Conf. Univ. Dr.

Zaharia Agripina
Curs ocluzologie

EXAMENUL CLINIC SI EXAMENELE PARACLINICE IN SISTEMUL

DISFUNCTIONAL

Examenul clinic este necesar in vederea culegerii de date pentru precizarea unui
diagnostic clinic, in vederea stabilirii unui tratament individualizat.

Rol foarte important: ANAMNEZA – date personale privind starea de sanatate

generala/locala care trebuiesc consemnate, ele avand o pondere importanta in cadrul
examnului clinic pentru exista afectiuni generale cu impact asupra starii de sanatate a
SST (cardiopatii, hepatopatii, nefropatii)
Studiul starii generale este urmat de studiul starii locale, culegand date de dezvoltare in
timp a acestui sistem.
Un rol important il ocupa istoricul maladiei. Ne da informatii importante despre debutul
bolii si evolutia ei, alte tratamente si rezultatele obtinute.

Sunt importante si relatile interumane, familiare, sociale

EXAMEN OBIECTIV

ATM
Se realizeaza cu cele 4 metode Hipocratice pe toate compartimentele SST.
ATM
- static
 zonele pretragiene – culoare, consistenta, sensibilitate) si
- dinamic
 prin palpare bimanuala/bidigitala – trebuiesc utilizate ambele metode;
 stabilim amplitudinea miscariilor de deschidere/inchidere, simetria si
sinergismul; efectuarea miscarilor de propulsie-revenire, lateralitate –
revenire
- extra/intraoral
In aprecierea durerii ATM se poate folosi metoda prin compresiunea pe menton.
Tot in dinamica urmarim punctul Gn – oglinda miscarilor condiliene – urmarirea
punctului mentonier se face din profil si din fata.

Examinarea muschilor
 Se examineaza atat muschii mobilizatori cat si muschii orofaciali.
 Traiectorile de contractie/dinamica musculara, sensibilitatea musculara prin palpare,
consistenta si in special a unor puncte dureroase – trigger zone – zone dureroase
circumscrise, tonusul muscular atat static cat si in dinamica.
 Ex muscular se face atat in postura cat si in RC, IM si in dinamica mandibulara
(propulsie/lateralitate).

1
Muschii oro-faciali
o In special orbicularul al buzelor, buccinator – tonicitatea lor printr-o manevra
Netter – pacientul suge sau fluiera (pentru orbicularul buzelor); buccinator –
Pedro-Saizor – umflarea obrajilor si compresiunea pe obraz.

Muschii planseului
o Examenul se face bimanual

EXAMINAREA POZITIILOR FUNDAMENTALE ALE MANDIBULEI: RP, RC,

RO
Manevra de repunerea a mandibulei in pozitie de postura - pacientul este pus intr-o stare
de relaxare.
Cand mandibula se afla in postura - stabilim prin trasare unei linii la incisivii mandibulari
– in IM; se pozitioneaza RP o alta linie pe incisivii frontali  dim 2-4 mm SP inocluzie
fiz

Cercetarea caii de inchidere terminala in RP, IM, RC. (patologic: in zig-zag sau in S)

Stabilirea RC (precum si IM - long centric) o putem face fie cu cheie de ocluzie in ceara,
fie cu hartie de articulatie

EXAMENUL CLINIC AL DINAMICII MANDIBULARE

Luandu-se ca reper relatia de postura, RC si IM – se va observa pozitia
centrica/paracentrica sau paramediana a mentonului. Cu ajutorul unei linii – in dinamica
linia mediana a mentonului nu trebuie sa iasa de dupa linie.
Deviatia poate fi si statica, o deviatie care se poate accentua in dinamica sau se poate
corecta in dinamica.
Dupa miscarile test cu contact dentar (propulsie, lateralitate).
Miscarile functionale, ciclul masticator (forma, durata, numarul)

Propulsie – miscare test, de propulsie, observam panta de ghidaj anterioara care trebuie
facut pe cel putin 2 dinti – pina in pozitia test cap la cap. Propulsia se poate face (ca la
diagrama transversala) in linie dreapta sau deviant.
Pentru repunerea mandibulei in RC este important sa indepartam contactelor premature.

Miscarea de lateralitate ne evidentiaza functia de grup sau functia canina in lateralitate.

Se evidentiaza contactele dento-dentare premature, interferente ocluzale (mai ales pe
partea nelucratoare care sunt cele mai nocive).
Interferente lucratoare – atat in propulsie cat si lateralitate interferentele nelucratoare sunt
cele mai daunatoare.

EXAMENUL DENTAR – al dintiilor si arcadelor dentare

- Curbele de compensatie (sagitale si transversale)
- Ariile ocluzale normale sau modificate – intrerupte, scurtate, modificate prin abraziune.
- Parodontiul dintiilor – parodontograma
o mobilitate,

2
 o sangerare,
o sensibilitate
- Raporturi interarcadic, static in cele 3 planuri – cheia lui Angle
- Tot static stabilirea punctelor de contact dento-dentare, a stopurilor centrice.
- Bilant ocluzal-ocluzograma, diagrama a contactelor dento-dentare.
- Putem verifica long centric/point centric.

Contactele dento-dentare premature le putem decela cu ajutorul markerilor, vedem daca

se fac in afara triunghiului de toleranta a lui Spirgi.
Contactele premature pe cale terminala de inchidere RP-IM, pot fi materializate ca fiind
nedeflective (1-2 dinti) – deviante.

EXAMENUL CLINIC AL MUCOASEI BUCALE SI A LIMBII

o aspect
o culoare
o mucoasa jugala/labiale/linguala
o eventualele leziuni (cheilite, stomatitie, glosite)
o tonicitatea

SIMULATOARELE pot fi:

- simulatoare simple = ocluzoare - simulatoare neprogramabile;
- simulatoarele partial adaptabile/programabile in care anumite elemente a
articulatorului pot fi programate
- simulatoare integral programabile in care toate acele constante pot fi programate
inclusiv distanta intercondiliana (panta, traiectorie incisiva, distanta
intercondiliana, distanta de la axa condiliana la pctul incisiv).
Pentru a monta in simulator conform cu situatia din cavitatea orala avem nevoie de
mijloace de transfer:
o cel mai simplu = cheia de ocluzie (raportul intre cele 2 arcade in IM)
o mijloace de transfer complexe = arcuri faciale;
o si mai complexe = pantografe.

AXA BALAMA TERMINALA

Rotatia pura a condililor (fara nici o alta deplasare) se realizeaza in jurul axei
balama terminale ABT (cu condilii ramasi in pozitia de relatie centrica) = ABT
materializeaza pozitia de RC.
Axa balama terminala este definita ca o axa imaginara care trece prin cei doi
condili mandibulari atunci cand acestia realizeaza o miscare de rotatie pura, situatie
intalnita in timpul miscarii de deschidere a gurii si la revenirea mandibulei (inchidere) pe
o distanta de maximum 20 mm.

UNGHIUL BENNETT
= oblicitatea pe care o are tuberculul articular (unghiul pe care il face cu un plan
vertical/sagital) in deplasarea spre linia mediana (spre inauntru) a condilului de balans

3
Mijloace de transfer complexe, de transfer a datelor individuale, necesare programarii
simulatoare = arcuri faciale cinematice (pantografe) cu miscari mandibulare in 3 planuri,
care permit pozitionarea modelelor in cele 3 planuri spatiale.

ARTICULATOARE
Articulator ARCON = instrument de simulare a miscarilor mandibulare asemanatoare
structural articulatiri temporo-mandibulare = suprafata de ghidaj (tuberculul mandibular)
este solidara cu arcada (modelul maxilar), iar condilii articulari sunt solidari cu dintii
arcadei (modelului) mandibulare.
Articulator Non ARCON = sunt structurate diferit fata de ATM = pantele de ghidaj sunt
solidare cu bratul inferior (modelul mandibular) al articulatorului, iar condilii apartin
bratului superior (maxilar)

ARCON NON ARCON

- bratul superior este detasabil - cele doua brate sunt solidare
- unghiul format de panta condiliana si - panta condiliana este solidara cu modelul
planul de ocluzie ramane constant, mandibular
indiferent de gradul de deschidere a gurii - unghiul dintre planul de ocluzie si panta
deoarece panta condiliana si dintii sunt condiliana se modifica daca modelul
solidare maxilar de departeaza de cel mandibular
- programarea pantei condiliene (inclinarea - panta condiliana se modifica pana cand
sagitala a suprafetelor articulare) este modelele s-au asejat complet in indentatiile
precisa inregistrarii de lateralitate
- mentinerea modelelor in RC este dificila - mentinerea modelelor in RC este simpla
- sensul miscarilor simulate este invers fata de sensul real la ambele tipuri de
articulatoare
Tipuri comerciale: Tipuri comerciale:
- Whip Mix - Dentatus

- Denar Mark II - Hanau Nonarcon

4
- Hanau Arcon H2

- KaWo Protar II

o Studiul miscarilor limita cu si fara contact dentar

o Studiul miscarilor functionale
o care se refera la tulburari ale functiilor de baza a SST (masticatie,
fonatie, deglutitie)
o masticatia - ciclul masticator (mandibula se deplaseaza in jos 20mm,
lateral 5 mm si revine in pozitia de IM).
- in caz de tulburari masticatorii pot aparea modificari a cicului
de masticatie, mai ales de forma (normal=picatura), poate sa se
modifice si ca numar, durata si sa se mareasca unghiurile de
deplasare.

5
 - perioada de masticatie, timpul cicului de masticatie – este in
functie de aliment. Dar poate fi si el modificat. Viteza 7,5 cm/sec
poate fi crescut.
- eficienta masticatorie poate fi stabilita si dupa numarul cic de
mast pina la pragul de deglutitie dar se poate stabili si prin
scoaterea bolului alimentar inaintea pragului de deglutitie,
inmuirea si filtrarea lui – determinand in felul acesta eficienta
masticatiei.

EXAMENE PARACLINICE
Se instituie mai ales in formele discrete, de debut, dar si in formele clinice, si uneori in
situatii de susceptibilitate. Existe niste semne decelabile numai prin examene paraclinice.
Cand nu exista semne clinice nu intervenim – faza de compensare.
Cand apar semnele trebuie intervenit.

- modelul de studiu realizat in urma unei amprentari preliminare. Amprentele celor 2

arcade si o cheie de ocluzie, ca sa poata fi montate pe un simulator – cel putin
semiadaptabil/semiprogramabil.
- electromiografia – pune in evidenta disfunctia pe sectorul neuromuscular. Exista 2
modalitati de a efectua EMG:
- EMG de detectie globala – culege biocurentii de la toate unitatile motorii ale
unui muschi.Se face cu ajutorul unor electrozi plati de regula aplicati pe maseter
pe tegumentul uns cu o pasta conductoare si fixati cu leucoplast; prezinta si un
electrod neutru in zona occipitala, biocurentii culesi de acesti electrozi de
suprafata sunt dirijati spre un miomonitor (etaj de amplificare), unde se amplifica
marimea fara a modifica curba de variatii. Apoi, curentii sunt fie afisati pe un
ecran, fie suntinscrisi grafic pe o hartie.
- EMG elementara care culege biocurentii pe o unitate motorie. Se folosesc niste
electrozi tip ac (ca un ac de seringa) care are in interior un sensor si se introduce pe traseu
inregistrand curentii numai pe o unitate motorie (motoneuronul alfa si numarul de fibre
pe care il deserveste “unitate motorie”).
Cu ajutorul EMG se poate stabili reflexul miotatic maseterin (un reflex de tip
rotulian).
Lovirea pe menton duce la intinderea fibrelor muschilor din fusul neuromuscular,
pe calea proprioceptiva – nucleul mezencefal al trigemenului (nucleu de legatura cu
nucleu masticator) prin fibrele motoneuronului alfa se da comanda si muschiul se
contracta. Reflex scurt. Se poate cerceta si pauza motorie.
Tonusul muscular se poate si el investiga. Szirmany a realizat un tonometru
realizat dintr-un arc si un cadran numerotat. Prin simpla presiune se masoara tonicitatea,
in contractie izometrica/fazica/izotonica. Prin contractie forta este inregistrata de arcul
respectiv si inscrisa pe ecranul tonometrului.