RESURSE PENTRU Creația ziua 2

FAMILIA TA

SUS, DEASUPRA NORILOR

Când Dumnezeu a creat pământul nu a uitat nimic. El a pregă t totul, as el încât să fie posibilă viața omenească,
cea animală și cea vegetală. A creat norii pe cer, vremea și vântul. Creatorul nostru a învelit pământul cu „o manta
de aer” care ne permite să respirăm. Așa cum suntem înveliți în „mantaua de aer”, așa Dumnezeu ne înconjoară
din toate părțile și ține mâna Sa deasupra noastră (Psalmul 139).

Jocuri în ploaie
Vremea ploioasă nu este un mo v de‐a rămâne în casă, pentru că vremea nu este
rea, dacă eș îmbrăcat corespunzător. Pentru aceasta este nevoie de
îmbrăcăminte de ploaie și cisme de gumă. Și apoi, ieșiți afară sub „dușul” rece!
Înapoi în casă, trebuie să existe posibilitatea pentru copii să se încălzească.
Pregă ți, după caz, îmbrăcăminte de schimb. La un ceai cald și la o prăjitură se
poate spune și o poves oară. Aceasta poate fi o experiență deosebită dacă au
posibilitatea să se învelească în pături călduroase.

S
În mijlocul unei bălți se așază un capac cu filet. Copiii
caută pietricele mici și le pun pe acest capac. Pierde
cel ce așează piatra care scufundă capacul. Este un joc
simplu, dar totodată cap vant, pentru că se iau la
întrecere în găsirea pietricelelor celor mai mici.
S
Fiecare copil primește o găleată goală și pahare sau
farfurii de plas c și vor încerca să strângă cât se poate
A
de multă apă (ploaie) și să pună apa în găleată. După
Câte doi copii primesc un pahar și o pungă de plas c.
un mp stabilit se măsoară apa. Care copil a strâns
Se face un orificiu pe mijlocul pungii. Copiii vor încerca
cea mai mare can tate de apă?
să țină punga în așa fel încât apa de ploaie strânsă să
curgă prin acel orificiu în pahar.

G
Copiii încearcă să găsească cât se poate de multe
cuvinte care sunt legate de ploaie: jachetă de ploaie,
vreme de ploaie, jocuri de ploaie, nor de ploaie,
picătură de ploaie, apă de ploaie, pelerină de ploaie,
bazin de ploaie, îmbrăcăminte de ploaie etc.

C www.editura‐samariteanul.ro
I M
Copiii vor primi umbrele și vor exersa împreună un Cine găsește balta cea mai adâncă? Fiecare copil
dans de ploaie. De ex.: se ține umbrela drept în sus, primește un băț pe care îl introduce în apă și
apoi se înclină la dreapta, apoi la marchează apoi cu un creion adâncimea bălții.
stânga, în sus, un
pas înainte, unul
înapoi, întoarcere M
și apoi de la Copiii construiesc ei înșiși bărci, umplând cu plas lină
capăt ... jumătăți de coji de nucă, în care introduc apoi
scobitori cu un steguleț de hâr e. Se pun apoi aceste
bărci în bălți mari pe care apoi le urnesc prin suflare
sau făcând vânt cu evantaie sau ramuri. Cel a cărui
barcă ajunge prima pe cealaltă parte a bălții a câș gat.

C P
Se aștern pete din culori de degete sau acuarele pe Dacă afară plouă e nevoie de o mo vație specială
hâr e albă, solidă. Și apoi se pun aceste foi afară, pentru o plimbare. O monedă va face aceasta. La
lăsând ploaia să‐și facă treaba. Culorile vor trece una intersecțiile de drumuri moneda va fi aruncată în sus.
în alta. După ce acestea s‐a uscat se pot decupa din Dacă apare capul toată lumea merge la dreapta, dacă
ele nori, soare, stele pentru realizarea unui tablou al apare numărul, toată lumea o ia la stânga. Încotro
creației. duce drumul? Cât durează plimbarea?

S
Copiii vor face o supă din pământ, frunze, iarbă și apă
și o amestecă cu un bețigaș făcând din ea un terci
lipicios. Ei se vor simți în elementul lor.

S
Se aleg bălți de mărimi diferite. Cine reușește să sară
peste baltă, fără să cadă în apă? Cine reușește să sară
într‐un picior?

Jocuri în ploaie
 RESURSE PENTRU Creația ziua 2
FAMILIA TA

Experiment—Aerul făcut vizibil

Aerul este un element misterios. El este prezent și totuși nu‐l poate vedea nimeni. Dumnezeu așa a făcut lu‐
crurile, ca noi să avem nevoie de aer (oxigen) pentru respirație. El înseamnă viață, pentru că fără aer ne‐am asfi‐
xia. Rareori suntem conș enți că respirăm, acesta este un proces automat. Observăm că respirăm doar în anumi‐
te situații, de exemplu atunci când am făcut un efort la sport sau când ne este nasul înfundat.

Materiale:
 lumânări mici
 un borcan mare și unul mic fiecare cu un capac

Cum se procedează?
Pentru acest experiment e nevoie de 3 lumânări, un borcan mare și unul mic, ambele cu câte un capac care
se închide erme c. Se aprind cele trei lumânări. Două dintre ele se așază pe capace, borcanele se pun deasupra și
se înșurubează. E nevoie de puțină atenție pentru observare.
Ce se va întâmpla?
La început toate lumânările ard cu aceeași tărie. După o vreme se s nge lumânarea din borcanul mic și apoi cea
din borcanul mare. A treia lumânare va arde normal mai departe.
Oare de ce?
Pentru a arde, flacăra lumânării are nevoie de aer, mai precis de oxigen. Când nu mai este oxigen în borcan,
lumânarea se s nge.

Materiale:
 șervețel de hâr e
 borcan
 bol cu apă

Cum se va proceda?
Se face din șervețel un ghemotoc și se presează pe fundul unui borcan. Se întoarce borcanul cu gura în jos și
se introduce într‐un bol cu apă. Apoi se scoate cu grijă din apă.
Ce se va întâmpla?
Nu pătrunde nici un pic de apă în borcan și șervețelul rămâne uscat.
Oare de ce?
Borcanul nu este gol, ci conține aer. Aerul se află între apă și șervețel, pe care îl ferește de umezeală.

C www.editura‐samariteanul.ro
Material printabil by: Friedhilde Kast