s
Numărul Reynolds:
v  L pp 8.2311104  180
Re    12.43  10 8
γ 1.191 10 6
Coeficientul de rezistenţă la frecare:

0.075
10 3  C f   10 3 
0 (lgRe  2) 2
0.075
  10 3  1.48997
lg12.43  10   2
8 2
Coeficientul de influenţă a rugozităţii:

pentru Lpp =180 =>103 ( CA = 0.084
L
1
Coeficientul rezistenţei rezidue funcţie de  3

:
L L 180
1
 1
 1
 8.812125
 3 Δ 3  45572.5355  3
   
ρ  1.025 
=> 10 3  C R = 2.1
Coeficientul corecţiei datorită raportului

B 26
  2.16
d 12
B   26 
103  C1  0.16    2.5   0.16    2.5   0.046
d   12 
Abaterea LCB (xB) faţă de valoarea standard
δLCB = 0.007
Coeficient de corecţie pentru abaterea centrului de carenă:

 (103  C R )
103  C 2  δLCB   0.0042
LCB
Corecţii pentru bulb în funcţie de Fr:

103  C3 = - 0.1266
Corecţii pentru forma corpului la extremităţi:

103  C4 = 0
Coeficient total al rezistenţei rezidue:

103  CRT = 103  CR + 103  C1 + 103  C2 + 103  C3 + 103  C4
= 1.931
Coeficientul total al rezistenţei de frecare:

103  C F  103  Cf0  103  C A  1.541
Corecţie datorată rezistenţei aerului:

103  CAA = 0.07
Corecţie datorată manevrabilităţii:

103  CAS = 0.04
Coeficientul rezistentei totale:

103  CT = 103  CRT + 103  CF + 103  CAA + + 103  CAS
=3.564
Rezistenţa totală la înaintare a navei:

1
R  ρ  s  v 2  CT
2
R = 948.790
Rezistenţa şi puterea efectivă calculate folosind diagramele, corespund unei nave în

condiţii de probă, adică pentru condiţii ideale privind valurile şi vântul, adâncimea apei şi
rugozitatea corpului. Pentru condiţii de exploatare se fac o serie de creşteri.
Creşterile pentru condiţii de exploatare se fac asupra rezistenţei calculate sau a puterii
calculate, funcţie de zonele de navigaţie a navei.
Majorăm rezistenţa la înaintare cu 20%
R = 1181.74 kN
Calculul instalaţiei de propulsie şi alegerea motorului
Puterea de remorcare:
Nr = RT  v = 948.790  8.2311104 = 8105.9152 KW
unde:
RT – rezistenţa totală la înaintare a navei
v-viteza navei [m/s]
Randamentul elicei: ηo = 0.55
Coeficientul de siaj:
w = – 0.05 + 0.5  CB = – 0.05 + 0.5  0.8 = 0.35
Coeficientul de sucţiune:
t = 0.5  CP – 0.12 = 0.5  0.677 – 0.12 = 0.2185
Coeficientul de influenţă al corpului:

1 t
ηH 
1 w
1  0.2185
ηH   1.0854
1  0.28
Puterea la axul elicei:
Nr Nr (1  w)  Nr
Na   
ηP ηo  ηH (1  t)  ηo
(1  0.28)  8105.9152
Na   13895..854 kW
(1  0.2185)  0.55
Randamentul liniei de axe: ηa = 0.97

Randamentul reductorului: ηr = 1
Randamentul cuplajului: ηc = 0.96
Puterea efectivă a instalaţiei de propulsie:

Na Na
Ne  
ηt ηa  ηr  ηc
13895.854
Ne   14922.522 kW
0.97 1  0.96
Randamentul global al instalaţiei de propulsie:

ηP = ηo  ηH = 0.55  1.0854 = 0.597
Puterea motorului ce asigură deplasarea navei cu viteza

v = 16.4 Nd :
Nr 8105.9
Ne    8375.56454 kW
ηP  η t 0.597  0.9312
Ne = 8375.56454 : 0.735 = 115366 [CP]
Propulsia navei va fi asigurată de un motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub

licenţă MAN-B&W, reversibil, supraalimentat, cu 6 cilindri în linie.
Puterea maximă continuă (MCR) este de 11400 CP la 114 rot/min.
7.Diagrama de mase, eforturi

sectionale si suplimenatre la
asezarea satatica pe val pentru
unghiul μ = 1800
7.1 Calculul grupelor de mase
 = Mc + Ma+i + Mm + Mcm + Mrez + Mu + Me + M , unde:
Mc –– masa corpului gol;

Ma+i –– masă amenajări, instalaţii, mecanisme şi echipamente;
Mm –– masă instalaţii de propulsie;
Mcm –– masa combustibilului, uleiului, şi apei aferente instalaţiei de forţă;
Mrez –– masa rezervelor echipajului;
Mu –– masa încărcăturii utile;
Me –– masa echipajului;
M∆ –– rezerva de deplasament;
7.1.1. Masa corpului gol
Cuprinde masa corpului inclusiv masele suprastructurilor si rufurilor metalice , fara

arbori , coloane , capacele gurilor de magazii , conducte , parapet , balustrazi etc.
Din fig 1.4g pag. 17 [1] :
Mc
 0,18 ;
DWc
Ne
 0,303 ;
DWc
Corectia :  0,008  0,18  0,0014 ;

M c  0,1785  45572.5  8134.7 t ;
M c  0,95  8134.7  7727.9 t ;
7.1.2. Masa amenajări, instalaţii, echipamente
Cuprinde toate masele care nu sunt cuprinse nici la corp si nici la instalatia de
propulsie :instalatiile de bord si punte ,arbori,capacele metalice ale gurilor de magazii
amenajari interioare ;
Din diagrama 1.8a se determina masa amenajarilor si instalatiilor dependenta de

marimea navei functie de volumul de incarcare normal VIN.
Masa de combustibil, apa si ulei:
A 12000
M c u  a  k c  k M   bic  N e  1,1  1,3   0,151  28137  4950 t ;
v 17,5
Masa de apa si hrana.

A 12000
Mapa  0,1   Nr.membri  0,1   42  120 t ;
v  24 17,5  24
A 12000
M hrana  0,003   Nr.membri  0,003   42  3,6 t ;
v  24 17,5  24
Masa utila este :

M u  Dw  M c  u  a  M apa  hrana  90000  4962  123,6  84914,5 t ;
Masa balast:
1 1
M balast   Dw   90000  22500 t ;
4 4
22500
Vbalast   2195 m 3 ;
1,025
M u  84915 t ;
Vu  1,2  84915  101898 m 3 ;
VU  B  123850 m 3 ;
V IN  123850  1,005  124470 m 3 ;
M a i  M ( a i ) 1  M ( a i ) 2 ;
M ( a i ) 1  0,011  124470  1370 t ;

M ( a  i ) 2  0,008  124470  996 t ;
M a  i  2366 t ;
7.1.3. Masa instalaţiei de propulsie
Cuprinde masa instalatiilor aferente a arborilor port-elice impreuna cu elicele

antrenate,masa partii primare a instalatiei electrice impreuna cu elicele antrenate impreuna cu
tabloul electric central inclusiv amenajarile din compartimentul masini (gratare,trepte,cosul de
fum,paiol metalic etc.)
Masa totala a instalatiei de propulsie se obtine adaugand la masa propie a masinii
masa rest .
M m  M p  M mr ;
M p  895 ;
Din diagrama 1.5a [1] se determina masa rest:

M mr  650t ;
7.1.4. Masa combustibilului, uleiului, şi apei aferente instalaţiei de forţă
Mcm = Mc + Mum + Mam = 1316.8 + 19.75 + 65.84 = 1402.4 t

unde:
Masa combustibilului:
Mc = kM ∙ t ∙ bic ∙ N =
Mc = 1.3 ∙ 625 ∙ 0.159 ∙ 6380 = 824.216 t
unde:
kM – coeficient de siguranţă;
t – timpul de marş;
bic – consumul specific;
N – puterea instalaţiei [CP].
Masa uleiului:
Mum = 0.015 ∙ Mc = 0.015 ∙ 7727.7= 115.9 t
Masa apă alimentare:

Mam = 0.05 ∙ Mc = 0.05 ∙ 7727.7= 386.38 t
7.1.5. Masa echipajului
Me = 120  40 = 3.36 t
unde:
me – numărul de membri
7.1.6. Masa rezerve echipaj
Cantitatea de apă pentru spălat şi băut se consideră 100 l/zi om:

A
Mapã   me
24  v
Mapă = 125 t
Cantitatea de hrană uscată se consideră 3 kg/zi om:
Mhrană = 0.003 ∙ 26.04 ∙ 28 = 3.17 t
Mrez = Mapă + Mhrană = 128 t

7.1.7. Rezerva de deplasament

Determinarea corectă a deplasamentului este esenţială pentru ca nava să plutească pe
pescajul calculat. De asemenea se pune problema ca la definitivarea calculelor,stabilitatea la
unghiuri mici de înclinare să fie satisfăcută. Din acest motiv se adoptă o rezervă de
deplasament MΔ.
Se adoptă:
MΔ = 4.3% Δgol = 0.043 ∙ 2343.495 = 100.77 t
7.1.8. Masa balastului lichid
Balastul este necesar la navigatia fara marfa, cand pescajul devine prea mic pentru
ofunctionare satisfacatoare a eliceii si a carmei.
1 1
M bal  Δ   45572.53  10127 t
4.5 4.5
7.1.9. Masa încărcăturii utile

Mu = dw = 37000 t
7.1.10. Deplasamentul
 = MC + Ma+i + Mm + dw
 = 45572.53 t
7.2. Eforturi în apă calmă

6.2.1 Distributia de mase
Greutăţile ce compun deplasamentul navei
Se obisnui este ca diferitele greutati ce compun deplasamentul unei nave sa fie

impartite pe grupe.
Greutatea corpului navei
Calculul greutatii de otel se face prin folosirea greutatii pe metrul cub de volum al
corpului.
Po
p ov 
LBD
unde : - Po este greutatea otelului ;
L , B , D sunt dimensiunile principale ale navei .
L L
 10.71  6.42
D ; B
'
p ov  105,6kg / m 3
'
Corectie : p ov  85%  p ov  89,76kg / m 3 - pentru navele sudate .
Pcg  7599.312 t
Greutatea suprastructurilor
Greutatea Ps a suprastructurilor depinde de dimensiunile principale ale navei.

Ps  ps  LBD  1100 .736t
unde : p s  0,018 t / m reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei .

3
Greutatea rufurilor
Pentru aprecierea greutatii Pr a rufurilor se poate utiliza relatia :
Pr  pr  L  B  D  0,08  180  28  16.8  423.36 t ;
unde : p r  0,008 t / m reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei

3
valabila pentru rufurile din otel.

Greutatea amenajarilor,a instalatiilor si a echipamentului
Greutatea amenajarilor,a instalatiilor si a echipamentului poate fi apreciata cu ajutorul

relatiei :
Pa  pa  L  B  D  0,045  180  28  16.8  1693.44 t
unde : p a  0,045 t / m reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei a

3
amenajarilor , instalatiilor si echipamentului .

Greutatea aparatului motor complet echipat
Greutatea aparatului motor complet echipat , adica a aparatului principal de propulsie

impreuna cu instalatiile sale aferente , se determina cu relatia :
Pm '  pm  N e  0,07  11400  798 t
Motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub licenta MAN-B&M, reversibil,

supraalimentat, cu 6 cilindri in linie.
unde : p m  0,07 t / m reprezinta greutatea aparatului motor pentru un CP ;

N e  11400 CP
reprezinta puterea efectiva a aparatului motor , in CP .
Pm  70%  Pm '  558.6 t
Greutatea echipajului
Greutatea echipajului se determina cu relatia :
Pe  n  pe  40  0,11  4.4 t
unde : n este numarul membrilor din echipaj ;

p e  0,12 t / om reprezinta greutatea unui membru din echipaj impreuna cu bagajele
sale.
Greutatea rezervei de combustibil , ulei si apa
a) Greutatea rezervei de combustibil se determina cu relatia :

R b 12000 0,179
Pcomb  k   N e  e  1,2  11400   1598.85 t
v 1000 16 1000 ;
unde : R = 12000 Mm este raza de actiune ;
v = 16 Nd este viteza navei ;
N e  11400 CP este puterea efectiva a aparatului de propulsie ;
be  0,17 kg / CP  h este consumul specific de combustibil ;
k = 1,2 este un coeficient de siguranta .
b) Greutatea rezervei de ulei se determina cu relatia :
Pulei   5  6  %  Pcomb  5%  1598.85  80 t
c) Greutatea rezervei de apa se determina cu relatia :
Papa   5  8 %  Pcomb  5%  1598.89  96 t
Greutatea proviziilor pentru echipaj
Pentru determinarea greutatii proviziilor pentru echipaj se va accepta 11,0 kg/zi om

drept necesar de hrana uscata si apa de baut , iar pentru apa de spalat 60 l/zi om in cazul
navelor cu zona nelimitata de navigatie .
Pprov  n  Prez  Tv  88.75t
A 12000
TV    31.25 zi / om
24V 24  16
Greutatea incarcaturii utile
Greutatea incarcaturii utile se determina scazind din deadweight greutatile rezervelor

de combustibil , ulei , apa si provizii pentru echipaj .
Putil  dw   Pcomb  Pulei  Papa   Pprov  35136.45t
Calculul deplasamentului total
 total  Potel  Psup rastructuri  Prufuri  Pamenajari  Pmotor  dw  45572.535 t
Diagrama in trepte
Diagrama in trepte a greutatii corpului gol se face pentru o nava cu partea cilindrica
0,4  L pp
extinsa pe .
Notatii :
m  P  gl 1,195  3827,464
g   22.5 t
L 150 - ordonata diagramei de greutati a corpului
gol pe portiunea cilindrica ;
m 0  Pcg 
g 0  g1   12.69t
L - ordonata diagramei la extremitatea pupa si prova ;
Pcg  2306.87 t
- greutatea corpului gol ;
m  1,174  1,195 - coeficient ;
g  g 0 22.5  12.69
t 0  t1    1.63 t
6 6 - inaltimile treptelor pupa si prova ;
Coeficientul ” m 0 ” se determina din conditiile :

20
L   g j  Pcg
j1
-aria inchisa de diagrama
Diagrama tinind cont de scara desenului
de Mase
1200
Denumirea
grupelor şi Greutăţi ce revin fiecărei compartiment de lungime l
1000
subgrupelor de
greutăţi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Otel 24.1 29.8 34.9 39.3 43.1 46.2 48.8 50.7 52.1 52.7 52.7 52.7 50.7 48.8 46.2 43.1 39.3 34.8 29.8 24.1
Suprastructuri 0 220.1 220.1 220.1 220.1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rufuri 0 0 0 11.70 0 0 11.70 0 0 0 11.7 0 0 11.7 0 0 0 0 0 0
Motor
800 0 42 42 42 42 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Instalatii 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41 9.41
Comb+apa +ulei 0 39 39 39 39 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Rez echipaj 0.12 0.12 0.12 0.12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Incarcatura utila 0 0 0 0 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244 244
t 600
i 204 2064 2094 2192 3619 1813 1899 1840 1848 1852 1923 1852 1840 1899 1813 1794 1771 1744 1713 1679
Distanta fata
-9.5 -8.5 -7.5 -6.5 -5.5 -4.5 -3.5 -2.5 -1.5 -0.5 0.5 1.5 2.5 3.5 4.5 5.5 6.5 7.5 8.5 9.5
de mijl. In unit L
Momente  i di -1933 -17540 -15706 -14246 -19907 -8157 -6647 -4600 -2773 -926 961 2778 4600 6647 8157 9866 11511 13077 14564 15950
400
7.2.2. Curba greutăţii
Pentru determinarea curbei greutăţilor se va folosi diagrama în trepte a greutăţilor
200 corpului gol, utilizată la navele cu partea cilindrică extinsă pe 0,3L.
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Fig.1.1 Cuple
Notaţiile folosite în această figură sunt:

g = (m ∙ Pcg)/L ordonata diagramei de greutăţi a corpului gol pe porţiunea cilindrică.
g0=(m0∙Pcg)/L ordonata diagramei la extremitatea prova;
gi=(mi∙Pcg)/L ordonata diagramei la extremitatea pupa;
Pcg - greutatea corpului gol până la puntea superioară continuă;
mo, mi – coeficienţi;
to, t1 – înălţimile treptelor prova şi pupa
Coeficienţii m0, şi mi se determină din condiţiile
aria închisă de diagramă ţinând cont de scara desenului trebuie să fie egală cu
greutatea Pcg a corpului gol.
abcisa centrului de greutate al acestei arii trebuie să coincidă cu poziţia centrului de
greutate al navei.
20
L   gj  Pcg
j 1
 L  2  20 k  g  P  x
2
 j j cg cg
j 1
Xcg – abscisa centrului de greutate al corpului gol faţă de cupla teoretică 10.
gj – ordonatele curbei de greutăţi;
kj = 2j-2l coeficient de multiplicare;
7.2.3. Curba împingerilor în apă calmă.
Pentru determinarea distribuţiei împingerilor în apă calmă avem nevoie de curbele de

carene şi de diagrama Bonjean.
Notaţiile aferente celor doua figuri sunt:
V-volumul carenei
Δ – deplasamentul navei
Awl - ariile plutirilor
Af - ariile imerse
Xb – abscisa centrului de carenă
Xf – abscisa centrului de greutate al plutirilor
R – raza metacentrică longitudinală
dm – pescajul mediu pentru situaţia de încarcare dată
dpv – pescajul prova
dpp – pescajul pupa
Cu deplasamentul navei corespunzător situaţiei de încărcare date se obţin din diagrama

de carene drepte mărimile dm, Xb, Xf, Awl, V, R, cu care se calculează pescajele prova şi
pupa în primă aproximaţie.
L  x x
d|pv  dm    xF   G B
2  R
L  x x
d|pp  dm    x F   G B
2  R
dpv=10.758 m
dpp=11.247 m Tvt
Tasv
Având pescajele la extremităţile navei în primă aproximaţie se trasează linia de plutire
6.00E+04
4.00E+04
pe diagrama Bonjean din care se extrag ariile imerse în primă aproximaţie.
4.00E+04
3.00E+04
Se calculează în continuare volumul carenei şi abscisa centrului de carenă.
2.00E+04
2.00E+04 n
V  L   A |ti
|
1.00E+04 i0
0.00E+00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
V’=13214.9
0.00E+00
i -2.00E+04x 1 2Tac3 4 5Mac6 7 8 Tas9 v10 11 12Mas 13 14 15 Tvt16 17 18 19Mvt 20 21
unde: L – distanţa dintre două cuple teoretice;
-1.00E+04
1 -4.00E+040 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00
-2.00E+04 L
2 -6.00E+049 6. 50E+03L  3. 00E+04 - 5. 40E+03 - 2. 40E+04 1. 10E+03 5. 10E+03
-3.00E+04 n =6.05
3 18 6. 90E+03 9. 00E+04 | - 1.| 30E+04 - 1. 10E+05 - 6. 30E+03 - 1. 90E+04
4
-4.00E+04
-8.00E+04
27 1. 80E+02
n
 A |ti  1.
n
 20E+05
A  A 
A |ti  ti - 2.tn10E+04 - 2. 70E+05 - 2. 10E+04 - 1. 40E+05
i0 i0 2
5 36 - 1. 20E+04 6. 80E+04 - 2. 70E+04 - 4. 90E+05 - 4. 00E+04 - 4. 20E+05
suma corectată:
6 45 - 2. 60E+04 - 1. 30E+05 - 3. 10E+04 - 7. 50E+05 - 6. 20E+04 - 8. 80E+05
n
7 54 - 2. 90E+04 -  4. k10E+05
i  A ti
| - 3. 00E+04 - 1. 00E+06 - 6. 00E+04 - 1. 40E+06
| i0
8 63 - 2. 50E+04
x B  L - 6. n50E+05 - 2. 60E+04 - 1. 30E+06 - 5. 10E+04 - 1. 90E+06
9 72 - 1. 80E+04 - 8.50E+05 A |ti - 1. 90E+04 - 1. 50E+06 - 3. 70E+04 - 2. 30E+06
i0
10 81 - 1. 20E+04 - 9. 80E+05 -Tac 9. 80E+03 - 1. 60E+06 - 2. 20E+04 - 2. 60E+06
Mvt
Mac
11 5.00E+05 90 - 4. 90E+03 - 1. 10E+06 5. 30E+02 Mas - 1. 70E+06 - 4. 40E+03 - 2. 70E+06
3.00E+04
2.00E+05
12 99 1. 10E+03 - 1. 10E+06 1. 10E+04 - 1. 60E+06 1. 20E+04 - 2. 70E+06
0.00E+00 0.00E+00
13 2.00E+04 108
0.00E+00
1 2
-2.00E+05
7.31 20E+03
24 35 4 6 - 1.5 00E+06
7 6 87 892. 00E+04
910 1011 11 12-121.13
50E+06
13 14 15
14
2. 70E+04 19- 2.19
15 1616 17 1718 18 2050E+06
21
20
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
14-5.00E+05
1.00E+04 117
-2.00E+05 -4.00E+05
1. 30E+04 - 9. 50E+05 2. 70E+04 - 1. 30E+06 4. 00E+04 - 2. 20E+06
15-1.00E+06
0.00E+00
126
-6.00E+05 1. 80E+04 - 8. 10E+05 3. 10E+04 - 9. 90E+05 4. 90E+04 - 1. 80E+06
-4.00E+05
16 135 1 2
-8.00E+05 32. 10E+04
4 5 6 - 6.7 30E+058 9 3.1010E+04
11 12 -137. 10E+0514 15 165. 20E+04
17 18 19 - 1. 20 30E+06
21
-1.50E+06
-1.00E+04
17 -6.00E+05144 -1.00E+06 2. 20E+04 - 4. 30E+05 2. 70E+04 - 4. 50E+05 4. 90E+04 - 8. 80E+05
8.Proiectarea instalatiei de balast
18-2.00E+06
-2.00E+04 153
-8.00E+05 -1.20E+06 2. 00E+04 - 2. 40E+05 2. 00E+04 - 2. 30E+05 4. 00E+04 - 4. 80E+05
-1.40E+06
19-2.50E+06
-3.00E+04 162
-1.00E+06 1. 40E+04 - 9. 10E+04 1. 20E+04 - 8. 60E+04 2. 60E+04 - 1. 80E+05
-1.60E+06
20 171 6. 20E+03 - 1. 40E+04 3. 60E+03 - 1. 60E+04 6. 70E+03 - 3. 10E+04
-4.00E+04
-3.00E+06
-1.20E+06-1.80E+06
21 180 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00
Instalatia de balast
Instalaţii similare
În timpul exploatării unei nave pot apare diverse situaţii când ca urmare a
ambarcării incorecte a mărfii la bord , a umplerii asimetrice a tancurilor de balast sau ca
urmare a consumului de combustibil din tancurile aflate într-un bord sau altul , nava îsi
modifică asieta .
Înclinarea transversală înrăutăţeşte deplasarea navei , funcţionarea instalaţiilor ,
maşinilor şi mecanismelor îngreunează deservirea .
Instalaţia de balast este destinată corectării asietei afectate de cauzele arătate.
În afara de aceasta , instalatia de balast este folosită pentru a creea pescajul necesar
navigaţiei fără marfa în condiţiile respectării stabilităţii , precum si pentru a creea la pupa
navei pescajul necesar funcţionării propulsorului .
Elementele componente :
Tancuri de balast ;
Pompe ;
Tubulatura instalatiei ;
Armaturi .
8.1. Tancurile de balast
Tancurile de balast pot fi amplasate funcţie de tipul şi structura navei în dublul fund
, în dublul bordaj sau sub punte .
În acest sens sunt de regulă la vrachiere , balastul se amplasează în dublul fund si în
picuri .
Instalaţiile de balast sunt instalaţii care reglează asieta transversală , asieta
longitudinală si pescajul mediu .
Pagina 73 din 103

Pentru reglarea asietei longitudinale se folosesc tancurile din picul pupa si prova ,
pentru reglarea asietei transversale se folosesc tancuri amplasate cât mai departe de planul
diametral , iar pentru reglarea pescajului se folosesc toate tancurile .
8.2. Pompele
Instalatia de balast de pe fiecare nava , trebuie sa fie deservită de cel putin o pompa
proprie .
Pot fi folosite ca pompe de balast si pompele de serviciu general cu debit suficient
de mare cum ar fi : pompa de santină , pompa de incendiu sau pompa de rezervă a
circuitului exterior.
În conditiile în care tancurile de combustibil sunt utilizate regulat si ca tancuri de
balast , atunci folosirea pompei de incendiu si a pompei de rezervă a circuitului de răcire ca
pompe de balast este interzisă .
De asemenea nici pompa de balast propriu-zisă nu poate fi folosită în scopul
stingerii incendiilor si a asigurării răcirii .
Instalaţia de balast foloseşte pompe de tip centrifugal care în mod obligatoriu
trebuie sa fie autoamorsabile .
Pompele de balast lucrează atât pe aspiratie cât şi pe refulare .
8.3. Tubulatura instalatiei
Tubulatura de balast este formată din ramificaţii ce leagă tancurile de balast de

magistrala amplasată în compartimentul maşinii de propulsie .
Tubulatura magistrală face legătura cu pompele si cu armăturile de bordaj .
Tubulatura trebuie astfel dispusă încât umplerea si golirea diverselor tancuri să se
realizeze independent , atât atunci când nava este pe asieta dreaptă , cât si atunci când nava
este pe asieta înclinată şi să nu fie supusă îngheţării .
Fiecare tanc de balast trebuie deservit de o ramificaţie independentă care funcţie de
configuraţia tancului , poate avea încă una sau două ramificaţii .
Dispunerea sorburilor trebuie făcută în locurile cele mai adânci ale tancurilor ,
astfel încât sa se poată asigura golirea tancurilor în orice condiţii .
Pagina 74 din 103

În afara tubulaturii de introducere si evacuare a balastului , tancurile de balast sunt

saturate cu reţele de tubulatura pentru măsurarea nivelului apei din tanc .
Tubulatura pentru aerisire se montează în prova tancului de balast , iar tubulatura
pentru măsurarea nivelului se montează în pupa acestuia .
Secţiunea tubulaturii pentru aerisire trebuie sa fie mai mare decât secţiunea
tubulaturii de introducere a apei în tanc pentru asigurarea unei bune aerisiri :
s a  1,25 - în cazul alimentării cu pompa ;
s a  s i - în cazul alimentării gravitaţionale .
Sondele de aerisire vor avea o înălţime de minim 760 mm deasupra punţilor

principale si de minim 450 mm deasupra punţii suprastructurii .
8.4. Armaturile instalatiei
Armaturile instalaţiei de balast sunt din fonta , oţel sau bronz. Armăturile pot fi
izolate sau în casete , manevrarea lor putând fi făcută manual sau de la distanta prin
comanda hidraulica , pneumatica sau mecanica în funcţie de locul de amplasare , precum si
de nivelul de mecanizare sau automatizare al acestora .
Toate armăturile , precum si casetele de valvule se montează de obicei în zona
compartimentului unde se montează si pompele .
Armăturile instalaţiei de balast trebuie să permită circulaţia fluidului în ambele
sensuri .
Din acelaşi considerent armaturile de închidere ale sorburilor nu sunt cu reţinere .
O construcţie deosebita o au armaturile de ambarcare a balastului, armături
denumite valvule Kingstone .
Valvulele Kingstone se dispun cât mai jos posibil în zona fundului sau a gurnei
pentru a evita posibila pătrundere a aerului în pompa atunci când pescajul navei este minim
.
Pentru evitarea înghetării secţiunii de intrare sau înfundarea valvulei Kingstone se
prevede încălzirea chesonului prin suflare cu abur si suflare de aer comprimat .
Pentru navele fluviale , care navigă în ape de adâncimi limitate , chesoanele
Kingstone se dispun în borduri pentru a facilita aspiraţia apei fără mâl .
Stabilirea parametrilor de calcul
Pagina 75 din 103

La proiectarea instalaţiei de balast a petrolierului de 37000 tdw , am considerat

următoarea amplasare a tancurilor de balast :
în dublul fund sub magazii pentru reglarea asietei transversale si

în picul prova si pupa pentru reglarea asietei longitudinale .
Tubulatura instalaţiei de balast proiectate este formata din ramificaţii ce leagă

tancurile de balast de magistralele aflate în dublul fund , în tunelul central , si de asemenea
face legătura cu pompa si armăturile din compartimentul de maşini .
Tubulatura este astfel dispusă încât să asigure umplerea si golirea diverselor tancuri
de balast independent .
a) Tancuri de balast
Cantitatea de balast cu densiatea δ = 1.2 L/m3 conform tabelului:
Nr. Denumirea compartimentului Volum Volum Greutatea

tanc 100%[m3] 98%[m3] [t]
Pic prova P.D. 1907 1868.86 1915.58
Tanc balast separat Bb. 1015.35 995.043 1019.919
Tanc balast separat Tb. 1015.35 995.043 1019.919
Tanc balast separat CM Bb. 90.3 88.5 90.7
Tanc balast separat CM Tb. 90.3 88.5 90.7
Total balast separat 8325.76 8159.256 8362.196
b)Determinare diametrelor ramificatiilor si magistralelor
Diametrul ramificaţiilor tubulaturii de balast pentru fiecare tanc se determina cu

relaţia :
Pagina 76 din 103

d  18  3 V
unde : V = volumul tancului de balast
Ramificatie Volum Diametrul Diametrul Diametrul Grosimea

[mm3] interior interior exterior [mm]
calculat adopta adoptat
[mm] t[mm] [mm]
1907 223.214 245 261 8
1015.35 180.916 194 206 6
1015.35 185.916 194 206 6
1087.88 185.125 194 206 6
1087.88 180.916 194 206 6
1015.35 180.916 194 206 6
1015.35 180.916 194 206 6
90.3 80.754 83 90 3.5
90.3 80.754 83 90 3.5
Total 8324.76
c) Determinarea debitului minim
Registrul recomandă determinarea debitului pompei de balast , tinând seama de

asigurarea vitezei apei de cel putin 2 m/s , cu diametrul tubulaturii calculat pentru tancul de
balast cu volum maxim :
2
  dB
Qmin   vmin
4
   229  10 3 
2
Qmin  2
4
Qmin  296.5468 m3/h
Qmin  339.433 m3/h
d) Recalcularea vitezelor pe tubulatura
Calcularea vitezelor pe tubulatura se va face cu ajutorul debitului minim calculat.
Pagina 77 din 103

4Qmin
v
d 2
10
4  339.433 
v 36
  245
Ramificatie Diametrul interior calculat, Viteza pe tubulatura

di [m/s]
245 0.48
194 0.6188
194 0.6188
194 0.6188
194 0.6188
194 0.6188
194 0.6188
83 1.446
83 1.446
e) Calculul hidraulic al instalatiei
Calculul hidraulic al instalaţiei pe aspiraţie se face pentru cel mai lung traseu de
tubulatura .În acest caz de la pompa de balast aflată în compartimentul de maşini la tancul
din picul prova .Pe refulare se consideră din tancul cel mai ridicat , în acest caz din tancul
din picul prova .
Pe aspiratie :
 l  8
Saspiratie        aspiratie     2 4
 d1    d1
unde :
Q  0,058m 3 / s
d 1  0,19m
l  150m
  1025kg / m 3
v  2m / s
Pagina 78 din 103

  aspiratie   compensator   racord   teava   valve   valvulade colt   reductie

 30  0,2  6  1,15  0,03  2  0,2  1,8  0,05  15,18
0, 25
 68 
  0,11     
 Re 
v  d1 2  0,19
Re   6
 0,333  10 6
 1,14  10
unde :
  1,14  10 6
 0,19
   0,001
d1 190
0, 25
 68 
  0,11   0,001  
6 
 0,0204
 0,333  10 
 190  8
S aspiratie   0,0204  2
 15,18   1025   0,468  10 8
 0,19  3,14  0,19 4
2
Pe refulare :
  refulare   filtre   valvula   racord   teava  3  4  0,2  8  1,15  0,03  13,03

  0,0209 l  120m d 1  150mm  0,15m
 120  8
S refulare   0,0204  2
 13,03   1025  2 4
 0,46  10 8
 0,15  3,14  0,15
h   S aspiratie  S refulare   Q 2  0,155  10 6 mm H 2 O
Componenţa geodezică
H i    g  z  h  1025  9,81  9,4  0,155  106  0,249  106 mm H 2 O  24 barri
Alegerea pompelor instalatiei
Calculul pierderilor de sarcina pe traseele de aspiratie si refulare in functie de

debitul de curgere prin conducte se face dupa relatiile:
ha=Saspiratie* Qmin2
hr=Srefulare* Qmin2
ha=1.1494 bari
Pagina 79 din 103

O astfel de pompa are o turatie :

n = 1500 rot/min
Diametrul efectiv al rotorului:
D = 285 mm
hr= 0.15749 bari

za = 1.6 m
zr = 9 m
Ha = ha . ρg za
Ha = 1.310284 bari
Hr = hr. ρg zr
Hr = 1.06246 bari
Hp = Ha + Hr = 2.37 bari
Alegerea rotorului
Datele initiale sunt rezultate din calcule:
Q = 339.433 m3/h = 94.28 . 10-3 m3/s
H = 2.37 . 105N/m2
Cu ajutorul datelor obtinute din calcul putem alege o pompa cu urmatoarele

caracteristici :
inaltimea de refulare: 17-26 mCA = 1.7-2.6 * 105 N/m2
marimea stut aspiratie : 250 mm
marimea stut refulare : 200 mm
diametrul generator al carcasei: 315 mm
Astfel de pompa este: WA 250-200-315
Pompa aleasa are o turatie n = 1500 rot/min.

Diametrul efectiv al rotorului este: D = 285 mm
Pagina 80 din 103

Pompele de tipul WA 250-200-315 pot lucra pana la o presiune efectiva de 30 bari

Debitul maxim de lucru al ecestei pompe este:
Qmax = 400 m3/h = 0.11 m3
Stiind ca H = 2.37 bari = 2.37 N/m2 , puterea de lucru ce trebuie sa o aiba
electromotorul de actionare a pompei de balast este :
Qmax  H
P

η = 0.83
0.11  2.37 10 5
P
0.83
P =32907 W = 32.907 KW
Pentru a asigura o cota de siguranta a electromotorului de antrenare se merge in
calcul cu un adaos de putere de 10-15%, vom avea puterea motorului:
Pn = P + 0.15 . P = 3735 KW
Alegem un motor cu puterea nominala Pn = 55 KW
Motorul electric ales are caracteristicile urmatoare:
Pn = 55 KW
Un = 380 V
In = 101 A
n = 1464 rot/min
cos φ = 0.85;
s = 2.4%
s- factor de alunecare;
Tipul electromotorului E.M. MIB 3-M-V F 500-250 M-65-4
Pentru instalaţia proiectată am utilizat urmatoarele armături :
valvule cu reţinere - trecerea fluidului se face într-un singur sens , de obicei acest
sens fiind pe refulare ;
robineţi cu clapa fluture ;
valvule imersate - sunt valvule care se afla pe ramificatiile de la tancuri .
Actionarea acestor valvule se face hidraulic ;
Pagina 81 din 103

o valvula de bordaj prin care se face refularea apei din tancuri .
Pentru diferenţele de temperatură , caz în care tubulatura se dilată sau se contractă

conform registrului se prevăd compensatori de dilataţie care se dispun la o distantă minimă
de 4 m unul faţă de celălalt .
Pentru trecerea tubulaturii prin peretii tancurilor pâna la magistrala , se folosesc
mansoane de trecere , denumite si treceri etanşe .
Deoarece aceasta instalaţie presupune lungimi mari vom realiza tubulatura din mai
multe tronsoane . Îmbinarea acestor tronsoane se realizează cu flanşe în C.M. si mansoane
de cuplare în afara C.M.-ului. Pentru o mai bună rezistentă , flanşele se sudează de ţeavă
atât la interior cât şi la exterior .La îmbinarea tronsoanelor între flanşe se pune o garnitură
care să asigure etanşarea îmbinării , pentru a nu avea pierderi .
O armatura de ambarcare a balastului cu o construcţie mai deosebita si prezenta în
instalaţia proiectata este valvula Kingstone .Aceasta se dispune cât mai jos posibil în zona
fundului pentru a evita posibila pătrundere a aerului în pompa , atunci când pescajul navei
este minim .
O alta armatura a instalaţiei proiectate o reprezintă sorburile .Sorburile executate ca
ajutaje convergente (pâlnii de aspiraţie) se plasează în pupa fiecărui tanc .
9. Tema economica
Eficienţa economică
1. Generalităţi
După cum este cunoscut, cota parte din venitul naţional destinată acumulării este
limitată. De aceea societetea are obligaţia de a urmări modul în care se utilizează acest
fond, măsura în care sumele investite contribuie la sporirea avuţiei naţionale, la creşterea
venitului naţional.
Acest aspect esenţial este pus în evidenţă cu ajutorul eficienţei economice, a
investiţiilor destinate procurării de noi nave din ţară sau străinătate.
Pagina 82 din 103

Eficienţa economică este dată de volumul rezultatelor ce se obţin la fiecare leu

investit şi poate fi evidenţiată cu ajutorul raportului dintre efectele obţinute şi efortul de
investiţii depus.
Efortul de investiţii pe care-l presupune construirea în ţară sau procurarea din
import a unei nave poate îmbrăca mai multe forme: material, uman şi financiar.
Efortul material cerut de construirea în ţară a unei nave constă în alocarea din
produsul social totul şi consumarea unor anumite cantităţi dev materiale, instalaţii,
mecanisme, etc… provenite din producţia internă.
La importul unei nave, efortul material se concretizează în cantităţile de mărfuri pe
care societatea trebuie să le introducă în circuitul economic internaţional în vederea
obţinerii mijloacelor de plată necesare importului navei date.
Efortul uman reprezintă consumul de muncă vie cerut în procesul de
proiectare,elaborarea tehniologiei de fabricaţie, construirii şi probarea navei.
Efortul financiar reprezintă totalitatea fondurilor băneşti folosite în vederea
proiectării, construirii şi procurării navei din ţară sau din import.
Efectele obţinute în urma efortului de investiţii sunt variate şi nu pot fi cuantificate
în totalitatea lor.
Ele pot fi grupate în mai multe categorii şi anume:
Efecte materiale concretizate în sporirea şi diversificarea gamei de servicii oferite
economiei naţionale ( creşterea cantităţii de mărfuri transportate cu flota propie ,
introducerea transportului de autovehicole, containere, produse congelate, produse
chimice, etc… în nave specializate ), îmbunătăţirea deserviorii flotei ăi porturilor,
îmbunătăşirea condiţiilor de intervenţie.
Efecte sociale constă în ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale cerut de
exploatarea navelor moderne, sporirea cunoştinţelor de cultură generală a membrilor
echipajului, îmbunătăţirea nivelului material şi a condiţiilor de viaţă.
Efecte economice ce conduc la sporirea venitului naţional prin îmbunătăţirea
aprovizionării intreprinderilor industriale, de construcţii etc… prin transportarea la timp şi
fără pierderi a produselor.
Efecte strategice rezultate ca urmare a creşterii capacităţii de transport a flotei, a
sporirii operativităţii şi vitezei de deplasare, şi caz de necesitate.
Eficienţa economică a efortului de investiţii, fie că este vorba de construirea unei
nave în ţară, fie de procurarea lor din import, în forma sa cea mai generală poate fi pusă în
Pagina 83 din 103

evidenţă cu ajutorul raportului dintre efectele ( Efe ) şi efortul de investiţii necesitat de

dobândirea navei ( Ef ).
Eficienţa economică a investiţiilor în domeniul mijloacelor de transport pe apă
poate fi evidenţiată numai cu ajutorul unui sistem de indicatori care să ţină seama cât mai
complet posibil de diferitele forme de exprimare ale efortului ţi efectelor investiţiilor.
Dinte indicatorii acestui sistem fac parte:
Indicatori de bază
Coeficientul eficienţei absolute a ivestiţiei (Ka)
Durata derecuperare a cheltuielilor totale de investiţii (Dr)
Indicatori suplimentari
Investiţia specifică(i)
Productivitatea muncii (W)
Venitul brut în lei şi valută
Cheltuielile de transport pe tona mila
Cursul de revenire brut şi net
Durata de recuperare a cheltuielilor în valută necesitate de procurarea din import a
navei, din venitul brut şi venitul net annual al navei, exprimat în valută
Durata de recuperare a cheltuielilor cu materialele din import şi cu materialele uşor
exportabile, din venitul brut şi venitul net anual al navei exprimat în valută.
2. Elemente de calcul
Pentru a calcula diverşi indicatori care stau la baza apreciereii eficienţei economice
a investiţiilor in acest sector de activitate este necesar să se cunoască continutul unor
elemente de baya ale efortului şi efectelor investiţiei. Dintre acestea fac parte : cheltuielile
totale de investitii, venitul brut, venitul net, volumul total al prestaţiilor, etc…
Cheltuielile totale de investiţii ( I ), reprezintă suma tuturor cheltuielilor efectuate

de intreprinderea de transport pe apă pentru procurarea şi punerea în exploatare a unei
nave. Dintre acestea fac parte:
Suma plătită pentru cumpărarea navei (F)
Cheltuielile de şcolarizare a echipajului ( S )
Cheltuielile pe timpul participării membrilor echipajului la probe şi la predarea
navei ( Pr )
Pagina 84 din 103

Cost parte a cheltuielilor comisiei de supraveghere a construcţiei navale ( Sp )

Alte cheltuieli ( documentaţie suplimentară, piese de schimb, obiecte de inventar,
etc…)( D )
Venitul brut sau volumul total al încasărilor anuale
El se calculează pe anumite perioade de timp de regulă pe ani şi poate fi exprimat
în lei (Vi), cît şi în valută.
Venitul net sau beneficiul ( B )

Rezultă din reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare ale navei din
volumul încasărilor totale anuale
d) Volumul total al prestaţiilor într-o perioadă de timp determinată, poate fi
exprimat în unităţi de măsură naturale ( tone transportate , tone-mile transportate) şi în
unităţi valorice.
e) Materialele din import si materialele usor exportabile folosite la constuctia navei

In categoria materialelor de import se includ materialele, mecanismele, aparatajul,
instalatiile, obiectele de inventar, piesele de schimb , etc. provenite din import, procurate
fie direct de santierul naval constructor, fie de intreprinderile de comert exterior. Valoarea
acestor materiale se poate exprima in lei(Ni) si in lei valuta(Mi).
In grupa materialelor usor exportabile se cuprind materialele din productia
interna(materialele , mecanismele, instalatii, etc.)care au piata de desfacere asigurata in
strainatate. Ele se exprima in lei(Ma) si in lei valuta(Me).
In grupa materialelor usor exportabile se cuprind materialele din productia interna (
materiale, mecanisme, instalatii, etc ) care au piata de desfacere asigurata in strainatate .
Indicatorii de baza sunt indicatorii cu inalt grad de generalizare si cracterizeaza

laturile esentiale ale eficientei economice . Acestia sunt :
a) Coeficientul eficientei absolute a investitiei (Ka) care pune in evidenta aportul pe

care fiecare leu investit il aduce la sporirea acumularilor banesti ale societatii . El se
calculeaza raportand beneficiul anual ( B ) la cheltuielile totale de investitii ( I ) :
B
Ka  lei / leuinvestit
I
Pagina 85 din 103

b)Durata de recuperare a cheltuielilor totale de investitii (Dr) care reprezinta timpul

in care cheltuielile de investitii sunt recuperate din venitul net realizat annual .
I
Dr   ani
B
Cu cat durata de recuperare este mai redusa cu atat mai repede se creiaza conditiile
pentru reinvestirea fondurilor respective .
Intre Ka si Dr exista un raport de inter conditionare , Dr fiind inversul lui Ka :
1 1 I
Dr   
Ka B B
I
Exista o marime care stabileste durata maxima acceptabila a recuperarii
cheltuielilor de investitii , dincolo de care efortul de investitii se considera neeconomic .
Acesta este durata normativa de recuperare a investitiilor ( Drn ) care in domeniul
mijloacelor de transpor maritime este de zece ani . Functia principala a D rn este aceea de a
pune in evidenta variantele de proiect inacceptabil din punct de vedere economic .
Analizand mai multe variante de proiect pentru acelasi tip de nava , vor fi eliminate
din analiza cele care nu satisfac Drn . Dintre cele ramase in competitie , urmeaza a se
adopta una din variantele care ofera Ka maxim si Dr minim , tinandu-se seama si de
marimea indicatorilor suplimentari .
3.Indicatorii suplimentari caracterizeaza laturi secundare ale eficientei economice .
Investitia specifica (i) reprezinta totalitatea cheltuielilor de investitii efectuate
pentru obtinerea unei unitati de capacitate care caracterizeaza nava
Este egala cu raportul dintre I si una dintre caracteristicile principale ale navei
(dead weight , puterea ,etc ) ( C ) .
I
i
C
Productivitatea muncii (W) reprezinta eficienta cu care este cheltuita o anumita

cantitate de munca vie .
La navele destinate transportului de marfuri , nivelul productivittatii muncii se
determina ca raport intre volumul total al prestatiilor dintr-o anumita perioada de timp
( luna, trimestru, an) si mrimea echipajului navei (E).
Productivitatea muncii exprimata in tone mile se determina cu relatia :
Ptr
W
E
Pagina 86 din 103

in care Ptr- prestatia exprimata in tone zile

In expresie valorica , productivitatea muncii se calculeaza cu formula:
Vi
W
E
La navele de pescuit , productivitatea muncii se obtine impartind volumul
productiei globale Pg la numarul membrilor echipajului (E) :
Pg
W
E
Pagina 87 din 103

Venitul brut obtinut la un leu investit se exprima in lei (vb) si in lei-valuta (vb’):
Vi
vb 
I
Vi'
vb '  lei valuta / leu investit
I
Cheltuielile de transport pe tona-mila (Ct) se determina raportand cheltuielile

anuale cu intretinerea si exploatarea navei (CIE) la volumul total al prestatiei din perioada
respectiva , exprimat in tone mile (Ptr) :
CIE
Ct 
Ptr
Cursul de revenire brut (Crb) este indicatorul care arata marimea cheltuielilor
exprimata in in lei pe care nava le efectueaza pentru un leu valuta obtinut prin prestarea
transportului .
CIE
Crb 
Vi' lei / leu valuta
In acest raport cu cat Crb va fi mai mic cu atat prestatia de transport va fi mai
avantajoasa .
Cursul de revenire net (Crn) se calculeaza raportand CIE la V i’, dupa ce in prealabil
au fost reduse atat la numarator cat si la numitor cheltuielile efectuate in valuta .
CIE   A b  Is  A s  Pa  R  Cl
Crn 
Vi'   A b'  I's  A 's  Pa'  R '  Cl'  lei / leu valuta
unde :
Ab, Ab’ – alocatia de hrana , in lei (Ab) si in lei valuta (Ab’)
Is, Is’ – indemnizatia pentru strainatate

As, As’ – asigurarea navei la societatile de asigurari straine
Pa, Pa’ – cheltuielile portuare si de agentura
R, R’ – reparatii platite in valuta
Cl, Cl’ – cheltuieli pentru combustibil si lubrefianti
Durata de recuperare acheltuielilor in valuta necesitate de procurarea navei din
import (I’) , din venitul brut anual al navei exprimat in lei valuta (Vi’).
Pagina 88 din 103

I'
Dr'  ani
Vi '
Durata de recuperare a cheltuielilor in valuta necesitate de procurarea din import a

navei (I’) din incasarile nete anuale in valuta ale navei :
I'
Dr  ani
Vi '( A b 'Is ' A s 'Pa 'R'Cl'
Durata de recuperare a cheltuielilor cu materiale din import (Mi’) si usor

exportabile (Me’) folosite la constructia navei in tara (in lei valuta ), din venitul brut anual
al navei exprimat in lei valuta .
Mi 'Me '
Drn  ani
Vi '
Durata de recuperare a cheltuielilor cu materialele din import si usor exportabile
folosite la consructia navei in tara (in lei valuta ), din incasarile nete anuale ale navei in lei
valuta .
Mi 'Me '
Drn  ani
Vi ' A b 'Is ' A s 'Ps 'R'Cl' 
Varianta care ofera cea mai redusa investitie specifica , cea mai ridicata
productivitate a muncii , cel mai mare venit la un leu investit si cea mai mica durata de
recuperare a cheltuielilor in valuta este considerata varianta optima.
Eficienţa economică a navei se determină printr-o serie de indicatori de bază şi
specifici.
3. Calculul indicatorilor de eficienţă

3.1 Determinarea capacităţii utile de încărcare
PU   ws   Me  R C  RL  R A  R AL 
WS – deplasamentul de serviciu la plină încărcare ( 37000 tdw );

Me – masa echipajului;
M e  E  mE  40  120  4800  kg 
E – numărul membrilor din echipaj = 40;

mE – masa medie a unui om şi a bagajelor sale = 120 [kg];
RC – rezerva de combustibil
RC =1450 [t];
Pagina 89 din 103

Verificăm dacă rezervele ce combustibil asigură autonomia navei A= 12000 Mm

R|C  Pi  Tf  NCC  K 2
unde:
Pi – puterea instalată = 11400 kW
Tf – timp de funcţionare
A 12000
Tf   K1   1.02  637.5 ore
VS 16
K1 – coeficientul de abatere din drum datorită vântului şi valurilor

K1 = 1.02
VS – viteza de serviciu = 16 Nd
NCC – consumul specific de combustibil = 0.159 kg/CP  h
K2 - coeficient de sporire a rezervei de combustibil (K2 = 1.1 )
Rezultă :
R|C  6380  637.5  0.159  1.1  711362 kg  1076 t
deci rezervele de combustibil greu sun suficiente.
RA – rezerva de apă:
apă tehnică = 97 [t];
apă potabilă = 51 [t];
Verificăm dacă rezervele de apă sunt suficiente pentru autonomia navei :
A
R |A  E   N CA
24  V S
unde:
NCA = 70 kg/om  zi;
E = 40 persoane;
A = 12000 Mm;
12000
RA|  28   70  36750
24  16
RA|  36.75  97 [t ]  rezervele de apă sunt suficiente.
Pagina 90 din 103

RAL – rezerva de alimente

RAL = 13.7 [t];
Verificăm dacă rezerva de alimente este suficientă pentru autonomia navei:
A
R|AL  E   NCAL
24  VS
unde:
E = 40 persoane;
VS = 16 Nd;
A = 12000 Mm;
NCAL = 4 kg/ om  zi;
NCAL – necesarul mediu zilnic de alimente pentru un om;
12000
|
RAL  28   4  2100 kg
24  16
R|AL  2.1t  13.7 [t ] deci rezerva de alimente este suficientă pentru a asigura
autonomia navei.
RL – rezerva de lubrifianţi
Tancurile de ulei au o capacitate de 58.5 [t].

Verificăm dacă rezervele de ulei sunt suficiente pentru asigurarea autonomiei
navei.
R|L  Pi  Tf  NCU  k 2
unde :
Pi – puterea instalaţiei = 11400 kW;
Tf – timpul de funcţionare;
A
Tf   k1
VS
12000
Tf   1.02  765ore
16
Pagina 91 din 103

K1 = 1.02
NCU – consum specific de ulei;
NCU = 5.4 g/CP h;
K2 – coeficient de sporire a rezervei de ulei;
K2 = 1.1;
RL|  11400  765  5.4  1.1  51802740 g
RL|  51.8  58.5 [t ] , deci este asigurată autonomia navei din punctul de vedere al
necesarului de ulei la bordul navei.
Capacitatea utilă de încărcare va fi:

PU   ws   Me  R C  RL  R A  R AL 
PU  37000   4.8  1450  51.8  36.75  2.1  35454.5 [t ]
Eficienţa economică o vom calcula pentru o rută dată.

Distanţa de parcurs într-un voiaj este:
A1 = 2(1500 [Mm] = 3000 [Mm];
3.2. Durata unui voiaj
D V  Tfvo  Tipo  Tmpd  Tvpd  Tdpd  Tipd  Tmpo  Tdpo
unde:
Tfvo = 2 zile – timpul formalităţilor vamale în portul de origine;
Tipo = 0 – timpul de încărcare în portul de origine;
Tmpd = timpul de marş spre portul destinaţie;
A1
Tmpd   K1
24  VS
A1 = 3000 Mm;
VS = 16 Md;
K1 = 1.02
3000
Tmpd   1.02  8.33 zile
24  15.5
Pagina 92 din 103

Tvpd = 2 zile – timpul formalităţilor vamale în portul destinaţie;
Tdpd = 0 – timpul de încărcare în portul destinaţie;

Tipd – timpul de încărcare în portul destinaţieş
Pu
Tipd 
Nid
Pu = 35454.5;
Nid – capacitatea de încărcare a instalaţiei = 30000 t/zi;
Pu 35454.5
Tipd    1.181 zile
N id 30000
Tmpo – timpul de marş spre portul de origine;
A1
Tmpo   K1
24  VS
A1 = 3000 Mm;
VS = 16 Md;
K1 = 1.02
3000
Tmpo   1.02  7.97 zile
24  16
Tdpo – timpul de descărcare în portul de origine;
Tdpo = Tipd = 0 zile;
Durata unui voiaj:
D V  Tfvo  Tipo  Tmpd  Tvpd  Tdpd  Tipd  Tmpo  Tdpo
DV  2  0  7.97  2  0  1.284  7.97  1.181  22.51 zile
3.3. Determinarea încasărilor anuale
Venitul în valută anual:

VV  1.35  PU  NV  p V [USD]
unde:
PU = 354554.5 t - încărcătura utilă;
Pagina 93 din 103

NV – numărul de voiaje anuale;

ZE
NV 
DV
ZE – numărul de zile de exploatare pe an;
ZE = 250 zile;
DV – numărul de zile de verificări pe an;
ZE 250
NV    15
DV 16 voiaje
pv – preţul transportului = 35 USD/t;
venitul annual:
VV = 1.35 ( 35454.5 ( 15 ( 35 = 25128376 USD/an;
3.4. Determinarea cheltuielilor anuale de întreţinere şi exploatare
CIE = CS + PS + Ca + CR + Capă + CL + AS + Ccom + CD
Unde:
CS – cheltuieli pentru salariile echipajului;
CS = 12 ( E ( cs USD/AN;
E – numărul de membri din echipaj = 40;
cs – salariul mediu al unui membru din echipaj;
cs = 1700 USD/lună;
CS = 12  40  1700 = 816000 USD/an;
PS – cheltuielile portuare şi de agenţie;

1
PS  L  B  D   0.232  TPS
1000
L = 180 m – lungimea navei = 590.4 ft;
B = 28 m – lăţimea navei = 91.84 ft;
D = 16.8 – înălţimea de construcţie = 55.104 ft;
TPS = (Tipd + Tfvpd)  NV
TPS – timpul în care se plătesc taxele portuare şi de agenţie;
Tipd – timp de încărcare în portul de destinaţie;
Tipd = 1.284 zile;
Pagina 94 din 103

Tfvpd – timp pentru formalităţile vamale;

Tfvpd = 2 zile;
NV – numărul de voiaje anuale;
NV = 15;
TPS = (1.284 + 2)  15 =49.26

1
PS  L  B  D   0.232  TPS 
1000
1
 590.4  91.84  55.104   0.232  49.26  34146.3 USD / an
1000
Ca – cota anuală de amortizări;

Ca = 0.0455PN
PN – preţul navei = 30000000 USD
Ca = 0.0455  30000000 = 1365000 USD/an
CR – cheltuieli pentru reparaţii;

CR = 0.015  PN =0.015  30000000 = 450000 USD/an
Capă – cheltuieli pentru ambarcare apă;

Capă = Ra + pa + NV
Ra = 360 t pentru autonomia A = 10000 Mm;
Ra = 108 t pentru autonomia A = 3000 Mm;
pa – preţul apei;
pa = 5 USD/t;
Capă = 108  5  15 = 8100 USD/an
CL – cheltuieli combustibili şi lubrefianţi;

C L  (C|CMP  C|UMP  C|UMA )  N V
Consumul şi cheltuielile de combustibil şi ulei într-un voiaj

PCMP – puterea maşinii principale = 6380 kW
PCMA – puterea maşinilor auxiliare = 1080 kW
Pagina 95 din 103

P – coeficient de încărcare al maşinii principala = 0.9

a – coeficient de încărcre a maşinilor auxiliaere:
în marş DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
navă în marş balastată DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
navă în manevră prin strîmtori : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.85
navă în staţionare încărcată : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
navă în staţionare descărcată : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.8
Pep – puterea efectivă folosită la propulsie
Pep = P  PCMP = 0.9  6380 = 5742 kW
Pca – puterea efectivă pentru maşinile auxiliare:

Pca = ( ( PCMA
Pca = 0.9  3  360 = 972 kW
Pca = 0.9  3  360 = 972 kW
Pca = 0.85  3  360 = 918 kW
Pca = 0.9  3  360 = 972 kW
Pca =0.8  3  279 = 864 kW
Consumul specific de combustibil al maşini principale:

beMP = 0.159 kg/kWh
Consumul specific de combustibil al maşinilor auxiliare:

beMA = 0.22 kg/kWh
Consumul orar de combustibil al maşinii principale:

bhMP = Pep  beMP = 6380  0.159 = 1014.4 kg/h
Consumul orar de combustibil al maşinilor auxiliare:

bhMA = PeMA  beMA = 1080  0.22 = 237.6
Consumul specific de ulei al maşinii principale:

beUMP = 0.009 kg/kWh
Pagina 96 din 103

Consumul specific de ulei al maşinilor auxiliare

beUMA = 0.078 kg/kWh
Consumul orar de ulei al maşinii principale:

BhUMP = Pep  beuMP = 6380  0.009 = 57.42 kg/h
Consumul orar de ulei al maşinilor auxiliare:

BhUMA = PeMA  beuMA = 1080  0.078 = 84.24 kg/h
Costul specific al combustibililor pentru maşina principală:

păcură CCMP = 175 USD/t
Costul specific al combustibililor pentru maşina principală:

motorină - CCMA = 310 USD/t
Costul specific al uleiului pentru maşina principală şi maşinile auxiliare:

CUMP = 1065 USD/t
CUMA = 1065 USD/t
Numărul de ore de funcţionare al maşinii principale într-un voiaj ( 3000 Mm ):

CMP = 24  ( 2  Tm ) = 24  ( 2  7.97 ) = 382.56 h
Tmpo – timpul de marş spre portul ţintă;
Numărul de ore de funcţionare a maşinilor auxiliare într-un

voiaj ( 3000 Mm ):
DG cu funcţionare continuă:
CMA = 24  DV = 24  22.51 = 540.24 h
DV – durata unui voiaj = 22.51 zile
DG cu funcţionare periodică:
CMA = 24  ( 2  Tm + Tid )= 24  ( 2  7.97 + 1.284) = 413.38 h
Tm – timpul de marş spre portul destinaţie = 7.97 zile;
Tid – timpul de încărcare în portul destinaţie = 1.284 zile;
Pagina 97 din 103

Costul combustibilului maşinii principale într-un voiaj

|
C  B hMP  C CMP   CMP 
CMP
 1014 .4  0.175  382 .56  67912 .1 USD / voiaj
Costul uleiului maşinii principale întrun voiaj:

C|UMP  BhUMP  CUMP  CMP 
 57.42  1.065  382.56  23394 USD / voiaj
Costul combustibilului pentru maşinile auxiliare într-un voiaj:

C|CMA  bhMA  CCMA   CMA
C|CMA  237.6  0.31  540.24  39792 USD / voiaj
C|CMA  237.6  0.31  413.38  30448 USD / voiaj
Costul uleiului pentru maşinile auxiliare într-un voiaj:

C|UMA  bhUMA  CUMA  CMA
C|UMA  84.24  1.065  540.24  48468 USD / voiaj
C|UMA  84.24  1.065  413.38  37087 USD / voiaj
Cheltuielile pentru combustibili şi lubrefianţi vor fi:

CL  C|CMP  C|CMA  C|UMP  C|UMA
CL  67912  70240  23394  85555  247101USD/voiaj
Asigurarea navei:
AS = 35000 USD/an
Cheltuieli comune ( pentru protecţia muncii, uniforme, deplasări, sarcini sociale,
pregătiri cadre ):
CCOM = 8000 USD/an
Cheltuieli diferite:
CD = 150000 USD/an
Totalul cheltuielilor de întreţinere şi exploatare :
Pagina 98 din 103

CIE = CS + PS + Ca + CR +Capă + CL + AS + Ccom + CD

CIE = 816000 + 34146.6 + 450000 + 8100 + 267101 + 35000 + 8000 + 150000 =
4843211 USD/an
3.5. Calculul indicatorilor de eficienţă

I – cheltuieli totale de investiţie:
I = PN = 30000000 USD
B – beneficiu:
B = VV - CIE
VV – venitul annual
CIE – cheltuieli de întreţinere şi exploatare
B = 5460897.5 - 4843211 = 20285165 USD/an
3.6. Calculul indicatorilor de bază
Ka – coeficientul eficienţei absolute a investiţiilor

B 2619686 .5
Ka    0.087  8.7 %
I 30000000
Dn – durata de recuperare a investiţiei:

I 30000000
Dn    11 .45 ani
B 2619686 .5
3.7. Calculul indicilor specifici
i – investiţia specifică:
I 30000000
i   35294.4
C 37000 USD/t
unde:
C – parametru specific al navei = 8500 tdw
w – productivitatea muncii:
VV 25128376
w   628209.4 USD / om an
E 40
unde:
Pagina 99 din 103

VV – venitul annual;
E – numărul de membri ai echipajului;
Cst – costul specific al transportului:

C te
C st 
C D
unde:
Cte – costul total pentru efectuarea unei curse:
CIE 2841211
C te    189414.06 USD / voiaj
NV 15
C – cantitatea de produse transportată într-un voiaj:

C = PU = 7704.97 t/voiaj
D – distanţa parcursă pe timpul voiajului;
D = 3000 Mm;
C te 189414 .06
C st    8.2  10  3 USD / t  Mm
C  D 7704 .97  3000
CO – cheltuieli orare de funcţionare:
CIE 2841211
CO    350.6 USD / h
24  NV  D V 24  15  22.51
10.Tema speciala
Vibraţia liberă în plan vertical a corpului navei. Metoda Rayleigh
Pentru obţinerea pulsaţiilor proprii, aplicăm principiul conservării energiei totale în

sisteme conservative:
E c  E p  ct ; E cmax  E pmax
(1)
La vibraţii libere linia elastică dinamică pe un mod de vibraţie are forma:
y x, t   y x  sin t
(2)
unde  este pulsaţia proprie şi y(x) funcţia de formă proprie.
Pagina 100 din 103

1 L  y x, t  
2
1 2L
E c   m x   dx  Ecmax    m x y  x dx
2
2 0  t  2 0
(3.)
  2 y  x, t  
L L 2
1 1
E p  Le   m  x  g  y  x, t  dx  U   EI  x    dx
 x
2
20 20 
L
1
EI  x    y x   dx
2 0
2
 E p max 
unde am notat m x   x  mz  x , (x) masa navei corp uscat pe unitatea de

lungime şi mz(x) este masa adiţionalã pe unitatea de lungime la vibraţia în plan vertical.
Obs. În relaþiile (3) am neglijat inertia la rotaþie şi deformaţia din forfecare.
1L
EI x  k1 x  E p max 
2 0
 
k1 x  y x dx
2
(4)
Din relaţiile (1),(3),(4) rezultă expresia pulsaţiei proprii:
L
 k1 x  y  x 
2
dx
2  0
L
 m x  y  x dx
2
0 (5)
Pentru funcţia de formã vom considera relaţiile de aproximare ale lui Papkovici,
obţinute pentru grinda prismaticã cu capete libere supusă la vibraţii verticale libere:
jx
y j  x  sin   jx  c j
L la modul "j" de vibraţie (6)
unde termenii j, cj apar ca urmare a reechilibrării poziţiei navei în apă la vibraţii
libere verticale, respectiv rotaţia şi translaţia axei neutre.
Constantele (j, cj se determină din condiţia de echilibru a forţelor şi momentelor de
inerţie ce apar în timpul vibraţiilor de ordinul "j":
L L
 mj x  y j x dx  0 ;  m j x  y j x xdx  0
0 0 (7)
de unde:
L  L  L
jx
c j   m j  x dx   j   x  m j  x dx    m j  x sin dx
0  0  0
L
L  L  L
jx
c j   x  m j  x dx   j   x 2  m j  x dx    x  m j  x sin dx
0  0  0
L   j, c j
(8)
Prezentăm în cele ce urmeazã calculul primelor 3 moduri proprii de vibraţie ale

grinzii navă.
Pagina 101 din 103

Modul de ordinul I
L
k  x    y1 x  2
dx
x 1
y1  x   sin  1 x  c1  2
1  0
L
L
m 1
 x   y12  x dx
0
1
m1  x    x   m z1  x  ; f1 
2
(9)
Modul de ordinul II
Acceptăm în primă aproximaţie funcţia:

2 x
y2  x  sin  2 x  c 2   2 , c 2 
L (10)
Funcţia y2  x se va corecta din condiţia de ortogonalitate: "forţele de

inerţie ce apar în timpul vibraţiilor de ordinul I nu trebuie să producã lucru mecanic pe
deformaţiile vibraţiilor de ordinul II" (teorema Maxwell-Betty).
L
 m  x  y  x  y  x dx  0
1 1 2 ; y 2  x  y2  x  21  y1 x ; m2  x   x  m z2  x
0
L L
 m  x y  x y  x dx  k  x   y  x 
2
dx
1 1 2 1 2
2
21  0
;  2 0
; f2 
L 2 L
2
 m  x  y  x dx  m  x  y  x dx
(3.11)
2 2
1 1 2 2
0 0
Modul de ordinul III
Acceptăm în primă aproximaţie funcţia:

3x
y3  x  sin   3x  c 3    3 , c 3 
L (12)
Funcţia y3  x se va corecta din condiţia de ortogonalitate a formelor

modale de ordinul III cu cele de ordinul I şi II. (teorema Maxwell-Betty).
y 3  x   y 3  x   31  y1  x   32  y 2  x  ; m3  x     x
L L
 m1  x   y1  x   y 3  x  dx  0 ;  m2  x   y 2  x   y 3  x  dx
0 0
(13)
Pagina 102 din 103

 m  x  y  x  y  x  dx
1 1 3
31  0
L
;
 m  x   y  x dx
2
1 1
0
L
 m  x  y  x  y  x  dx
2 2 3
32  0
L
;
 m  x   y  x dx
2
2 2
0
L
 k  x    y x  
2
1 3 dx
 
2
3
0
L
;
 m  x   y  x  dx
2
3 3
0
3
f3 
2 (14)
Pentru calcule practice de vibraţie este suficient cunoşterea primelor 3 moduri
proprii de vibraţie. Pentru j(4 scade preciza de calcul şi totodată nivelul energetic pe
modurile superioare de vibraţie este scăzut, în cazul grinzii navă putând fi neglijate.
Pagina 103 din 103

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proiectarea instalatiei de balast

Nava şi echipamentul livrate de constructor vor corespunde cu următoarele reguli şi

Nava este un petrolier destinat transportului de diverse categorii de mărfuri (produse

-Convenţia Conferinţei Internaţionale a muncii privind amenajările pentru echipaj la

-Pescaj de eşantionaj ……………………………………..……… 12,00 m

Autonomia maximă a navei va fi de cca.10.000 mile cu o toleranţă de 12 % în

Deadweight-ul în apă de mare (CS = 1,025 t/m³ ) va fi de aprox.37000 tdw la pescajul

-combustibil, ulei de ungere, apă dulce şi apă de alimentare în maşini şi în sistemul de

Deadweight-ul include astfel:

-marfă şi apă de balast;

1.Determinarea dimensiunilor principale:

Determinarea dimensiunilor principale

Determinarea dimensiunilor principale s-a făcut cu ajutorul Cursului practic de

1.1.Calculul lungimii când se cunoaste deadweight-ul si viteza

Legătura dintre deplasamentul navei ( si deadweight Dw a fost stabilite pe baze

(Dw- coeficent de utilizare al deplasamentului

Valorile informative sunt date în tabelul de mai jos:

Tipul navei Dw u

Mu- masa mărfurilor încărcate pe navă

O estimare brută a raportului ( Dw/( ), pentru nave de constructie si amenajări normale

1.2. Calculul lungimii navei

Suprafaţa udată a navei este influenţată considerabil de lungime.

v - viteza de serviciu [Nd] ;

Adoptam: Lpp = 180 m

Lungimea la plutirea de plină încărcare se determină cu relaţia :

1.3.Calculul coeficienţilor de fineţe CB, CM, CW, CP

Literatura arată că există o dependenţă liniară a coeficientului de fineţe bloc CB de

CB  1,05  1,4  Fr  0,06  1,05  1,04  0,187  0,006  0,81 ;

Coeficientul de fineţe al suprafeţei plutirii depinde deforma cuplelor. El influenţează

Cw  0,75  CB  0,275  0,75  0,8  0,275  0,896

Coeficientul de fineţe al celei mai mari secţiuni transversale este:

Din diagrama 1,15 pag 41 [1] CM se determina functie de CB :

Coeficientul de fineţe prismatic longitudinal CP are o mare inportanţă asupra

1.4. Verificarea lungimii navei la interferenţa valurilor

Lungimea navei trebuie astfel aleasa incit sa nu produca o interferenta nefavorabila a

unde : LWL se introduce in picioare ;

P aparţine domeniului cuprins intre :

1.5.Calculul lăţimii navei şi a raportului B/d

Pentru calculul lăţimii se pot folosi relaţii pe bayestatistice sau condiţiile de

Din considerente de indeplinire a volumului de balast adoptăm : B = 28 m

1.6.Calculul pescajului şi înălţimii de construcţie a navei

În multe cazuri pescajul este prescris în conformitate cu adâncimea canalelor

Din partea beneficiarului nu se fac îngrădiri privitoare la înalţimea de construcţie,

Lungimea picului pupa : Lpicpupa  0,04  L pp  0,04  180  7.2 m ;

Lungimea compartimentului masini : LCM  30 m ;

Lungimea picului prova : L picpupa  0,07  Lpp  0,07  180  12.6 m ;

Lungimea utila : Lu  153 m ;

1.7.Verificarea rapoartelor dintre dimensiuni

In practica de proiectare este necesar să se verifice dimensiunile cu unele rapoarte

Între perioada oscilaţiilor libere transversale Tφ, înălţimea metacentrică relativă h şi

Constanta “ c “, are valori subunitare şi depinde de tipul, construcţia şi situaţia de

Se constată că prin creşterea lăţimii se obţine o creştere a înălţimii

Stabilitatea initiala este caracterizata de inaltimea metacentrica .

Cota centrului de carenă poate fi scrisă sub forma:

BK  0.525  14,6  7,675m

Raza metacentrică transversală, se poate scrie sub forma:

c iB  0.894  0.85 2  0.096  0.741

Pentru nave normale de transport, ordonata centrului de greutate a corpului,

MG  7,675  10,675  10,5  7,85m

Pentru proiectarea navelor şi pentru rezolvarea problemelor (unora)

Calculul de carene drepte pe plutiri drepte se efectuează folosind urmatoarele relaţii:

1. Aria suprafetei plutirii